Regimul Ceausescu

Regimul naţional comunist al lui Nicolae Ceauşescu

Martie 1965 – Gh. Gheorghiu Dej moare; N. Ceauşescu – a fost ales în fruntea partidului. REGIMUL N. CEAUŞESCU - CARACTERISTICI -

A continuat politica de deschidere către lumea occidentală;

-

Au fost luate unele măsuri cu caracter liberal: - libera circulaţie a persoanelor; -încurajarea proprietăţii private; -reabilitarea lui Lucreţiu Pătrăşcanu în 1968

- iulie 1965 – s-a revenit la denumirea de PCR; - august 1965 – a fost adoptată o nouă Constituţie care consacra aceste modificări; - conform acesteia, denumirea statului s-a schimbat în Republica Socialistă România.

Consolidarea puterii lui CEAUŞESCU: -

Acesta a început să cumuleze cele mai înalte funcţii de partid şi de stat:  1967 – devine preşedinte al Consiliului de Stat;  1968 – preia întregul control al Consiliului Apărării  În august 1968 – România a condamnat energic interventia URSS şi a altor state membre ale Tratatului de la Varşovia în Cehoslovacia. 

Consecinţele acestei atitudini: România îşi consolidează poziţia de distanţare faţă de Moscova; Obţine adeziunea populaţiei ;  Atrage simpatia şi atenţia puterilor occidentale:

- a)regimul Ceauşescu era considerat de catre acestea “un ghimpe în coasta URSS”; -b)a intrat în atenţia mass-mediei occidentale

Alte caracteristici ale regimului : o 1971 – Ceauşescu a vizitat China şi Coreea:

inspirit de realităţile acestora, a lansat un

document numit “tezele din iulie” prin care inaugurează revoluţia culturală. În centrul acestei revoluţii culturale se afla promovarea cultului personalităţii lui Nicolae

-

Ceauşescu (aparatul de partid şi-a stabilit ca principal obiectiv idolatrizarea lui Nicolae şi a Elenei Ceauşescu). o 28 martie 1974 – Ceauşescu a fost

ales în funcţia nou creată de preşedinte al Republicii

Socialiste România – din acest moment a preluat toate pârghiile de conducere în stat. În plan economic – se revine la controlul total asupra ramurilor economice;

-

-s-au realizat mari investiţii ( Casa Poporului, Canalul Dunăre –Marea Neagră, Transfăgărăşanul, hidrocentrala Porţile de Fier) – acestea nu au ţinut cont de principiile rentabilităţii şi au condus la creşterea datoriei externe. o

1981 – Ceauşescu a decis lichidarea datoriei externe(10,2 miliarde dolari) într-un timp cât mai

scurt. Măsuri adoptate în acest scop: -

Raţionalizarea căldurii, energiei electrice şi alimentelor.

-

Exportarea unor bunuri de consum sub preţul de producţie.

Consecinţe: -s-au amplificat recţiile de nemulţumire ale populaţiei faţă de politca promovată de partid – în acest context au avut loc : -greva minerilor din Valea Jiului (august 1977) -manifestaţiile muncitorilor de la uzinele „Tractorul „ şi „Steagul Roşu” din Braşov(noiembrie 1987) o 1985 – în URSS vine la putere Mihail Gorbaciov - acesta a lansat politica de reformare a sistemului comunist (perestrika).

Ceauşescu refuză aplicarea reformei propusă de acesta şi din acest motiv a început să se izoleze atât de blocul sovietic cât şi de Occident.

Disidenţa anticomunistă

Categoria celor ce s-au opus regimului comunist era extrem de largă iar rezistenţa acestora a îmbrăcat forme diverse. -

Între 1949 – 1956 – în diverse zone ale ţării a existat o activă rezistenţă anticomunistă armată.

-

Membrii acestor grupări de rezistenţă (foşti ofiţeri de armată, foşti membri ai PNL, PNŢ, ţărani, intelectuali) erau animaţi de ideea că „vin americanii” şi că aceştia îi vor ajuta să răstoarne regimul comunist.

-

În timpul regimului comunist al lui Nicolae Ceauşescu , fenomenul disidenţei a fost susţinut de mediile intelectuale în mod special.

-

Formele disidenţei au fost multiple:  Critici aluzive în cărţi de istorie şi literatură,  Răspândirea unor manifeste împotriva regimului;  Critici deschise la adresa lui N. Ceauşescu

1977 – scriitorul Paul Goma se alătură mişcării reformatoare din Cehoslaovacia (Carta 77) Între anii1986 – 1989 – oameni de cultură precum Mihai Botez sau Vlad Georgescu devin opozanţi deschişi ai politicii ceauşiste. Masurile contra disidenţilor – au constat în arestări, anchete, condamnări la închisoare sau la domiciliu obligatoriu. Unii intelectuali au transmis la posturile de radio BBC, Vocea Americii, Europa Liberă relatări privind traiul cotidian a milioane de români.Aceste posturi de radio, prin mesajul realizatorilor, trezeau spirite, clădeau speranţe.

Decembrie 1989 – Nemulţumirile populaţiei asociate cu un context internaţional favorabil (prăbuşirea regimurilor comuniste din Europa) au determinat înlăturarea lui Ceauşescu şi revenirea la democraţie.