Scurte Consideratii Despre Caracteristicile Si Implicatiile Ser

Scurte considera ii despre caracteristicile i implica iile seriozit ii în lumea contemporan de Radu Teodorescu | Mai 2, 2008 - aspecte teologice si deslusiri culturale „Lipsa de solemnitate nu este necesar o lips de seriozitate.” (Robert Ryce) În urm toarele rânduri îmi propun s analizez schematic i sintetic ce înseamn seriozitatea dintr-un punct de vedere mai larg sau mai bine spus cum am putea conceptualiza seriozitatea. Am putea s ne întreb m: ce este seriozitatea? Cum putem clasifica pe cineva ca fiind serios? De ce este necesar s fim serio i?{1} Plec de la presupunerea c mai toat lumea tie implicit ce înseamn sensul expresiei a fi serios. Chiar dac mai toat lumea tie ce înseamn a fi serios, nu toat lumea i practic seriozitatea sau cel pu in nu face recurs la practicarea i punerea ei în concept. Îmi propun s fac acest lucru deoarece personal nu am v zut prea multe lucruri scrise în acest sens în lumea noastr contemporan dup cum se prezint ea ast zi.2 Am putea s ne întreb m retoric de ce nu sunt oamenii în general preocupa i perspicace de seriozitate i de planul ei l untric? De ce nu se preocup oamenii de importan a acestei tematici actuale? Via a duhovniceasc i cea l untric trebuie tratate cu seriozitate. Cu seriozitate trebuie tratat i lumea cereasc . Am putea s ne întreb m de ce exist atât de mult lips de în elegere i de abordare a tematicii seriozit ii. Nu au existat prea mul i erudi i pe parcursul istoriei evolutive umane care s analizeze acest subiect mai temeinic. Aristotel a f cut mai multe referiri în Etica nicomahic la complexul a ceea ce înseamn a duce o via echilibrat dar nu a analizat ce înseamn a duce o via serioas . Cum am putea defini, în elege i cuprinde aceast tem într-un univers uman în care seriozitatea este din ce în ce mai în lips ? Din nefericire putem constata cu mare regret c pu in oameni serio i mai exist ast zi. Ce înseamn a fi serios raportat la faptul de a fi neserios? Poate fi în eleas seriozitatea numai prin opozi ie sau antitez cu neseriozitatea? Este mai de toat lumea recunoscut c pentru cei care vor s fie buni întreprinz tori indiferent în ce domeniu de activitate ar fi ei, a avea de a face cu oameni serio i este cel mai de dorit lucru. Limbajul popular semi-vulgar folose te i de semneaz pe cineva neserios ca fiind „lucru slab,” în termeni române ti generici se desemneaz astfel pe cineva care nu voie te a fi serios i nici nu î i pune problema seriozit ii mai deplin. Este seriozitatea o virtute sau mai mult un fel de tr s tur de caracter? Este seriozitatea o caracteristic sau o simpl bufonerie tematic pentru cel aflat în coabitare cu restul semenilor? Dac porunca evanghelic spune c „trebuie s î i iube ti semnul ca pe tine însu i, apoi cu mult mai mult trebuie s fi serios fa de el, c ci dac nu e ti serios probabil c nici nu l-ai putea iubi cum se cuvine. Nu po i trata „chipul i asem narea lui Dumnezeu” din semenul t u cu neseriozitate. Ar fi o dovad i un gest de necredin i de luare în râs a lucr rii lui Dumnezeu în f pturile Lui. A nu fi serios în ultim instan implic a nu fi realist, a nu fi în pas cu cerin ele impuse peste noi de iubirea de semeni. Gravitatea este totu i o ducere mai în extrem a seriozit ii i a planului care decurge din ea. Gravitatea implic o pal

nuan de tragism. Dac seriozitatea este o tr s tur de caracter, gravitatea este mai mult o tr s tur a unor situa ii critice i a cerin elor impuse de solu ionarea lor. Într-un sens general, am putea spune c într-un anume sens, caracterul este expresia personalit ii unei fiin e umane care se descoper cel mai bine în comportament. Iat pe larg care este defini ia dat seriozit ii în limba român .{3} „Însu irea, calitatea de a fi serios; comportare sau inut care denot aceast însu ire; gravitate, importan , însemn tate; cu mare aten ie, cu con tiinciozitate, temeinic, cu convingere, cu t rie dinadins; cu ton profund, cu gravitate, cu p trundere, convins. Expresie a figurii lipsit de zburd lnicie. Profunzime, temeinicie, intensitate, autenticitate. Calitatea a ceea ce este lucrat, executat cu temeinicie, cu mult aten ie. Lips de superficialitate, care nu se ine de glume, de frivolit i, a ezat ponderat. Ceva care are o înf i ate grav , un aer, solemn, rigid, sever. Sobrietate.” În limba spaniol seriozitate se traduce prin: formalidad, gravedad, rasgo, seriedad. În limba francez se traduce prin gravité. În limbile europene îns termenul prime te i mai multe conota ii decât o simpl stare de sobrietate. Termenul mai poate fi asociat din câte vedem i cu starea de grav, de a vedea partea întunecat i negativ a lucrurilor. În limba englez , seriousness poate însemna un fel de caracter alarmant. Seriozitatea st în strâns leg tur cu sinceritatea i cu onestitatea [earnest]. În limba italian seriozitate se traduce prin serietà. Gravitatea st în strâns leg tur cu seriozitatea, cu solemnitatea i chiar cu sumbrul. Contururile ample ale seriozit ii sunt ceva mai profunde decât am p rea s credem. Seriozitatea poate avea implica ii teologice profunde pentru cel care voie te s se aventureze mai deplin în sensul ei. De i seriozitatea este mai mult, din câte putem vedea mai sus, o conduit sau o inut extern a omului în raport cu semenii, seriozitatea ine mai mult de o calitate l untric a sufletului. To i marii oameni sau oamenii duhovnice ti sunt mai întâi de toate serio i i abordeaz lucrurile, chiar i cele mai nesemnificative, cu seriozitate. Acest exerci iu ar putea p rea inefectiv i desuet celor care tind s abordeze via a i problemele care decurg din ea cu superficialitate. Numai pornind cu seriozitate de la minor, de la nesemificativ putem ajunge la semnificativ i esen ial cu consecin e depline. În limba englez opusul verbului a fi serios este to be shallow, care cel mai mult înseamn a fi superficial. Superficialitatea este o caracteristic de baz ce st în strâns antitez sau opozi ie cu seriozitatea. Iat ce spunea în acest sens Oscar Wilde: „seriozitatea este singurul refugiu al celui superficial.” În lumea contemporan , superficialitatea este la mare rang. Dac ne uit m în jurul nostru o putem vedea i în gunoiul ce nu este cur it sau în mizeria din pie e sau în muzica care o ascult cei mai tineri dintre noi. Omul poate afi a o figur a seriozit ii în exterior sau cel pu in o poate mima, dar putem noi spune c este serios i în sinele s u, în l untrul s u, în planul s u interior? Seriozitatea se dovede te cel mai mult în perioade de încercare, în perioade în care omului i se cere în mare s fie perseverent dac vrea s realizeze ceva cu existen a sa. În mai multe ac iuni pe care le întreprindem se cere s fim serio i: la locul de munc , în rela iile cu familia sau cu cunoscu ii, în mediul academic i în cel public prin extensie. O caracteristic de baz a seriozit ii este sfin enia. Am putea fraza i invers, o caracteristic de baz a sfin eniei este seriozitatea. Ca i întemeietor de religie nu am putea s îl vedem pe Iisus Hristos ca fiind un neserios. Practicarea oric rei religii implic seriozitate. Raportul liber al rela iei cu Dumnezeu manifestat în cultul public implic

seriozitate. Prezen a i participarea la slujbe este realizat prin seriozitate. Nu putem râde în hohote în timp ce st m sau asist m la ceremonii religioase. În mare parte ceremoniile religioase sunt tratate superficial i de aici probabil i via a superficial a credin ei. De aici i puzderia de secte i doctrine religioase superficiale i lipsite de temeinicie. Siluan Athonitul de la muntele Athos a spus c nu se cuvine s râdem sau s c ut m îndeadins prilejurile de a ne veselii i a nu ne controla reac iile, ci se cuvine s fim întotdeauna i pe cât se poate serio i. Academiile Apusene i colile Orientului toate au pus la temelia lor seriozitatea educa iei i educarea elevilor într-un spirit sobru. Acest lucru face parte din inuta noastr de caracter i din temeinicia prin care voim s ne edific m duhovnice te. Omul nu se poate îmbun t ii suflete te fiind într-o stare sau dispozi ie l untric de superficialitate. Mai recent, unul din romanele de mare circula ie, Numele trandafirului, scris de Umberto Eco ne-a pus în fa un personaj central al unei aba ii occidentale în care lucrurile au mers atât de departe încât râsul sau simplul fapt de a râde primea conota ii blasfemiatorii. Credem c lucrurile au ajuns în cazul de fa mult prea departe. Se cuvine dup exemplul Avei Antonie din de ertul egiptean Sketic, s avem i momente de destindere sau s c ut m ca linia sau traiectoria esen ial a vie ii noastre s fie dus într-un duh al seriozit ii, în perseveren i în temeinicie a tot ceea ce facem, s-au am întreprinde. Antonie a folosit exemplul arcului care întins prea mult se rupe. La fel este i cu via a l untric . Ea trebuie s aib o tendin sau un fel de mi care giratorie în spre seriozitate dar se cuvine s nu exager m. Referitor la seriozitate filosoful existen ialist francez Albert Camus supunea: „oamenii sunt convin i de argumentele tale, de sinceritatea ta i de seriozitatea eforturilor tale numai prin moartea ta.” Filosoful grec Heraclit spunea c „omul este el însu i atunci când dobânde te seriozitatea unui copil ce se joac .” A fi serios înseamn a fi con tiincios. A fi serios înseamn a fi etic. Cicero spunea astfel: “mea mihi conscientia pluris est quam omnium sermo” (Att., xii, xxviii, {2}) [“propria mea con tiin este larg , la fel ca i mai multele cuvinte dintr-o cuvântare”]. Exist în plan etic o foarte strâns leg tur între con tiin i seriozitate. În limba englez la fel ca i în francez exist un câmp universal rezervat a ceea ce noi denumim con tiin este un fel de stadiu al con tiin ei de sine. Sir W. Hamiton a discutat subiectele pe care noi tim c le spunem iar în acest sens parafrazând putem spune c seriozitatea afirm starea de con tiin sau de con tiin de sine.{4} Germanii au definit con tiin a seriozit ii noastre prin dou cuvinte bewusstsein i gewissen. Ei au r spuns astfel con tiin ei i con tin iozit ii ca i manifest ri ale seriozit ii. Grecii au folosit phronesis ca i form a con tiin ei. Atât în Vechiul cât i Noul Testament cuvântul folosit pentru con tiin a seriozit ii este suneidesis. Seriozitatea este o etic a vie ii; ea este dup cum spun anticii un fel de stimul sau reflec ie. Toma de Aquino a folosit expresia de “ius naturale est quod natura omnia animalia docuit.”{5} Am putea spune c pe m sur ce un om avanseaz în seriozitate, etica lui se îmbun t e te. Astfel c societatea îi cere persoanei umane seriozitate. Seriozitatea îl face pe om s aib o atitudine i o conduit social adecvat i propice. În atichitate, grecii au fost cei care au reflectat cel mai mult la conduita omului, crezând în sens general c o conduit serioas a omului poate fi realizat prin cunoa terea de sine, gnothi seavton. Dac ar fi s ne întoarcem spre istorie, am putea vedea c la persani, veradicitatea este un garat al seriozit ii. Una din tr s turile seriozit ii era considerat c utarea adev rului. În plan teologic, teologului i se cere s fie un o serios. Nu poate exista teologie f r seriozitate.6 În spa iul occidental Bonaventura este cel care

ne spun c una dintre caracteristicile con tiin ei este predispozi ia în spre particular: “conscientia non solum consistit in universali sed etiam descendit ad particularia deliberative.”{7} Exista o tiin care se ocup cu studiul devenirii i a form rii caracterului se poate trasa devenirea acestei tiin e a form rii sau a devenirii caracterului în stadiul seriozit ii. Etiologia [cauza] seriozit ii st în formarea caracterului.{8} NOTE: 1 Întrebare pe care nu cu mult timp în urm i-o ridica i literatul francez Alphose Allé în lucrarea sa S fim sobrii. 2 Un posibil ecou în acest sens ar fi probabil cartea lui Ernest Bernea, Îndemn la simplitate (Editura Funda iei Anastasia: Bucure ti, 1996). 3 Dic ionarul explicativ al limbii române, (Bucure ti, 1984), p. 853. 4 A se vedea Thiele, Die Philosophie des Selbstbewusstseins, Berlin, 1895. 5 “Aceasta este legea prin care animalele au fost înv ate” In IV Sent.”, dist. xxxiii, a. 1, art. 4. 6 Dup înv turile lui Bonaventura teologul este cel care î i dezvolt oculus carnis, oculus rationis and oculus contemplationis [ochiul c rnii, ochiul min ii i ochiul contempla iei]. 7 “Con tiin a nu const numai din universal ci i din plecarea deliberativ în spre particularit i.” 8 www.m-w.com/dictionary/origin. Topice: Studii | Edit |