Rolul Barbatului In Societate

Lucrarea respectivă nu reprezintă o intenţie de a ofensa, discredita sau discrimina femea. Nu speculaţi cu ideea aceasta şi nu vă lăsaţi influienţaţi de astfel de speculaţii. Scopul urmărit de ea este dezvăluirea, deconspirarea, dejucarea şi stoparea procesului de folosire a femeii în manipularea, îndobitocirea şi subjugarea populaţiei Pămîntului. Multe forme de discriminare, degradare, suprimare şi înjosire a cunoscut omenirea de-a lungul existenţei sale. De la începutul ei pînă în prezent, mintea jigodiilor lumii a lucrat necontenit asupra elaborării a tot mai josnice, perfide, dureroase, demoralizatoare şi degradante metode de umilire, constrîngere, supunere şi eliminare a fiinţelor, ca şi cum însăşi existenţa omului constă în distrugerea semenilor săi. Toate meridianele şi paralele Pămîntului cunosc tendinţa omului de a-şi nimici semenii, şi toate epocile şi timpurile sînt la curent cu realizările umane în domeniul agresării, îngenuncherii, batjocoririi şi lichidării omului de către om. Toate formele de societate cunoscute pînă în prezent s-au întemeiat pe subjugarea unei categorii de oameni de către alta, şi toate sferele activităţii umane se bazează pe exploatarea unui om de către altul. Este cunoscută de către istoria umană discriminarea rasială. A existat pe lume, şi mai există încă, umilire sexuală. De subjugarea şi batjocorirea bazată pe clase omenirea n-a scăpat măcar pentru o clipă. Pînă şi animalele s-au bucurat de timpuri cînd au fost plasate de asupra oamenilor. Cu toate acestea, pînă în prezent omenirea n-a avut ocazia să se “bucure” de o discriminare, subjugare, umilire şi înjosire totală, de talie mondială şi cu perspectiva de a dura veşnic. Astăzi vă aflaţi în faza de dezvoltare a unui model de societate bazat pe o astfel de discriminare. Obiectele discriminării sînt ... bărbaţii, în special cei tineri şi sănătoşi fizic, intelectual şi psihic. Drept rezultat al politicii mondiale a ultimelor cîteva sute de ani, bărbaţii au ajuns cele mai ieftine, inutile şi dispreţuite fiinţe de pe suprafaţa Pămîntului. Nu fără contribuţia şi ajutorul lor, desigur, ei reprezintă astăzi a cincea roată de la căruţa civilizaţiei umane, căreia i se permite să mai existe, deocamdată, numai mulţumită faptului că n-au fost elaborate încă agregate care ar putea să le înlocuiască rolul şi contribuţia în dezvoltarea omenirii. Prin legături invizibile, dar trainice de nezdruncinat, bărbaţii sînt în timpul de faţă cele mai afectate victime ale discriminării rasiale care în societatea modernă e prezentă sub înfăţişare subtilă. Deschideţi ochii minţii şi ea se va înfăţişa înaintea domniei voastre în toată profunzimea urîciunii ei. Nu scapă ei nici de discriminarea bazată pe clase sociale, care se conturează încet pe fundalul societăţii noastre, şi în viitorul cel mai apropiat nu-i va mai putea tăgădui existenţa nimeni. Cu ajutorul organizaţiilor “animalelor” ce urmăresc binele animalelor, fiinţa umană, dar îndeosebi bărbatul, preţuieşte în faţa forumurilor juridice, economice şi

culturale internaţionale cu mult mai puţin de cît orice jivină sau gînganie existentă pe suprafaţa Pămîntului. Pe melagul pentru care părinţii lor au luptat sacrificîndu-şi viaţa, demnitatea moldovanului este călcată în picioare de tot felul de minorităţi naţionale ce-şi revendică drepturile, scuipînd în sufletul celora cărora însuşi Dumnezeu le-a oferit drept moştenire această ţară. Disriminarea respectivă se răsfrînge în special tot asupra bărbatului. Modul în care conflictele, dezastrele şi problemele locale, regionale sau internaţionale sînt înfăţişate opiniei publice mondiale demonstrează faptul că pe plan internaţional bărbaţii, iarăşi cei cu vîrsta cuprinsă între optsprezece şi şaizeci şi cinci de ani nu valorează nici cît praful de pe pantofii unei jigodii consacrate. Conform drepturilor pe care cei cu minte de copil le-au elaborat în favoarea copiilor, viaţa bărbatului a fost aruncată la discreţia copiilor, cărora li se permite să-l încalece şi să-l înjuge după cum le este cheful şi voia. În incinta bastionului în care bărbatul încearcă cu disperare să se pună la adăpost de uneltirile, maşinaţiile şi nedreptăţile a căror ţintă el o reprezintă, consoarta lui, fiinţa de la care el aşteaptă încurajare şi ajutor, şi-a proclamat drepturi ce-i oferă posibilitatea să se suie fără scară pe capul lui şi să-l transforme în obiectul vanităţii ei: de la hamal şi sponsor pînă la cîrpă de şters picioarele. - Consideră cineva această modestă prezentare a realităţii disriminării bărbatului drept lipsită de temei sau insuficientă pentru a i se atrage atenţia cuvenită? Meditaţi profund asupra următoarelor expuneri sugestive înainte de a adopta o atitudine negativă împotriva pretenţiei discriminării bărbatului. Reflectaţi în special asupra celei mai delicate laturi ale ei: discriminarea bărbatului prin femeie şi în faţa femeii ... Există o astfel de noţiune pe lumea aceasta precum “drepturile omului”. Există şi declaraţii care relevează şi accentuiază acele drepturi. Există şi instituţii ce se ocupă de respectarea şi punerea lor în practică. Formularea drepturilor respective începe cu declaraţia că toţi oamenii sînt egali, indiferent de rasa, clasa, vîrsta, sexul sau boala lor. Nu se specifică existenţa a nici unei diferenţieri între oameni. - De unde puzderia de pretenţii şi drepturi ce contravin în mod relevant cu drepturile universal acceptate ale tuturor oamenilor, şi violează abuziv dreptul al viaţă, libertate şi demnitate a celei mai productive pături sociale a omenirii: bărbaţii? - Se specifică undeva în declaraţia drepturilor omului că cineva este mai om decît altcineva? - Se afirmă undeva, în aceeaşi listă de drepturi, că femeile, copiii, bătrînii şi handicapaţii nu se bucură de aceleaşi drepturi de care se bucură bărbatul? – De unde vine, atunci, tendinţa de a evidenţia femeile, bătrînii, copiii şi handicapaţii din rîdurile oamenilor şi de a cere drepturi superioare pentru ei? - N-aţi priceput încă d-stră oare că revendicarea de drepturi speciale pentru anumite grupuri şi mulţimi este o încălcare flagrantă a drepturilor celorlalte persoane? - De ce are loc această încălcare? Drepturile bărbaţilor, stimaţi bărbaţi, se încalcă din următoarele considerente: - din motive sociale sînteţi desconsideraţi ... deoarece sînteţi derbedei: v-aţi coborît benevol nu numai sub nivelul femeilor, dar şi sub cel al animalelor, şi nici de gînd nu aveţi să vă recăpătaţi ţinuta, demnitatea, inteligenţa şi curajul de a fi bărbat, nu coadă de cîine care consideră că prezenţa unui ţurţure între picioare este trăsătura

de bază care oferă unei fiinţe titlul de bărbat, iar bălăbănirea lui între coapsele femeii singura datorie şi plăcere pe care bărbatul o are în viaţă; - din motive politice sînteţi ţinuţi în inferioritate ... pentru a nu stingheri şi împiedica realizarea planurilor meschine şi egoiste a celor ce dirijează omenirea de după cortină. Bărbaţii au fost întotdeauna garantul durabilităţii, continuităţii şi stabilităţii societăţii umane, de aceea înlăturarea lor din calea construirii unei ordini mondiale bazate pe minciună şi manipulare este prima condiţie ce urmează a fi îndeplinită. Vă aflaţi în plină campanie de înlăturare a voastră, stimaţi bărbaţi, din viaţa politică, economică şi socială a planetei noastre. – Vă place modul în care se desfăşoară ea? Următoarele ilustrări n-ar fi rău să le băgaţi în cap, stimaţi bărbaţi: Oamenii şi animalele nu sînt egale. Oamenii sînt superiori animalelor, sper că nu vă îndoiţi de faptul acesta; Nici animalele nu sînt egale între ele, dar în funcţie de inteligenţa lor există specii inferioare şi specii superioare; Pe baza aceleiaşi trăsături care clasează omul în fruntea tuturor vietăţilor de pe Pămînt şi în funcţie de care s-a stabilit clasamentul regnului animal, Inteligenţa, nici oamenii nu sînt egali între ei, dar nu handicapaţii fizic şi mintal, bătrînii, femeile şi copiii reprezintă capul omenirii. În fruntea omenirii pot şi trebuie să se plaseze fiii Înţelepciunii, adică persoanele care se remarcă prin calităţi şi inteligenţă, indiferent de vîrsta, genul şi starea lor fizică. - Descoperirile şi realizările făcute în domeniul ştiinţei, industriei, tehnicii. etc., despre superioritatea inteligenţei cui vă vorbesc? Femeile şi bărbaţii nu sînt egali, şi rostul lor pe lume nu este unul şi acelaşi. Dacă ei ar fi fost egali, înfăţişarea lor ar fi fost aceeaşi şi cantitatea de materie cenuşie din ţestele lor ar fi fost aceeaşi. Bărbaţii se bucură însă de avantajul de a poseda o cantitate mai mare de creier, la o activitate fiziologică net inferioară celei a femeii, ceea ce oferă veridicitate presupunerii că rolul lui în existenţa omenirii este mai însemnat şi că drepturile şi obligaţiunile lui sînt mai mari decît cele ale femeii. - Ce concluzii aţi reuşit să trageţi de pe urma respectivelor expuneri? – Că vi sau atrofiat cele aproximativ trei sute de grame de creier ce reprezintă avantajul bărbatului faţă de femeie şi, deoarece anume ele asigură dezvoltarea logicii în om, nu puteţi deduce nici o presupunere!? Elucidarea ulterioară a adevărului despre relaţia bărbat – femeie are menirea să vă determine să priviţi cu ochi înţelepţi la lumea înconjurătoare şi să vă atîrnaţi cît mai serios faţă de ea. YHWH, Dumnezeu, a creat omul bărbat şi femeie. El n-a creat doi bărbaţi, nici n-a creat două femei, deaceea pretenţia că cei doi sînt egali este absurdă. Diferenţa dintre bărbat şi femeie nu este întîmplătoare şi se răsfrînge şi asupra psihicului şi intelectului, nu numai asupra fizicului. Completarea reciprocă dintre bărbat şi femeie, cu scopul de a da naştere unei activităţi superioare celei ce putea fi desfăşurată de fiecare dintre cei doi separat, este cauza ei, nu contradicţia şi confruntarea la care se dedau ei astăzi, confruntare ce blochează şi sterilizează activitatea ambilor. Obiectivul trasat de Dumnezeu în faţa bărbatului şi a femeii n-a fost ca ei să intre în conflict, să se călugărească sau să se mîntuiască, de zile, unul pe celălalt. Ei au fost îndemnaţi să crească, intelectual, căci fizic erau maturi deja, să se înmulţească

şi să stăpînească Pămîntul, nu să se prosterneze în faţa răului şi a poporului “sfînt”, aşteptînd nu ştiu ce fel de miel fermecat să crească, să vie şi să se jertfească pentru ei. În actul ruperii relaţiei dintre om şi Dumnezeu s-a definitivat esenţa personală a scopului vieţii fiecăruia dintre cei doi. Înlăturarea cauzei înstrăinării omului de către Creatorul său a devenit sarcina personală ce trebuie rezolvată de fiecare individ ce se perindă pe suprafaţa Pămîntului. Eva a intrat în conflict cu Creatorul ei din dorinţa de a deveni precum Dumnezeu, sau chiar mai presus de Dumnezeu. - Oare tendinţa respectivă nu le caracterizează pe toate urmaşele ei? – De unde izvorăşte atunci slăbiciunea femeilor pentru avere, lux, putere şi pentru tot ceea ce satisface vanitatea lor de a se simţi mai presus decît sînt în realitate? – Şi de unde răsare aspiraţia lor neînfrînată de a domina bărbatul şi de a profita de pe urma slăbiciunii lui? Bărbatul a căzut în dizgraţie înaintea lui Dumnezeu de dragul femeii. - Ce credeţi că trebuie să facă el pentru a restabili prietenia şi a recîştiga încrederea Stăpînului Universului: - să intre sub călcîiul femeii şi să zacă chitic acolo pînă îi cîntă cucul cîntecul de ducă, - sau să-I demonstreze lui Dumnezeu că a scăpat de maladia de care a bolit păcătosul de Adam (Ah domn), şi că nu există pericolul să se infecteze de ea din nou, lucru care poate fi înfăptuit numai prin implicarea fermă în slujirea lui Dumnezeu? Împotriva femeii nu e nevoie să se ia o atitudine negativă. Este îndeajuns să se scape de slăbiciunea ce-l degradează pe bărbat în faţa ei şi ea singură îşi va recunoaşte locul ei în societate şi în familie. Bărbatul nu e vinovat de vitregiile soartei pe care o împărtăşesc femeile ca rezultat al înstrăinării lor de Dumnezeu, pe cînd femeile au avut un cuvînt destul de greu, şi-l mai au încă, la elaborarea greutăţilor cu care sînt împovăraţi bărbaţii şi a nenorocirilor de care ei sînt loviţi. - Cine dintre cei doi are dreptul moral să traseze calea coexistenţei lor, în respectivele condiţii? Femeia şi-a spus deja cuvîntul. Nici ea nu e bucuroasă de alegerea pe care a făcut-o. - Cine a rămas să se afirme? Cel ce a fost înzestrat de însuşi Creatorul omului cu capacitatea de formula decizii, de a acţiona şi de a conduce. Bărbatul. Înţelepciunea înscrisă în memoria naturii vă atenţionează la rezultatul pe care indiscutabil îl aduce inversarea ordinii divine referitor la prioritatea bărbatului înaintea femeii. La toate vieţuitoarele de pe suprafaţa Pămîntului la care principiul masculin predomină pe cel feminin, drepturile femelelor nu sînt ameninţate de nimic. La vieţuitoarele la care predomină principiul feminin, nici urmă nu se întrezăreşte de drepturi ale masculilor: imediat după încrucişare, femelele aflate în matriarhat hălesc masculii căzuţi în extaz, de nici pîs nu reuşesc să zumzăie aceia. Despre faptul că aceeaşi regulă este valabilă şi la specia umană ne relatează înregistrările istorice despre civilizaţia amazoanelor, care nu numai că-şi păpau “amanţii” după ce ăia îşi înfăptuiau datoria, elaborînd întru acest scop o întragă artă culinară de preparare şi consumare a lor, dar practicau o metodă de tratare a

bărbaţilor într-atît de “originală”, încît şaizeci de procente dintre masculii zilelor noastre şi-ar da duhul de frică numai la auzul ei. Celor cărora istoria nu reuşeşte să le bage prea multă glagore în cap le vine în ajutor realitatea contemporană: - existenţa triburilor matriarhale din regiunea Amazonului şi din Africa, a căror practică de tratare a bărbaţilor nu este nici pe departe cea visată de voi, n-ar fi rău să vă decodeze inactivitatea creierului şi să vă ajute să vă atîrnaţi serios faţă de tendinţele de emancipare a femeilor, care în ultima vreme depăşesc orice limită a bunului simţ. Obiceiul unor “sfinte” doamne din societatea modernă de a pune bărbaţii pe urechi, prin intermediul nenumăratelor uneltiri şi maşinaţii infernale, născocite de mintea lor, cu care însuşi diavolul s-ar mîndri, dacă ar obţine dreptul de autor asupra lor, e o demonstrare, mai mult decît evidentă, a faptului că şi reprezentantele sexului “frumos” de prin părţile locului sînt capabile să ofere aceleaşi surprize “caritabile” ce pot uimi bărbatul de moarte. - Cîţi bărbaţi sînt în stare să se culce şi cu maimuţele de dragul banilor? – Dar femei? - Cîţi bărbaţi au întemeiat familii doar pentru a pune manichiurile pe averile, apartamentele şi drepturile femeilor, deposedîndu-le fără nici o urmă de remuşcare de conştiinţă de tot ce posedau ele? – Dar femei? - Cîţi bărbaţi au colaborat cu structuri mafiotice, sau chiar cu organe de drept, pentru a stoarce sufletul şi banii din jertfele naive ce se încred în descîntecele lor? – Dar femei? - Cîte exemple aţi mai dori să aveţi în faţă pentru a vă da seama că la nimic bun nu va aduce campania de discreditare şi discriminare a bărbatului în faţa femeii? – Dar cîte sute de ani vă trebuie pentru a digera argumentele ce vă vorbesc despre acest lucru şi a vă determina să vă gîndiţi la o soluţie de evitare a acestei urgii nefaste? Înainte de a cădea în genunchi în faţa vreo unei fiici de-a Venerei, indiferent de motivul ce vă determină să faceţi acest gest radical: din dragoste, din respect faţă de tradiţie sau din prostie, şi înainte de a săruta mîna vreo unei matroane, gîndiţi-vă că aceste două gesturi reprezintă recunoaşterea inferiorităţii absolute a persoanei ce le face faţă de persoana căreia ele se adresează. - Cui îi mai sărută oamenii mîna şi în faţa cui mai îngenunchiază ei? Papa, popa şi Dumnezeu sînt persoanele în faţa cărora majoritatea fiinţelor umane se închină. Din ce cauză ştiţi cu toţii. - Cine a plasat femeia în rîndul celor trei şi cu ce scop? Gîndiţi-vă, înainte de a vi se pune fusta, jugul sau căpăstrul pe cap, - cui îi convine să se întîmple lucrul acesta? Femeilor nu le convine aşa ceva, cu toate că din neştiinţă de cauză ele sînt înclinate să gîndească contrariul. Lumea modernă, cu plăcerile, luxul şi confortul în care femeia găseşte desfătarea vieţii ei, au construit-o bărbaţii. Femeilor ea nu le-a trecut nici prin vis. Normal este că libertatea bărbatului le oferă lor mai multe avantaje decît nevolnicia lor. - Cine dar este interesat de plasarea femeii deasupra bărbatului şi îngenuncherea lui în faţa ei? - Cine a fost prima persoană care s-a folosit de ajutorul femeii pentru a-l împotmoli pe bărbat în rahat şi în păcat?

Hinduşii şi budiştii afirmă că principiul feminin este principiul răului, care veşnic încearcă să învingă binele, reprezentat de principiul masculin. Nu ne implicăm în filosofii ce pot provoca dureri de cap, dar trasăm o paralelă între afirmaţiile lor şi afirmaţiile religiilor monoteiste care afirmă că femeia a fost punctul slab al omului, prin care răul a intrat în lume. Duşmanul omului şi al lui Dumnezeu a fost prima fiinţă ce a profitat de uşurinţa şi vanitatea femeii. - Ce siguranţă aveţi că acelaşi, sau aceiaşi duşmani ai omului şi ai lui Dumnezeu n-au continuat şi nu continuă încă să folosească femeia în scopuri prielnice lor, dar nefaste pentru noi? - Oare pomul nu se cunoaşte după roadele lui? - Ce roade culegeţi voi de pe urma tendinţei de afirmare a femeii, care actualmente se etalează şi se impune peste tot? Destrăbălare, droguri, familii ruinate, copii orfani şi vieţi mutilate de bărbaţi care au căzut ca clăpăugii în mrejele intrigilor femeieşti şi au încercat să satisfacă vanitatea acestora? “Bu-u-ne” roade. Cînd te gîndeşti că ele reprezintă doar începutul unui regim matriarhal, în spatele rujului de pe buze şi al tuşului de pe ochii frumoaselor adepte ale destrăbălării se conturează deja rînjetul însetat de sînge al preoteselor păgîne ce zmulg cu ghearele lor încovoiate de păsări răpitoare, simbolizate astăzi atît de semnificativ de manichiurile cucoanelor noastre, inimile zvîcninde, din piepturile încă vii, ale prostălanilor ce se lasă ademeniţi pe altarul morţii şi cruzimii, sau ale victimelor ce sînt tîrîte acolo cu de-a sila. Dintre religiile care acceptau “voia divină” prin intermediul reprezentantelor sexului fără limite, majoritatea practicau sacrificarea fiinţelor umane, iar sacrificarea, după cum ştiţi, presupune consumarea cărnii fiinţelor sacrificate, ceea ce denotă predispoziţie sporită pentru cruzime şi bestialitate, lucru pe care nici un cercetător ştiinţific nu l-a putut nega în persoana fiinţelor cele mai dragi bărbatului. - La discreţia cui lăsaţi voi soarta omenirii şi a voastră, cuviincioşi bărbaţi? Nu femeile sînt duşmanii voştri, nu vă descurajaţi. Cei ce se află în spatele lor reprezintă ameninţarea mortală pentru voi. - Dacă nu voi, cine să-i oprească pe ei? Femeile se bucură de aceleaşi drepturi ca ale bărbatului. N-au decît să se bucure, nici un bărbat nu are nimic împotriva faptului acesta, dar să nu abuzeze de ele, încălcînd şi neglijînd drepturile bărbaţilor. Femeile vor să se ridice pe scara ierarhiei sociale a omenirii. Vor şi ele să conducă lumea. N-au decît să încerce şi lucrul acesta, dar prin merite să o facă, nu jonglînd cu pretenţia că sînt femei. Cele ce au făcut pe dracul în patru să ajungă să posede drepturi egale cu cele ale bărbatului să fie drăguţe să accepte şi îndatoririle lui. Societatea umană nu se bazează pe pretenţii, înşelăciuni şi speculaţii, domenii în care femeia s-a perfecţionat pînă la desăvîrşire. Ea se alimentează cu realizări evidente în domeniile de care depinde în mod direct bunăstarea, confortul şi nivelul de trai al oamenilor. - Ce realizări au efectuat femeile în aceste domenii? Dacă rămînea omenirea să se dezvolte pe baza realizărilor feminine, nici roata n-ar fi fost încă inventată, nemaivorbind de înfăptuirile din domeniul energetic, tehnic, electronic, arhitectural, etc.

- Pe baza căror merite şi realizări trebuie să accepte bărbatul hegemonia feminină şi să consimtă ca femeile să se infiltreze în posturile cheie şi de conducere din toate domeniile? E drept că memoria femeilor deseori o întrece pe cea a bărbaţilor, dar progresul nu se înfăptuieşete pe bază de memorie, ci de logică. Şi elefanţii au memorie bună, dar ce folos din ea!? Nu neagă nimeni faptul că majoritatea bărbaţilor au degradat cu mult sub nivelul animalelor şi că femeile se dovedesc a fi mai deştepte ca ei. Dar nici de afirmat nu poate să afirme nimeni că femeia a ajuns la nivelul intelectual, psihic şi moral al acelui mic număr de bărbaţi ce şi-au menţinut statutul şi poziţia de fiinţă creată după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu. Aşa că meritele trebuie să fie scrisoarea de recomandare a fiecărui candidat ce militează pentru un rol conducător, dirijor sau instructiv în societate, nu numărul de voturi oferite ochilor frumoşi, părului vopsit sau picioarelor lungi ale cuiva. Mai există un lucru asupra căruia n-ar fi rău să reflectaţi, bravi bărbaţi. Nu pumnul sau forţa fizică sînt argumentele ce-l clasează pe bărbat înaintea femeii, deaceea nu insistaţi pe etalarea lor. Puneţi-vă creierii în mişcare şi dovediţi-vă superioritatea prin ei, altminteri o să vă pară rău. Şi vouă o să vă pară rău, şi femeilor voastre o să le pară rău, şi copiilor voştri deasemenea o să le pară rău. Bărbatul e garantul bunăstării şi fericirii omenirii, inclusiv a femeii. - Cine să îndeplinească rolul acesta în locul lui, cînd el se întrece cu porcul care e mai porc decît altul? Nu vă aliniaţi cu cei proşti! Mai bine ieşiţi din rîndurile lor şi binecuvîntaţi veţi fi. Nici coarne nu veţi avea, căci unui bărbat adevărat nu-i pune coarne nimeni. Nici călcaţi în picioare nu veţi fi şi nici hîrtie igienică nu veţi ajunge. Soţiile, fiicele şi prietenele d-stră sînt asmuţite şi utilizate împotriva d-stră. Ele nu sînt conştiente de lucrul acesta, şi nu e în stare nimeni să deschidă ochii minţii femeii, dacă ea nu vrea să facă lucrul acesta. Singura şansă de a stopa procesul acesta de distrugere a societăţii umane este să conştientizeze bărbaţii ce se întîmplă în jurul lor, să capete bunăvoinţă şi curaj de a face faţă pericolului iminent ce se abate vertiginos deasupra capetelor lor şi să se implice cu trup şi suflet în stoparea şi înlăturarea dezastrului ce le ameninţă existenţa. Nu femeile sînt pericolul ce ameninţă viaţa omenirii, - repet încă odată lucrul acesta. Nu împotriva lor trebuie de luptat. Cei ce manipulează cu vanitatea, inconştienţa şi slăbiciunile femeilor şi se folosesc de ele pentru a vă neutraliza, a vă îndepărta şi de a vă elimina din calea lor, ei sînt duşmanii voştri. Nu veţi scăpa de uneltirile lor pînă nu veţi închide toate sursele de influienţare şi constrîngere prin care ei vă paralizează activitatea. Scăpaţi de sub influenţa femeii şi veţi scăpa de arma principală a duşmanilor Pămîntului. Dar nu beţia, desfrîul şi alte prostii de genul acesta sînt soluţia înfăptuirii acestui deziderat, ci plasarea calmă şi fermă a Raţiunii deasupra tuturor pretenţiilor cu care femeia se înfăţişează dinaintea voastră. Bărbatul trebuie să se reînveţe a gîndi, pentru a reuşi să-şi apere şi reconstruiască societatea. Creaţi-vă timp, condiţii şi posibilităţi că să realizaţi lucrul acesta, în pofida tuturor actelor de isterie şi scene dramatice pe care femeia le poate pune în scenă cu acest prilej. Pe urmă ea însăşi o să vă mulţumească că n-aţi băgat în seamă prostia ei.

Cîmpul de luptă a bărbatului este societatea, nu familia, deaceea afirmaţi-vă în societate, nu suflaţi în corniţele celor ce vă împovărează viaţa cu mărunţişuri cotidiene, căci e ruşine mare pentru bărbat să se lase înecat în deşertăciune şi pelinci, şi nici tare plăcut nu e lucrul acesta. Economia, politica şi religia sînt lucruri prea serioase pentru a fi lăsate pe seama economiştilor, politicienilor şi preoţilor. Dacă vă doriţi un trai decent şi un viitor luminos familiei şi copiilor d-stră, lăsaţi prostiile deoparte, suflecaţi-vă mînecile şi implicaţi-vă activ şi hotărît în afacerile economice, politice şi religioase ale omenirii, altminteri o să regretaţi amarnic că n-aţi făcut lucrul acesta. Astăzi în faţa omului s-au deschis cele mai mari perspective de realizare de care s-a bucurat lumea vreodată. Dar deoarece fiecare lucru se face la timpul său, nu este exclus faptul că mîine aceste perspective nu vor mai fi. Deaceea gîndiţi-vă serios înainte de a vă irosi viaţa. Lăsaţi pasiunile, “sentimentele”, influienţele, obiceiurile şi pretenţiile la o parte, căci ele sînt iluzorii. Odată cu viaţa se trec toate. Îndeplinirea datoriei faţă de Dumnezeu şi societate e singura plăcere adevărată pe care o poate avea omul în viaţă, plăcere care aduce cu sine fericirea autentică, spre care rîvneşte fiecare fiinţă din Univers. - Ce vă împedică să savuraţi această plăcere? Implicarea femeii în procesul de manipulare, îndobitocire şi distrugere a omenirii se înfăptuieşte după următorul scenariu: Apare o maimuţă la tembelizor, îşi prezintă fundul şi alte accesorii ale bogăţiei ei, şi încurajează femeile să se ocupe cu “autostopul”, motivînd îndemnul respectiv cu pretenţia că trotuarul rezervă cele mai neaşteptate surprize sexuale nesăturatelor de bani şi de “umblat”. Creierul femeii înregistrează informaţia primită. Altă maimuţă sare din copac în copac şi se jură că a umbla din bărbat în bărbat e mai plăcut decît îndeletnicirea cu care se ocupă ea. Creierul femeii înregistrează şi informaţia aceasta. Peste tot: acasă, pe stradă, la serviciu, prin magazine, la piaţă, etc., reclame îmbietoare şi provocatoare solicită creierul femeii la maximum. Kiti – Kat, Coca – cola, burda – bordel, apă de canalizaţie franceză ... . Creierul femeii înscrie tot ce vede şi aude. Dar cît o să reziste el, sărmanul. Toate lucrurile au o limită, limită are şi creierul femeii. La un moment dat plesneşte răbdarea posesoarei lui şi gata ... . Simte nevoia vitală de a le încerca pe toate. Ş-atunci se aruncă ea pe capul bărbatului, confundîndu-l cu peştişorul de aur. De aci înainte încep zilele negre ale sărmanului moşneag: Ba covata-i mică, ba trăsura nu e pe măsura ei, ba castelul e demodat, etc. Iar cînd se nasc copiii, pentru bărbaţi se instaurează iadul pe Pămînt: ba copilul are nevoie de lapte de pasăre, ba mămica lui duce dorul spumei de mare, ba una, ba alta. Şi aşa se scurg zilele bărbatului, iar odată cu ele se duc şi visele lui, dispar posibilităţile lui şi se sfîrşeşte viaţa ... lui. În pragul morţii îşi dă el seama că a fost bou, dar atunci e tîrziu. Ce a trecut, nu se mai întoarce. Cine-i prost în tinereţe, vai de el la bătrîneţe. Dacă astăzi vă este lene, sau frică, să-i lămuriţi femeii că nu-i sînteţi dator cu nimic, că actul căsătoriei nu înseamnă atestat de trecere a bărbatului în folosinţa femeii, ci pact de colaborare şi convieţuire reciprocă, în care cei implicaţi consimt să fie alături unul de celălalt la bine şi la rău, n-aveţi decît să vă bociţi la bătrîneţe.

Femeii îi ajunge tupeu să vă sîcîe că rămîne în urma modei, - d-stră ce nu vă ajunge ca să o încurajaţi că nimeni nu o împedică să o ajungă din urmă? Trasaţi-vă în faţă o cale demnă de bărbat şi lăsaţi femeia să se îngrijească singură de toanele ei. Din moment ce femeilor nici prin gînd nu le trece să se preocupe de problemele cu care se confruntă bărbaţii, în special de cele ce ţin de bunăstarea societăţii ca un tot întreg, nu există motiv pe baza căruia bărbaţii ar trebui să se ocupe de treburi femeieşti. Pe femei puţin le deranjează faptul că din cauza lor bărbatul pierde şansa de a primi cetăţenia Universului şi de a trăi veşnic. - Ce vă afectează pe d-stră faptul că femeia d-stră a ratat ultima zgherătură a modei? – Cîştigă cineva ceva, în afară de orgoliul ei şi al d-stră, de pe urma alinierii ei la standardele maimuţăreşti impuse de societăţile de consum ce se află mereu în căutarea clăpăugilor ce consumă fără să se gîndească produsele lor? - Dacă nu, de ce pierdeţi timpul cu prostiile şi nu vă îngrijiţi de lucrurile care într-adevăr merită atenţia oamenilor? Daţi dovadă de înţelepciune, curaj şi pricepere, bărbaţi, şi abandonaţi rolul de mulăi ce v-a fost acordat de către societatea contemporană, căci nu spre binele vostru îl jucaţi. Dumnezeu l-a creat pe bărbat după chipul şi asemănarea Sa. Vai de cel ce prin comportamentul său face de ruşine şi ocară chipul şi asemănarea Lui! Un ultim lucru n-ar fi rău să-l înmagazinaţi în cutiuţele d-stră, stimaţi bărbaţi! Indiferent de calea pe care merge bărbatul: fie că înclină spre stînga, sau o ia la dreapta, dacă el se abate de la voia lui YHWH, se leapădă şi YHWH de el. Aşa bărbaţi să nu vorbească de Dumnezeu, căci ei nu există pentru El. Dar cei mai dispreţuiţi bărbaţi înaintea lui YHWH sînt cei aflaţi sub hegemonia femeii.