Regimul Nulitatii.docx

Regimul nulitatii . Desi este o sanctiune expres prevazuta in LSC ,societatea comerciala inregistrata in registrul comertului cu incalcarea cauzelor prevazute in art 56 , poate fi salvata de la nulitate, numia daca asociatii acesteia, inainte de a se pune concluzii in fond in fata tribunalului competent sa declare nulitatea vor inlatura neregulatitatile ;asadar, momentul la care instanta de judecata trebuie s se raporteze pentru solutionarea cererii de anulare a societatii este cel de la data judecatii, ci nu de la data sesizarii instrantei; din cele mentionater rezulta ca nulitatea pe langa caracterul sau exceptional, este si o sanctiune subsidiara, legiuitorul optand pentru salvarea fiintei juridice.Actiunea in anularea societatii se dispune impotriva societatii comerciale, in toate cazurile, ci nu impotriva asociatilor . Procedura . Conform art 57 din LSC si a art 11 din Directiva I, instanta judecatoreasca nu constata nulitatea ci o va declara – “ va dispune nulitatea societatii comerciale “ , fapt ce releva existenta unei nulitati speciale ; orice persoana interesata ,in mod direct, poat cere nulitatea societatii comerciale pe calea unei actiuni in anulare, nefiind stipulat niciun termen, ceea ce implica imprescriptibilitatea actiunii. Conform Codului de procedura civila, nulitatea poate fi ceruta si “ pe calea unei exceptii de fond si de oridine publica, in orice faza a unei judecatii (fond , apel , recurs ) – schiau-curs-p159. Spre deosebire de reglementarile din dreptul roman , in dreptul francez , actiunea in declararea nulitatii se prescrie in 3 ani. Notiunea de persoana interesata, conform unor autori poate include si “ Parchetul , in cazul cand obiectul de activitate al societatii este ilicit ori contrar ordinii publice. Astfel nu este in folosul respectarii legii sa fie lasata sa functioneze o societate comerciala cu un obiect de activitate numai pentru ca art 45 NCPC nu recunoaste expres o atare atributie , de a cere declararea nulitatii societatii. “ legecarpenaru 236. Potrivit acestor opinii si procurorului ar trebui sa ii fie recunoscuta o legitimare activa in declararea actiunii nulitatii societatii . Desi aceste cauze prevazute in art 56 conduc catre nulitatea absoluta a societatii, ocrotind interesele tertilor,in art 57 se admite in mod categoric remedierea acestor cauze inainte de a se pune concluzii in fond la tribunal. Odata ce legiuitorul reglementeaza posibilitatea regularizarii societatii, instanta , la cererea societatii,are dreptul ,sa acorde un termen pentru a acoperi aceste neregularitati, chiar si dupa introducerea actiunii in declararea nulitatii, pana in ziua judecatii . In tot acest termen asociatii pot depune actul constitutiv, pot obtine autorizatia de functionare, etc ). In cazul in care admite exceptia “ instanta in fata careia s-a ridicat nu va fi in drept sa insa sa pronunte si dizolvarea respectivei societati si sa dispuna lichidarea patrimoniului, nefiind sesizata cu o cerere in acest sens, pe de o parte, iar pe de alta parte, s-ar putea ca acea instanta sa

nu fie nici macar competenta sa pronunte pe cale directa nulitatea , prin raportare la prevederile art 56(care atribuie aceasta competenta exclusiv tribunalului de la sediul societatii) , coroborat cu prevederile art 63 , ambele LSC – schiau –lege com pag 198 Actiunea in regularizare Desi cauzele care atrag nulitatea absoluta, prevazute in art 56 sunt reglementate cu scopul protectiei intereselor publice , in cuprinsul art 57 , legiuitorul a ales, ca in mod expres, sa permita societatii sa isi remedieze motivele de nulitate , inainte de a se pune concluzii in fond la tribunal . Articolul 48 din LSC permite ca intr-un termen de 1 an de la data inmatricularii societatii asociatii sa inlature neregularitatile . Tot din cuprinsul acestui articol reiese faptul ca “ actiunea in regularizare este conceputa ca un instrument procedural-pus la indemana oricarei persoane interesate, inclusiv a oricaruia dintre asociati- prin care societatea neregulat constituita poate fi obligta printr-o hotarare judecatoreasca , sa ia masurile legale de inlaturare a neregularitatilor constatate , in scopul ocrotirii/valorificarii propriului interes al celui ce utilizeaza acest tip de actiune . Astfel, dreptul ,vizand un interes prinvat , este prescriptibil intr-un termen de 1 an “ –schiau lege 199. Posibilitatea acordata societatii de a fi salvata rezulta din interesul public pe care constituirea unei societati comerciale il impune , ca “persoana morala intrata in circuitul juridic cu concursul autoritatilor insarcinate de lege cu verificarea cerintelor de legalitate , precum si fata de interesul de salvgardare a drepturilor tertilor dobandite in raport cu societatea “schiau lege-p199 INLATURAREA CAUZEI Declararea nulitatii societatii Procedura si efectele declararii nulitatii societatii. Coreland art 58(1) cu art 227 alin1 LSC, consecinta cea mai drastica, din perspectiva juridica, pe care o poate avea nulitatea societatii comerciale in momentul in care hotararea instantei de declarare a nulitatii a devenit definitiva , este aceea ca societatea comerciala, ca persoana juridica isi inceteaza existenta, fara efect retroactiv si va intra in dizolvare. Intrarea in lichidare, ca prima etapa , presupune incetarea activitatii persoanei juridice, ci nu pierderea totala, din acel moment, a persoanlitatii juridice ; altfel spus, de la aceasta data , societatea comerciala va produce efecte doar pentru viitor , asemanator efectelor nulitatii ale actelor juridice cu caracter succesiv . Sociatatea isi pierde personalitatea juridica la data radierii inmatricularii din registrul comertului Urmare a dizolvarii, societatea va intra in lichidare, aceasta realizanduse conform normelor stabilite in LSC –titlul VI si VII LSC .conform art 58(2) , “ Prin hotărârea judecătorească de declarare a nulităţii se vor numi şi lichidatorii societăţii” aceasta reprezentand una dintre conditiile de legalitate a hotararii judecatoresti de declarare a nulitatii, si care are

menirea de a solutiona cat mai rapid aceste situatii juridice determinate de dizolvarea societatii comerciale. S-a considerat in doctrina, ca odata ce societatea comerciala a fost declarata nula, ea devine o societate de fapt Atat in art 7 din legea 26/1990 conform caruia– „Instanţele judecătoreşti sunt obligate să trimită oficiului registrului comerţului, în termen de 15 zile de la data când au rămas irevocabile, copii legalizate de pe hotărârile irevocabile ce se referă la acte, fapte şi menţiuni a căror înregistrare în registrul comerţului o dispun, conform legii.”, cat si in art 58alin 3 LSC este mentionata atributia tribunalului care a hotarat declararea nulitatii societatii comerciale sa publice, din oficiu aceasta hotarare in registru comertului in care a fost inmatriculata societatea. Tot potrivit art 58(3) , registrului comertului in care va fi publicata decizia de declarare a nulitatii ii este atribuita sarcina de a trimite , in continuare, acesta decizie catre Monitorul Oficial al Ro spre publicare în Partea a IVa, în extras. Obligatia de” a dispune din oficiu mentionarea in registrul comertului “ a hotararii de declarare a nulitatii este de natura procesuala , fiind necesar a fi indeplinita in faza judecatoreasca a procesului de dizolvare si lichidare a unei societatii declarate nule, pe cand “obligatia de a comunica aceluiasi registru , spre mentionare si publicare” este de natura administrativ , si trebuie indeplinita ulterior procesului , ea reprezentand forma de publicitate legala . Asadar, relativ la “ natura , sensul si efectele prevederilor alin 1-3 ale art 58LSC , se poate aprecia ca procedura declararii nulitatii societatilor comerciale , respectiv a dizolvarii si lichidarii pentur acest motiv , este una marcata foarte evident de oficialitate , autoritatea judecatoreasca fiind obligata sa se implice ferm si specific in lichidarea cat mai rapida a efectelor unei situatii juridice patologice , cu implicatii si consecinte, posibil si chiar problabil , foarte severe “-schiau lege 201. Desi societatea comerciala declarata nula produce efecte pentru viitor, hotararea definitiva de declarare a nulitatii, isi produce efectele la intervale diferite , astfel ca , in cazul asociatilor aceasta le va fi opozabila de la data la care a devenit definitiva, iar in cazul tertilor de buna credinta, hotarare de declararea a nulitatii societatii comerciale li se va putea opune de la data publicarii ei in M.Of. Raspunderea asociatilor . Temeiul raspunderii asociatilor il reprezinta art58 alin 4 LSC :asociatii raspund pentur oblgatiile sociale pana la acoperirea acestora in conformitate cu prevederile art3”. Intentia legiuitorului a fost aceea de a arata ca desi societatea a fost declarata nula : regulile si limitele raspunderii asocitatilor , in raport cu forma de organizare a societatii , raman neschimbate ,punand astfel la indemana tertilor , care au dobandit drepturi asupra societatii , o reglementare clara , care sa

sublinieze ca, desi societatea nula se afla intr-o situatie exceptionala, totusi raspunderea asociatilor nu este nici agravata si nici diminuata fata de situatiile normale “-schiau lege com-202.raspunderea asociatilor pentru intervenirea unor motive care au dus la nulitatea societatii comerciale ar trebui sa fie o raspundere agravata tocmai din cauza intereselor tertilor de buna-credinta care au incheiat acte juridice cu societatea , desi nu cunosteau aceste cauze de nulitate.asadar trebuie sa se mentina o armonie intre interesele asociatilor si interesele tertilor Raspunderea asociatilor este reglementata de legiuitor atat in art 3 alin (2) „asociaţii în societatea în nume colectiv şi asociaţii comanditaţi în societatea în comandită simplă sau în comandită pe acţiuni răspund nelimitat şi solidar pentru obligaţiile sociale, si alin (3) acţionarii, asociaţii comanditari, precum şi asociaţii în societatea cu răspundere limitată răspund numai până la concurenţa capitalului social subscris., precum si in cuprinsul art 49 , care prevede ca „fondatorii, reprezentanţii societăţii, precum şi primii membri ai organelor de conducere, de administrare şi de control ale societăţii răspund nelimitat şi solidar pentru prejudiciul cauzat prin neregularităţile la care se referă art. 46 - 48.” ; Raspunderea este una determinata de faptele proprii,nelimitata si solidara a tuturor fondatorii unei societati declarate nule, pentru neregularitatile pe care le-au facut in momentul incheierii actului constitutiv al societatii comerciale. Tot in LSC , art 59 prevede ca” asociaţii răspund pentru obligatiile sociale pana la acoperirea acestora in conformitate cu prevederile art3”, astfel ca raspunderea „ nu este una limitata doar la obligatiile societatii , ca persoana juridica , obligatii izvorate din actele juridice valabil incheiate in perioada existentei sale precare ci se intinde si asupra obligatiilor nascute din fapte ilicite , in acceptiunea cea mai larga a acestei notiuni, savasite de societatea nula prin organele sale, ori prin prepusii sai . „ schiau lege 203. Aceasta raspundere ii vizeaza pe asociatii societatii in nume colectiv, asociatii comanditati din societatea in comandita simpla, sau in comandita pe actiuni, care raspund nelimitat si solidar pentur obligatiile asumate. In cazul declararii nulitatii societatii comerciale pentru lipsa consimtamanctului sau pentur incapacitatea asociatilor , limitele raspunderii asociatilor pentru obligatiile sociale asumate ar trebui sa fie date „ doar de sfera bunurilor proprietatea societatii, altele decat cele aduse ca aport de catre asociatii a caror vointa juridica nu a existat sau nu a fost exprimata valabil , fara vinovatia acestora „ schiau lege 203 Declararea nulitatii societatii nu aduce atingere actelor incheiate.desi regula de drept comun prevede ca si efect al declararii nulitatii atului constitutiv retroactivitatea, legea speciala mentioneaza expres ca in cazul intervenirii nulitatii societatii comerciale pentru una dintre cauzele de la art 56 , si daca dupa aceasta data societatea, desi declarata nula printr-o decizie definitiva a instantei a incheiat acte juridice valabile cu

terte persoane, precum acte referitoare la bunurile intrate in proprietatea societatii dupa daca constituirii acesteia, si anume a constituit garantii reale imobiltare, sau acte de dispozitie juridice, iar tertii nu au cunoscut ori nu au putut cunoste nulitatea actului constitutiv , actele vor fi pastrate , ele producand in continuare efecte intre partile contractante . Important de retinut este faptul ca se mentin valabile doar actele pe care societatea le-a incheiat in nume si pe socoteala proprie, nefiind incluse si actele juridice pe care asociatii le-au incheiat in nume propriu , ca de exemplu actul constitutiv , sau alte acte aditionale ale acestuia . Societatea comerciala, este privita de catre legiuitor atat ca un contract , cat si ca o fiint juridica.actul constitutiv pe care asociatii il incheie are la baza conventia partilor , fiind „ supus regimului oricarei conventii , atat sub aspectul conditiilor de validitate cat si in ceea ce priveste sanctiunile ce pot duce la desfiintarea sa .”-schiau lege com- 204 *Declararea nulitatii nu aduce atingere actelor incheiate in numele sau Potrivit art 59 alin 1 din LSC , actele incheiate de o societate nula , prin intermediul organelor sale , nu se supun regimului stabilit de dreptul comun , datorita dorintei de a proteja interesele tertilor de buna credintasi de a-i proteja. Acestora nu le poate fi opusa nulitatea societatii comerciale nici de catre asociati , si nici de catre societatea aflata in curs de lichidare, pentru a se sustrage obligatiilor rezultate in intervalul de timp in care societatea era nula. Este necesar ca in momentul in care tertii isi solicita drepturile rezultate din urma incheierii actelor juridice cu o societate nula, sa stim daca acestia sunt de buna credinta, sau de rea credinta tinand cond de faptul ca hotararea prin care societatea a fost declarata nula a fost inmatriculata in registrul comertului , si ulterior publicata in Monitorul Oficial, ceea ce determina faptul ca terti putea avea cunostinta de cauzele de nulitate ale societatii. Potrivit legislatiei speciale , si anume art 5 din legea 26/1990 „ inmatricularea si mentiunile sunt opozabile tertilor de la data efectuarii lor in registrul comertului ori de la publicarea in Mof al ro partea a IV-a sau in alta publicatie , acolo unde legea dispune astfel .Cu toate acestea „atat societatea nula, prin lichidator, cat si oricare dintre asociatii fondatori care nu poate fi facut raspunzator pentru producerea cauzelor respective de nulitate, poate face dovada , prin rasturnarea prezumtiei de buna-credinta , ca un anumit tert nu a fost de buna-credinta, intrucat cunostea cauzele de nulitate inainte de declararea judecatoreasca a nulitatii societatii si cu toate acestea, a incheiat acte juridice cu acea societate „ schiau-lege com 206