Referat Deontologie.docx

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA Departamentul drept public

LUCRU INDIVIDUAL Deontologie

TEMA : Interpretarea si analiza art . 3 din codul de etică și de conduita profesionala a judecatorului

Profesor : Margineanu Valentin magistru în drept, lector universitar

A elaborat:Calarșan Carolina gr.1508

CHISINAU-2019

Referințe Introducere :.................................................................................................................................................. 3 1.Interpretarea principiului independentei .................................................................................................. 4 2.Raspunderea disciplinara a judecatorilor................................................................................................... 8 3.TERMEN DE PRESCRIPȚIE ....................................................................................................................... 9 4.Sancţiunile disciplinare.........................................................................................................................10 5.Etapele procedurii disciplinare.............................................................................................................10 Spete :..........................................................................................................................................................12

Introducere : Autoritatea judecătorească este în Republica Moldova o ramură a puterii de stat. Justiția se înfăptuiește în numele legii numai de către instanțele judecătorești. Un sistem judiciar independent și onorabil este indispensabil justiției deoarece Justiția ocupă un loc deosebit în afirmarea statului de drept, iar conduita, moralitatea și cultura judecătorului au o importanță majoră în procesul de înfăptuire a ei. În actualele condiții față de judecători, ca exponenți ai puterii judecătorești, sunt înaintate un șir de cerințe morale și de conduită specifice, o parte din ele fiind incluse în acte normative, altele urmând a fi însușite și respectate ca deziderate ale eticii profesionale. Judecătorul trebuie să participe activ la stabilirea, menținerea, aplicarea normelor de conduită, pe care le va respecta personal, astfel încât să fie asigurată integritatea și independența sistemului judecătoresc. Supremația legii predomină doar atunci cînd toate entitățile publice şi private respectă şi se subordonează legii, iar instanţele de judecată aplică legea corect şi imparţial. Un sistem judecătoresc independent şi echitabil este piatra de temelie a societății bazate pe principiile de dominație a legii. Respectul comunității faţă de hotărârile instanţelor de judecată rezidă însă în încrederea cetăţenilor față de integritatea, echitatea, imparțialitatea şi independența judecătorilor. Aceasta, la rândul său, implică necesitatea ca judecătorii, datorită specificului activității şi statutului lor înalt în societate, să-şi exercite atribuţiile de serviciu şi obligațiile personale în limita anumitor standarde morale şi profesionale stabilite prin lege, de Codul de etică, alte acte normative. Codul de etică al judecătorului stabilește standarde etice de conduită a acestuia. Dânșii, atât fiecare în parte, cât şi în totalitatea lor, trebuie să tindă permanent nu numai să respecte cu strictețe, cât şi să promoveze şi să depășească stipulările din acest Cod, impunându-şi cele mai înalte rigori etice posibile, atât în situații ce ţin de activitatea profesională, cât şi de cea privată. Or, responsabilitatea de bază pentru aplicarea, menținerea şi chiar stabilirea înaltelor reguli ale conduitei judiciare este pusă pe seama judiciarului însăși. Codul nu este un ghid atotcuprinzător de reglementare a conduitei judecătorilor. El are menirea primordială să sprijine şi să îndrumeze judecătorii în ajustarea comportamentului la cele mai înalte rigori de conduită judiciară şi personală posibile, precum şi să servească ca bază privind reglementarea regulilor respective de către instanţele disciplinare.

Codul conține principii raționale ce urmează a fi aplicate consecvent în concordanță cu prevederile constituționale, legile, actele normative în vigoare, ținând cont de toate circumstanțele relevante. Ele nu trebuie interpretate într-un mod abuziv care ar afecta independența judecătorilor la adoptarea hotărârilor judiciare. Codul nu este elaborat sau prevăzut să servească drept bază pentru inițierea sau survenirea răspunderii civile şi penale şi nici nu poate fi folosit de părțile în proces sau reprezentanții lor pentru obținerea unor avantaje de ordin tactic la examinarea cauzelor în instanța de judecată.

1.Interpretarea principiului independentei Conform principiului independenței: (1) Judecătorul trebuie să fie independent în exercitarea atribuțiilor sale, conform principiilor de drept garantate de Constituție, de alte legi și norme naționale, de acte internaționale la care RM este parte; 1 (2) În toate cazurile judecătorul va acționa independent, fără orice influențe, îndrumări sau control și nu-și va permite comportament necuviincios, inadecvat și/sau ilegal, care poate genera conflicte de interese și periclita încrederea în independenta sa; (3) Judecătorul își poate exercita drepturile de cetățean în conformitate cu statutul judecătorului; (4) Judecătorul va pronunța hotărâri independent, rămânând fidel legii, menținându-și autoritatea și competența profesională și nu se va lăsa influențat de contacte, stimulente, informații sau sfaturi din partea oricăror persoane, structuri de stat sau instituții publice, mijloace de informare în masă, interese de partid, interese publice, doctrine politice, sentimente ori teama de eventuale critici imediate sau de durată; (5) Judecătorul este independent în adoptarea deciziilor și la îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, asigurând respectarea principiului separării puterilor în stat, legalități, independenței instituționale și responsabilității; (6) În activitatea judecătorului nu pot fi admise imixtiuni sau influențe din interiorul sistemului, exterior, inclusiv din partea celor care activează în politică, economie, finanțe, culte și media

1

Codul de etica si conduita profesionala a judecatorului op.cit pg .2

(7) Judecătorul nu va fi membru de partid, nu va desfășura sau va participa la activități cu caracter politic, iar în exercitarea atribuțiilor nu-și va exprima ori manifesta în nici un mod convingerile sau viziunile politice în public;

De asemenea judecătorul nu poate adera la asociațiile religioase interzise sau grupările extremiste. Independenţa şi imparțialitatea sunt două noțiuni autonome ca atribute specifice judecătorilor, dar care se intersectează strâns în exercitarea funcţiei. Independenţa şi imparțialitatea constituie componente esențiale ale dreptului la un proces echitabil, fiind expres stipulate în textul art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Independenţa judiciară este o proprietate inerentă şi o valoare esențială caracteristice oricărei societăți democratice dezvoltate. Însă nu e suficient ca aceasta să fie doar consfințită prin lege. Pentru a exista în realitate, este necesar ca orice judecător, în timpul exercitării atribuțiilor sale şi prin comportamentul său zilnic, să-şi apere independenţa de orice influențe din exterior, inclusiv, din partea legislativului, executivului şi a entităților private. Independenţa judecătorilor depinde, de asemenea, de abilitatea lor de a activa fără teama de reproșuri, intimidări, riscul de a nu fi promovări sau de a fi sancționați disciplinar pentru deciziile adoptate.

Consiliul Superior al Magistraturii joacă un rol-cheie în asigurarea

independenţei judecătorilor şi va interveni de fiecare dată în circumstanțele unor cazuri de natură să prejudicieze independenţa judiciară. Deși judecătorii trebuie să fie independenți, aceștia urmează să se conformeze legilor, inclusiv prevederilor Codului de etică. Ei nu sunt în drept să invoce independenţa judiciară în scopul justificării unei implicări în comportamentul arbitrar care abuzează funcţia de judecător. Într-un cuvânt, independenţa justiţiei exprimă în acelaşi timp imperativul bunei funcționări a justiţiei ca serviciu public şi, totodată, oferă garanția libertăților individului, a altor participanţi la proces pentru o soluţionare legală şi optimă a cauzelor. Examinarea conform legii şi în ter Desfășurând activitatea profesionistă la examinarea cauzelor, judecătorii trebuie să aplice corect legislaţia Republicii Moldova şi normele tratatelor şi convențiilor internaţionale la care Republica Moldova estre parte. Ei trebuie să studieze minuțios şi să urmeze, în special

jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), evitând condamnarea de către această instituție. Urmează să fie strict respectate cerinţele procedurale impuse la examinarea dosarelor, așa cum sunt ele stabilite de codurile de procedură civilă şi penală, de alte legi aplicabile. Este necesar să se evalueze minuțios şi pe deplin circumstanțele specifice fiecărui caz, astfel încât drepturile şi libertățile fundamentale ale părţilor implicate într-un proces să fie protejate în mod adecvat. Respectarea regulilor menționate mai sus vor asigura calitatea înaltă a actului de justiţie. Aceasta, la rândul său, este una din condițiile asigurării încrederii publicului în sistemul judecătoresc. Concomitent cu protejarea drepturilor cetăţenilor Republicii Moldova, judecătorii, de asemenea, sunt obligați să apere drepturile şi libertățile cetăţenilor străini şi apatrizilor aflați în Republica Moldova, conform prevederilor art. 19 alin. (1) din Constituție, art. 5 alin. (1) din Codul de procedură penală, art. 22 şi 26 din Codul de procedură civilă, Legii cu privire la statutul juridic al cetăţenilor străini şi al apatrizilor și altor acte normative. Toate acțiunile interzise de acest articol, se accentuează că prevederile respective se extind asupra oricărui comportament necorespunzător al judecătorului, chiar dacă acestea nu sunt specificate expres. Imaginea, respectul, încrederea publică în sistemul judecătoresc pot fi diminuate de comportamentul părtinitor, iresponsabil sau neadecvat al judecătorilor. De acest motiv, în timpul exercitării obligațiilor judecătorii nu vor admite influențe, îndrumări, sfaturi sau control din partea oricui nu ar parveni, fie entitate publică sau privată. Orice tentativă de acest gen urmează a fi curmată şi respinsă prin invocarea prevederilor legilor privind funcţionarea sistemului judecătoresc, Codului de etică, fiind imediat aduse la cunoștința Consiliului Superior al Magistraturii. Este de datoria judecătorului să evite orice acţiuni de incorectitudine, manifestată direct sau aparent. Prin acţiuni necorespunzătoare, neconforme standardelor se au în vedere încălcările de lege, a regulamentelor interne ale judecătoriei sau ale prevederilor Codului de etică. Acțiunea este aparent necorespunzătoare dacă, o persoană de rând, cunoscând toate circumstanțele relevante unei cauze pe care le poate obține în urma unei cercetări rezonabile, consideră că conduita judecătorului este de natură să pună la îndoială abilitatea dânsului de a-şi îndeplini atribuţiile onest, imparțial sau competent. Judecătorul, fiind o persoană publică, trebuie să conștientizeze faptul că este permanent subiect al atenției cetăţenilor. De aceea, va accepta anumite restricții impuse faţă de conduita sa în viața privată şi publică, pe care persoanele de rând le pot percepe ca împovărătoare. Astfel, chiar şi cu ocazia unor evenimente ce ţin de viața particulară, cum ar fi

zilele de naștere, nunțile, concediile, etc., judecătorul urmează să-şi controleze comportamentul şi modalitatea de comunicare. Un judecător nu poate contacta sau comunica cu orice alt colaborator al instanței de judecată sau orice altă persoană despre un dosar pendinte în scopul exercitării influenței asupra rezultatului examinării cauzei. Încercarea de a exercita influență asupra încheierii sau hotărârii, integral sau în parte, constituie o încălcare a Codului de etică. Unica modalitate de contact şi comunicare permisă între judecători este prevăzută în articolele din Cod. În acelaşi timp, judecătorii nu au dreptul să discute detaliile cauzei pe care o examinează sau modul în care ea va fi soluționată, inclusiv cu membrii familiei, prietenii, cu părţile, avocații şi alte persoane. Ei nu vor permite părţilor în proces, avocaților sau altor persoane să intre în birourile lor în afara orelor stabilite pentru ședințele de judecată. Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat o hotărâre cu privire la interzicerea accesului participanţilor la proces şi a reprezentanților lor în birourile judecătorilor în afara şedinţelor de judecată. Accesul persoanelor în birourile judecătorilor în afara şedinţelor de judecată afectează grav respectarea principiului imparțialității acestora la înfăptuirea justiţiei şi atentează la garanțiile care trebuie să excludă orice îndoială în privinţa obiectivității lor. Judecătorii sunt obligați să informeze în scris Consiliul Superior al Magistraturii despre orice faptă enumerată sau nu în Codul de etică de natură să le compromită independenţa, imparțialitatea şi obiectivitatea. Ei, de asemenea, sunt obligați să înștiințeze Consiliul Superior al Magistraturii despre influențele din exterior cu tentativă de afectare a abilității înfăptuirii eficiente a justiţiei. La momentul primirii informaţiei, Consiliul Superior al Magistraturii va întreprinde măsurile de rigoare pentru protejarea judecătorului de astfel de influențe. Activitatea politică a judecătorului este interzisă. Restricția respectivă se impune în scopul protejării independenței şi imparțialității judecătorului. Cu toate acestea, judecătorii sunt în drept să participe la procesele general-politice, cum ar fi votarea. Judecătorul nu poate fi membru al unei organizații care favorizează sau este afiliată unei formațiuni politice. Incinta instanței de judecată şi, în special, sala de şedinţe nu sunt locurile unde judecătorul ar putea să-şi exprime viziunile sau opiniile sale politice, de orice natură ar fi ele. Exercitarea atribuţiilor de serviciu include interdicții asupra vorbelor, faptelor sau comportamentului ce implică o opinie politică, dezbateri în mass-media sau în cadrul așanumitelor adunări de producție ale colectivului. Evident, la examinarea cauzei în sala de ședințe pot fi persoane care aparțin diferitor formațiuni politice sau simpatizanți ai acestora. Respectiv, orice manifestare - prin fraze, aluzii, comparații nechibzuite de natură politică ale judecătorului va

conduce inevitabil la știrbirea credibilității în independenţa şi imparțialitatea sa privitor la pronunțarea unei soluții conforme legislației. Restricțiile corespund necesității de neimplicare a judecătorului în activitatea politică, precum şi regulii potrivit căreia o sală de şedinţe este locul destinat pentru efectuarea justiţiei și nu pentru dezbateri politice

2.Raspunderea disciplinara a judecatorilor Conform legii nr.178 din 25 .07.2014 ,cu privire la răspunderea diciplinară a judecatorilor Procedura disciplinară privind judecătorii se bazează pe principiile: a) legalităţii; b) respectării independenţei justiţiei; c) echităţii procedurii; d) proporţionalităţii dintre abaterea disciplinară comisă şi sancţiune; e) transparenţei. Astefel Judecătorii răspund disciplinar pentru comiterea abaterilor disciplinare numai în cazurile în care fapta constituie o abatere disciplinară în conformitate cu art. 4. Prevazuta in legea mentionata mai sus astfel constituie abatere disciplinara : a) nerespectarea intenționată sau din neglijență gravă a îndatoririi de a se abţine atunci cînd judecătorul ştie sau trebuia să ştie că există una dintre circumstanţele prevăzute de lege pentru abţinerea sa, precum şi formularea de declaraţii repetate şi nejustificate de abţinere în aceeaşi cauză, care are ca efect tergiversarea examinării cauzei; b) adoptarea unei hotărîri judecătorești prin care, intenționat sau din neglijență gravă, au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor fizice sau juridice, garantate de Constituția Republicii Moldova și de tratatele internaționale privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte; c) acţiunile judecătorului în procesul de înfăptuire a justiţiei care fac dovada incompetenţei profesionale grave şi evidente; d) imixtiunea în activitatea de înfăptuire a justiţiei de către un alt judecător; e) intervenţiile ilegale sau exploatarea poziţiei de judecător în raport cu alte autorităţi, instituţii sau funcţionari fie pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale altor persoane, fie în scopul obţinerii de foloase necuvenite; f) nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter, precum şi a altor informaţii confidenţiale de care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei, în condiţiile legii; g) încălcarea, din motive imputabile judecătorului, a termenelor de îndeplinire a acţiunilor de

procedură, inclusiv a termenelor de redactare a hotărîrilor judecătoreşti şi de transmitere a copiilor acestora participanţilor la proces, dacă aceasta a afectat în mod direct drepturile participanților la proces sau ale altor persoane; h) absenţele nemotivate de la serviciu, întîrzierea ori plecarea fără motive obiective de la serviciu, dacă aceasta a afectat activitatea instanţei; i) încălcarea normelor imperative ale legislaţiei în procesul de înfăptuire a justiţiei; j) neîndeplinirea sau îndeplinirea cu întîrziere sau necorespunzătoare a unei obligații de serviciu, fără o justificare rezonabilă, dacă aceasta a afectat în mod direct drepturile participanților la proces sau ale altor persoane; k) atitudinea nedemnă în procesul de înfăptuire a justiţiei faţă de colegi, avocaţi, experţi, martori sau alte persoane; l) încălcarea prevederilor referitoare la incompatibilităţile, interdicţiile şi restricţiile de serviciu care îi privesc pe judecători; m1) nerespectarea prevederilor art. 7 alin. (2) din Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale; n) obstrucţionarea, prin orice mijloace, a activităţii inspectorilor-judecători; p) alte fapte care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției în așa măsură încît se afectează încrederea în justiție, comise în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în afara acestora, care, după gravitatea lor, nu pot fi calificate doar ca încălcări ale Codului de etică și conduită profesională a judecătorilor. (2) Constituie abatere disciplinară comisă de preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti neîndeplinirea sau îndeplinirea cu întîrziere sau necorespunzătoare, fără o justificare rezonabilă, a atribuţiilor stabilite de articolul 161 din Legea nr. 514-XIII din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească şi dacă aceasta a afectat activitatea instanţei. (3) Răspunderea disciplinară nu depinde de faptul că actul emis de judecătorul subiect al cauzei disciplinare a fost sau nu a fost contestat ori de rezultatul examinării apelului sau a recursului.

3.TERMEN DE PRESCRIPȚIE Conform legii mentionate mai sus art .5 (alin.1 ) mentioneaza , Judecătorul poate fi tras la răspundere disciplinară în termen de 2 ani de la data comiterii abaterii disciplinare. Prin derogare de la prevederile alin. (1), în cazul în care dintr-o hotărîre irevocabilă a unei instanţe judecătoreşti naţionale sau internaţionale rezultă comiterea de către judecător a unei abateri disciplinare, judecătorul poate fi tras la răspundere disciplinară în termen de 1 an de la data devenirii irevocabile a hotărîrii instanţei naţionale sau internaţionale, dar nu mai tîrziu de 5 ani de la data comiterii abaterii

4.Sancţiunile disciplinare (1) Sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate judecătorilor sînt: a) avertismentul; b) mustrarea; c) reducerea salariului; d) eliberarea din funcţia de judecător. (2) Pentru judecătorii care îndeplinesc funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al instanţei de judecată, în afară de sancţiunile indicate la alin. (1) lit. a)–c), poate fi aplicată şi sancţiunea disciplinară de eliberare din funcţia respectivă. (3) Avertismentul constă în atenţionarea judecătorului asupra abaterii disciplinare comise, cu recomandarea să respecte pe viitor dispoziţiile legale, prevenindu-l că la o nouă abatere disciplinară similară îi va putea fi aplicată o sancţiune mai severă. Avertismentul se emite în formă scrisă. Termenul de acţiune a avertismentului este de 1 an. (4) Mustrarea constituie critica, exprimată în formă scrisă, privind faptele comise de judecător. Termenul de acţiune a mustrării este de 2 ani. (5) Reducerea salariului reprezintă micşorarea salariului lunar de la 15% pînă la 30%, pentru o perioadă de la 3 luni pînă la 1 an şi se aplică cu începere din luna calendaristică ulterioară datei la care hotărîrea colegiului disciplinar a rămas irevocabilă. (6) Eliberarea din funcţia de judecător reprezintă încetarea de drept a împuternicirilor judecătorului ca urmare a comiterii unei abateri disciplinare grave sau repetate. Propunerea de eliberare din funcţia de judecător este înaintată de Consiliul Superior al Magistraturii în modul stabilit de lege. (7) Eliberarea din funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte de instanţă se aplică pentru abaterile disciplinare grave sau repetate stabilite la art. 4 alin. (2) al prezentei legi şi presupune încetarea mandatului de preşedinte sau vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti. Propunerea de eliberare din funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte de instanţă se înaintează de Consiliul Superior al Magistraturii, în modul stabilit de lege.

5.Etapele procedurii disciplinare Procedura disciplinară include următoarele etape: a) depunerea sesizărilor privind faptele care pot constitui abateri disciplinare; b) verificarea sesizărilor de către Inspecţia Judiciară și cercetarea disciplinară; d) examinarea cauzelor disciplinare de către colegiul disciplinar; e) adoptarea hotărîrilor pe cauzele disciplinare.

a)Sesizarea privind faptele care pot constitui abateri disciplinare 1) Sesizarea privind faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecători poate fi înaintată de: a) persoana ale cărei drepturi au fost încălcate ca urmare a faptei comise de judecător sau o altă persoană care poate invoca un interes legitim; b) membrii Consiliului Superior al Magistraturii; c) Colegiul de evaluare a performanţelor, în condiţiile prevăzute la art. 23 alin. (4) al Legii nr. 154 din 5 iulie 2012 privind selecţia, evaluarea performanţelor şi cariera judecătorilor; d) Inspecţia judiciară, prin autosesizare în urma controalelor efectuate în condiţiile prevăzute de art. 72 al Legii nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi în cazul recepţionării raportului privind rezultatele evaluării integrităţii instituţionale, întocmit de către Centrul Naţional Anticorupţie. (2) Subiecţii prevăzuţi la alin. (1) pot înainta sesizarea privind faptele care le-au devenit cunoscute în exercitarea drepturilor sau atribuţiilor de funcţie ce le deţin sau în baza informaţiilor difuzate de mass-media. (3) În cazul în care mai multe sesizări se referă la aceeaşi faptă şi la acelaşi judecător, sesizările se conexează. (4) Revocarea sesizării nu exclude începerea sau desfăşurarea procedurii disciplinare în condițiile prezentei legi, dacă colegiul disciplinar consideră că există un interes public de natură să afecteze prestigiul justiției.

b)Condiţiile de formă şi conţinut ale sesizării (1) Sesizarea cu privire la faptele judecătorului care pot constitui abateri disciplinare trebuie să conţină: a) datele de identitate şi informaţia de contact ale autorului sesizării; b) numele judecătorului la care se face referire în sesizare; c) data şi locul unde au fost comise faptele descrise în sesizare; d) descrierea succintă a faptelor ce ar putea constitui abateri disciplinare; e) indicarea, după caz, a probelor care confirmă fapta invocată sau indicarea persoanelor care ar putea confirma cele relatate de autorul sesizării, dacă acestea există la momentul depunerii sesizării; f) data şi semnătura autorului sesizării. (2) Se consideră vădit neîntemeiată sesizarea în care sînt invocate fapte care nu fac referinţă la

abaterile prevăzute de art. 4, căreia i-a expirat termenul de prescripţie prevăzut la art. 5 sau care este declarată repetat, fără a aduce noi probe.

Spete : Speta nr.1 Judecatoarea Miron Cristina ,fiind recent numită in fincție de judecator ,examina o cauza penala de rezonanță privind răspindirea programelor virulente pentru calculatoare de către un angajat al Gamma Banc din Republica Moldova in citeva filiale ale băncii respective. Neavînt prea multă experiență in domeniu ,judecătoarea Miron s-a adresat la un cunoscut ,angajat a unei firme de tehnologii informaționale ,pentru a o ajuta să soluționeze cauza .Dna Miron i-a povestit detaliile cauzei ,probele prezentate ,rugînd să le aprecieze și să o consulte in vederea adoptării unei decizii in cazul respectiv . După a doua ședință in același caz ,Dna Miron a fost contactată de președintele Gamma Bnc care a rugat-o să aplice o pedeapsă cît mai aspra infractorului ,căci de altfel ,cum s-a exprimat el ,,astfel de angajați ne vor distruge sistemul bancar ”.Dmna Miron a răspuns că ințelege gravitatea situației și că va face totul că prin hotărirea pe care o va adopta ,să descurajeze astfel de fapte pe viitor . Într-o altă zi ,vicepreșediintele instanței de judecată a intrat la ea in birou și i-a zis : „dacă ai nevoie de ajutor ,să-mi spui , că văd că ești cam tinerică si poate nu te descurci de una singură cu cazul acesta ”.Dmna Miron a afirmat că va apela după ajutor neapărat .În ultima ședința de judecată ,dmna Miron s-a comportat agresiv ,a bruscat învinuitul și pe avocatul acestuia ,aplicînd cea mai mare pedeapsă prevăzută de codul penal pentru infracțiunea data . 1.Argumentați dacă Dmna Miron a fost independent in examinarea si soluționarea cauzei. 2.Analizați dacă a avut loc vreo incălcare in modul in care dna Miron a comunicat cu președintele Gamma Banc la telefon . 3. Estimați daca Dmna Miron a comis vreo incălcare in modul in care a comunicat cu vicepreședintele instanței de judecată . 4.Caracteriza-ți comportamentul DMnei Miron n timpul ultimei ședințe de judecată .

Raspuns speta 1.: 1. 2.Dmna Miron nu a fost independent deoarece ,in primul rind s-a adresat unui cunoscut ,prezentîdu-I detaliile cauzei incalcind astfel normel deontologice precum si ea a vorbit la telefon cu directorului bancii expunidu-se astfel asupra cauzei , dindu-i de inteles ca e ava face tot posibilul ca să oprească un astfel de comportament pe viior , astfel incit conform art 3 , din Codul de etica si deontologic a jucaoturului este menționat in alin2 . judecătorul va acționa independent fără orice indrumari ,influențe sau control ,apoi in alin.4 este mentționat că „Judecătorul va pronunța hotărîri independent, rămînînd fidel legii, menținîndu-și autoritatea și competența profesională și nu se va lăsa influențat de contacte, stimulente, informații sau sfaturi din partea oricăror persoane…..” .Astfel se vede clar incalcarea din partea judecatorului a normei deontologice . 3.Desigur ca a avut loc incălcarea deoarece sa lăăt influențat de directorul bănci intrucit i-a dat răspuns afirmativ fara examinarea probelor de a aplica o pedeapsa de invațatura pentru infractor . 4.Dmna Miron in ultima sedință de judecată și-a permis un comportament necuviincios ,inadecvat si illegal ceia ce a periclitat increderea in independența sa .

Speta 2 .Judecatoarea Oprea examina un dosar penal privind violarea a 5 fete minore ( cu virstă cuprinsă intre 10-12 ani ) de către un bărbat in virtă de 45 dee ani .Cazul era foarte mediatizat in presă și la radio .Judecătoarea Oprea era acostată la intrarea in cladirea instanței de judecata de către jurnaliști care a întrebau cum va soluționa cazul .Dmna Oprea refuza sa vorbeasca cu reporterii pe marginea acetui dosar . Intr-o seară se simbătă ,judeatoarea Oprea a vizionat o emisiune la televizor care implică dezbateri ,un sondaj de opinii si recomandări privind pedeapa pe care o merita infractorul oe cazul dat , cu imagini cum părinții victemelor plîngeau si blestemau infractorul .Fiind foarte emoționată după vizionarea acestei emisiuni ,Dmna Oprea ,Cind examina cazul ,întrerupea avocatul aparării ,refuza să primească probele acestuia , și , adresîndu-se inculpatului , a spus : „ vei arde in iad pentru toate cite le-ai făcut ”și a determinat drept pedeapsă 25 de ani de privațiune de libertate pentru inculpate . A doua zi ,ziarele din țară lăudau hotarirea judecătorească a Dmnai Oprea , ea a participat la emisiunea ”in profunzime„ de la ProTV ,unde a criticat si condamnat public inculpatul . 1.Caracterizați comportamentul judecatoarei Oprea ; 2.Estimați daca Dmna Oprea a incalcat principiul independeței și cum anume ; 3.Analizați dacă a influențat cunva presa asupra acțiunilor Dmnei Oprea ;

4.Determinați dacă Dmna Oprea a incălacat o normă a deontologiei profesionale si care anume .

Raspuns speta 2 : 2. .Dmna Oprea a avut un comportament necuviincios ,deoarece s-a lăast influențată de mijloacele de informare in masa ,precum si de interesele publice intrucit cazul era foarte mediatizat , Dmna Oprea a fost influențata de teama de criticile din partea publicului dacă va adopta o hotarire care prevede o pedeapa mai ușoară . Si o alta incalcare a fost discutarea in public a cazului indepartind astfel increderea in independența sa . 3.Deigur ca a influnțat ,și mai mult de atit presa a fost ceia ce a facuto Pe Dmna Opra sa incalce principiul independentei . 4.Dmna Oprea a incalcat principiul Independentie , Imparțialtatii –prin fraza rostită care a trezit semen de partinire a judecătoarei . Profesionalismului- prin discutarea cazului la ProTV ce a prejudiciat increderea publicului in sistemul judecatoresc .

BIBLIOGRAFIE : 1. Codul de etică și de conduită profesională al judecătorului Aprobat prin Hotărîrea Adunării Generale a Judecătorilor nr. 8 din 11 septembrie 2015;

2. RESPONSABILIZAREA JUDECĂTORILOR PRIN IMPLICAREA MAI ACTIVĂ A AVOCAŢILOR GHID PENTRU AVOCAŢI Chisinau 2015;

3. H O T Ă R Î R E cu privire la demersul domnului Frederick G. Yager, director USAID ROLISP, referitor la aprobarea Ghidului privind implementarea bunelor practici de excelenţă în instanţele judecătoreşti din Republica Moldova 15 decembrie 2015 mun. Chişinău nr. 978/39;

4. R E G U L A M E N T U L cu privire la activitatea Comisiei de etică şi conduită profesională a judecătorilor „APROBAT” prin Hotărârea CSM nr. 229/12 din 08 mai 2018

5. H O T Ă R Î R E privind aprobarea Regulilor de conduită a justiţiabililor şi a altor persoane în instanţa judecătorească 03 iunie 2014 mun. Chişinău nr. 504/17

6. Etica și deontologia profesionala a judecatorului , Suport de curs

Institutul National de

Justitie Chisinau 2015

7. Legea Nr. 544 din 20.07.1995 cu privire la statutul judecatorului 8. Carta Europeana privind statutul judecatorului Strasbourg 1998.