Rosia Montana-petre Fluierasu

Ro ia Montan , sau despre cum uneori tradi iile trebuie demolate de Petre Fluera u | 2 Septembrie 2008 România este o ar a contrastelor, o ar în care pentru a face ceva trebuie s ob ii aprob ri peste aprob ri, acceptul diferitelor grupuri de interese care se ascund în spatele democra iei pentru a dinamita orice tentativ de progres. Nivelul de trai este în anumite zone aproape de zero i totu i investitorii sunt privi i cu suspiciune, pentru c omul simplu, lipsit de perspective, nu poate în elege c te po i îmbog i legal, c profitul nu înseamn automat lipsa onestit ii. Anii de comunism i starea general de ilegalitate în care par s se desf oare toate afacerile determin în cadrul opiniei publice tendiin a de a îi considera ho i pe to i cei boga i. Putem scuza asta din punct de vedere uman, e natural s fii sceptic în ceea ce îl prive te pe cel bogat, îns ast zi am dep it de mult perspectiva emo ional . Ast zi se gânde te în cifre, în studii de pia i printr-o eviden transformat de necesitatea de a valorifica totul. Trebuie s ne valorific m pe noi în ine, resursele noastre, trebuie s valorific m totul, pe cât mai multe planuri. Doar a a vom ajunge s realiz m ceva, s l s m în urma noastr o mo tenire autentic i s contribuim la formarea unui viitor din care facem cu to ii parte, fie c ne convine fie c nu. Vremea lament rilor a trecut, vremea b trânilor cu lacrimi în col ul ochilor a apus demult. Haide i s nu mai gândim pur emo ional i s în elegem c vor veni momente în care trebuie s alegem singura solu ie viabil pentru prezentul nostru. Nu tr im în trecut, deci haide i s mai uit m de cimitire, de mân stiri i de monumente lipsite de orice str lucire. La fel ca i în cazul trecutului, viitorul nu este decât un obstacol în calea progresului. Cel mai mare panaceu al omului incompetent i frustrat este paradisul, care vine ca o promisiune pentru a îmblânzi o via grea. În momentul în care religia î i ofer siguran a mântuirii, nu mai lup i, pentru c ai o certitudine. Dac privim toate religiile lumii, e evident c principala lor func ie este de panaceu universal. Niciodat religia nu îi va ap ra pe cei puternici, pe cei care î i tr iesc via a la intensitate maxim i se bucur de fiecare moment. Nu, religia îi condamn pe ace tia, tocmai pentru a le u ura situa ia celor care sufer i care, având iluzia unui câ tig postmortem, sunt mult mai u or de manipulat. Cei mai periculo i sunt oamenii care cred în idealuri înalte, pentru c ace tia sunt dispu i în orice moment s se sacrifice pentru acele idealuri. Oamenii echilibra i, care în eleg c niciun principiu nu merit sacrificiul, sunt cei care vor fi acuza i de cinism i vor fi blama i de societatea fanaticilor. Cazul Ro ia Montan este un exemplu perfect de fanatism, o dovad a lipsei totale de obiectivitate care guverneaz ast zi scena social . Protestele organiza iilor ecologiste i ale diferitelor ONG-uri obscure au întârziat deja cu peste 10 ani proiectul minier. Conteaz oare pentru to i ace ti ”anarhi ti moderni” c statul român a pierdut în tot acest timp bani i c un ora întreg se zbate la limita supravie uirii? Evident, r spunsul este nu, pentru c organiza iile ecologiste au o agend pe care trebuie s o respecte. Este îndeajuns s intr m pe site-ul Greenpeace i vom descoperi cum o organiza ie care ar trebui s manifeste con tiin social se laud cu proteste de strad , cu

legarea membrilor ei cu c tu e de scaunele McDonald’s sau cu numeroase mostre de r zboi de gheril împotriva unor companii i institu ii care respect legea. Ecologi tii refuz s în eleag c nu po i arunca cu noroi în cei care î i fac meseria i c nu po i merge pân în pânzele albe cu ni te proteste absurde. Acela i exemplu de fanatism nociv poate fi întâlnit i la Ro ia Montan . Organiza ia Alburnus Major protesteaz virulent împotriva proiectului, condus de Stephanie Roth, o ecologist francez care nu are nicio leg tur cu România sau cu Ro ia Montan . Dar ea protesteaz începând cu 2002, a câ tigat i un premiu important, 125.000 Euro, i este v zut la nivel mondial ca un simbol al luptei împotriva globaliz rii i a companiilor demonice. Ecologi tii se bucur de sprijinul presei, pentru c prin lacrimi este u or s impresionezi, se bucur de sprijinul multor oameni care doneaz , f r s tie c de fapt ajut astfel imense aparate birocratice s existe. i astfel opinia public condamn , f r s cerceteze, f r s încerce s judece obiectiv. Ne închipuim ochii umezi ai unui animal, lacrimile unei b trâne i distrugerea unei zone splendide f r s ascult m argumentele ra ionale care ne spun c animalul nu va p i nimic, b trâna nu mai vrea s stea pe un deal la -30 de grade, iar zona splendid arat de fapt ca dup r zboi. Dar oare de ce s mai încerc m s vedem i realitatea când îi avem pe ecologi ti…? Câ i oameni tiu c firma Gabriel Resources a organizat 14 întâlniri publice pentru a discuta proiectul i mai apoi a r spuns la întreb rile oamenilor într-un document de 11.000 de pagini? Sau câ i tiu c filmul “Mine your own business”, care trateaz subiectul Ro ia Montan , a fost apreciat de publicul de pe 4 continente? Nu, aceste informa ii nu ajung la public, în schimb ajung lament rile lui Eugen David, pre edintele Alburnus Major, care url cum c publicul din Bucure ti nu a suportat s se uite la film. Cine î i mai aduce aminte momentul va ti îns c atunci când mai erau circa 10 minute din film, acesta a trebuit s fie oprit din cauza unui grup de maniaci cu gagule care urlau i deranjau toat sala. Iar faptul c astfel de minciuni i dezinform ri pot implica Facultatea de Jurnalism i tiin ele Comunic rii (FJSC), institu ia public care a organizat vizionarea, spune multe despre oamenii din Alburnus Major… O alt presupunere fals este opozi ia locuitorilor din Ro ia Montan . În afar de câ iva mo i senili (în cele 4 zile petrecute în sat am descoperit doar 2) i de o prezen ciudat a funda iei Soros, care ca de obicei (vezi campania pentru scaunul de pre edinte al SUA în 2004) se implic exact ca musca în lapte, f r s aib nicio leg tur cu problema, opozi ie local nu exist . Da, sunt oameni care vor mai mul i bani, oameni care a teapt înc s vad cum evolueaz situa ia, dar fiecare dintre ei în elege c va avea numai de câ tigat de pe urma proiectului minier i este de acord cu el. Academia Român vorbe te ca s se afle în treab , ONG-urile protesteaz pentru c asta trebuie s fac . i totul în timp ce oamenii mor în s r cie, totul pentru ni te principii absurde. Nu, str inii nu trebuie neap rat s fure, companiile mari nu se îmbog esc pe spinarea celor mici. Gabriel Resources, ca de altfel toate marile companii din lume, este obligat s respecte legi, este obligat s ofere compensa ii, garan ii bancare, etc, toate pentru a se ridica la standarde interna ionale. Ei nu ofer pentru c vor sau pentru c tiu c au o misiune, ei ofer pentru c a a trebuie, acestea sunt obliga iile lor legale. A adar, de ce oare cei care vorbesc nu au nicio obliga ie, ei de ce nu sunt tra i la r spundere pentru inep iile pe care le zic? Dar cum s nu te a tep i la dramatizare absurd când pseudo-jurnali ti (Dan Tapalag ,

Ion Longin Popescu i al ii) vorbesc despre Satana, despre blesteme, despre abuzuri ne tiute de nimeni, legându-le evident pe toate de compania minier . Cum s nu te a tep i la dezinformare când omul cel mai citat în leg tur cu Ro ia Montan este Zeno Cornea, un mo senil care amenin de fiecare dat cu bâta. (Nea Zeno, a a cum i-am mai spus mai mul i dintre noi atunci când ne-ai amenin at, ai grij , la un moment dat s-ar putea s superi pe cineva i s - i dea el primul cu bâta în )ϑcap… Compania minier Gabriel Resources a pus la dispozi ia publicului zeci de materiale informative, mii de pagini care descriu în detaliu fiecare procedeu, fiecare element al proiectului. Ei au fost obliga i s construiasc rampe pentru ca broa tele s poat ie i din gropile cercet rilor arheologice, pân aici s-a ajuns. Iar ecologi tii i ceilal i protestatari care nu au nicio leg tur cu proiectul î i permit s vorbeasc , s arunce cu noroi. E simplu s înjuri pe banii altcuiva, e simplu s urli i s condamni o companie care a investit deja sute de milioane de dolari în Ro ia Montan . Haide i îns s îi întreb m pe ei, pe ecologi ti i pe protestatari, ce au f cut pentru Ro ia Montan în afar de dat din gur ? Problema ast zi ine de eficien . Cu to ii putem s vorbim, cu to ii putem s ne d m cu p rerea. Mult mai important îns este s facem ceva. Iar spre deosebire de to i protestatarii, care contest f r s ofere solu ii, compania Gabriel Resources a respectat pân acum toate condi iile legale i le-a oferit oamenilor numeroase posibilit i de relocare. Numeroase m rturii ale oamenilor din Ro ia confirm toate acestea, la fel cum numeroase institu ii na ionale i interna ionale confirm activit ile companiei i o vor supraveghea pe parcursul exploat rii propriu-zise. Pentru c aici nu vorbim de posibilit i i de dorin e, ci de certitudini garantate de lege. Prea multe discu ii stric , prea multe proteste încetinesc progresul. Poate c este timpul s dep im aceste tare ale democra iei, poate c este timpul s ne asum m r spunderea pentru victorii. Haide i s nu îi mai l s m pe ecologi ti s ne conduc , haide i s nu mai avem nevoie în fiecare moment de avoca i str ini. Suntem liberi s decidem, suntem liberi s ac ion m. E nevoie doar de o noapte întunecat i de câteva buldozere. i poate dup asta vor înv a i protestatarii s aprecieze dreptul de a protesta i nu o vor mai face din oficiu. Pentru c libertatea înseamn s tii c po i s faci ceea ce vrei, nu s faci neap rat asta f r s ii cont de consecin e… Iar în final, închei cu o întrebare evident pentru orice om cu capul pe umeri. Chiar crede cineva c 320 de tone de aur i 1600 de tone de argint pot r mâne în p mânt numai pentru c a a au chef ecologi tii? Pentru c da, e timpul s ne d m seama c uneori ne place s argument m împotriva bunului sim … “Arguing against globalization is like arguing against the laws of gravity.“ Kofi Annan - Ghanaian diplomat, seventh secretary- general of the United Nations, 2001 Nobel Peace Prize Not Acest eseu este o p rere personal asupra subiectului. Am folosit date publice, aflate la îndemâna oricui. Men ionez c nu am nicio leg tur cu Gabriel Resources sau Gold Corporation i am realizat aceast analiz jurnalistic în scop personal.

Consemnat de Andrada Victoria Diaconescu