Igiena_teste_anul_2.doc

  • Uploaded by: Nadejda Para
  • 0
  • 0
  • June 2020
  • PDF

This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA


Overview

Download & View Igiena_teste_anul_2.doc as PDF for free.

More details

  • Words: 32,821
  • Pages: 126
Release by MedTorrents.com

Igiena alimentaţiei 1. Pentru avitaminoza A nu este caracteristic Sursa – [17] pag. 270, [1] pag. 124, curs

a) [ ] Hipercheratoza şi cianoza tegumentelor; b) [x] Fisuri angulare dureroase ale gurii; c) [ ] Dereglarea văzului în întuneric; d) [ ] Fragilitatea unghiilor; e) [ ] Căderea părului. 2. Factorii favorabili menţinerii vitaminei C în produse alimentare la păstrarea lor şi prelucrare culinar Sursa – [17] pag. 284, [1] pag. 122, curs

a) [ ] Mediul alcalin; b) [x] Mediul acid; c) [ ] Oxigenul; d) [ ] Sărurile metalelor grele; e) [ ] Temperaturile ridicate. 3. Produs alimentar, sursă de retinol Sursa – [1] pag.124, [17] pag. 270, curs

a) [ ] Morcov; b) [x] Caşcaval; c) [ ] Tomate; d) [ ] Ardei dulci; e) [ ] Ceapă verde. 4. Măsuri de prim ajutor suspectatului de botulism Sursa – [1] pag. 146, curs

a) [ ] Administrarea de antipiretice; b) [ ] Administrarea de laxative; c) [x] Administrarea serului antibotulinic polivalent; d) [ ] Spălături gastrice; e) [ ] Administrarea antibioticelor. 5. Amanitina se conţine în Sursa – [1] pag. 139, curs

a) [ ] Erburi sălbatice; b) [ ] Neghină; c) [x] Ciuperci otrăvitoare; d) [ ] Cartof crescut; e) [ ] Seminţele fructelor. 6. Toxicoza stafilococică este cauzată mai frecvent de Sursa – [1] pag. 145, curs

a) [ ] Salată din legume; b) [ ] Produse din carne conservată; c) [ ] Cofetărie cu cremă; d) [ ] Ouă de raţe, gâşte; 1

Release by MedTorrents.com

e) [x] Produse lactate. 7. În profilaxia intoxicaţiilor alimentare primordială este Sursa – [1] pag. 150, curs

a) [ ] Păstrarea incorectă a produselor alimentare; b) [ ] Nerespectarea termenilor de păstrare şi realizare; c) [ ] Nerespectarea igienei individuale de către personalul blocului alimentar; d) [x] Preîntâmpinarea contaminării produselor alimentare; e) [ ] Pregătirea culinară incorectă a produselor alimentare . 8. Aciditatea laptelui se exprimă în Sursa – [1] pag. 135, [2] pag. 39, curs

a) [ ] Mililitri de soluţie alcalină la titrarea probei de lapte; b) [ ] Grade de aciditate; c) [x] Grade Tёrner; d) [ ] Mililitri de soluţie acidă la titrarea probei de lapte; e) [ ] Grade C. 9. Indice de apreciere a calităţii laptelui după STAS este Sursa – [1] pag.134, [2] pag. 34, curs

a) [x] Proprietăţi organoleptice; b) [ ] Cantitatea de proteine; c) [ ] Cantitatea de vitamine; d) [ ] Cantitatea de glucide; e) [ ] Cantitatea de săruri minerale. 10.

Raţia curativ-profilactică pentru expuşii la plumb va include Sursa – [3] pag. 12, curs

a) [ ] Lapte degresat; b) [ ] Brânză de vaci; c) [x] Alimente - surse cu pectină; d) [ ] Produse acidolactice; e) [ ] Ouă. 11.

Laptele este pasteurizat prin Sursa – [1] pag. 135, curs

a) [x] Acţiunea to înalte (+80 oC) cu scop de distrugere a florei microbiene vegetative; b) [ ] Acţiunea to înalte cu scop de distrugere a florei microbiene sporulate (100oC); c) [ ] Acţiunea to înalte cu scop de distrugere a virusurilor (100oC) ; d) [ ] Acţiunea to înalte (100oC) cu scop de distrugere a florei microbiene vegetative şi sporulate; e) [ ] Acţiunea temperaturii scăzute. 12.

Aciditatea laptelui proaspăt este Sursa – [1] pag. 135, curs

a) [ ] 15oT; b) [x] 20oT; c) [ ] 25oT; d) [ ] 30oT; e) [ ] 35oT. 2

Release by MedTorrents.com

13.

Carnea de vită conţine proteine Sursa – [1] pag.122, [17] pag. 130, curs

a) [x] 13-18%; b) [ ] 25-30%; c) [ ] 30-35%; d) [ ] 35-45%; e) [ ] 45-50%. 14.

Cauzele hipovitaminozei C în perioada iarnă-primăvară Sursa – [17] pag.285, curs

a) [ ] Scade rezistenţa organismului; b) [x] Conţinutul redus de vitamină în produse alimentare; c) [ ] Creşte radiaţia ultravioletă; d) [ ] Temperatura rece a mediului; e) [ ] Presiunea atmosferică scăzută. 15.

Necesarul diurn de vitamina "C" pentru un adult Sursa – [17] pag. 285, [1] pag. 122, curs

a) [ ] 10-20mg; b) [ ] 20-50mg; c) [ ] 50-70mg; d) [x] 70-100mg; e) [ ] 120-140 mg. 16.

Organismul uman face rezerve de vitamina "A" Sursa – [17] pag. 270, [1] pag. 124, curs

a) [x] Da, în ficat; b) [ ] Nu; c) [ ] Da, în intestin; d) [ ] Da, în ţesutul adipos; e) [ ] Da, în oase. 17.

Consecinţe ale hipervitaminozei A nu sunt

18.

a) [ ] Cefalee; b) [ ] Anorexie; c) [ ] Căderea părului; d) [ ] Fragilitate şi dureri osoase; e) [x] Keratoconjunctivită. Indicatori ai calităţii pâinii nu sunt (STAS)

Sursa – [1] pag. 270, [17] pag. 124, curs

Sursa – [2] pag. 43

19.

b) [x] Procentul de glucide; c) [ ] Umiditatea; d) [ ] Aciditatea; e) [ ] Porozitatea . Laptele influenţează aciditatea gastrică Sursa – [2] pag.39, [1] pag. 135, curs

a) [ ] Proprietăţi organoleptice; a) [ ] Sporeşte; b) [ ] Nu influenţează; c) [x] Reduce; 3

Release by MedTorrents.com

20.

d) [ ] Ameliorează. Conform căror indici se apreciază prospeţimea laptelui Sursa – [2] pag. 39, curs

a) [ ] Densitate; b) [x] Aciditate; c) [ ] Cantitatea de grăsimi; d) [ ] Proba la amidon; e) [ ] Proba la pasteurizare. 21.

La cheltuielile de energie reglabile se referă cele pentru Sursa – [2] pag. 11, [1] pag. 110, curs

a) [ ] Metabolismul bazal; b) [x] Eforturi musculare; c) [ ] Acţiunea dinamică specifică a alimentelor; d) [ ] Menţinerea temperaturii corpului; e) [ ] Eliminarea produselor catabolice. 22.

Numiţi intoxicaţia alimentară cu cea mai scurtă perioadă de incubaţie Sursa – [2] pag.100, [1] pag. 139, curs

a) [ ] Botulismul; b) [ ] Intoxicaţia cu ciuperci otrăvitoare; c) [x] Intoxicaţiile stafilococice; d) [ ] Toxiinfecţiile bacteriene; e) [ ] Micotoxicozele. 23.

Ouăle mai frecvent pot fi cauză a Sursa – [2] pag.133, curs

a) [ ] Toxicozei stafilococice; b) [ ] Botulizmului; c) [x] Salmonelozei; d) [ ] Febrei tifoide; e) [ ] Aflotoxicozei. 24.

Pentru intoxicaţii alimentare nu e caracteristic Sursa – [1] pag.139, curs

a) [ ] Apar de obicei subit; b) [ ] Au o oarecare perioadă de incubaţie; c) [ ] Sunt patologii necontagioase; d) [x] Sunt patologii contagioase; e) [ ] Se prezintă ca afecţiune în masă . 25.

Vitamina D nu este implicată în Sursa – [17] pag. 272, [1] pag. 115, curs

a) [ ] Reglează metabolismul calciului; b) [x] Ia parte la metabolismul glucidic; c) [ ] Reglează metabolismul fosforului; d) [ ] Stimulează creşterea organismului copiilor; e) [x] Reglează acţiunea dinamică specifică a alimentelor.

4

Release by MedTorrents.com

26.

O cantitate mai mare de energie necesită digestia Sursa – [1] pag.110, curs

a) [x] Proteinelor; b) [ ] Lipidelor; c) [ ] Glucidelor; d) [ ] O alimentaţie mixtă; e) [ ] O alimentaţie raţională. 27. "Normativele consumului de energie şi cantitatea necesară de substanţe nutritive" vizează pentru populaţia adultă Sursa – [1] pag. 112, curs

a) [ ] Două grupuri; b) [ ] Trei grupuri; c) [ ] Patru grupuri; d) [x] Cinci grupuri. 28. După "Normativele consumului de energie şi cantitatea necesară de alimente" chirurgii se referă la grupul Sursa – [1] pag.112, curs

a) [ ] Unu; b) [ ] Doi; c) [x] Trei; d) [ ] Patru; e) [ ] Cinci. 29. Pentru avitaminoza A este caracteristic Sursa – [1] pag.270, [17] pag. 124, curs

a) [x] Hipercheratoza şi cianoza tegumentelor; b) [ ] Fisuri angulare dureroase ale gurii; c) [x] Dereglarea văzului în întuneric; d) [x] Fragilitatea unghiilor; e) [x] Căderea părului. 30. Consecinţele hipervitaminozei D sunt Sursa – [1] pag.272, [17] pag. 125, curs

a) [x] Diaree; b) [x] Cefalee; c) [ ] Rahitism; d) [ ] Osteoporoză; e) [x] Depuneri de calciu în ţesuturi. 31. Factorii nefavorabili păstrării vitaminei "C" în produsele alimentare Sursa – [1] pag. 122, [17] pag. 284, curs

a) [x] Mediul alcalin; b) [ ] Mediul acid; c) [x] Oxigenul; d) [x] Sărurile metalelor grele; e) [x] Temperaturi ridicate. 5

Release by MedTorrents.com

32. Manifestările hipovitaminozei severe "PP" Sursa – [1] pag.124, [17] pag. 286, curs

a) [ ] Convulsii; b) [x] Dermatite; c) [x] Diaree; d) [x] Demenţă; e) [ ] Cefalee. 33. Nu este caracteristic pentru hipovitaminoza PP Sursa – [1] pag. 124, [17] pag. 286, curs

a) [x] Convulsii; b) [ ] Dermatite; c) [ ] Diaree; d) [ ] Demenţă; e) [x] Cefalee. 34. Produse alimentare - surse de vitamina "B1" Sursa – [1] pag. 125, [17] pag. 276, curs

a) [ ] Orez decorticat; b) [x] Pâine coaptă din făină de calitate inferioară, secară; c) [x] Cerealiere ; d) [x] Drojdie de bere; e) [x] Leguminoase uscate. 35. Vitaminele liposolubile ale laptelui sunt Sursa – [1] pag. 135, [17] pag. 299, curs

a) [ ] "B6"; b) [x] "A"; c) [x] "D"; d) [ ] "F"; e) [x] "E". 36. Amanitină nu se conţine în Sursa – [1] pag. 139, curs

a) [x] Ierburi sălbatice; b) [x] Neghină; c) [ ] Ciuperci otrăvitoare; d) [x] Cartof crescut; e) [x] Seminţele fructelor. 37. Rolul biologic al glucidelor nedigerabile Sursa – [17] pag. 251, [1] pag. 117, curs

a) [x] Modificarea timpului de tranzit intestinal (măresc ori încetinesc); b) [x] Leagă cationi metalici; c) [x] Absorb sau înglobează substanţele organice, produşii de secreţie şi descompunere a tubului digestiv, microorganismele; d) [x] Excesul poate favoriza sau agrava afecţiunile inflamatorii ale tubului digestiv; e) [ ] Sunt surse de energie. 6

Release by MedTorrents.com

38. Importanţa biologică a colesterolului Sursa – [1] pag. 115, curs

a) [x] Este precursor al bilei; b) [x] Este precursor al ergocalciferolului; c) [x] Este parte componentă al celulelor nervoase; d) [ ] Întră în structura vaselor sangvine; e) [ ] Intră în structura muşchilor striaţi. 39. Nu sunt indici de apreciere a calităţii laptelui după STAS Sursa – [17] pag.288, [1] pag. 134, curs

a) [ ] Proprietăţi organoleptice; b) [x] Cantitatea de proteine; c) [x] Cantitatea de vitamine; d) [x] Cantitatea de glucide; e) [x] Cantitatea de săruri minerale. 40. Care alimente nu sunt furnizoare de proteine biologic superioare Sursa – [1] pag.113, [17] pag. 237, curs

a) [x] Pâine; b) [ ] Lapte; c) [x] Legume; d) [ ] Peşte; e) [ ] Carne. 41. Valoarea nutritivă a produselor alimentare se va aprecia după Sursa – [1] pag. 112, curs

a) [x] Conţinutul de proteine, lipide, glucide; b) [ ] Proprietăţile organoleptice; c) [x] Conţinutul de vitamine; d) [ ] Inofensivitate; e) [x] Conţinutul de săruri minerale. 42. Valoarea nutritivă a produselor alimentare nu e determinată de Sursa – [1] pag. 112, curs

a) [ ] Conţinutul de proteine, lipide, glucide; b) [x] Proprietăţile organoleptice; c) [ ] Conţinutul de vitamine; d) [x] Inofensivitate; e) [ ] Conţinutul de săruri minerale. 43. Valoarea nutritivă a fructelor şi legumelor e determinată de Sursa – [1] pag. 112, curs

a) [ ] Conţinutul sporit de proteine; b) [ ] Proprietăţi organoleptice satisfăcătoare; c) [x] Conţinutul de săruri minerale; d) [x] Conţinutul de vitamine; e) [ ] Conţinutul de lipide.

7

Release by MedTorrents.com

44. O alimentaţie echilibrată presupune Sursa – [17] pag.212, [1] pag.110, curs

a) [x] Valoare energetică necesară a raţiei alimentare asigurată de consumul adecvat al proteinelor, lipidelor şi glucidelor; b) [ ] Corespunderea componenţei alimentelor statusului fermentativ al organismului; c) [x] Raport optim între substanţe nutritive şi substanţe biologic active; d) [ ] Regim optim de alimentare; e) [ ] Alimente calitative. 45. Alimentaţia individuală poate fi apreciată după indicii Sursa – [2] pag. 11, curs

a) [x] Masa reală corespunde celei ideale; b) [x] Consumul de energie corespunde calorajului raţiei alimentare; c) [x] Cantitatea absolută şi raportul între trofine şi substanţele biologic active din raţia alimentară; d) [ ] Calitatea produselor din raţia alimentară; e) [ ] Regimul alimentaţiei. 46. Alimentaţia individuală nu se va aprecia după indicii Sursa – [2] pag.11, curs

a) [ ] Masa reală corespunde celei ideale; b) [ ] Consumul de energie corespunde calorajului raţiei alimentare; c) [ ] Cantitatea absolută şi raportul între trofine şi substanţele biologic active din raţia alimentară; d) [x] Calitatea produselor din raţia alimentară; e) [x] Regimul alimentaţiei. 47. Celor expuşi la plumb nu se vor administra ca raţie curativ profilactivă Sursa – [1] pag. 113, curs

a) [x] Lapte degresat; b) [x] Brânză de vaci; c) [ ] Alimente - surse se pectină; d) [x] Produse acidolactice; e) [x] Ouă . 48. Vitamine hidrosolubile sunt Sursa – [1] pag. 120, [17] pag. 269, curs

a) [x] C,P; b) [x] B1, B2, B6, B12; c) [x] B15, B4, B8; d) [ ] A; e) [ ] D. 49. Nu sunt hidrosolubile vitaminele Sursa – [17] pag. 120, [1] pag. 269, curs

a) [ ] C,P; b) [ ] B1, B2, B6, B12; c) [ ] B15, B4, B8; d) [x] A; 8

Release by MedTorrents.com

e) [x] D. 50. Rolul biologic al vitaminei B1 Sursa – [17] pag. 276, [1] pag. 123, curs

a) [x] Implicată în metabolismul glucidelor; b) [x] Implicată în metabolismul proteinelor; c) [x] Implicată în metabolismul lipidelor; d) [ ] Reglează sinteza acidului arahidonic; e) [ ] Implicată în metabolismul sărurilor minerale. 51. Consecinţele carenţei vit. "D" Sursa – [1] pag.125, [17] pag. 272, curs

a) [ ] Ciroza ficatului; b) [x] Rahitizm la copii; c) [x] Hipotonie musculară; d) [x] Osteomalacie; e) [ ] Hipercalciemie. 52. Surse alimentare de vitamină "A" (retinol) nu sunt Sursa – [17] pag. 270, [1] pag.124, curs

a) [x] Morcovi; b) [ ] Unt; c) [x] Fructe; d) [x] Ceapă verde; e) [x] Ardei dulci. 53. Rolul biologic al vitaminei "A" Sursa – [1] pag. 124, [17] pag. 270, curs

a) [x] Influenţează creşterea organismului; b) [x] Normalizează diferenţierea epiteliului; c) [x] Intră în structura pigmenţilor retinieni; d) [ ] Influenţează sinteza lipidelor; e) [ ] Influenţează sinteza glucidelor. 54. Rolul biologic al vitaminei "C" Sursa – [17] pag. 284, [1] pag.121, curs

a) [x] Măreşte rezistenţa organismului; b) [x] Ia parte la sinteza fibrelor de colagen; c) [x] Ia parte la reacţiile de oxido-reducere; d) [ ] Contribuie sinteza glucidelor; e) [ ] Contribuie sinteza aminoacizilor. 55. Valoarea nutritivă a brânzei de vaci este determinată de Sursa – [1] pag. 135, [17] pag.288, curs

a) [x] Asimilarea bună; b) [x] Conţinutul de proteine şi grăsimi cu valoare biologică superioară; c) [ ] Conţinutul sporit de vitamina C; d) [x] Conţinutul sporit de calciu; e) [ ] Proprietăţi organoleptice.

9

Release by MedTorrents.com

56. Numiţi proteinele laptelui Sursa – [1] pag. 135, [17] pag. 290, curs

a) [x] Cazeină; b) [x] Lactoalbumină; c) [ ] Vitelină; d) [x] Lactoglobulină; e) [ ] Lecitină. 57. Nu sunt proteine ale laptelui Sursa – [1] pag. 135, [17] pag. 290, curs

a) [ ] Cazeină; b) [ ] Lactoalbumină; c) [x] Vitelină; d) [ ] Lactoglobulină; e) [x] Lecitină. 58. Calitatea pâinii se determină conform următorilor indici cu excepţia unora Sursa – [2] pag. 43, curs

a) [ ] Organoleptici; b) [ ] Porozitate; c) [x] Permeabilitate pentru apă; d) [x] Alcalinitate; e) [ ] Aciditate. 59. De ce depinde valoarea biologică a proteinelor Sursa – [1] pag. 113, [17] pag. 247, curs

a) [ ] De conţinutul fosfoproteinelor; b) [ ] De diversitatea aminoacizilor; c) [x] De conţinutul aminoacizilor esenţiali; d) [x] De raportul dintre aminoacizii esenţiali şi neesenţiali; e) [ ] De conţinutul calciului. 60. Valoarea biologică a lipidelor de origine vegetală e determinată de Sursa – [1] pag. 115, [17] pag. 251, curs

a) [x] Asimilare bună; b) [x] Valoare energetică mare; c) [ ] Proprietăţi organoleptice satisfăcătoare; d) [ ] Conţinut mare de vitamine A şi D; e) [x] Conţinut de acizi graşi nesaturaţi. 61. Valoarea nutritivă a cartofului e determinată de Sursa – [1] pag. 138, [17] pag.321, curs

a) [x] Conţinutul sporit de glucide; b) [ ] Conţinutul de proteine complete (după conţinutul aminoacizilor); c) [x] Asimilarea bună; d) [x] Conţinutul sporit de potasiu; e) [x] Conţinutul de vitamina C .

10

Release by MedTorrents.com

62. Fibre alimentare conţin produsele: Sursa – [1] pag. 136, curs

a) [x] Crupele de popuşoi; b) [ ] Cartofii; c) [ ] Crupele de griş; d) [x] Crupele de ovăs; e) [x] Crupele de hrişcă. 63. Nu sunt surse de fibre alimentare produsele Sursa – [1] pag. 138, curs

a) [ ] Crupele de popuşoi; b) [x] Cartofii; c) [x] Crupele de griş; d) [ ] Crupele de ovăs; e) [ ] Crupele de hrişcă. 64. La calculul necesităţii de energie şi trofine se va lua în consideraţie Sursa – [1] pag. 119, curs

a) [x] Gradul efortului fizic; b) [x] Masa ideală a corpului; c) [x] Vârsta, sexul; d) [x] Metabolismul bazal; e) [ ] Regimul alimentar. 65. Ce este caracteristic pentru toxiinfecţia alimentară Sursa – [1] pag. 145, curs

a) [x] Debut acut; b) [ ] Manifestare epidemică; c) [ ] Contagiozitate; d) [x] Boala este determinată de consumul alimentelor; e) [ ] Manifestare tardivă. 66. Toxicoze alimentare bacteriene sunt Sursa – [1] pag. 145, curs

a) [x] Stafilococice; b) [ ] Streptococice; c) [x] Botulismul; d) [ ] Salmoneloza; e) [ ] Fuzario-toxicoza. 67. Toxicoze alimentare bacteriene nu sunt Sursa – [1] pag.145, curs

a) [ ] Stafilococice; b) [x] Streptococice; c) [ ] Botulismul; d) [x] Salmoneloza; e) [x] Fuzarioza.

11

Release by MedTorrents.com

68. Proprietăţi caracteristice enterotoxinei stafilococice Sursa – [1] pag. 145-146, curs

a) [x] Rezistă fierberea; b) [ ] Distrusă de to +80o C; c) [x] Rezistă îngheţarea; d) [x] Mediul alcalin este favorabil; e) [ ] Mediul acid este favorabil. 69. Enterotoxina stafilococică nu posedă caracteristicile Sursa – [1] pag. 146, curs

a) [ ] Rezistă fierberea; b) [x] Distrusă de to +80o C; c) [ ] Rezistă îngheţarea; d) [ ] Mediul alcalin este favorabil; e) [x] Mediul acid este favorabil. 70. Botulismul actualmente e cauzat mai frecvent de Sursa – [1] pag. 146, curs

a) [ ] Jamboane; b) [ ] Peşte roşu; c) [ ] Semifabricate din carne; d) [x] Conserve pregătite în condiţii casnice; e) [ ] Produse uşor alterabile procurate din locuri neamenajate, interzise. 71. Rolul biologic al vitaminei "D3" Sursa – [1] pag.125, curs

a) [x] Reglează metabolismul calciului şi fosforului; b) [ ] Reglează metabolismul glucidelor; c) [x] Stimulează creşterea şi dezvoltarea fizică; d) [x] Vitamină antirahitică; e) [ ] Este un antioxidant. 72. Consecinţele hipervitaminozei A sunt Sursa – [1] pag.124, [18] pag. 270, curs

a) [x] Cefalee; b) [x] Anorexie; c) [x] Căderea părului; d) [x] Fragilitate şi dureri osoase; e) [ ] Keratoconjunctivită. 73. Rolul biologic al vitaminei "B2" Sursa – [1] pag. 124, curs

a) [ ] Reglează hematopoeza; b) [x] Reglează respiraţia tisulară; c) [x] Este parte componentă a enzimelor implicate în reacţiile de oxidoreducere; d) [x] Este implicată în metabolismul proteinelor; e) [ ] Contribuie sinteza colagenului. 12

Release by MedTorrents.com

74. Metodele de determinare a calităţii pâinii (după STAS) Sursa – [1] pag. 137, curs

a) [x] Proprietăţi organoleptice; b) [x] Determinarea acidităţii; c) [x] Determinarea porozităţii; d) [x] Determinarea umidităţii; e) [ ] Determinarea lipidelor. 75. Valoarea nutritivă a produselor acidolactice e determinată de Sursa – [1] pag. 134, curs

a) [x] Asimilabilitate bună; b) [ ] Conţinutul sporit de vitamina C; c) [x] Conţinutul de calciu; d) [x] Conţinutul de vitamine a grupei B; e) [x] Conţinutul de fosfor. 76. Carnea şi produsele ei sunt surse de săruri minerale Sursa – [1] pag. 130, curs

a) [ ] Calciu; b) [ ] Potasiu; c) [x] Fier; d) [x] Fosfor; e) [x] Magneziu. 77. Calitatea cărnii se determină după următorii indici cu excepţia Sursa – [1] pag. 130, curs

a) [ ] Organoleptici; b) [ ] Bacteriologici; c) [ ] Chimici; d) [x] Aciditate; e) [x] Porozitate. 78. Insuficienţa fibrelor alimentare în alimentaţie poate fi cauză a Sursa – [1] pag. 136, curs

a) [x] Aterosclerozei; b) [ ] Hemeralopiei; c) [ ] Bolii Kwashiorkor; d) [x] Cancerului intestinului gros; e) [x] Obezităţii. 79. Rolul acizilor graşi polinesaturaţi este Sursa – [1] pag. 119-120, curs

a) [x] Reduc nivelul colesterolului în sânge; b) [x] Stimulează activitatea unor enzime; c) [ ] Măresc nivelul colesterolului în sânge; d) [x] Întră în structura lipidelor de construcţie; e) [ ] Formează cu colesterolul esteri .

13

Release by MedTorrents.com

80. Masa corporală influenţează metabolismul bazal Sursa – [1] pag. 110, curs

a) [ ] Surplusul de masă accelerează metabolismul bazal; b) [x] Surplusul de masă încetineşte metabolismul bazal; c) [x] Metabolismul bazal se accelerează la persoanele cu musculatura bine dezvoltată; d) [x] Metabolismul bazal se accelerează la persoanele slabe; e) [ ] Nu influenţează. 81. Micotoxicozele sunt cauzate de Sursa – [1] pag. 147, curs

a) [ ] B. perfrighens; b) [x] Claviceps purpurea; c) [x] Rhizopus; d) [x] Aspergillus flavus; e) [ ] Cl. botulinum. 82. Micotoxicozele nu pot fi cauzate de Sursa – [1] pag. 147, curs

a) [x] B. perfrighens; b) [ ] Claviceps purpurea; c) [ ] Rhizopus; d) [ ] Aspergillus flavus; e) [x] Cl. botulinum. 83. Germeni patogeni-agenţi ai toxiinfecţiilor sunt Sursa – [1] pag.143, curs

a) [ ] Stafilococul enterotoxigen; b) [x] Cl. perfringens; c) [x] E. Coli; d) [ ] Salmonelele; e) [ ] Cl. Botulinum. 84. Toxiinfecţiile alimentare nu sunt cauzate de Sursa – [1] pag. 143, curs

a) [x] Stafilococul enterotoxigen; b) [ ] Cl. perfringens; c) [ ] E. Coli; d) [x] Salmonele; e) [x] Cl. Botulinum. 85. Caracteristic pentru botulism este Sursa – [1] pag.146, curs

a) [ ] Boala apare mai frecvent în urma consumului produselor de patiserie (prăjituri, torturi); b) [x] Simptomatic deosebim diplopie, nistagm; c) [x] To corpului normală sau o hipotermie uşoară; d) [x] Dereglarea actului de deglutiţie; e) [ ] To corpului crescută. 14

Release by MedTorrents.com

86. Pentru botulism nu e caracteristic Sursa – [1] pag.146, curs

a) [x] Boala apare mai frecvent în urma consumului produselor de patiserie (prăjituri, torturi); b) [ ] Simptomatic deosebim diplopie, nistagm; c) [ ] To corpului normală sau o hipotermie uşoară; d) [ ] Dereglarea actului de deglutiţii; e) [x] To corpului crescută. 87. Semiotica intoxicaţiei stafilococice Sursa – [1] pag.145, curs

a) [ ] To C corpului creşte brusc; b) [x] Greţuri, vomă, dureri acute în epigastru; c) [x] To C corpului normală; d) [x] Diaree extenuantă; e) [ ] Constipaţi. 88. Pentru toxicoza stafilococică nu e caracteristic Sursa – [1] pag. 145, curs

a) [x] To C corpului creşte brusc; b) [ ] Greţuri, vomă, dureri acute în epigastru; c) [ ] To C corpului normală; d) [ ] Diaree extenuantă; e) [x] Constipaţi. 89. Principiile de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare bacteriene Sursa – [1] pag. 145, curs

a) [x] Prevenirea pătrunderii germenilor patogeni în produsele alimentare; b) [x] Prevenirea înmulţirii germenilor patogeni în produsele alimentare (to, termen de întrebuinţare ş.a.); c) [x] Distrugerea germenilor patogeni prin măsuri de preparare culinară; d) [ ] Imunizarea populaţiei; e) [x] Izolarea sursei de provocare a intoxicaţiilor. 90. Particularităţile intoxicaţiilor alimentare Sursa – [1] pag. 145, curs

a) [x] Apar de obicei subit; b) [x] Au o oarecare perioadă de incubaţie; c) [x] Sunt patologii necontagioase; d) [ ] Sunt patologii contagioase; e) [x] Se prezintă ca afecţiune în masă. 91. Perioada anului în care hipovitaminoza C se manifestă mai frecvent Sursa – [1] pag. 122, curs

a) [ ] Vara; b) [ ] Toamna; c) [x] Iarna; d) [x] Primăvara; 15

Release by MedTorrents.com

e) [ ] Permanent. 92. Pâinea este sursă de următorii nutrienţi Sursa – [1] pag. 137, [3] pag. 43, curs

a) [ ] Lipide; b) [x] Proteine; c) [x] Glucide; d) [ ] Vitamine liposolubile; e) [x] Vitamine hidrosolubile. 93. Pâinea nu este sursă de Sursa – [1] pag. 137, [3] pag. 43, curs

a) [x] Lipide; b) [ ] Proteine; c) [ ] Glucide; d) [x] Vitamine liposolubile; e) [ ] Vitamine hidrosolubile. 94. Vitamine liposolubile sunt Sursa – [1] pag. 120, curs

a) [x] Retinol; b) [ ] Tiamină; c) [ ] Piridoxină; d) [x] Tocoferoli; e) [ ] Acid ascorbic. 95. Produse furnizoare de vitamina C Sursa – [1] pag. 122, curs

a) [x] Cartofi; b) [ ] Morcov; c) [x] Varză; d) [ ] Ceapă; e) [ ] Citrice. 96. De ce factori se va ţine cont la recomandarea alimentaţiei raţionale Sursa – [1] pag. 110, curs

a) [x] Greutatea corpului; b) [x] Vârstă; c) [x] Condiţiile climatice; d) [x] Sex; e) [ ] Pofta de mâncare. 97. Importanţa biologică a acizilor graşi polienici Sursa – [1] pag. 117, curs

a) [ ] Influenţează metabolismul glucidic; b) [x] Înlesnesc eliminarea colesterolului din organism; c) [x] Influenţează metabolismul vitaminelor hidrosolubile; d) [x] Favorizează procesele de oxidare a acizilor graşi saturaţi; e) [ ] Favorizează metabolismul sărurilor de Ca şi P. 16

Release by MedTorrents.com

98. Produsele furnizoare de glucide Sursa – [1] pag. 117, curs

a) [x] Fructele şi legumele; b) [ ] Carnea şi derivatele ei; c) [x] Laptele şi derivatele lui; d) [x] Favorizează procesele de oxidare a acizilor graşi şi saturaţi; e) [x] Favorizează metabolismul sărurilor de Ca şi P. 99. Produsele furnizoare de proteine cu valoare biologică superioară Sursa – [1] pag. 113, curs

a) [ ] Pâinea; b) [x] Carnea şi derivatele ei; c) [x] Laptele şi produsele lactate; d) [ ] Fructele şi legumele; e) [x] Ouăle. 100. Produsele furnizoare de glucide nedigerabile (fibre alimentare) Sursa – [1] pag. 117, curs

a) [x] Fructe; b) [x] Legume; c) [ ] Carne; d) [ ] Pâine albă; e) [x] Pâine neagră. 101. Patologii alimentare (clasificarea FAO/OMS) sunt Sursa – [1] pag. 139, curs

a) [x] Cauzate de hiperalimentaţie; b) [x] Cauzate de subalimentaţie; c) [x] Cauzate de insuficienţa unuia sau a mai multor trofine; d) [ ] Intoxicaţiile alimentare; e) [x] Cauzate de nerespectarea regimului alimentar. 102. Fructele sunt surse de

Sursa – [1] pag. 120, curs

a) [x] Vitamine hidrosolubile; b) [ ] Lipide; c) [x] Microelemente; d) [x] Săruri minerale; e) [x] Glucide. 103. Toxiinfecţiile alimentare nu sunt provocate de Sursa – [1] pag. 143, curs

a) [ ] E.Coli; b) [x] Cl.Botulinum; c) [x] Salonină; d) [x] Amigdalină; e) [ ] Cl.perfringhens. 17

Release by MedTorrents.com

104. Indicii integrităţii laptelui sunt Sursa – [1] pag. 37, curs

a) [x] Densitatea; b) [ ] Conţinutul de proteine; c) [x] Conţinutul de lipide; d) [ ] Aciditatea; e) [ ] Conţinutul sărurilor minerale. 105. Produsele furnizoare de caroteni sunt Sursa – [1] pag. 120, curs

a) [ ] Carne; b) [x] Ardei graşi; c) [ ] Frişcă; d) [x] Măcieş; e) [x] Spanac. 106. Pentru hipervitaminoza A nu e caracteristic Sursa – [1] pag. 121, curs

a) [ ] Cefalee; b) [ ] Tulburări ale somnului; c) [ ] Dureri în oase; d) [x] Hipertenzie arterială; e) [x] Dereglări psihice. 107. În corespundere cu funcţiile biologice substanţele nutritive sunt grupate în Sursa – [1] pag. 121, curs

a) [x] Energogene; b) [x] Preponderent plastice; c) [ ] Apă; d) [x] Substanţe catalitice; e) [ ] Substanţe toxice. 108. Substanţe nutritive cu funcţie energogenă sunt Sursa – [1] pag. 110, curs

a) [ ] Sărurile minerale; b) [ ] Vitaminele; c) [x] Lipidele; d) [x] Glucidele; e) [ ] Proteinele. 109. Substanţe nutritive cu funcţie preponderent plastică sunt Sursa – [1] pag. 111, curs

a) [x] Sărurile mineral; b) [ ] Vitaminele;; c) [ ] Lipidele; d) [ ] Glucidele; e) [x] Proteinele. 18

Release by MedTorrents.com

110. Substanţe nutritive cu efect catalitic sunt Sursa – [1] pag. 112-113, curs

a) [ ] Proteinele; b) [ ] Lipidele; c) [ ] Glucidele; d) [x] Vitaminele; e) [x] Microelementele. 111. În funcţie de importanţă substanţe nutritive esenţiale sunt Sursa – [1] pag. 113, curs

a) [x] Aminoacizii esenţiali; b) [ ] Lipidele; c) [x] Acizii graşi polinesaturaţi; d) [x] Vitaminele; e) [x] Sărurile minerale. 112. În funcţie de importanţă substanţe substituente sunt Sursa – [1] pag. 112-113, curs

a) [x] Glucidele; b) [x] Lipidele; c) [ ] Vitaminele; d) [ ] Sărurile minerale; e) [ ] Aminoacizii esenţiali. 113. Carenţa îndelungată de proteine alimentare condiţionează Sursa – [1] pag. 113, curs

a) [x] Dereglarea sistemelor fermentative; b) [x] Scăderea metabolismului bazal; c) [x] Scăderea termogenezei; d ) [x] Dereglări ale funcţiei sistemului endocrin; e) [ ] Accelerarea metabolismului bazal. 114. Surplusul de proteine în alimentaţie condiţionează Sursa – [1] pag. 113, curs

a) [x] Dereglarea funcţiei ficatului; b) [x] Dereglarea funcţiei rinichilor; c) [x] Influenţează dezvoltarea microflorei intestinale; d) [ ] Scăderea metabolismului bazal; e) [x] Dereglarea funcţiei sistemului nervos. 115. Subnutriţia reprezintă: Sursa - curs

a) [ ] patologie cauzată de alimentaţia abundentă; b) [ ] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe nutritive; c) [ ] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară; d) [x] patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă; e) [ ] maladii acute, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu 19

Release by MedTorrents.com

microorganisme .

116. Hiperalimentaţia reprezintă: Sursa - curs

a) [x] patologie cauzată de alimentaţia abundentă; b) [ ] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe nutritive; c) [ ] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară; d) [ ] patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă; e) [ ] maladii acute, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu microorganisme. 117. Alimentaţia calitativ neadecvată reprezintă: Sursa - curs

a) [ ] patologie cauzată de alimentaţia abundentă; b) [x] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe nutritive; c) [ ] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară; d) [ ] patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă; e) [ ] maladii acute, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu microorganisme. 118. Alimentaţia neechilibrată reprezintă: Sursa - curs

a) [ ] patologie cauzată de alimentaţia abundentă; b) [ ] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe nutritive; c) [x] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară; d) [ ] patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă; e) [ ] maladii acute, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu microorganisme. 119. Consecinţele subnutriţiei sunt: Sursa - curs

a) [ ] obezitatea; b) [x] încetinirea ritmului de creştere la copii; c) [ ] fluoroza; d) [x] încetinirea metabolismului; e) [x] scăderea în greutate. 120. Consecinţele subnutriţiei sunt: Sursa - curs

a) [x] reducerea masei musculare; b) [x] micşorarea productivităţii muncii; c) [ ] unele hepatite cronice; d) [ ] diabet zaharat e) [x] scăderea rezistenţei organismului la agresiunile microbiene, toxice ş. a. nocevităţi de mediu. 121. Consecinţele hiperalimentaţiei sunt: Sursa - curs

20

Release by MedTorrents.com

a) [x] obezitatea; b) [ ] încetinirea ritmului de creştere la copii; c) [x] fluoroza; d) [ ] încetinirea metabolismului; e) [ ] scăderea în greutate. 122. Consecinţele hiperalimentaţiei sunt: Sursa - curs

a) [ ] reducerea masei musculare; b) [ ] micşorarea productivităţii muncii; c) [x] unele hepatite cronice; d) [x] diabet zaharat; e) [ ] scăderea rezistenţei organismului la agresiunile microbiene, toxice ş. a. nocivităţi de mediu. 123. Tipurile subnutriţiei sunt: Sursa - curs

a) [x] subnutriţia secundară; b) [ ] forma absolută; c) [ ] rahitismul; d) [x] subnutriţia primară; e) [ ] forma relativă. 124. Formele etiologice ale subnutriţiei sunt: Sursa - curs

a) [x] guşa endemică; b) [x] ateroscleroza; c) [x] rahitismul; d) [ ] diabet; e) [x] avitaminozele. 125. Formele etiologice ale subnutriţiei sunt: Sursa - curs

a) [x] caria dentară; b) [ ] fluoroză; c) [x] colelitiaza; d) [x] anemiile nutriţionale; e) [x] hipovitaminozele. 126. Formele hiperalmentaţiei sunt: Sursa - curs

a) [ ] secundară; b) [x] absolută; c) [ ] rahitismul; d) [ ] primară; e) [x] relativă. 127. Intoxicaţiile alimentare reprezintă: Sursa - curs

a) [ ] patologii cauzate de alimentaţia abundentă; b) [ ] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe nutritive; c) [ ] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară; 21

Release by MedTorrents.com

d) [ ] patologii cauzate de alimentaţia cantitativ insuficientă; e) [x] maladii acute, rar cronice, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate masiv cu microorganisme de o anumită specie sau impurificate cu substanţe toxice. 128. Intoxicaţiile alimentare se clasifică în: Sursa - curs

a) [x] de etiologie necunoscută; b) [x] microbiene; c) [ ] virale; d) [x] nemicrobiene; e) [ ] parazitare. 129. Apariţia intoxicaţiilor alimentare bacteriene depinde de: Sursa - curs

a) [x] particularităţile fizice ale alimentului; b) [ ] ora consumării alimentelor; c) [x] gradul de rezistenţă a organismului faţă de germeni; d) [x] contaminarea masivă a produsului alimentar cu bacterii vii sau toxine; e) [x] specia şi gradul de virulenţă a microorganismelor sau tulpinelor lor. 130. Toxicozele alimentare pot apărea la consumul produselor ce conţin: Sursa - curs

a) [x] toxine ale unui agent patogen specific; b) [x] toxine ale bacilul botulinic ; c) [x] toxine ale stafilococul; d) [x] micotoxine; e) [ ] germeni condiţionat patogeni. 131. Toxicozele bacteriene pot apărea la consumul produselor ce conţin: Sursa - curs

a) [x] toxine ale unui agent patogen specific; b) [x] toxine ale bacilului botulinic; c) [x] toxine stafilococice; d) [ ] micotoxine; e) [ ] germeni condiţionat patogeni. 132. Toxiinfecţiile pot apărea la consumul produselor ce conţin: Sursa - curs

a) [ ] toxine ale unui agent patogen specific; b) [ ] toxine ale bacilului botulinic; c) [ ] toxine stafilococice; d) [ ] micotoxine; e) [x] germeni condiţionat patogeni. 133. Formele botulismului sunt: Sursa - curs

a) [ ] bacterian; b) [x] infantil; c) [ ] infecţios; d) [x] de plagă; 22

Release by MedTorrents.com

e) [x] alimentar.

134. Simptome specifice ale botulismului sunt: Sursa - curs

a) [ ] artralgii; b) [x] dereglări de vorbire; c) [x] diplopie; d) [x] dereglare a deglutiţiei; e) [x] midriază. 135. Alimentele pot fi contaminate cu stafilococi de către personalul cu: Sursa - curs

a) [x] amigdalită; b) [x] furuncul; c) [x] plăgi purulente; d) [ ] gastrită; e) [x] panariciu. 136. Purtători facultativi de stafilococ sunt: Sursa - curs

a) [ ] personalul bolnav cu amigdalită; b) [x] animalele cu mastită; c) [ ] rozătoarele; d) [ ] ţânţarii; e) [ ] insectele. 137. Numiţi formele micotoxicozelor: Sursa - curs

a) [x] fuzariotoxicoza; b) [x] ergotismul; c) [ ] echinococoza; d) [ ] balantidioza; e) [x] aflotoxicoza. 138 . Sursele de îmbolnăvire în toxicoinfecţii: Sursa - curs

a) [ ] insectele; b) [x] omul; c) [x] animalele; d) [ ] rozătoarele; e) [ ] animalele cu sânge rece. 139. Calea de transmitere a toxicoinfecţiilor: Sursa - curs

a) [ ] fecală; b) [x] alimentară; c) [ ] transmisibilă; d) [ ] transplacentară; 23

Release by MedTorrents.com

e) [ ] intestinală. 140. Mecanismul de transmitere a toxiinfecţiilor: Sursa - curs

a) [ ] transplacentar; b) [ ] intestinal; c) [x] fecalo - oral; d) [ ] prin picături; e) [ ] de contact. 141. Numiţi intoxicaţiile alimentare nemicrobiene: Sursa - curs

a) [x] cu cartofi încolţiţi; b) [ ] cu ciuperci microscopice; c) [x] cu ciuperci otrăvitoare; d) [x] cu organele unor specii de peşte; e) [x] cu pesticide. 142. Numiţi intoxicaţiile alimentare de etiologie necunoscută: Sursa - curs

a) [x] cu carne de prepeliţă; b) [x] cu harbuz; c) [x] cu unele specii de peşti, în unii ani; d) [ ] cu cartofi încolţiţi; e) [x] mioglobinuria alimentară paroxismală-toxică. 143. Persoane cu risc crescut de a dezvolta intoxicaţii alimentare: Sursa - curs

a) [x] copiii mici (sugari, preşcolari); b) [ ] persoanele cu vârstă medie; c) [x] persoane cu sistem imunitar compromis; d) [x] femeile însărcinate; e) [x] vârstnicii (frecvent peste 65 ani). 144. Factorii responsabili de creşterea riscului de a dezvolta toxiinfecţii alimentare sunt: Sursa - curs

a) [x] persoane care lucrează în abatoare, pescării; b) [x] consumul de carne, peşte sau pui infestat, scoici, melci sau moluşte contaminate şi insuficient preparate termic; c) [ ] fumatul; d) [x] consumul unor alimente sau băuturi nepasteurizate; e) [x] călătorii sau vacanţe în ţări în curs de dezvoltare. 145. Direcţiile de bază în profilaxia botulismului: Sursa - curs

a) [ ] respectarea CMA; b) [x] prevenirea pătrunderii agentului declanşator pe materia primă; c) [ ] depistarea surselor; d) [x] prevenirea germinării sporilor, multiplicării formelor vegetative şi formării toxinelor în conservele pregătite; 24

Release by MedTorrents.com

e) [x] sterilizarea corectă. 146. Direcţiile de bază în profilaxia intoxicaţiilor stafilococice: Sursa - curs

a) [ ] respectarea CMA; b) [x] micşorarea numărului purtătorilor de stafilococ ce activează la întreprinderile alimentare; c) [x] depistarea surselor de contaminare a produselor alimentare; d) [x] asigurarea condiţiilor de producere, păstrare şi realizare a produselor alimentare cu prevenirea formării toxinelor; e) [x] întreruperea căilor de contaminare a produselor alimentare şi a bucatelor. 147. Profilaxia micotoxicozelor: Sursa - curs

a) [x] monitoringul igienic al nivelului de poluare a materiei prime şi produselor alimentare; b) [ ] prevenirea germinării sporilor, multiplicării formelor vegetative şi formării toxinelor în conserve; c) [ ] sterilizarea corectă; d) [x] respectarea regulilor de păstrare a produselor alimentare, cerealelor şi a nutreţurilor; e) [x] lupta cu dăunătorii plantelor prin prelucrarea cuvenită a cerealelor. 148. Profilaxia intoxicaţiilor cu pesticide: Sursa - curs

a) [x] respectarea CMA; b) [ ] asigurarea condiţiilor de producere, păstrare şi realizare a produselor alimentare cu prevenirea formării toxinelor; c) [ ] depistarea surselor; d) [x] controlul conţinutului de substanţe reziduale în produsele alimentare; e) [x] utilizarea pesticidelor cu evidenţa caracteristicilor toxice.

IGIENA AERULUI 149. Definiţia corectă a climei este Sursa – [1] pag. 24, curs

a) [x] Totalitatea factorilor fizici atmosferici şi telurici dintr-o regiune ce condiţionează spaţiul vital al organismelor pe perioade lungi de timp; b) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici ce manifestă instabilitate într-o perioadă scurtă de timp; c) [ ] Totalitatea factorilor chimici ce manifestă o stabilitate în timp; d) [ ] Totalitatea factorilor fizici al aerului dintr-un spaţiu limitat; e) [ ] Totalitatea factorilor fizici atmosferici n momentul dat. 150. Definiţia corectă a vremii este Sursa – [17] pag. 54, curs

a) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al atmosferei în decursul unui anotimp; b) [x] Totalitatea factorilor fizici al atmosferei оn momentul dat; 25

Release by MedTorrents.com

c) [ ] Totalitatea factorilor fizici al aerului dintr-o încăpere d) [ ] Totalitatea factorilor chimici al aerului din încăperi; e) [ ] Totalitatea factorilor fizici al aerului ce manifestă stabilitate în timp. 151. Definiţia corectă a microclimatului este Sursa – [2] pag. 111, curs

a) [x] Totalitatea factorilor fizici (temperatură, umiditate, curenţi de aer) al aerului dintr-un spaţiu limitat; b) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al aerului din încăpere; c) [ ] Totalitatea factorilor chimici al aerului din regiunea dată; d) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al aerului determinaţi în momentul dat; e) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al aerului şi telurici din regiunea dată. 152. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica acţiunii biologice a spectrului solar Sursa – [1] pag. 25, [17] pag. 187, curs

a) [x] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul B; b) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul C; c) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor infraroşii scurte; d) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor infraroşii lungi; e) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor luminoase. 153. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica acţiunii biologice a spectrului solar Sursa – [1] pag. 25, [17] pag. 187, curs

a) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor luminoase; b) [x] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul A; c) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul C; d) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul B; e) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor infraroşii . 154. Insolaţia e cauzată de acţiunea Sursa – [1] pag. 28, curs

a) [ ] Radiaţiilor infraroşii lungi; b) [x] Radiaţiilor infraroşii scurte; c) [ ] Radiaţiilor luminoase; d) [ ] Radiaţiilor ultraviolete din diapazonul C; e) [ ] Radiaţiilor ultraviolete din diapazonul A. 155. Acţiune bactericidă pronunţată posedă radiaţiile solare Sursa – [1] pag. 25, curs

a) [x] Ultraviolete – C; b) [ ] Ultraviolete – A; c) [ ] Ultraviolete – B; d) [ ] Infraroşii scurte; e) [ ] Infraroşii lungi. 156. Viaţa este imposibilă la un conţinut de oxigen în aer Sursa – [1] pag. 38, curs

a) [x] 7 – 8%; b) [ ] 9 – 10%; c) [ ] 11 – 12%; d) [ ] 13 – 14%; 26

Release by MedTorrents.com

e) [ ] 15 – 16%. 157. Pierderea cunoştinţei şi moartea survin la sporirea cantităţii de CO2 în aer până la: Sursa – [1] pag. 38, curs

a) [x] 8 – 10%; b) [ ] 5 – 7%; c) [ ] 3 – 6%; d) [ ] 2 – 4%; e) [ ] 1 – 3%. 158. Roza frecvenţei vânturilor ne arată Sursa – [1] pag. 29, curs

a) [ ] Direcţia de mişcare a aerului; b) [ ] Viteza de mişcare a aerului; c) [x] Direcţia predominantă de mişcare a aerului într-o perioadă de timp; d) [ ] Numărul de zile cu vânt; e) [ ] Numărul de zile fără vânt. 159. Condiţionarea volumului de aer cercetat se face pentru Sursa – [2] pag. 172, curs

a) [x] A putea compara rezultatele analizei diferitor probe; b) [ ] A facilita mersul analizei; c) [ ] A neutraliza CO2 din proba recoltată; d) [ ] A înlătura microorganismele din probele recoltate; e) [ ] A facilita transportarea probei recoltate. 160. Cea mai mare influenţă asupra organismului uman o are stratul atmosferic Sursa – [17] pag. 9, curs

a) [ ] Stratosfera; b) [x] Troposfera; c) [ ] Termosfera; d) [ ] Exosfera; e) [ ] Heterosfera. 161. Ecranul de O3 se află în stratul atmosferei Sursa – [17] pag.9, curs

a) [ ] Troposferă; b) [x] Stratosferă; c) [ ] Mezosferă; d) [ ] Heterosferă; e) [ ] Exosferă. 162. Definiţi umiditatea absolută a aerului Sursa – [2] pag. 114, curs

a) [ ] Densitatea vaporilor de apă necesară pentru saturaţia totală a aerului la to C dată; b) [x] Cantitatea (grame) de vapori de apă prezenţi la momentul determinării în 1m3 de aer; c) [ ] Densitatea vaporilor de apă ce satură aerul la to =0o C; d) [ ] Diferenţa dintre cantitatea de vapori de apă la temperatura 37 o C şi temperatura în momentul determinării; 27

Release by MedTorrents.com

e) [ ] Punctul de rouă. 163. Vitezele mici (sub 1m/sec) de mişcare al aerului se determină cu Sursa – [2] pag. 124, curs

a) [ ] Anemometrul cu palete; b) [x] Catatermometrul; c) [ ] Anemometrul cu cupe; d) [ ] Actinometrul; e) [ ] Psihrometrul. 164. Cu temperatura efectivă se apreciază Sursa – [2] pag. 130, curs

a) [ ] Temperatura aerului din încăperi; b) [ ] Temperatura aerului atmosferic; c) [x] Acţiunea sumară a factorilor de microclimat asupra organismului; d) [ ] Puterea de răcire a aerului; e) [ ] Temperatura corpului. 165. Vitamina D este sintezată preponderent sub acţiunea radiaţiilor din grupul Sursa – [17] pag. 187, curs

a) [ ] Ultraviolete A; b) [x] Ultraviolete B; c) [ ] Ultraviolete C; d) [ ] Infraroşii; e) [ ] Luminoase. 166. Procesele ce au loc pe pământ influenţează starea stratului atmosferic Sursa – [17] pag. 9, curs

a) [ ] Ionosfera; b) [x] Troposfera; c) [ ] Mezosfera; d) [ ] Stratosfera; e) [ ] Exosfera . 167. Umiditatea relativă optimă a aerului din încăperile de locuit este Sursa – [2] pag. 114, curs

a) [ ] 20-40%; b) [x] 40-60%; c) [ ] 60-80%; d) [ ] 80-90%; e) [ ] 90-100%. 168. Dispozitiv pentru determinarea umidităţii aerului Sursa – [2] pag. 114, curs

a) [ ] Catatermometrul; b) [ ] Barograful; c) [x] Psihrometrul ; d) [ ] Globtermometrul; e) [ ] Actinometrul. 28

Release by MedTorrents.com

169. Radiaţia, – cale de cedare a căldurii de către organism, depinde în fond de unul din factorii enumeraţi mai jos Sursa – [17] pag. 211, curs

a) [ ] T 0 aerului; b) [ ] Umiditatea aerului; c) [x] T 0 obiectelor înconjurătoare; d) [ ] Viteza de mişcare a aerului; e) [ ] Roza vânturilor . 170. Temperatura efectivă se poate stabili măsurând Sursa – [2] pag. 130, curs

a) [ ] toC aerului şi temperatura radiantă; b) [x] toC, umiditatea, viteza curenţilor de aer; c) [ ] toC cutanată, umiditatea şi viteza curenţilor de aer; d) [ ] toC radiantă, umiditatea şi viteza curenţilor de aer; e) [ ] Umiditatea şi temperatura aerului 171. În aerul atmosferic se conţine CO2 Sursa – [1] pag. 38, curs

a) [ ] 0,12-0,09%; b) [ ] 0,08-0,07%; c) [ ] 0,06-0,05%; d) [x] 0,04-0,03%; e) [ ] 0,03–0,01%. 172. Nivelul maxim de CO2 în aerul inspirat la care apar manifestări evidente la cei expuşi Sursa – [1] pag. 38, curs

a) [ ] 2-3%; b) [x] 4-5%; c) [ ] 6-7%; d) [ ] 10%; e) [ ] 15%. 173. Azotul atmosferic influenţează starea de sănătate prin Sursa – [1] pag. 38, curs

a) [ ] Concentraţia sa în aerul inspirat; b) [ ] Concentraţia O2 din aerul inspirat; c) [ ] Concentraţia sa din sângele venos; d) [x] Presiunea atmosferică; e) [ ] Umiditatea aerului. 174. Indicator sanitar de viciere a aerului din încăperi este Sursa – [2] pag. 177, curs

a) [ ] Poluanţi iritanţi; b) [x] CO2; c) [ ] NH3; d) [ ] Poluanţi asfixianţi; e) [ ] CO. 29

Release by MedTorrents.com

175. Transportul auto poluează aerul cu Sursa – [1] pag. 39, curs

a) [x] Monoxid de carbon; b) [x] Oxizi de azot şi aldehide; c) [x] Hidrocarburi policiclice aromatice; d) [x] Plumb; e) [ ] Hidrogen sulfurat. 176. Pentru dezinfecţia aerului din încăperi sunt folosite radiaţiile Sursa – [1] pag. 27, curs

a) [ ] Ultraviolete zona A ; b) [ ] Ultraviolete zona B.; c) [x] Ultraviolete zona C; d) [ ] Infraroşii; e) [ ] Luminoase . 177. Umiditatea relativă a aerului este Sursa – [2] pag. 114, curs

a) [ ] Diferenţa dintre umiditatea maximă şi cea absolută; b) [x] Raportul dintre umiditatea absolută şi cea maximă; c) [ ] Cantitatea vaporilor de apă, prezenţi la momentul dat în aer; d) [ ] Cantitatea vaporilor de apă necesară pentru a satura aerul; e) [ ] Punctul de rouă. 178. Microclimatul cald este determinat de următorii factori cu excepţia Sursa –curs

a) [x] Radiaţie negativă; b) [ ] Temperatura aerului crescută; c) [ ] Umiditatea aerului crescută; d) [ ] Mişcarea aerului scăzută; e) [ ] Radiaţie pozitivă. 179. Radiaţia calorică pozitivă determină următoarele reacţii fiziologice, cu excepţia Sursa – [17] pag. 212, curs

a) [ ] Creşterea to C cutanate; b) [ ] Creşterea frecvenţei şi amplitudinii respiratorii; c) [x] Creşterea tensiunii arteriale; d) [ ] Creşterea frecvenţei pulsului; e) [ ] Creşterea to C corpului. 180. Dioxidul de carbon influenţează asupra organismului prin Sursa – [17] pag. 13, curs

a) [x] Concentraţia sa în aerul inspirat; b) [ ] Modificarea presiunii atmosferice; c) [ ] Scăderea concentraţiei azotului în aerul inspirat; d) [ ] Concentraţia sa în aerul expirat; e) [ ] Creşterea concentraţiei de SO2 în aer. 30

Release by MedTorrents.com

181. Ce dispozitive sunt folosite pentru determinarea vitezei de mişcare a aerului în încăperi Sursa – [2] pag. 114, curs

a) [ ] Actinometrul; b) [ ] Anemometrul; c) [x] Catatermometrul; d) [ ] Psihrometrul; e) [ ] Barograful. 182. Ce reprezintă procesele de termoreglare Sursa – [17] pag. 211, curs

a) [x] Menţinerea temperaturii stabile a corpului cu participarea mecanismelor fiziologice de termogeneză şi termoliză; b) [ ] Acomodarea temperaturii corpului la temperatura externă; c) [ ] Cedarea intensă de căldură la acţiunea temperaturilor externe; d) [ ] Intensificarea termogenezei; e) [ ] Scăderea termogenezei. 183. Radiaţiile ultraviolete cu lungime de undă scurtă (grupul C) manifestă acţiune Sursa – [1] pag.27, curs

a) [ ] Tonizantă generală; b) [ ] Acţiune optimă; c) [ ] Generatoare de vitamina D; d) [x] Bactericida; e) [ ] Termică. 184. Influenţa umidităţii scăzute a aerului asupra organismului Sursa – [17] pag. 114, [2] pag.212, curs

a) [ ] Menţine constantă temperatura corpului; b) [x] Măreşte termoliza prin evaporare; c) [ ] Micşorează termoliza prin evaporare; d) [ ] Măreşte termoliza prin convecţie; e) [ ] Sporeşte termogeneza. 185. Ritmul nictemeral se formează sub acţiunea Sursa – [17] pag. 191, curs

a) [ ] Radiaţiilor ultraviolete C; b) [ ] Radiaţiilor infraroşii lungi; c) [ ] Radiaţiilor infraroşii scurte; d) [x] Radiaţiilor luminoase; e) [ ] Radiaţiilor ultraviolete B. 186. La scăderea temperaturii aerului (mai joasă de 15o C) metabolismul bazal Sursa – [1] pag. 30-31, curs

a) [ ] Scade; b) [x] Creşte; c) [ ] Nu se modifică; d) [ ] Oscilează în diapazon mare; e) [ ] Oscilează în diapazon mic. 31

Release by MedTorrents.com

187. Numărul de aeroioni grei este mai mare în Sursa – [1] pag. 33, curs

a) [x] Oraşele mari industriale; b) [ ] Localităţile rurale; c) [ ] Pe malul mării; d) [ ] Lângă cascade; e) [ ] Lângă râuri curgătoare. 188. Aerul poluat conţine Sursa – [1] pag. 33, curs

a) [x] Mai mulţi ioni grei; b) [ ] Mai mulţi ioni uşori; c) [ ] Coeficientul unipolar este zero; d) [ ] Conţine un număr mai mare de ioni uşori pozitivi; e) [ ] Conţine un număr mai mare de ioni uşori negativi. 189. Pentru protecţia sanitară a aerului atmosferic se stabilesc zone Sursa – curs

a) [ ] Una; b) [ ] Două; c) [ ] Trei; d) [ ] Patru; e) [x] Cinci. 190. Caracteristicile generale ale climei sunt Sursa – [1] pag.24, curs

a) [x] Stabilitate în timp; b) [ ] Instabilitate în timp; c) [x] Modificările sunt posibile numai în perioade lungi de timp; d) [ ] Modificările sunt posibile în decursul zilei; e) [ ] Modificările sunt posibile în decursul anotimpului. 191. Suprafaţa Pământului se împarte în zonele climatice Sursa – [17] pag. 54, curs

a) [x] Zonele polare; b) [x] Zona tropicală; c) [x] Zonele temperate; d) [ ] Zonele de climat nespecific; e) [ ] Zonele de climat excitant. 192. După influenţa asupra organismului tipurile de climă se împart în Sursa – [17] pag. 55, curs

a) [x] Climat excitant; b) [x] Climat indiferent ; c) [x] Climat intermediar; d) [ ] Climat marin; e) [ ] Climat de stepă. 32

Release by MedTorrents.com

193. Adaptarea la condiţii climatice foarte călduroase se manifestă prin Sursa – [17] pag. 57, [3] pag.43, curs

a) [x] Scăderea frecvenţei pulsului; b) [x] Scăderea frecvenţei respiraţiei; c) [x] Scăderea termogenezei; d) [x] Diminuarea metabolismului bazal; e) [ ] Accelerarea metabolismului bazal. 194. Adaptarea la condiţii climatice reci se manifestă prin Sursa – [3] pag. 41, [17] pag.57, curs

a) [x] Accelerarea metabolismului bazal; b) [ ] Diminuarea metabolismului bazal; c) [x] Sporirea termogenezei; d) [x] Sporirea volumului de sânge circulant; e) [ ] Diminuarea termogenezei. 195. Vremea se caracterizează prin Sursa – [17] pag. 57, curs

a) [x] Instabilitate mare în timp; b) [ ] Stabilitate în timp; c) [x] Modificări în decursul zilei; d) [ ] Modificări în decursul anului; e) [ ] Modificări în decursul a sute de ani. 196. Care enunţuri sunt corecte pentru definiţia aclimatizării Sursa – [17] pag.59, curs

a) [x] Aclimatizarea este un proces social, biologic de adaptare activă a organismului la condiţii climatice noi; b) [ ] Aclimatizarea nu depinde de alimentaţie, condiţiile de muncă şi de trai; c) [x] Procesul de aclimatizare decurge în 3 faze; d) [x] Aclimatizarea poate fi înlesnită cu anumite măsuri curativ-profilactice; e) [ ] Aclimatizarea poate fi numai favorabilă. 197. În faza iniţială de aclimatizare se produc Sursa – [17] pag. 57, curs

a) [x] Predomină procesele de inhibiţie a sistemului nervos central; b) [ ] Predomină procesele de excitaţie a sistemului nervos central; c) [x] Se suprasolicită centrul de termoreglare; d) [x] Se modifică metabolismul bazal; e) [x] Scade capacitatea de muncă. 198. Grupurile de metode folosite pentru determinarea acţiunii complexe a factorilor de microclimat asupra organismului sunt Sursa – [2] pag. 130-132, curs

a) [x] Fizice; b) [ ] Chimice; c) [ ] Bacteriologice; d) [x] Fiziologice; 33

Release by MedTorrents.com

e) [x] Psihologice. 199. Catatermometria este o metodă pentru determinarea Sursa – [2] pag. 124, curs

a) [x] Capacităţii de răcire a aerului; b) [x] Vitezei de mişcare a aerului; c) [ ] Temperaturii aerului; d) [ ] Umidităţii relative a aerului; e) [x] Acţiunii complexe a factorilor de microclimat . 200. Temperatura efectivă ne vorbeşte despre Sursa – [2] pag. 130-132, curs

a) [ ] Temperatura aerului; b) [x] Efectul caloric produs de factorii microclimatici; c) [ ] Umiditatea şi viteza de mişcare a aerului; d) [x] Acţiunea sumară a factorilor de microclimat; e) [ ] Acţiunea selectivă a temperaturii aerului. 201. Care dintre elementele enunţate determină temperatura rezultantă Sursa – [2] pag. 132, curs

a) [x] Temperatura aerului; b) [x] Umiditatea aerului; c) [x] Viteza de mişcare a aerului; d) [ ] Presiunea atmosferică; e) [x] Radiaţiile calorice. 202. Care enunţuri nu sunt corecte pentru caracteristica radiaţiilor ultraviolete Sursa – [1] pag. 27, curs

a) [ ] Radiaţiile ultraviolete din diapazonul C provoacă leziuni celulare; b) [x] Radiaţiile ultraviolete din diapazonul C au efect stimulator pronunţat; c) [x] Radiaţiile ultraviolete din diapazonul C sporesc rezistenţa organismului; d) [ ] Radiaţiile ultraviolete din diapazonul B accelerează procesele metabolice; e) [ ] Radiaţiile ultraviolete din diapazonul A formează pigmentul melanină. 203. Care enunţuri sunt corecte pentru aprecierea vicierii aerului Sursa – [1] pag. 39-41, curs

a) [x] Vicierea aerului se produce numai în spaţii închise; b) [ ] Vicierea aerului se produce numai în aerul atmosferic; c) [x] Vicierea aerului este rezultatul unor procese fiziologice; d) [ ] Vicierea aerului este rezultatul unor activităţi economico-sociale; e) [ ] Vicierea aerului se produce numai în spaţii ocupaţionale. 204. Surse artificiale de poluare a atmosferei sunt Sursa – [1] pag. 39, [17] pag. 17, curs

a) [x] Transportul terestru, aerian; b) [ ] Eroziunea solului; c) [x] Procesele industriale; d) [x] Procesele de ardere a combustibilului; e) [ ] Erupţiile vulcanice.

34

Release by MedTorrents.com

205. Surse naturale de poluare a atmosferei sunt Sursa – [17] pag. 17, [1] pag.39, curs

a) [x] Transportul terestru, aerian; b) [ ] Eroziunea solului; c) [x] Procesele industriale; d) [x] Procesele de ardere a combustibilului; e) [ ] Erupţiile vulcanice. 206. Acţiuni indirecte a poluării atmosferei sunt Sursa – [17] pag. 14-22, [1] pag. 39, curs

a) [x] Reducerea radiaţiilor solare luminoase; b) [x] Distrugerea vegetaţiilor; c) [ ] Apariţia cancerului; d) [ ] Agravarea bolilor; e) [x] Coroziunea metalelor. 207. Acţiuni directe a poluării atmosferei sunt Sursa – [17] pag. 14-22, curs

a) [ ] Reducerea radiaţiilor solare luminoase; b) [ ] Distrugerea vegetaţiilor; c) [x] Apariţia cancerului; d) [x] Agravarea bolilor; e) [ ] Coroziunea metalelor. 208. Măsuri legislative de protecţie ale aerului atmosferic nu sunt Sursa, curs

a) [ ] Monitorizarea calităţii aerului atmosferic; b) [ ] Respectarea CMA pentru poluanţii aerului atmosferic; c) [x] Plantarea zonelor verzi; d) [x] Perfecţionarea proceselor de ardere a combustibilului; e) [x] Stabilirea zonelor de protecţie sanitară. 209. Măsuri de planificare în protecţia aerului atmosferic sunt Sursa –curs

a) [ ] Monitorizarea calităţii aerului atmosferic; b) [ ] Respectarea CMA pentru poluanţii aerului atmosferic; c) [x] Plantarea zonelor verzi; d) [ ] Perfecţionarea proceselor de ardere; e) [x] Stabilirea zonelor de protecţie sanitară. 210. Măsuri tehnologice în protecţia aerului atmosferic sunt Sursa – [17] pag. 44, curs

a) [ ] Stabilirea zonelor de protecţie sanitară; b) [ ] Plantarea zonelor verzi; c) [x] Recuperarea şi utilizarea reziduurilor menajere; d) [x] Trecerea la procese tehnologice închise; e) [x] Perfecţionarea proceselor de ardere. 35

Release by MedTorrents.com

211. Probele de aer din încăperile închise pentru analiza chimică pot fi recoltate prin metodele Sursa – [2] pag. 171-172, curs

a) [x] De substituţie; b) [x] De aspiraţie; c) [x] De sedimentare; d) [ ] De compresie; e) [x] De vacuum . 212. Poluarea aerului cu bacterii poate fi cercetată prin metodele Sursa – [2] pag. 186, curs

a) [ ] De vacuum; b) [x] De sedimentare; c) [x] De filtrare; d) [x] De aspiraţie pe suprafaţă; e) [ ] De substituţie. 213. Temperatura aerului creşte odată cu altitudinea în straturile Sursa –curs

a) [ ] Troposferă; b) [x] Stratosferă; c) [ ] Mezosferă; d) [x] Heterosferă; e) [ ] Exosferă. 214. Termoliza prin evaporare se caracterizează Sursa – [1] pag.30, curs

a) [ ] Reprezintă 45-50% din totalul pierderilor de căldură; b) [x] Este dependentă de umiditate şi viteza curenţilor de aer; c) [ ] Creşte în aerul viciat; d) [x] Reprezintă 25-30% din totalul pierderilor de căldură; e) [ ] Creşte în aerul umed. 215. Termoliza prin radiaţie se caracterizează Sursa – [1] pag. 30, curs

a) [x] Reprezintă 45-50% din totalul căldurii pierdute; b) [ ] Este dependentă de umiditate şi viteza curenţilor de aer; c) [x] Depinde de gradientul termic; d) [ ] Creşte în aerul atmosferic poluat; e) [ ] Creşte în aerul viciat. 216. Organismul reacţionează la suprarăcire prin Sursa – [1] pag. 32, [17] pag. 210-218, curs

a) [x] Spasmul vaselor sanguine periferice; b) [x] Scade rezistenţa organismului; c) [x] Se reduce activitatea fagocitelor; d) [ ] Creşte ventilaţia pulmonară; e) [ ] Creşte temperatura corpului. 36

Release by MedTorrents.com

217. Temperatura efectivă este Sursa – [2] pag. 132, curs

a) [x] Senzaţia termică a organismului pus în diferite situaţii de microclimat; b) [x] Complexul de factori fizici ai aerului în acţiune asupra organismului şi reacţia de răspuns a organismului la acţiunea acestor factori; c) [x] O metodă psihologică de apreciere a influenţei microclimatului asupra organismului; d) [ ] O metodă fizico-chimică de apreciere a influenţei microclimatului asupra organismului; e) [ ] Temperatura corpului în microclimat cald. 218. Efectele fiziologice ale CO2 asupra organismului Sursa – [1] pag. 38, [17] pag. 13-14, curs

a) [x] Excită centrul respirator; b) [x] Influenţează receptorii din vase; c) [ ] Blochează hemoglobina sângelui – cu apariţia carboxihemoglobinei; d) [x] Sporeşte afinitatea ţesuturilor la O2; e) [ ] Diminuarea afinitatea ţesuturilor la O2 . 219. Sindromul de decompresiune se produce prin Sursa – [1] pag. 32, curs

a) [ ] Aflarea îndelungată la adâncimi mari; b) [x] Dizolvarea N2 în ţesutul adipos şi nervos; c) [x] Formarea emboliilor gazoase; d) [x] Ridicarea bruscă la suprafaţă de la mari adâncimi; e) [ ] Hipoxia ţesuturilor. 220. Indicatori sanitari de viciere a aerului din încăperi nu sunt: Sursa – [2] pag. 177, curs

a) [x] CO; b) [ ] CO2; c) [x] NH3; d) [x] O3; e) [x] SO2. 221. În vicierea aerului nu intervin factorii Sursa – [2] pag. 177, curs

a) [ ] Aerul expirat; b) [ ] Volumul de aer necesar unei persoane; c) [ ] Apa evaporată de la suprafaţa corpului; d) [x] Raportul dintre concentraţia CO2 şi a O2; e) [x] Concentraţia N2. 222. Temperatura aerului scade odată cu altitudinea în straturile atmosferei Sursa –curs

a) [x] Troposferă; b) [ ] Stratosferă; c) [x] Mezosferă; d) [ ] Heterosferă; e) [ ] Termosferă. 37

Release by MedTorrents.com

223. Psihrometrele Assman şi August sunt folosite pentru determinarea Sursa – [2] pag. 114, curs

a) [ ] Vitezei mişcării aerului; b) [x] Umidităţii aerului; c) [x] to aerului; d) [ ] Direcţiei curenţilor de aer; e) [ ] Capacităţii de răcire a aerului. 224. Microclimatul cald este caracterizat prin Sursa – [2] pag. 111, curs

a) [x] Radiaţie pozitivă; b) [x] Temperatura aerului crescută; c) [x] Umiditatea aerului crescută; d) [ ] Mişcarea aerului sporită; e) [ ] Radiaţie negativă. 225. Microclimatul rece determină următoarele reacţii fiziologice Sursa – [2] pag. 111, [17] pag. 210, curs

a) [x] Scăderea frecvenţei pulsului; b) [x] Creşterea diurezei şi numărului de micţiuni; c) [ ] Scăderea activităţii digestive; d) [x] Creşterea tensiunii arteriale; e) [ ] Tahicardie. 226. Metode de cercetare a influenţei microclimatului asupra organismului uman Sursa – [2] pag. 132, curs

a) [x] Determinarea temperaturii efective; b) [ ] Determinarea temperaturii aerului; c) [x] Determinarea temperaturii cutanate; d) [x] Determinarea stării funcţionale a organismului; e) [x] Determinarea temperaturii rezultante. 227. Termoliza se realizează prin următoarele mecanisme Sursa – curs

a) [x] Evaporare - 25-30%; b) [x] Radiaţie - 45-50%; c) [x] Convecţie - 15-20%; d) [x] Conducţie - 5%; e) [ ] Termogeneză. 228. Termoreglarea organismului uman este de natură Sursa – curs

a) [ ] Biologică; b) [x] Chimică; c) [ ] Mecanică; d) [x] Fizică; e) [ ] Socială. 38

Release by MedTorrents.com

229. Efectele produse de acţiunea oxizilor de azot sunt Sursa – [17] pag. 10-23, curs

a) [ ] Asfixiante; b) [ ] Cancerigene; c) [x] Iritante; d) [x] Fibrozante; e) [ ] Mutagene. 230. Poluarea aerului cu praf poate fi determinată prin metodele Sursa – [2] pag. 183, curs

a) [x]De sedimentare; b) [x] Gravimetrică; c) [ ] Biologică; d) [ ] Mecanică; e) [ ] De vacuum. 231. Pigmentaţia tegumentelor se produce prin Sursa – [1] pag. 26, [17] pag. 182, curs

a) [ ] Acţiunea radiaţiei ultraviolete zona C; b) [x] Transformarea promelaninei în melanină; c) [ ] Acţiunea radiaţiei ultraviolete cu lungimea de undă 200-280nm; d) [x] Acţiunea radiaţiei ultraviolete cu lungimea de undă 320-400nm; e) [ ] Acţiunea radiaţiilor infraroşii. 232. Homosfera include straturile atmosferei Sursa –curs

a) [x] Mezosfera; b) [x] Stratosfera; c) [x] Troposfera; d) [ ] Termosfera; e) [ ] Exosfera. 233. Troposfera influenţează în mod direct şi permanent asupra organismului uman prin Sursa –curs a) [x] Modificarea proprietăţilor fizice ale aerului, care influenţează procesul de termoreglare; b) [x] Modificarea elementelor, care întră în compoziţia chimică naturală ale aerului; c) [x] Elementele străine de compoziţia chimică naturală a aerului, care produc poluarea atmosferei; d) [ ] Acţiunea undelor radioelectrice propagate aici; e) [ ] Acţiunea stratului de O3 format în troposferă. 234. Factorii determinanţi ai microclimatului Sursa – [2] pag.111, curs

a) [x] Temperatura aerului; b) [x] Umiditatea aerului; c) [x] Radiaţiile calorice; d) [x] Mişcarea aerului; 39

Release by MedTorrents.com

e) [ ] Iluminatul. 235. Metodele de determinare a temperaturii efective Sursa – [2] pag.132, curs

a) [x] Nomogramele de temperatură efectivă; b) [x] Nomogramele de temperatură efectivă pe care vom deosebi zona de confort termic şi linia de confort; c) [x] Tabele speciale; d) [ ] Metode fiziologice obiective; e) [ ] Metode chimice. 236. Concentraţii admise a CO2 în încăperile spitaliceşti sunt Sursa – [2] pag. 249, curs

a) [ ] 0,03%; b) [x] 0,05%; c) [ ] 0,07%; d) [ ] 0,1%; e) [ ] 0,2%. 237. Patogenia bolii de cheson Sursa – [17] pag. 210, curs

a) [x] Saturaţia rapidă a sângelui şi ţesuturilor cu azot; b) [x] Eliminarea azotului-gaz în ţesuturi şi sânge; c) [x] Dereglarea hemodinamicii din cauza emboliei gazoase a vaselor; d) [ ] Trecerea rapidă a azotului din sânge prin plămâni; e) [ ] Dilatarea vaselor sangvine. 238. Acţiunea biologică a radiaţiilor solare luminoase Sursa – [17] pag. 191, [1] pag. 26, curs

a) [x] Stimulează procesele metabolice în organism; b) [x] Asigurară ritmul circadian; c) [ ] Au efect dezinfectant; d) [x] Asigură funcţia analizatorului optic; e) [ ] Contribuie la sinteza de melanină. 239. Modificările în organismul uman expus la presiune atmosferică scăzută Sursa – [1] pag. 32, curs

a) [x] Hipoxie; b) [ ] Methemoglobinemie; c) [ ] Carboxihemoglobinemie; d) [ ] Poliurie; e) [x] Eritrocitoză. 240. Condiţii care contribuie la supraîncălzirea organismului Sursa – [2] pag.111, curs

a) [x] Creşterea temperaturii obiectelor înconjurătoare; b) [ ] Scăderea to obiectelor înconjurătoare; c) [x] Creşterea umidităţii relative a aerului; d) [ ] Scăderea umidităţii relative a aerului; e) [x] Lipsa curenţilor de aer. 40

Release by MedTorrents.com

241. Cauzele apariţiei bolii de cheson Sursa – [1] pag.32, curs

a) [ ] Expunere la presiune atmosferică joasă; b) [x] Expunere la presiune atmosferică ridicată; c) [ ] Presiune parţială de O2 redusă; d) [x] Trecere bruscă la condiţii cu presiune atmosferică micşorată; e) [ ] Trecere bruscă la condiţii cu presiune atmosferică ridicată. 242. Factorii ce nu determină microclimatul Sursa – [2] pag.111, curs

a) [ ] Temperatura aerului; b) [x] Iluminarea; c) [ ] Mişcarea aerului; d) [ ] Umiditatea aerului; e) [x] Presiunea atmosferică. 243. Măsuri de protecţie a aerului atmosferic Sursa –curs

a) [ ] Măsuri administrative; b) [x] Măsuri tehnologice; c) [x] Măsuri legislative; d) [ ] Măsuri organizatorice; e) [x] Măsuri sanitar-tehnice. 244. Influenţa vitezei curenţilor de aer asupra organismului Sursa – [2] pag. 121, curs

a) [ ] Stimulează termoliza prin iradiere; b) [x] Stimulează termoliza prin evaporare; c) [x] Stimulează termoliza prin convecţie; d) [ ] Duce la supraîncălzirea organismului; e) [ ] Micşorează termogeneza. 245. De ce depinde intensitatea termolizei Sursa –curs

a) [x] De temperatura aerului; b) [x] De temperatura obiectelor înconjurătoare; c) [x] De umiditatea aerului; d) [x] De viteza curenţilor de aer; e) [ ] De regimul alimentar. 246. Prin mediul aerian se pot transmite Sursa – [17] pag. 45, curs

a) [x] Scarlatina; b) [x] Tuberculoza; c) [ ] Dizenteria; d) [ ] Poliomielita; e) [x] Rujeola. 41

Release by MedTorrents.com

247. Poluarea aerului atmosferic se manifestă prin Sursa – [1] pag. 40, curs

a) [ ] Afecţiuni cardiovasculare; b) [x] Intoxicaţii acute şi cronice; c) [x] Scăderea rezistenţei organismului; d) [ ] Patologii ale tubului digestiv; e) [x] Acţiune cancerigenă. 248. Acţiunea radiaţiilor solare ultraviolete din zona A Sursa – [1] pag. 25, [17] pag.178, curs

a) [ ] Bactericidă; b) [x] Formarea substanţelor histaminice; c) [x] Stimularea proceselor metabolice; d) [x] Stimularea proceselor de regenerare; e) [ ] Sinteza vitaminei D. 249. Radiaţiile ultraviolete din spectrul C nu manifestă acţiune Sursa – [1] pag. 25, curs

a) [x] Sinteză de vitamină D; b) [x] “De bronzare”; c) [x] Stimulatoare generală; d) [ ] Bactericidă; e) [x] Termică. 250. De insuficienţă a radiaţiei ultraviolete suferă Sursa – [1] pag. 25, curs

a) [x] Locuitorii zonelor polare; b) [x] Populaţia oraşelor industrializate; c) [x] Minerii; d) [ ] Populaţia rurală; e) [ ] Sudorii. 251. Pentru profilaxia carenţei de radiaţii ultraviolete se utilizează Sursa – [17] pag. 210, curs

a) [ ] Lămpi BUV; b) [x] Lămpi de eritem; c) [x] Lămpi de cuarţ; d) [ ] Lămpi luminiscente; e) [ ] Becuri incandescente. 252. Radiaţia ultravioletă excesivă poate cauza Sursa – [1] pag. 25, curs

a) [x] Malformaţii; b) [x] Cancer tegumentar; c) [ ] Rahitism; d) [x] Eritem; e) [x] Edem al conjunctivei. 42

Release by MedTorrents.com

253. Şocul termic e cauzat de: Sursa – [1] pag. 28, curs

a) [ ] Acţiunea directă a radiaţiei solare asupra capului; b) [x] Acţiunea îndelungată a temperaturilor înalte; c) [x] Acumularea de căldură în organism; d) [x] Tulburarea metabolismul termic; e) [x] Devierea componenţei sanguine. 254. Şocul termic se manifestă prin Sursa – [1] pag. 28-32, curs

a) [x] Creşterea temperaturii corpului; b) [x] Hipotonie; c) [x] Convulsii; d) [x] Pierderea cunoştinţei; e) [ ] Hipertonie. 255. Primul ajutor medical la apariţia şocului termic prevede Sursa – [1] pag. 28, curs

a) [x] Înlăturarea în spaţiu răcoros; b) [x] Baie răcoritoare; c) [x] Băuturi reci; d) [ ] Exerciţii fizice; e) [ ] Îmbrăcăminte caldă. 256. La acţiunea temperaturilor scăzute apar Sursa – [17] pag.57, curs

a) [x] Răcirea tegumentelor; b) [x] Scăderea senzaţiei tactile; c) [x] Adinamia; d) [x] Somnolenţa; e) [ ] Excitaţia. 257. Gradul de termoliză prin evaporare ni-l arată Sursa – [1] pag. 30, curs

a) [x] Umiditatea relativă a aerului; b) [x] Deficitul de saturaţie; c) [ ] Umiditatea absolută a aerului; d) [ ] Umiditatea maximă a aerului; e) [ ] Punctul de rouă. 258. Omul se poate afla în condiţii de presiune atmosferică scăzută Sursa – [1] pag. 32-37, curs

a) [x] În timpul zborului cu avionul; b) [x] La aflarea în munţi; c) [ ] La aflarea sub apă; d) [ ] La aflarea în mine; e) [ ] În locuinţă. 43

Release by MedTorrents.com

259. Adaptarea la presiune atmosferică scăzută se realizează prin Sursa – [1] pag. 32, curs

a) [x] La aflarea la altitudini; b) [ ] La aflarea la nivelul mării; c) [x] Prin călirea organismului; d) [x] Prin aflarea în barocamere; e) [x] Prin administrarea de vitamine. 260. Aerul se ionizează sub influenţa Sursa – [1] pag. 33, curs

a) [x] Descărcărilor electrice din atmosferă; b) [x] Radiaţiilor cosmice; c) [ ] Modificărilor chimice datorită vicierii aerului; d) [x] Radiaţiilor ionizante din apă, sol, aer; e) [x] Radiaţiilor Roentge. 261. Din grupul aeroionilor uşori fac parte Sursa – [1] pag.33, curs

a) [x] Ionii aparte încărcaţi pozitiv; b) [x] Moleculele ionizate de O2, N2, O3 încărcate pozitiv sau negativ; c) [x] Ionii aparte încărcaţi negativ; d) [ ] Ionii aderaţi la particulele de praf; e) [ ] Ionii aderaţi la aerosoli. 262. Din grupul aeroionilor grei fac parte Sursa – [1] pag. 33, curs

a) [ ] Ionii aparte încărcaţi pozitiv; b) [ ] Moleculele ionizate de O2, N2, O3 încărcate pozitiv sau negativ; c) [ ] Ionii aparte încărcaţi negativ; d) [x] Ionii aderaţi la particulele de praf; e) [x] Ionii aderaţi la aerosoli. 263. Numărul de aeroioni uşori este mai mare în Sursa – [1] pag.33, curs

a) [ ] Oraşele mari industriale; b) [x] Localităţile rurale; c) [x] Pe malul mării; d) [x] Lângă cascade; e) [x] Lângă râuri curgătoare. 264. Aeroionii negativi au acţiune Sursa – [1] pag. 33, curs

a) [x] Tonizantă; b) [x] Stimulează metabolismul; c) [x] Stimulează funcţia sistemului nervos central; d) [ ] Reduc capacitatea de muncă; e) [ ] De inhibiţie generală. 44

Release by MedTorrents.com

Igiena apei 265. Necesitatea fiziologică de apă în 24 ore a unui adult este de Sursa –curs

a) [ ] 500ml – 1,l; b) [ ] 1.0 – 1,51; c) [x] 1.5 – 3,01; d) [ ] 3.0 – 5,01; e) [ ] 5,0-6,0 l. 266. Conţinutul sulfaţilor admişi de Normele sanitare în apa potabilă va fi nu mai mare de Sursa – [1] pag.54, curs

a) [x] 250mg/l; b) [ ] 500mg/l; c) [ ] 750mg/l; d) [ ] 1000mg/l; e) [ ] 1500 mg/l. 267. Caria dentară poate apărea la conţinutul fluorului în apă Sursa – [1] pag.52, curs

a) [x] 0,5 – 0,7mg/l; b) [ ] 1,0 – 1,5mg/l; c) [ ] 2,0 – 2,5mg/l; d) [ ] 2,5 – 3,0mg/l; e) [ ] 3,0-3,5 mg/l. 268. În formă de endemie hidrică infecţioasă se poate manifesta ;Sursa –curs

a) [ ] Febra tifoidă; b) [x] Holera; c) [ ] Leptospirozele; d) [ ] Bruceloza; e) [ ] Dizenterie. 269. Oxidabilitatea apei este Sursa – [1] pag.53, curs

a) [ ] Cantitatea de O2 într-un litru de apă; b) [x] Cantitatea de O2 consumată la oxidarea substanţelor organice dintr-un litru de apă; c) [ ] Cantitatea de O2 consumată în 20 zile pentru oxidarea substanţelor organice dintr-un litru de apă; d) [ ] Cantitatea de oxigen consumată pentru oxidarea substanţelor organice dintr-un litru de apă în 5 zile; e) [ ] Cantitatea de O2 în 10 litri de apă . 270. Prezenţa concomitentă în apă a NH3, nitriţilor, nitraţilor ne sugerează Sursa – [1] pag.53, curs

a) [ ] O poluare recentă; b) [x] O poluare permanentă; c) [ ] Terminarea proceselor de autopurificare; d) [ ] O poluare de scurtă durat; e) [ ] Lipsa poluării. 45

Release by MedTorrents.com

271. Apa poluată cu plumb şi compuşii lui poate cauza Sursa - curs a) [x] Saturnism hidric; b) [ ] Methemoglobinemie; c) [ ] Boala Minamata; d) [ ] Carie dentară; e) [ ] Fluoroză. 272. Conţinutul clorului rezidual liber în apă potabilă distribuită centralizat este Sursa – [1] pag.63, curs

a) [ ] 0,1- 0,2mg.1; b) [x] 0,5mg.1; c) [ ] 1 -2mg.1; d) [ ] 2 -3mg.1; e) [ ] 3-4 mg/l. 273. Metodele de declorinare a apei Sursa – [5] pag.203, curs

a) [ ] Filtrare lentă; b) [ ] Coagulare; c) [x] Tratare cu tiosulfat de Na; d) [ ] Tratare cu raze ultraviolete; e) [ ] Tratare cu O3. 274. Duritatea generală a apei este condiţionată de Sursa – [2] pag.214,

curs

a) [x] Prezenţa tuturor cationilor din apă în afara de cationii metalelor alcaline; b) [ ] Prezenţa în apă a cationilor metalelor alcaline; c) [ ] Prezenţa bicarbonaţilor, carbonaţilor alcalini, hidrocarbonaţilor; d) [ ] Prezenţa oxidului de calciu; e) [ ] Prezenţa clorurilor . 275. Concentraţia maximă admisă de cloruri în apa potabilă Sursa – [1] pag.51, curs

a) [ ] 100mg 1; b) [x] 250mg 1; c) [ ] 500mg 1; d) [ ] 1500mg 1; e) [ ] 2000 mg/l. 276. Guşa endemică e cauzată de Sursa – curs

a) [x] Insuficienţa iodului în regiunea dată; b) [ ] Surplusul de fluor în apa potabilă; c) [ ] Insuficienţa iodului în apa potabilă; d) [ ] Excesul de iod în produse alimentare; e) [ ] Insuficienţa de fluor în apa potabilă.

46

Release by MedTorrents.com

277. Indice chimic de poluare recentă a apei cu substanţe organice Sursa – [1] pag.53, curs

a) [x] Amoniac; b) [ ] Nitriţi; c) [ ] Nitraţi; d) [ ] Cloruri; e) [ ] Sulfaţi. 278. Manifestarea endemică a patologiilor hidrice infecţioase are următoarele caracteristici: Sursa –curs

a) [ ] Caracter sezonier; b) [ ] Afectează anumite categorii de vârstă; c) [x] Atestă un număr redus de cazuri; d) [ ] Prezenţa germenilor în sursa de apă; e) [ ] Caracter exploziv. 279. Pentru recoltarea probelor de apă se foloseşte Sursa – [2] pag.202, curs

a) [ ] Actinometrul; b) [ ] Catatermometrul; c) [x] Batometrul; d) [ ] Barograful; e) [ ] Anemometrul. 280. Conţinutul fluorului în apa potabilă conform Normelor sanitare este Sursa – [1] pag.52, curs

a) [ ] 0,5-0,7 mg/l; b) [x]1,5 mg/l; c) [ ] 2,0-3,0 mg/l; d) [ ] 2-5 mg/l; e) [ ] 3–4 mg/l. 281. Cauzele dezvoltării guşei endemice Sursa – [1] pag.48, curs

а) [ ] Consum de apă cu exces de iod; b) [ ] Consum de produse alimentare cu exces de iod; c) [ ] Consum de apă cu carenţă de iod; d) [x] Consum de alimente cu carenţă de iod; e) [ ] Consum de apă cu exces de fluor. 282. Apa poluată cu metil-mercur poate cauza Sursa – curs

a) [ ] Saturnism hidric; b) [ ] Methemoglobinemie; c) [x] Boala Minamata; d) [ ] Carie dentară; e) [ ] Fluoroză.

47

Release by MedTorrents.com

283. Siguranţa dezinfecţiei apei poate fi determinată după Sursa – [1] pag.62, curs

a) [ ] Miros; b) [ ] Gust; c) [x] Clor rezidual; d) [ ] Turbiditate; e) [ ] Reziduu uscat. 284. Cauza apariţiei methemoglobinei hidrice la copii Sursa –curs

a) [x] Folosirea apei cu cantităţi sporite de nitraţi; b) [ ] Folosirea apei cu cantităţi sporite de sulfaţi; c) [ ] Folosirea apei cu oxidabilitate sporită; d) [ ] Folosirea apei cu concentraţii excesive de săruri de amoniu; e) [ ] Folosirea apei cu cantităţi sporite de iod. 285. Cauza fluorozei Sursa – [1] pag.52, curs

a) [ ] Consumarea produselor alimentare cu conţinut mic de fluor; b) [ ] Consumarea îndelungată a apei cu conţinut redus de fluor (0,3-0,5 mg/l); c) [x] Consumarea îndelungată a apei cu conţinut de fluor mai mare 2,0 mg/l; d) [ ] Consumarea produselor alimentare cu conţinut mare de iod; e) [ ] Consumarea apei cu conţinut redus de iod. 286. Nu sunt indici bacteriologici ai calităţii apei Sursa – [1] pag.52, curs

a) [x] Indicele microbian; b) [ ] E. Coli – 0; c) [x] Indicele coli; d) [x] Numărul total de germeni patogeni în 100 ml; e) [ ] Enterococi-0. 287. Cea mai mare cantitate de apă se consumă pentru a acoperi necesităţile Sursa –curs

a) [ ] Fiziologice; b) [ ] Igienice; c) [ ] În agricultură; d) [x] Industriale; e) [ ] Urbanistice. 288. Cea mai mică cantitate de apă se consumă pentru a acoperi necesitatea Sursa –curs

a) [x] Fiziologică; b) [ ] Igienică; c) [ ] În agricultură; d) [ ] Industrială; e) [ ] Urbanistică.

48

Release by MedTorrents.com

289. Normativele igienice de consum al apei pentru o persoană/24 conform recomandărilor OMS Sursa –curs

a) [x] 100 l; b) [ ] 150 l; c) [ ] 200-130 l; d) [ ] 210 l; e) [ ] 40-60 l. 290. Regiuni biogeochimice sunt acelea unde Sursa – [1] pag.48, curs

a) [ ] Microelementele sunt în exces în apa potabilă; b) [ ] Microelementele sunt în deficienţă în apa potabilă; c) [x] Microelementele sunt în exces sau deficienţă în sol, apa, alimente; d) [ ] Microelementele sunt in exces in alimente; e) [ ] Microelementele sunt în deficienţă în alimente. 291. Clorura de var proaspătă conţine clor activ (%) Sursa – [1] pag.63, curs

a) [ ] 10; b) [ ] 20; c) [ ] 30; d) [x] 35; e) [ ] 45. 292. Pentru dezinfecţia apei poate fi folosită clorura de var cu activitatea clorului nu mai mică de Sursa – [1] pag.63, curs

a) [ ] 5%; b) [ ] 10%; c) [ ] 15%; d) [ ] 20%; e) [x] 25%. 293. Indicatori indezirabili ai calităţii apei sunt Sursa – [17] pag.100, curs

a) [x] Amoniacul ; b) [x] Clorurile.; c) [x] Fierul; d) [ ] Nitriţii; e) [x] Sulfaţii . 294. Condiţii de potabilitate a apei conform Normelor Sanitare Sursa – [2] pag.221, curs

a) [x] Condiţii chimice; b) [x] Condiţii bacteriologice; c) [x] Condiţii organoleptice; d) [ ] Condiţii fizice; e) [ ] Condiţii statice.

49

Release by MedTorrents.com

295. Patologiile infecţioase transmise prin intermediul apei Sursa –curs

a) [x] Holera; b) [x] Febra tifoidă; c) [x] Salmonelozele; d) [ ] Scarlatina; e) [x] Lamblioza. 296. Prin intermediul apei se pot transmite boli cauzate de paraziţi Sursa –curs

a) [x] Amibiază; b) [x] Lamblioza; c) [ ] Hepatita; d) [x] Balantidioza; e) [x] Trihomoniaza. 297. Principalele metode de condiţionare a calităţii apei Sursa – [1] pag.59, curs

a) [ ] Fluorizarea; b) [x] Dezinfecţia; c) [x] Limpezirea; d) [ ] Deferizarea; e) [x] Decolorarea. 298. Caracteristica apelor freatice Sursa – [1] pag.55, curs

a) [x] Sunt transparente; b) [x] Au debit mic; c) [ ] Au compoziţie chimică stabilă; d) [ ] Sunt bine protejate de poluare; e) [ ] Au debit mare. 299. Autopurificarea apei se realizează prin următoarele procese Sursa – [1] pag.59, curs

a) [x] Sedimentare; b) [ ] Diluare; c) [ ] Filtrare; d) [x] Oxidare; e) [x] Acţiunea bacteriofagilor. 300. Surse de poluare antropogenă a apelor de suprafaţă sunt Sursa – [1] pag68, curs

a) [x] Apele menajere; b) [x] Apele reziduale de la întreprinderi industriale; c) [x] Scurgerea apelor meteorice ; d) [ ] Compoziţia geochimică a solului; e) [x] Circulaţia navală.

50

Release by MedTorrents.com

301. Profilaxia bolilor hidrice include Sursa – [1] pag.67, curs

a) [x] Alegerea corectă a sursei de apă; b) [x] Organizarea zonelor de protecţie sanitară; c) [x] Standardizarea calităţii apei şi respectarea normelor igienice; d) [x] Tratarea eficace a apei la staţiile de prelucrare; e) [ ] Folosirea numai a surselor de apă de suprafaţă. 302. Indici de securitate epidemiologică pentru apa potabilă sunt Sursa –curs

a) [ ] Numărul total de germeni – 100; b) [ ] Numărul total de germeni – 300; c) [x] Enterococi-0; d) [ ] Indicele coli - 3 ; e) [x] E. coli- 0. 303. Conţinutul sărurilor minerale din apă poate fi factor de risc pentru Sursa – [1] pag.51, curs

a) [ ] Dizenterie; b) [ ] Diabet; c) [x] Urolitiază; d) [x] Hipertonie; e) [ ] Hepatită A. 304. Saturnismul hidric se manifestă prin Sursa –curs

a) [ ] Intoxicaţii acute; b) [x] Intoxicaţii cronice; c) [ ] Simptoame specifice; d) [x] Simptoame nespecifice; e) [ ] Hipertonie . 305. Apa potabilă trebuie Sursa – [1] pag.49, curs

a) [x] Să aibă proprietăţi organoleptice corespunzătoare; b) [ ] Să nu conţină săruri minerale; c) [x] Să fie inofensivă după componenţa chimică; d) [x] Să fie inofensivă din punct de vedere epidemiologic; e) [ ] Să nu conţină microelemente. 306. Concentraţiile substanţelor chimice din apa potabilă, inofensive pentru sănătate: Sursa – [1] pag.54, curs

a) [ x] Amoniac - 0,5 mg/1; b) [ ] Nitriţi - 0,002 mg/1; c) [ ] Nitraţi - 45 mg/1; d) [x] Substanţe organice (oxidabilitatea) – 5 mg/1; e) [ ] Duritate – 5o (grade germane).

51

Release by MedTorrents.com

307. Condiţii fizice de potabilitate ale apei sunt Sursa – [1] pag.54, curs

a) [x] Culoarea acceptabilă consumatorilor şi nici o schimbare anormală; b) [x] Turbiditatea 5 UNT; c) [ ] Nitraţii – 45mg/l; d) [ ] Oxidabilitatea – 5 mg O2/l; e) [ ] Nitriţii – 1 mg/l. 308. Sănătatea oamenilor poate fi afectată în cazurile când apa Sursa – [17] pag.95, curs

a) [x] Nu este în cantităţi suficiente; b) [x] Conţine germeni patogeni; c) [ ] Conţine compuşi chimici toxici în concentraţii mai mici de CMA; d) [x] Conţine compuşi chimici naturali în cantităţi sporite; e) [x] Posedă proprietăţi organoleptice nefavorabile. 309. Mecanismul apariţiei cianozei infantile (methemoglobinemia) Sursa – [1] pag.47, curs

a) [ ] Consumul apei cu cantităţi excesive de nitraţi; b) [ ] Conjugarea nitraţilor cu hemoglobină; c) [x] Reducerea nitraţilor în nitriţi, şi conjugarea acestora cu hemoglobină; d) [ ] Consumul apei cu cantităţi excesive de nitriţi; e) [ ] Consumul apei cu cantităţi excesive de amoniac. 310. Factorii ce contribuie patologiile hidrice infecţioase sunt Sursa – [1] pag.70, curs

a) [x] Contaminarea fecală a apei; b) [x] Receptivitatea organismului; c) [x] Viabilitatea microorganismelor în apă; d) [ ] Perioada anului; e) [ ] Durata contaminării . 311. Prin intermediul apei nu se transmit Sursa –curs

a) [ ] Salmonelozele; b) [ ] Febra tifoidă; c) [ ] Hepatita virală A; d) [x] Scarlatina; e) [x] Hepatita virală B. 312. Metode de limpezire a apei Sursa – [1] pag.60, curs

a) [ ] Defluorizare; b) [x] Decantare; c) [x] Filtrare; d) [x] Coagulare; e) [ ] Dezodorare.

52

Release by MedTorrents.com

313. Substanţele folosite pentru coagularea apei sunt Sursa – [1] pag.60, curs

a) [ ] Clorul activ; b) [x] Clorura de fier; c) [x] Sulfatul de fier; d) [x] Sulfatul de aluminiu; e) [ ] Sulfatul de magneziu . 314. După care indici se va aprecia eficacitatea clorinării apei Sursa – [1] pag.54, curs

a) [ ] Prezenţa florei patogene; b) [x] Prezenţa enterecocilor ; c) [ ] Coliformii totali; d) [x] Prezenţa E. coli ; e) [ ] Proprietăţile organoleptice. 315. Indicatori de poluare a apei cu substanţe organice din sursele deschise sunt Sursa – [1] pag.53, curs

a) [ ] Cantitatea totală de săruri minerale; b) [x] Conţinutul sărurilor de amoniu, nitriţi şi nitraţi; c) [ ] Concentraţia fluorului şi iodului; d) [x] Oxidabilitatea; e) [x] Oxigenul dizolvat în apă. 316. Importanţa igienică a durităţii apei Sursa – [1] pag.53, curs

a) [x] Diminuiază proprietăţile organoleptice; b) [ ] Posedă acţiune toxică pronunţată; c) [x] Crează dificultăţii în utilizarea ei în scop menajer; d) [x] Favorizează apariţia unor boli cardiovasculare; e) [x] Favorizează apariţia unor boli renale. 317. Indicatori de poluare organică a apei sunt Sursa – [1] pag.53, curs

a) [x] NH3; b) [x] Nitriţi; c) [x] Nitraţi; d) [x] Oxidabilitate; e) [ ] Arseniu. 318. Factorii etiologici în producerea methemoglobinemiei hidrice nu sunt Sursa – [1] pag.47, curs

a) [x] Excesul de nitriţi; b) [ ] Excesul de nitraţi; c) [x] Excesul de amoniac; d) [x] Excesul de fluor; e) [x] Duritatea sporită .

53

Release by MedTorrents.com

319. Manifestarea methemoglobinemiei hidrice Sursa – [1] pag.47, curs a) [x] Cianoză; b) [x] Dispnee; c) [ ] Erupţii hemoragice; d) [x] Convulsii; e) [x] Tahicardie . 320. Formele de manifestare a patologiilor hidrice infecţioase Sursa –curs

a) [x] Epidemii; b) [x] Endemii; c) [ ] Endemii geochimice; d) [x] Sporadice; e) [ ] Micotoxicoze. 321. Caracteristici ale epidemiilor hidrice sunt Sursa –curs

a) [x] Început exploziv; b) [ ] Afectarea persoanelor de vârstă fragedă sau înaintată; c) [ ] Apariţia epidemiilor în perioada rece a anului; d) [x] Manifestarea epidemiei pe aria de alimentare cu apă; e) [x] Încetarea bruscă a epidemiei după luarea măsurilor necesare la sursa de apă. 322. Boli virale transmise pe cale hidrică sunt Sursa –curs

a) [ ] Febra tifoidă; b) [x] Poliomielita; c) [ ] Dizenteria; d) [ ] Holera; e) [x] Hepatita A . 323. In formă sporadică se pot manifesta patologiile hidrice infecţioase Sursa –curs

a) [x] Tularemia; b) [ ] Febra tifoidă; c) [ ] Salmoneloza; d) [ ] Holera; e) [x] Diareea estivală. 324. Condiţii de dezinfecţie eficace a apei Sursa – [1] pag.61, curs

a) [x] Alegerea corectă a dozei de clor; b) [x] Respectarea duratei de contract a apei cu clorul; c) [ ] Coagularea prealabilă a apei; d) [ ] Filtrarea apei; e) [ ] Îmbogăţirea apei cu fluor.

54

Release by MedTorrents.com

325. Metode de dezinfecţie a apei sunt Sursa – [1] pag.61, curs

a) [ ] Coagularea ; b) [x] Clorinarea; c) [ ] Îmbogăţirea apei cu fluor; d) [x] Ozonarea; e) [x] Tratarea cu raze ultraviolete . 326. Metodele de clorinare a apei în scopuri de potabilitate Sursa – [1] pag.61, curs

a) [ ] Clorinare cu doze mici; b) [x] Clorinare cu doze normale; c) [x] Hiperclorinare; d) [x] Clorinare cu doze postcritice; e) [x] Clorinare cu amonizare. 327. Componenţa chimică a apei poate fi cauză principală a Sursa – [1] pag.47, curs

a) [ ] Febrei tifoide; b) [ ] Leptospirozei; c) [x] Fluorozei; d) [x] Guşei endemice; e) [x] Cariei dentare. 328. Apele de suprafaţă se deosebesc de cele interstratulare prin Sursa – [1] pag.55, curs

a) [ ] Conţin mai multe săruri minerale; b) [x] Conţin mai mult O2 dizolvat; c) [x] Sunt mai poluate cu microorganisme; d) [ ] Au o componenţă chimică stabilă; e) [ ] Sunt limpezi. 329. Indicii de securitate epidemiologică pentru apa din fântâni sunt Sursa –curs

a) [ ] Numărul total de germeni – 100; b) [ ] Numărul total de germeni – 300; c) [x] Enterococi - 0; d) [ ] Indicele coli - 3; e) [x] Eşerihia coli - 0. 330. Indicii bacteriologici ai calităţii apei sunt Sursa – [1] pag.52, curs

a) [x] Eşerihia coli - 0; b) [ ] Coli titru; c) [ ] Numărul total de germeni; d) [ ] Numărul ouălor de helminţi la 1 dm3 apă; e) [x] Enterococi - 0.

55

Release by MedTorrents.com

331. Proprietăţi organoleptice ale apei sunt Sursa – [2] pag.202, curs

a) [ ] Temperatura; b) [x] Mirosul; c) [ ] Transparenţa; d) [ ] Duritatea; e) [x] Culoarea. 332. Surse de apă folosite pentru aprovizionarea centralizată Sursa – [17] pag.106, curs

a) [ ] Apele atmosferice; b) [x] Sursele deschise; c) [ ] Apele freatice; d) [x] Apele interstratulare; e) [ ] Apa desalinizată a mărilor. 333. Boli parazitare transmise prin apă Sursa –curs

a) [x] Ascaridoza; b) [ ] Leptospiroza; c) [ ] Poliomielita; d) [x] Difilobotrioza; e) [x] Teniidoza. 334. Grupurile de indici ai calităţii apei conform Normelor sanitare Sursa – [1] pag.54, curs

a) [x] Organoleptici; b) [x] Chimici ; c) [ ] Biologici; d) [ ] Chimici antitoxici; e) [x] Bacteriologici. 335. Caracteristica igienică a bazinelor deschise ca sursă de aprovizionare cu apă Sursa – [1] pag.58, curs

a) [x] Culoare şi oxidabilitate pronunţată; b) [ ] Mineralizare excesivă; c) [ ] Siguranţă epidemiologică; d) [x] Debit mare; e) [x] Risc de poluare. 336. Patologii virale transmisibile prin apă nu sunt Sursa –curs

a) [x] Holera; b) [x] Dizenteria; c) [ ] Hepatita A; d) [ ] Poliomielita; e) [x] Hepatita B .

56

Release by MedTorrents.com

337. În ce cazuri se aplică coagularea apei Sursa – [1] pag.60, curs

a) [x] La coloraţie sporită; b) [x] În caz de turbiditate sporită; c) [ ] La duritate mare; d) [ ] In caz de poluare bacteriană considerabilă; e) [ ] În caz de poluare cu substanţe toxice. 338. Reducerea considerabilă a cantităţii de apă din organism contribuie Sursa – [1] pag.47, curs

a) [x] Setea; b) [x] Obnubilarea; c) [x] Halucinaţii; d) [ ] Creşterea temperaturii corpului; e) [x] Moartea. 339. Compoziţia chimică a apei poate fi cauza Sursa – [1] pag.47, curs

a) [x] Stărilor premorbide; b) [x] Bolilor neinfecţioase nespecifice; c) [x] Bolilor neinfecţioase specifice; d) [ ] Bolilor infecţioase; e) [x] Intoxicaţiilor cu substanţe chimice. 340. Folosirea indelungată a apei dure poate contribui Sursa – [1] pag.51, curs

a) [x] Apariţia renolitiazelor; b) [x] Apariţia colelitiazelor; c) [x] Afecţiuni ale tubului digestiv; d) [ ] Methemoglobinemie; e) [ ] Fluoroză. 341. Eficienţa procesului de coagulare a apei depinde de Sursa – [1] pag.60, curs

a) [x] Temperatura apei; b) [ ] Oxidabilitatea apei; c) [x] Turbiditatea apei; d) [x] Prezenţa coloizilor; e) [ ] Prezenţa amoniacului. 342. Eficienţa procesului de coagulare a apei nu va depinde de Sursa – [1] pag.60, curs

a) [ ] Temperatura apei; b) [x] Oxidabilitatea apei; c) [ ] Turbiditatea apei; d) [ ] Prezenţa coloizilor; e) [x] Prezenţa amoniacului. 57

Release by MedTorrents.com

343. Metoda de tratare a apei va fi igienic adecvată când Sursa – [17] pag.95, curs

a) [x] Va fi eficientă; b) [x] Nu va altera proprietăţile organoleptice; c) [x] În apă nu vor rămânea substanţe ce ar periclita sănătatea consumatorilor; d) [x] Va fi economă, uşor de aplicat; e) [ ] Va modifica duritatea apei. 344. Alegerea dozei de clor pentru dezinfectarea apei depinde de Sursa – [1] pag.61, curs

a) [x] Particularităţile germenilor; b) [ ] Duritatea apei; c) [x] Activitatea preparatelor de clor; d) [x] Mediul în care se desfăşoară procesul; e) [ ] Cantitatea de cloruri. 345. Procesul de clorinare a apei este influenţat de Sursa – [1] pag.61, curs

a) [x] Cantitatea de substanţe organice din apă; b) [x] Temperatura apei; c) [x] Timpul de contact; d) [ ] Cantitatea de substanţe neorganice; e) [ ] Cantitatea de sulfaţi. 346. Activitatea clorurii de var se reduce Sursa – [1] pag.61, curs

a) [x] La lumină; b) [ ] La întuneric; c) [x] La păstrare îndelungată; d) [ ] La temperaturi joase; e) [x] La temperaturi înalte. 347. Clorura de var se păstrează Sursa – [2] pag.227, curs

a) [ ] La lumină; b) [x] La întuneric; c) [x] La temperaturi joase; d) [ ] La temperaturi crescute; e) [x] Închisă ermetic. 348. Priorităţile dezinfecţiei apei prin ozonizare comparativ cu clorinarea Sursa – [1] pag.64, curs

a) [x] Nu se modifică pH-ul apei; b) [x] Se îmbunătăţeşte organoleptica; c) [ ] Este o metodă ieftină; d) [x] Este mai eficientă; e) [x] Surplusul de Ozon se degajă rapid.

58

Release by MedTorrents.com

349. Metode fizice de dezinfecţie a apei sunt Sursa – [1] pag.61, curs

a) [ ] Tratarea cu radiaţii ultraviolete lungi; b) [x] Tratarea cu radiaţii ultraviolete scurte; c) [ ] Tratarea cu radiaţii infraroşii scurte; d) [x] Tratarea cu radiaţii ionizante; e) [x] Fierberea. 350. Metode fizice de dezinfecţie a apei nu sunt Sursa – [1] pag.61, curs

a) [x] Tratarea cu radiaţii ultraviolete lungi; b) [ ] Tratarea cu radiaţii ultraviolete scurte; c) [x] Tratarea cu radiaţii infraroşii scurte; d) [ ] Tratarea cu radiaţii ionizante; e) [ ] Fierberea. 351. Priorităţile dezinfecţiei apei cu radiaţii ultraviolete comparativ cu clorinarea sunt Sursa – [1] pag.65, curs

a) [x] Acţionează asupra microorganismelor sporulate; b) [x] Acţionează asupra virusurilor; c) [x] Acţionează asupra ouălor de helminţi rezistente la alte tipuri de tratare; d) [x] Acţiunea bactericidă are loc în decurs de 1-2 min.; e) [ ] Acţiunea bactericidă are loc în decurs de 30-60 min. 352. Dezavantajele dezinfecţiei apei cu raze ultraviolete Sursa – [1] pag.65, curs

a) [x] Trec numai prin apă limpede; b) [ ] Trec prin apa tulbure; c) [ ] Trec indiferent de turbiditate; d) [ ] Trec prin apa colorată; e) [x] Sărurile de fier diminuează efectul dezinfecţiei. 353. Dezinfecţia apei prin fierbere e cea mai eficientă din metodele fizice deoarece Sursa – [1] pag.65, curs

a) [x] Se distrug toate formele vegetative de bacterii peste 3-5 min.; b) [x] Se distrug toate formele sporulate de bacterii peste 30 min.; c) [ ] Poate fi aplicată la apeducte; d) [x] Este accesibilă; e) [x] Se micşorează duritatea apei. 354. Dezavantaje ale dezinfecţiei apei prin fierbere sunt Sursa – [1] pag.65, curs

a) [x] Evaporarea gazelor dizolvate; b) [x] Alterarea gustului; c) [ ] Nu se distrug formele sporulate ale bacteriilor; d) [x] Nu poate fi aplicată la apeducte; e) [x] Dezvoltarea rapidă a germenilor în apa fiartă.

59

Release by MedTorrents.com

355. Spitalele pot fi aprovizionate cu apă Sursa – [1] pag.250, curs

a) [ ] Din fântâni; b) [x] Din apeduct central; c) [ ] Din fântâni şi apeduct; d) [x] Prin amenajarea apeductului autonom; e) [ ] Din râuri, lacuri. 356. Cerinţe igienice către calitatea apei folosite pentru prepararea soluţiilor injectabile sunt Sursa – [4] pag.231, curs

a) [x] Să fie apirogenă; b) [ ] Cu oxidabilitate mare; c) [x] Să fie testată la oxidabilitate; d) [x] Să nu conţină germeni patogeni; e) [x] Să nu conţină amoniac, nitriţi. 357. Pirogenia apei e condiţionată de Sursa – [4] pag.231, curs

a) [x] Substanţe organice; b) [ ] Oxidabilitatea mică; c) [x] Germeni patogeni distruşi; d) [x] Amoniac; e) [ ] Săruri minerale . 358. Pentru eliminarea substanţelor organice din apă în condiţii de farmacii spitaliceşti se pot folosi Sursa – [4] pag.231, curs

a) [x] Permanganatul de potasiu; b) [x] Alaunul de aluminiu şi potasiu; c) [ ] Distilatoare obişnuite; d) [x] Distilatoare speciale; e) [ ] Carbonatul de sodiu. 359. Pentru ameliorarea proprietăţilor organoleptice şi corecţia compoziţiei chimice a apei se folosesc metodele Sursa – [1] pag.66, curs

a) [x] Dezodorarea; b) [x] Demineralizarea; c) [x] Deferizarea; d) [ ] Dezinfecţia; e) [x] Detoxicarea. 360. Pentru a proteja de poluare apa din fântâni Sursa – [1] pag.57, curs

a) [ ] Se scoate cu găleata individuală; b) [x] Se scoate cu găleata comună; c) [x] Se scoate cu pompa; d) [ ] Fântânile se alimentează din apele superficiale; e) [x] În jurul fântânii se instalează un strat bătătorit de argilă. 60

Release by MedTorrents.com

361. Măsuri de prevenţie a bolilor hidrice sunt Sursa – [2] pag.219, curs

a) [ ] Folosirea surselor de apă de suprafaţă; b) [x] Selectarea raţională a sursei de apă; c) [x] Crearea zonelor de protecţie sanitară pentru sursa de apă; d) [x] Respectarea tehnologiei de tratare a apei; e) [x] Standardizarea calităţii apei.

IGIENA SOLULUI 362. În mare măsură procesul de formare a solului e influenţat de Sursa – [1] pag.70, curs

a) [ ] Ionizarea aerului; b) [ ] Presiunea atmosferică; c) [ ] Viteza de mişcare a aerului; d) [x] Depunerile atmosferice; e) [ ] Fondul radioactiv natural al terei. 363. Principalul indicator al poluării solului este Sursa – [3] pag.198, curs

a) [ ] Sporii clostridiilor sulfitreducătoare; b) [ ] Chistul amebian; c) [x] Numărul Hlebnicov; d) [ ] Colifagii; e) [ ] Indicele de hidrogen. 364. În sol permanent se află microorganisme sporulate agenţi patogeni ai Sursa – [4] pag. 74, curs

a) [x] Antraxului; b) [x] Tetanusului; c) [ ] Tifosului exantematic; d) [ ] Actinomicozei; e) [x] Botulismului. 365. Din punct de vedere igienic e mai bun solul Sursa – [17] pag.129, curs

a) [x] Cu permiabilitate mare pentru apă; b) [x] Cu permiabilitate mare pentru aer; c) [ ] Cu porozitate mică; d) [x] Cu porozitate mare; e) [x] Cu granule mari . 366. Autopurificarea solului presupune Sursa – [1] pag.75, curs

a) [x] Formarea humusului ; b) [ ] Modificarea structurii mecanice; c) [x] Transformarea substanţelor organice în substanţe neorganice; d) [x] Descompunerea substanţelor organice sub acţiunea bacteriilor aerobe şi anaerobe; e) [ ] Sporirea capacităţii şi conductibilităţii termice a solului. 61

Release by MedTorrents.com

367. Calitatea solului este determinată de o serie de proprietăţi fizice: Sursa –curs

a) [x] b) [x] c) [x] d) [x] e) [ ]

Porozitate; Permeabilitate pentru aer; Permeabilitate pentru apă; Capilaritate; Densitate.

368. Permeabilitatea solului pentru aer depinde de: Sursa –curs

a) [x] b) [ ] c) [ ] d) [ ] e) [ ]

Mărimea porilor; Volumul total al porilor; Structura solului; Compoziţia chimică a solului; Permeabilitatea pentru apă.

369. Etapele procesului de autopurificare a solului: Sursa –curs

a) [x] b) [x] c) [ ] d) [ ] e) [ ]

Mineralizarea; Nitrificarea; Oxigenarea; Degradarea; Încălzirea.

370. Indicelui Hlebnicov nu-i va corespunde valoarea: Sursa –curs

a) [ ] b) [ ] c) [ ] d) [ ] e) [x]

I.H. < 0,70; 0,7 – 0,85; 0,85 – 0,95; I.H. > 0,95; 1,5 > I.H.

371. Indicelui Hlebnicov îi va corespunde valorile: Sursa –curs

a) [x] I.H. < 0,70; b) [x] 0,7 – 0,85; c) [x] 0,85 – 0,95; d) [x] I.H. > 0,95; e) [ ] 1,5 > I.H. 372. Nu sânt etape ale procesului de autopurificare a solului: Sursa –curs

a) [ ] b) [ ] c) [x] d) [x] e) [x]

Mineralizarea; Nitrificarea; Oxigenarea; Degradarea; Încălzirea.

62

Release by MedTorrents.com

373. Indicatori ai poluării solului sânt: Sursa –curs

a) [x] b) [x] c) [x] d) [ ] e) [ ]

Radiologic; Algologic; Sanitaro-entomologic; Geologic; Mecanic.

374. Calitatea solului nu este determinată de: Sursa –curs

a) [ ] b) [ ] c) [ ] d) [ ] e) [x]

Porozitate; Permeabilitate pentru aer; Permeabilitate pentru apă; Capilaritate; Densitate.

375. Se deosebesc următoarele tipuri de soluri: Sursa –curs

a) [х] b) [х] c) [х] d) [х] e) [ ]

Nisipoase; Argiloase; De turbă; Calcaroase; Preţioase.

376. Solul poate servi sursă a îmbolnăvirilor: Sursa –curs

a) [х] b) [х] c) [х] d) [ ] e) [х]

Endemice; Infecţiilor anaerobe; Geohelmintozelor; Infecţiilor adenovirale; Infecţiilor intestinale.

Întrebări generale 377. Sanitarie este Sursa – [3] pag. 7, curs

a) [ ] Ştiinţa care elaborează norme şi reguli igienice; b) [ ] Ştiinţa care studiază factorii de mediu; c) [x] Activitatea practică a medicinei preventive; d) [ ] Un complex de măsuri profilactice; e) [ ] Un complex de normative igienice. 378. Orice investigaţie igienică începe cu metoda Sursa – [3] pag. 24, curs

a) [ ] Toxicologică şi biologică; b) [ ] Sanitar-statistică; c) [x] De observaţie sanitară; d) [ ] Fizică; e) [ ] Epidemiologică. 63

Release by MedTorrents.com

379. Nu sunt obiective ale igienei individuale Sursa – [1] pag. 6, curs

a) [ ] Respectarea regimului de muncă şi odihnă; b) [ ] Alimentaţia raţională; c) [ ] Menţinerea curăţeniei corpului, îngrijirea părului, cavităţii bucale, pielii; d) [x] Profilaxia bolilor profesionale; e) [ ] Ocupaţia cu sportul, călirea. 380. Profilaxia este Sursa – [3] pag. 7, [1] pag. 3, curs

a) [ ] O ştiinţă care îşi are scopul de prevenţie a maladiilor contagioase; b) [ ] Un complex de măsuri medicale întru tratarea maladiilor; c) [x] Un complex de măsuri medicale şi sanitare pentru prevenţia apariţiei bolilor şi menţinerea sănătăţii; d) [ ] Activitatea practică a medicilor întru tratarea bolilor profesionale; e) [ ] Activitatea practică a medicilor curativi întru prevenirea bolilor profesionale. 381. Scopul profilaxie secundare este Sursa – [3] pag. 8, curs

a) [ ] Prevenirea apariţiei bolii; b) [ ] Înlăturarea complexă a factorului nociv; c) [ ] Diminuarea acţiunii factorului nociv până la niveluri inofensive; d) [x] Diagnosticul precoce a stărilor premorbide; e) [ ] Prevenirea complicaţiilor ce pot apărea la persoanele deja bolnave, tratamentul şi reabilitarea lor. 382. Scopul profilaxiei terţiare este Sursa – [3] pag. 1 curs

a) [ ] Prevenirea apariţiei bolii; b) [ ] Înlăturarea complexă a factorului nociv; c) [ ] Diminuarea acţiunii factorului nociv până la niveluri inofensive; d) [ ] Diagnosticul precoce a stărilor premorbide; e) [x] Prevenirea complicaţiilor ce pot apărea la persoanele deja bolnave, tratamentul şi reabilitarea lor. 383. Normativ igienic este Sursa – [3] pag. 8, [1] pag. 8, curs

a) [ ] Factorul de origine antropogenă ce poate avea acţiunea nocivă asupra sănătăţii; b) [ ] Factorul de origine naturală ce nu este indispensabil pentru organism; c) [ ] Factorul natural care este necesar organismului uman; d) [x] Diapazonul strict determinat al factorului de mediu care acţionează în mod optim sau este inofensiv pentru activitatea şi sănătatea omului; e) [ ] Factorul nociv ce poate avea acţiune mutagenă, cancerigenă, embriotoxică. 384. Organismul uman este influenţat de factorii sociali Sursa – [1] pag. 4, [3] pag.10, curs

a) [ ] compuşii apei; b) [x] nivelul de cultură; c) [x] regimul de muncă ; d) [x] condiţiile de trai; 64

Release by MedTorrents.com

e) [ ] temperatura aerului . 385. Sunt corecte enunţurile referitor la definiţia "Igienei" Sursa – [3] pag. 5, curs

a) [x] Igiena este ştiinţa care elaborează norme şi reguli igienice; b) [ ] Igiena este un complex de măsuri profilactice; c) [ ] Igiena este activitatea practică a medicinei preventive; d) [x] Igiena este ştiinţa care studiază factorii de mediu şi acţiunea lor asupra sănătăţii; e) [ ] Igiena este un complex de măsuri în asigurarea sănătăţii populaţiei. 386. Nu sunt corecte enunţurile referitoare la definiţia "Igienei" Sursa – [3] pag. 5, [1] pag. 4, curs

a) [ ] Igiena este ştiinţa care elaborează norme şi reguli igienice; b) [x] Igiena este un complex de măsuri profilactice; c) [x] Igiena este activitatea practică a medicinei preventive; d) [ ] Igiena este ştiinţa care studiază factorii de mediu şi acţiunea lor asupra sănătăţii; e) [ ] Igiena este un complex de măsuri în asigurarea sănătăţii populaţiei. 387. Obiective ale igienei individuale sunt Sursa – [1] pag. 6, [3] pag. 8, curs

a) [x] Respectarea regimului de muncă şi odihnă; b) [x] Alimentaţia raţională; c) [x] Menţinerea curăţeniei corpului, îngrijirea părului, cavităţii bucale, pielii; d) [ ] Profilaxia bolilor profesionale; e) [x] Ocupaţia cu sportul, călirea. 388. Tipurile de profilaxie sunt Sursa – [3] pag. 7, [1] pag. 17, curs

a) [x] Primară; b) [x] Secundară; c) [x] Terţiară; d) [ ] Determinantă; e) [ ] Protectorie. 389. Scopul profilaxiei primare este Sursa – [3] pag. 8, curs

a) [x] Prevenirea apariţiei bolii; b) [x] Înlăturarea completă a factorului nociv; c) [x] Diminuarea acţiunii factorului nociv până la niveluri inofensive; d) [ ] Diagnosticul precoce a stărilor premorbide; e) [ ] Prevenirea complicaţiilor ce pot apărea la persoanele deja bolnave, tratamentul şi reabilitarea lor. 390. Obiectivele supuse normării igienice sunt Sursa – [3] pag. 7-8, curs

a) [x] CMA ale componenţilor chimici nocivi din aer, apă, sol, alimente; b) [x] Nivelurile şi dozele maxime admisibile ale factorilor fizici antropogeni: praf, zgomot, vibraţii, etc; c) [x] Parametrii optimi şi cei admisibili ai microclimatului, radiaţiei solare, iluminatului etc; d) [x] Componenţa optimă şi admisibilă a raţiei alimentare, apei potabile; 65

Release by MedTorrents.com

e) [ ] Modificările fiziologo-biochimice din organism ce apar sub acţiunea factorului nociv. 391. Tipurile de normative igienice Sursa – [4] pag. 8-9, curs

a) [x] Maxim admise; b) [ ] Minim admise; c) [x] Optime; d) [x] Temporare; e) [ ] Raţionale.

Igiena muncii 392. Măsuri legislative în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt Sursa – [1] pag. 178, curs

a) [x] Respectarea CMA; b) [ ] Folosirea inhalatoarelor; c) [ ] Ermetizarea proceselor tehnologice; d) [ ] Amenajarea spaţiilor verzi; e) [ ] Ventilaţia locală. 393. Urechea omului este mai sensibilă la tonurile de frecvenţă Sursa – [1] pag.180, [17] pag.200, curs

a) [ ] Joasă; b) [x] Înaltă; c) [ ] Medie; d) [ ] Sensibilitatea nu depinde de frecvenţă; e) [ ] Frecvenţa nu influenţează gradul de acţiune. 394. Unitatea de măsură a frecvenţei zgomotului Sursa – [1] pag.179, [17] pag. 200, curs

a) [x] Hertz; b) [ ] Bel; c) [ ] Decibel; d) [ ] Fon; e) [ ] Pascal. 395. Condiţiile de muncă se împart Sursa – [1] pag.349, curs

a) [x] optime; b) [x] admisibile; c) [ ] nefavorabile; d) [x] nocive; e) [x] periculoase. 396. Scopul examenului medical la încadrarea în muncă este Sursa – curs

a) [ ] Depistarea îmbolnăvirilor; b) [x] Încadrarea fiecărei persoane în raport de capacităţile fizice, senzoriale şi neuropsihice; c) [ ] Tratarea bolilor depistate; d) [ ] Monitorizarea condiţiilor de muncă şi a noxelor profesionale; 66

Release by MedTorrents.com

e) [ ] Recomandarea de măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă . 397. Ce persoane trebuie supuse examenului medical la încadrarea în muncă (răspuns complet) Sursa – [1] pag. 353, curs

a) [x] Orice persoană care se încadrează în muncă; b) [ ] Persoanele expuse unor noxe profesionale; c) [ ] Persoanele care au anumite boli; d) [ ] Ucenici, elevi şi studenţi; e) [ ] Persoane care au întrerupt munca mai mult de 10 zile. 398. Ce persoane trebuie supuse controlului medical periodic (răspuns complet) Sursa – [1] pag. 353, curs

a) [ ] Persoane expuse la noxe profesionale; b) [ ] Bolnavi cronici şi deficienţi; c) [x] Toate persoanele care desfăşoară activităţile profesionale; d) [ ] Gravidele, adolescenţii şi vârstnicii; e) [ ] Persoanele din sectorul alimentar. 399. Controlul medical periodic se efectuează Sursa – [1] pag. 354, curs

a) [ ] La 6 luni; b) [ ] La un an; c) [x] În funcţie de factorii de risc şi starea de sănătate a muncitorilor; d) [ ] La 3 ani; e) [ ] După gravitatea bolilor. 400. Măsuri de optimizare a procesului de muncă la activităţi intelectuale sunt Sursa – [1] pag.161, curs

a) [x] Începerea treptată a lucrului şi menţinerea unui ritm optim a lui; b) [ ] Executarea lucrului preponderent în prima jumătate a zilei; c) [x] Respectarea unei anumite consecutivităţi a operaţiilor executate şi alternarea corectă a lucrului cu odihna; d) [ ] Folosirea ceaiului şi cafelei; e) [x] O activitate sistematică, uniformă . 401. Care enunţuri sunt incorecte pentru caracteristica acţiunii prafului Sursa – [1] pag.175, curs

a) [ ] Particulele de praf fine sunt mai nocive pentru organism decat cele mari; b) [ ] Rolul patogen cel mai important il au particulele cu dimensiuni intre 0,2-10 microni; c) [x] Praful proaspăt format are stabilitate mai mică în aer; d) [ ] Praful care se depune mai rapid are rol patogen minor; e) [ ] Cele mai pronunţate efecte ale pulberilor au loc la nivelul aparatului respirator. 402. Intoxicaţia cu CO e cauzată de Sursa – [1] pag.187, curs

a) [x] Arderea incompletă a combustibilului; b) [ ] Vârsta adultă; c) [ ] Bolile care determină hipoxie tisulară; d) [ ] Concentraţia CO2 in aer; e) [ ] Presiunea atmosferică.

67

Release by MedTorrents.com

403. În patogenia intoxicaţiilor cu CO intervin Sursa – [1] pag.187, curs

a) [ ] Inhibiţia enzimelor cu conţinut de Cu şi Zn; b) [ ] Efecte asupra acizilor nucleici; c) [ ] Formarea de methemoglobină; d) [x] Formarea de carboxihemoglobină; e) [ ] Inhibiţia citocromoxidazei. 404. În timpul lucrului la presiune crescută constantă, tulburările pot fi datorate Sursa – [1] pag.174, curs

a) [ ] Formări de aeroemboli; b) [ ] Decompresiuni rapide; c) [x] Intoxicaţiei cu azot; d) [ ] Distensiei gazelor intestinale; e) [ ] Intoxicaţiei cu oxigen . 405. Toate toxicele industriale manifestă acţiune Sursa – [1] pag.183, curs

a) [x] Generală; b) [ ] Locală; c) [ ] Selectivă; d) [ ] Combinată; e) [ ] Complexă. 406. Eliminarea plumbului din organism se face prin Sursa – [1] pag.182, curs

a) [x] Tub dijestiv; b) [x] Rinichi; c) [ ] Plămâni; d) [ ] Tegumente; e) [x] Mucoase. 407. Cea mai periculoasă cale de pătrundere a toxicelor în organism în mediul de producere este Sursa – [1] pag.182, curs

a) [ ] Intravenoasă; b) [ ] Cutanată; c) [ ] Subcutanată; d) [x] Pulmonară; e) [ ] Intraperitonială. 408. Plumbul se cumulează în organism prin Sursa – [1] pag.186, curs

a) [ ] Cumulare funcţională; b) [x] Cumulare materială; c) [ ] Nu se cumulează; d) [ ] Combinat; e) [ ] Complex .

68

Release by MedTorrents.com

409. Noxele profesionale se clasifică în Sursa – [1] pag.156, curs

a) [ ] mecanice; b) [x] fizice; c) [x] chimice; d) [x] biologice ; e) [x] psiho-fiziologice. 410. Intoxicaţiile profesionale apar mai frecvent la pătrunderea toxicelor prin Sursa – [1] pag.182, curs

a) [ ] Tegumente; b) [ ] Mucoase; c) [ ] Tub digestiv; d) [x] Plămâni; e) [ ] Peritoneum. 411. Măsuri curativ-profilactice în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt Sursa – [1] pag.178, curs

a) [ ] Ventilaţia locală; b) [x] Examenele medicale; c) [x] Folosirea mijloacelor de protecţie individuală; d) [ ] Utilizarea inhalatoarelor; e) [ ] Transportul pneumatic. 412. Măsurile de profilaxie a pneumoconiozelor Sursa – [1] pag.178, curs

a) [x] Forarea umedă; b) [x] Controlul concentraţiilor de pulberi în aerul mediului de producţie; c) [x] Mijloacele de protecţie individuală; d) [x] Controale medicale periodice; e) [ ] Folosirea inhalatoarelor. 413. Gradul de pericol al prafului e determinat de Sursa – [1] pag.175, curs

a) [x] Dimensiuni; b) [x] Dispersie; c) [x] Origine; d) [x] Componenţă chimică; e) [ ] Forma sursei de emanare. 414. Măsuri tehnologice în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt Sursa – [1] pag.176, curs

a) [ ] Sistematizarea încăperilor de producere; b) [x] Elaborarea ciclurilor tehnologice închise; c) [ ] Ventilaţia locală; d) [x] Ermetizarea proceselor de producere; e) [x] Transportul pneumatic.

69

Release by MedTorrents.com

415. Ce este caracteristic pentru aerosolii de praf Sursa – [1] pag.178, curs

a) [x] Precipitaţie slabă; b) [ ] Rapid se precipită; c) [ ] Sunt reţinuţi în căile respiratorii superioare; d) [x] Pătrund până la alveole; e) [ ] Se dizolvă în apă. 416. Muncitorii căror profesii sunt expuşi riscului de a face silicoză Sursa – [1] pag.177, curs

a) [x] Foratorii; b) [x] Detonatorii; c) [ ] Mecanicii auto; d) [x] Şlefuitorii; e) [ ] Electricienii. 417. Măsuri de sistematizare în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt Sursa – [1] pag.178, curs

a) [x] Zonarea localităţilor; b) [ ] Ermetizarea procesului de producere; c) [x] Amenajarea spaţiilor verzi; d) [x] Respectarea zonelor de protecţie sanitară; e) [ ] Amenajarea ventilaţiei. 418. Măsuri sanitar-tehnice în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt Sursa – [1] pag.178, curs

a) [ ] Respectarea zonelor de protecţie sanitară; b) [x] Ventilaţia locală; c) [x] Deriticarea umedă, cu aspiratoare; d) [x] Instalarea mijloacelor de captare a deşeurilor; e) [ ] Examenele medicale periodice. 419. Acţiunea prafului asupra organismului Sursa – [1] pag.176, curs

a) [x] Iritantă; b) [x] Alergizantă; c) [x] Fibrozantă; d) [ ] Statica; e) [x] Cancerigenă. 420. Factorii determinanţi ai dezvoltării pneumoconiozelor Sursa – [1] pag.176, curs

a) [x] Vechimea în muncă în condiţii caracteristice; b) [x] Starea de sănătate a muncitorului angajat; c) [x] Concentraţia pulberilor în aerul mediului de lucru; d) [x] Caracterul muncii; e) [ ] Vârsta muncitorului.

70

Release by MedTorrents.com

421. De ce depinde acţiunea nocivă a prafului asupra organismului Sursa – [1] pag.175, curs

a) [x] de componenţa chimică; b) [x] de gradul de solubilitate în apă; c) [x] de dispersie; d) [x] de structura şi forma particulelor; e) [ ] de starea sursei de praf. 422. Unităţi de măsură a intensităţii a zgomotului sunt Sursa – [1] pag.179, curs

a) [ ] Hertz; b) [x] Decibel; c) [ ] Erg/cm2 sec; d) [ ] Pascal; e) [x] Fon. 423. Proprietăţi fizice a zgomotului ce-i determină nocivitatea Sursa – [1] pag.179-180, curs

a) [x] Intensitatea; b) [ ] Vechimea în muncă cu zgomot; c) [x] Stabilitatea in timp; d) [x] Componenţa spectrală a frecvenţei; e) [ ] Distanţa de la sursa de zgomot. 424. Definiţia zgomotului este Sursa – [1] pag.180, curs

a) [x] Suprapunere dezordonată de sunete de diferită frecvenţă şi intensitate; b) [x] Vibraţii mecanice cu frecvenţă de 16-20000 HZ; c) [x] Succesiune de sunete cu o anumită frecvenţă; d) [x] Orice sunet nedorit; e) [ ] Vibraţii mecanice cu frecvente mai mari de 20000 Hz. 425. Factorii principali în dezvoltarea surdităţii profesionale sunt Sursa – [1] pag.180-181, curs

a) [ ] Vârsta muncitorului; b) [x] Expunerea îndelungată la zgomot intens; c) [x] Caracteristicile fizice ale zgomotului; d) [ ] Adaptarea organismului la agresiunea sonoră; e) [ ] Sexul muncitorului. 426. Factorii de care depinde influenţa nocivă a zgomotului asupra organismului Sursa – [1] pag.180-181, curs

a) [x] Perioada de expunere la zgomot; b) [x] Intensitatea zgomotului; c) [x] Frecvenţa zgomotului; d) [ ] Receptivitatea organismului; e) [ ] Adaptarea organismului.

71

Release by MedTorrents.com

427. Măsurile de combatere ale zgomotului Sursa – [1] pag.180, curs

a) [x] Modificări tehnologice de reducere a zgomotului; b) [x] Folosirea materialelor fonoabsorbante; c) [ ] Fundamente şi dispozitive amortizatoare; d) [x] Sistematizarea raţională a încăperilor de producere; e) [x] Folosirea căştilor antifoane. 428. Boala de vibraţie se manifestă prin Sursa – [1] pag.180, curs

a) [ ] Oboseală generală; b) [x] Atonie vasculară; c) [x] Scăderea sensibilităţii tactile; d) [ ] Hipertenzie arterială; e) [x] Hipotonie arterială. 429. Felurile de cumulare a toxicelor în organism Sursa – [1] pag.182, curs a) [x] Materială; b) [x] Funcţională; c) [ ] Uniformă; d) [ ] Selectivă; e) [ ] Combinată. 430. Indicii modificărilor stării funcţionale al sistemului nervos central în timpul lucrului sunt Sursa – [1] pag.159, curs

a) [x] Memoria operativă; b) [x] Concentraţia atenţiei; c) [ ] Tremorul fiziologic; d) [ ] Rezistenţa musculară; e) [x] Perioada latentă a reacţiei videomotorii. 431. Ce acţiuni sunt caracteristice igienei muncii Sursa – [1] pag.156, curs

a) [x] Examenul medical la încadrarea în muncă; b) [x] Controlul medical periodic; c) [x] Profilaxia bolilor profesionale şi a bolilor în relaţie cu profesia; d) [x] Educaţia sanitară; e) [ ] Tratamentul bolilor cardiovasculare. 432. Ce scop are controlul medical periodic Sursa – [1] pag.156, curs

a) [ ] Depistarea noxelor profesionale; b) [ ] Respectarea normelor de igienă a muncii; c) [x] Stabilirea bilanţului stării de sănătate în relaţii cu condiţiile de muncă şi noxele profesionale; d) [x] Depistarea bolilor profesionale; e) [x] Reevaluarea aptitudinilor pentru muncă. 72

Release by MedTorrents.com

433. Pentru oboseală nu este caracteristic Sursa – [1] pag.162, curs

a) [ ] scăderea capacităţii de muncă; b) [ ] Diminuarea atenţiei; c) [ ] Creşterea timpului de latentă a reacţiilor motrice ; d) [x] Ireversibilitate ; e) [x] excitabilitate psihică crescută. 434. Care răspunsuri sunt incorecte în ce priveşte adaptarea funcţiei cardiace în efort Sursa – [1] pag.160, curs

a) [ ] Creşterea debitului cardiac; b) [ ] Creşterea frecvenţei cardiace; c) [x] Scăderea volumului sistolic; d) [x] Creşterea frecvenţei cardiace e un mecanism mai econom de adaptare decât creşterea volumului sistolic; e) [ ] Creşterea presiunii pulsatile. 435. Intoxicaţia cu oxid de carbon e posibilă Sursa – [1] pag.187, curs

a) [x] La lucrul în cazangerii, secţii de turnare a metalului; b) [ ] La folosirea vopselelor de ulei; c) [ ] La lucrul cu benzina etilată; d) [ ] La sinteza acidului sulfuric; e) [x] În autobuse, la încercarea motorului. 436. Praful de producere poate cauza Sursa – [1] pag.175, curs

a) [x] Dermatite, conjunctivite; b) [x] Rinite, faringite; c) [x] Astm bronşic; d) [ ] Psoriaz; e) [x] Pneumoconioze. 437. In tabloul oboselii cronice pot exista Sursa – [1] pag.162, curs

a) [x] Astenie; b) [x] Tulburări de somn; c) [x] Tulburări psihoafective; d) [x] Tulburări neurovegetative; e) [ ] Boli ale aparatului locomotor. 438. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica pulberilor Sursa – [1] pag.176, curs

a) [ ] Prin analiza gravimetrică a pulberilor, rezultatele se exprimă în număr particule/cm3 aer; b) [ ] Prin analiza dispersometrică a pulberilor, rezultatele se exprimă în mg/m3 aer; c) [x] Formula de praf serveşte la aprecierea numărului de particule cu diferite dimensiuni; d) [x] Particulele cu dimensiunea sub 3 microni pătrund până în alveolele pulmonare; e) [x] Pulberii cu un conţinut de SiO2 liber cristalin peste 10% au CMA variabilă. 73

Release by MedTorrents.com

439. Toxicitatea substanţei chimice depinde de Sursa – [1] pag.183, curs

a) [x] Caracteristicile chimice şi fizico-chimice ale toxicului; b) [x] Sensibilitatea organismului; c) [x] Factorii mediului de muncă; d) [ ] Asistenţa medicală; e) [x] Factorii mediului ambiant. 440. Care enunţuri sunt corecte în ce priveşte hidrocarburile alifatice Sursa - curs

a) [ ] Toxicitatea scade odată cu creşterea numărului atomilor de carbon; b) [x] Dau sindrom narcotic; c) [x] Acţiunea narcotică devine mai intensă odată cu creşterea numărului atomilor de carbon; d) [ ] Dau iritaţie puternică a căilor respiratorii; e) [ ] Influenţează selectiv. 441. Cele mai frecvente boli profesionale prin agenţi biologici se întâlnesc la Sursa – [1] pag.184, curs

a) [ ] Personalul din industrie; b) [x] Personalul din zootehnie; c) [x] Personalul sanitar şi veterinar; d) [ ] Mineri; e) [ ] Personalul din transporturi care transportă unelte. 442. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica acţiunii radiaţiilor infraroşii în mediul de producere Sursa – [1] pag.171, curs

a) [ ] Produc cancer cutanat; b) [ ] Produc fotooftalmie; c) [x] Produc cataractă; d) [x] Produc arsuri cutanate; e) [ ] Provoacă sindrom astenovegetativ. 443. Barotraumatismul urechii Sursa – [1] pag.173, curs

a) [ ] Apare în timpul muncii în cheson; b) [ ] Apare ca urmare a permeabilizării trompei lui Eustache; c) [x] Se manifestă prin otalgii; d) [x] Produce uneori rupturi de timpan; e) [ ] Se previne prin decompresiune lentă. 444. Formele grave ale bolii de decompresiune la chesonieri sunt Sursa – [1] pag.173, curs

a) [ ] Pielea marmorată; b) [x] Aeroembolia cerebrală; c) [x] Aeroembolia pulmonară; d) [x] Aeroembolia coronariană; e) [ ] Aeroembolia articulară. 74

Release by MedTorrents.com

445. Boala cronică de cheson se manifestă prin Sursa – [1] pag.173-74, curs

a) [x] Algii; b) [ ] Piele marmorată; c) [ ] Colici abdominale; d) [ ] Hipotensiune arterială; e) [x] Artropatii. 446. Decompresiunea după lucrul la presiune crescută trebuie făcută cu următoarele precauţii Sursa – [1] pag.174, curs

a) [ ] Să se facă iniţial mai lent apoi mai rapid; b) [x] Să se respecte normele privind decompresiunea; c) [x] Să se facă sub supraveghere medicală; d) [ ] Să se instituie respiraţie artificială; e) [ ] Să se facă rapid. 447. Pentru "boala de altitudine" sunt caracteristice Sursa – [1] pag.174, curs

a) [x] Distensia volumului de gaze din organism; b) [ ] Tulburări cardiace; c) [ ] Turburări pulmonare; d) [x] Senzaţie de urechi "înfundate"; e) [x] Hipoxie. 448. După consumul de energie muncile pot fi clasate în Sursa – [1] pag.158, curs

a) [x] Fizice uşoare; b) [x] Cu eforturi fizice medii; c) [x] Cu eforturi fizice mari; d) [x] Cu eforturi fizice foarte mari; e) [ ] Cu eforturi fizice optimale. 449. Modificările funcţionale ale sistemului cardiovascular la activităţi fizice sunt Sursa – [1] pag.159, curs

a) [x] Sporeşte frecvenţa pulsului; b) [x] Creşte volumul sistolic; c) [x] Creşte minut volumul cardiac; d) [x] Creşte presiunea arterială sistolică; e) [ ] Scade presiunea diferenţială. 450. La munci fizice grele în organism Sursa – [1] pag.158, curs

a) [x] Sporeşte termogeneza; b) [ ] Scade termogeneza; c) [x] Creşte termoliza prin evaporare; d) [x] Din organism se elimină săruri minerale, vitamine; e) [x] Se accelerează metabolismul.

75

Release by MedTorrents.com

451. Modificările funcţionale apărute în organism la munca intelectuală sunt Sursa – [1] pag.161, curs

a) [x] Sporeşte frecvenţa pulsului; b) [ ] Sporeşte termogeneza; c) [x] Creşte presiunea arterială; d) [ ] Creşte termoliza prin iradiere; e) [ ] Din organism se elimină sărurile minerale. 452. Oboseala se manifestă prin Sursa – [1] pag.162, curs

a) [x] Micşorarea capacităţii de muncă; b) [x] Senzaţie de epuizare; c) [x] Cefalee; d) [x] Insomnie; e) [ ] Ireversibilitate după odihnă. 453. Surmenajul se caracterizează prin Sursa – [1] pag.162, curs

a) [x] Apariţia şi acutizarea afecţiunilor cardiovasculare; b) [ ] E reversibil după odihnă scurtă; c) [x] E reversibil după odihnă îndelungată; d) [x] E reversibil după tratament specific; e) [x] Micşorarea rezistenţei organismului. 454. Plumbul se depozitează în Sursa – [1] pag.186, curs

a) [x] Oase; b) [ ] Creier; c) [x] Dinţi; d) [x] Păr; e) [x] Unghii. 455. Factori ce ţin de substanţa la acţiunea toxicelor asupra organismului sunt Sursa – [1] pag.182, curs

a) [ ] to aerului; b) [x] Volatilitatea; c) [x] Solubilitatea în apă; d) [ ] Umiditatea aerului; e) [x] Proprietăţile chimice. 456. Intoxicaţiile cu plumb se caracterizează prin Sursa – [1] pag.186, curs

a) [x] Depunerea Pb în oase; b) [x] Depunerea Pb în ficat; c) [ ] Depunerea Pb în ţesutul nervos; d) [ ] Este prezent permanent în sânge; e) [ ] Depunerea Pb în muşchi.

76

Release by MedTorrents.com

457. De ce depinde caracterul acţiunii toxicelor industriale Sursa – [1] pag.182-183, curs

a) [x] Structura chimică; b) [x] Gradul de dispersie; c) [x] Solubilitatea în apă; d) [x] Căile de pătrundere; e) [ ] Domeniul de utilizare. 458. Calea de pătrundere a toxicelor industriale influenţează Sursa – [1] pag.182-183, curs

a) [x] Caracterul acţiunii toxicului; b) [x] Gradul de toxicitate; c) [ ] Concentraţia toxicului în aer; d) [ ] Concentraţia toxicului în organe; e) [ ] Concentraţia toxicului în sânge. 459. În neutralizarea toxicelor sunt implicate Sursa – [1] pag.183, curs

a) [x] Ficatul; b) [x] Rinichii; c) [x] Creierul; d) [ ] Oasele; e) [ ] Muşchii striaţi. 460. Gradul de toxicitate a substanţelor chimice depinde de Sursa – [1] pag.183-182, curs

a) [x] Proprietăţile fizice; b) [x] Solubilitatea în lichide biologice; c) [x] Gradul de volatilitate; d) [x] Starea de agregare; e) [ ] Concentraţia în ficat. 461. Căile de pătrundere a toxicelor industriale în organism sunt Sursa – [1] pag.183-182, curs

a ) [x] Respiratorie; b) [x] Tub digestiv; c) [x] Tegumente; d) [ ] Intravenoasă; e) [ ] Intraperitonială. 462. Acţiunea solvenţilor organici asupra organismului Sursa – [1] pag.184, curs

a) [x] Efecte narcotice; b) [x] Efecte alergizante; c) [x] Inhibitorii asupra sistemului nervos; d) [x] Efecte hepatotrope; e) [ ] Afecţiuni ale tubului digestiv. 77

Release by MedTorrents.com

463. Controlul medical la persoanele expuse riscului silicogen are ca obiective principale Sursa – [1] pag.177, curs

a) [ ] Depistarea unor boli asociate; b) [x] Depistarea precoce a silicozei; c) [x] Aplicarea de măsuri profilactice; d) [ ] Creşterea productivităţii şi randamentului în muncă a bolnavilor; e) [x] Prevenirea agravării silicozei. 464. Calea respiratoare e cea mai periculoasă cale de pătrundere a toxicelor în organism pentru că Sursa – [1] pag.183, curs

a) [x] Hidrosolubilitatea toxicului favorizează absorbţia; b) [x] Membrana alveolo-capilară e subţire şi uşor străbătută de toxice; c) [ ] O parte din toxic e eliminat cu expiraţia ce urmează inspiraţiei; d) [x] Suprafaţa de contact cu toxicul e mare; e) [x] Toxicul pătrunde direct în sânge.

Bazele igienice ale iluminatului, ventilaţiei, încălzirii 465. Dispozitiv de măsurare a intensităţii luminii este Sursa – [2] pag.143, curs

a) [ ] Actinometrul; b) [ ] Anemometrul; c) [x] Luxmetrul; d) [ ] Catatermometrul; e) [ ] Batometrul . 466. Unghiul de incidenţă (cădere) al luminii la locul de lucru al medicului terapeut trebuie să fie nu mai mic de Sursa – [2] pag.143, curs

a) [ ] 5 o; b) [ ] 15o; c) [ ] 20 o; d) [ ] 25o; e) [x] 27 o. 467. Coeficientul de iluminare naturală optim pentru sălile de studii este Sursa – [2] pag.142, curs

a) [ ] 0,5 –0,6%; b) [ ] 0,7% -0,8%; c) [ ] 0,9 –1,0%; d) [ ] 1,0 –1,9%; e) [x] Nu mai mic de 2%. 78

Release by MedTorrents.com

468. Valoarea CIN recomandată pentru saloane Sursa – [2] pag.142-162, curs

a) [ ] 0,5%; b) [ ] 1%; c) [ ] 1,5%; d) [ ] 2% şi mai mult; e) [x] Nu se normează. 469. Unitate de măsură a intensităţii luminii este Sursa – [1] pag.104, curs

a) [ ] Watt; b) [ ] Lumen; c) [x] Lux; d) [ ] Watt/m2; e) [ ] Amper. 470. Coeficientul de luminozitate este Sursa – [2] pag.142, curs

a) [ ] Valoarea procentuală de reţinere a luminii de sticla geamului; b) [ ] Raportul procentual dintre nivelul de iluminat în interiorul încăperii şi nivelul de iluminat din afară în acelaşi plan orizontal; c) [x] Raportul dintre suprafaţa vitrată a geamurilor şi suprafaţa podelei; d) [ ] Raportul dintre lungimea şi lăţimea încăperii; e) [ ] Raportul dintre adâncimea încăperii şi înălţimea ferestrei. 471. Modalităţi de asigurare a uniformităţii iluminatului artificial Sursa – [1] pag.104, curs

a) [ ] Mărindu-se puterea surselor de lumină; b) [x] Repartizându-se uniform corpurile de iluminat; c) [ ] Asigurându-se iluminarea fiecărui loc de muncă; d) [ ] Folosind corpuri de iluminat de lumina directă; e) [ ] Folosind lămpi incandescente. 472. Ce este coeficientul de iluminare naturală (CIN) Sursa – [2] pag.142, curs

a) [ ] Valoarea procentuală de reţinere a luminii de sticla geamului; b) [x] Raportul procentual al iluminării orizontale în interiorul încăperii faţă de iluminarea în afara clădirii pe aceiaşi orizontală; c) [ ] Raportul dintre suprafaţa vitrată a geamurilor şi suprafaţa podelei; d) [ ] Raportul dintre lungimea şi lăţimea încăperii; e) [ ] Raportul dintre adâncimea încăperii şi înălţimea ferestrei . 473. Indici de apreciere a iluminării naturale nu sunt Sursa – [2] pag.141, curs

a) [ ] CIN; b) [ ] Coeficient de luminozitate; c) [x] Suprafaţa geamurilor; d) [ ] Unghiul de incidenţă; e) [ ] Unghiul de deschidere . 79

Release by MedTorrents.com

474. Ventilaţia artificială locală e necesară pentru Sursa – [1] pag.102, curs

a) [ ] Crearea condiţiilor optime în toată încăperea; b) [ ] Evacuarea aerului poluat din toată încăperea; c) [x] Recuperarea şi înlăturarea substanţelor nocive emanate la locul de formare; d) [ ] Crearea condiţiilor optime în spaţiul ocupaţional; e) [ ] Crearea curenţilor de aer. 475. Sistemul termic central cu aburi poate fi folosit la încălzirea Sursa – [1] pag.97, curs

a) [ ] Locuinţelor; b) [ ] Farmaciilor; c) [ ] Magazinelor; d) [ ] Spitalelor; e) [x] Încăperilor cu lucru temporar. 476. Factorii determinanţi ai nivelului de iluminare naturală din încăperi Sursa – [1] pag.105, curs

a) [x] Climatul de lumină; b) [x] Orientarea încăperii; c) [x] Numărul şi dimensiunea geamurilor; d) [x] Culorile anturajului încăperii; e) [ ] Uniformitatea luminii. 477. Metode de studiere a iluminatului artificial al încăperilor Sursa – [1] pag.107, curs

a) [x] Luxmetria; b) [x] Metoda "Watt"; c) [x] Metoda "e"; d) [ ] Coeficientul de luminozitate; e) [ ] Coeficientul de pătrundere. 478. Priorităţi ale iluminatului luminiscent sunt Sursa – [1] pag.107, curs

a) [ ] Efect stroboscopic; b) [x] Lipsa umbrelor; c) [ ] Efect de întuneric; d) [x] Spectru apropiat de cel al luminii naturale; e) [ ] Se folosesc numai ca corp de iluminat. 479. Dezavantajele iluminatului luminiscent Sursa – [1] pag.107, curs

a) [x] Lumină instabilă în timp; b) [x] Efect stroboscopic; c) [ ] Randament mic; d) [x] Efect de întuneric; e) [ ] Spectru apropiat de cel al luminii naturale.

80

Release by MedTorrents.com

480. Indici de apreciere a iluminării naturale a încăperilor sunt Sursa – [2] pag.141, curs

a) [x] Coeficientul de iluminare naturală; b) [x] Coeficientul de luminozitate; c) [x] Unghiul de incidenţă şi unghiul de deschidere; d) [ ] Spectrul luminii; e) [x] Coeficientul de pătrundere. 481. Este raţional iluminatul care Sursa – [1] pag.103, curs

a) [x] Este satisfăcător pentru îndeplinirea muncii de o diversă exactitate; b) [x] Nu produce efect stroboscopic; c) [x] Nu produce efecte de orbire; d) [x] Este uniform; e) [ ] Face umbre în afara locului de muncă. 482. Indici de apreciere a iluminării artificiale sunt Sursa – [2] pag.146, curs

a) [ ] Coeficientul de luminozitate; b) [ ] Coeficientul de iluminare naturală; c) [x] Intensitatea luminii la locul de munca; d) [ ] Coeficientul de adâncire a încăperii; e) [x] Uniformitatea iluminării. 483. Exigenţele igienice faţă de iluminarea artificială a încăperilor Sursa – [2] pag.146, curs

a) [x] Intensitatea luminii să corespundă normativelor; b) [x] Să fie uniformă; c) [ ] Să asigure senzaţia de căldură; d) [x] Spectrul luminii să se apropie de cel natural; e) [x] Să nu facă umbre. 484. Tipurile corpurilor de iluminat Sursa – [1] pag.106, curs

a) [x] Cu lumină difuză; b) [x] Cu lumină reflectată; c) [x] Cu lumină proiectată; d) [ ] Cu lumină combinată; e) [ ] Cu lumina mixtă. 485. Multiplul necesar al schimbului de aer în încăperile de producere se calculează după Sursa – [2] pag.194, curs

a) [ ] Dioxid de carbon; b) [x] Concentraţia de substanţe toxice; c) [ ] Oxigen; d) [x] Cantitatea de pulberi; e) [x] Valoarea temperaturii aerului.

81

Release by MedTorrents.com

486. Factori ce influenţează ventilaţia naturală al încăperilor sunt Sursa – [1] pag.101, curs

a) [ ] Volumul încăperii; b) [ ] Volumul necesar de ventilaţie; c) [x] Diferenţa de temperatură dintre aerul încăperii şi cel exterior; d) [ ] Componenţa chimică a aerului; e) [x] Presiunea vântului. 487. Tipuri de ventilaţie artificială a încăperilor sunt Sursa – [1] pag.102, curs

a) [ ] Prin curenţi de aer; b) [x] De aspiraţie; c) [x] De refulare; d) [ ] Aeraţie; e) [x] De aspiraţie – refulare . 488. Tipurile ventilaţiei de aspiraţie Sursa – [1] pag.145, curs

a) [x] Generală; b) [ ] Perdele aeriene; c) [x] Locală; d) [x] Nişe; e) [x] Umbrele. 489. Cerinţe igienice faţă de încălzire sunt Sursa – [1] pag.96, curs

a) [x] Să impurifice aerul cu produse de ardere a combustibilului; b) [x] Să impurifice aerul cu gaze, praf rezultate de la arderea materialului ce acoperă suprafeţele de încălzire; c) [ ] Temperatura suprafeţei de încălzire va depăşi 90oC; d) [ ] Temperatura suprafeţei de încălzire nu va fi mai mică de 95oC; e) [ ] Să stimuleze termoliza prin evaporare . 490. După purtătorul de căldură încălzirea centrală poate fi Sursa – [1] pag.96, curs

a) [x] Cu apă; b) [ ] Cu ulei; c) [x] Cu aer; d) [x] Cu aburi; e) [ ] Cu gaze . 491. Sistemele termice locale vor corespunde cerinţelor Sursa – [17] pag.217, curs

a) [ ] Să asigure o temperatură uniformă numai pe verticală; b) [ ] Să asigure o temperatură uniformă numai pe orizontală; c) [x] Să asigure o temperatură uniformă pe verticală şi orizontală; d) [x] Să asigure o temperatură uniformă în decursul zilei de muncă; e) [x] Suprafeţele încălzite să nu acumuleze praf . 82

Release by MedTorrents.com

492. Avantaje ale sistemului termic cu lambriuri sunt Sursa – [17] pag.217, curs

a) [x] Confortul termic se menţine la o temperatură a aerului mai scăzută; b) [x] Se exclude poluarea aerului; c) [x] Căldura se repartizează uniform în încăpere; d) [ ] Este stimulată termoliza prin iradiere; e) [ ] Este stimulată termoliza prin evaporare. 493. Tipurile de ventilaţie conform principiului de acţiune: Sursa -curs

a) [ ] naturală; b) [ ] generală; c) [x] de aspiraţie; d) [x] de refulare; e) [x] de refulare – aspiraţie. 494. Tipurile de ventilaţie artificială conform zonelor de acţiune: Sursa -curs

a) [x] locală; b) [x] generală; c) [ ] de aspiraţie; d) [ ] de refulare; e) [x] mixtă. 495. Ventilaţia artificială poate fi: Sursa - curs

a) [x] locală; b) [x] generală; c) [ ] organizată; d) [ ] mixtă; e) [ ] neorganizată. 496. Ventilaţia naturală organizată poate fi prin: Sursa - curs

a) [ ] curenţi de aer; b) [x] aeraţie; c) [x] canale de extragere; d) [ ] geam; e) [ ] infiltraţie. 497. Ventilaţia naturală neorganizată poate fi prin: Sursa -curs

a) [x] curenţi de aer; b) [ ] aeraţie; c) [ ] canale de extragere; d) [x] geam; e) [x] infiltraţie. 83

Release by MedTorrents.com

498. Ventilaţia artificială de refulare poate fi prin: Sursa -curs

a) [x] duşuri de aer; b) [ ] nişe; c) [ ] umbrele; d) [x] oaze aeriene; e) [x] perdele de aer. 499. Ventilaţia artificială locală de aspiraţie poate fi prin: Sursa -curs

a) [ ] duşuri de aer; b) [x] nişe; c) [x] umbrele; d) [ ] oaze aeriene; e) [x] aspiraţie la locul de muncă. 500. Ventilaţia artificială generală se realizează prin: Sursa -curs

a) [ ] geam; b) [ ] canale de extragere; c) [x] aspiraţie; d) [x] refulare; e) [x] refulare – aspiraţie. 501. Factorii ce determină ventilaţia naturală: Sursa- curs

a) [ ] deschiderea întâmplătoare a uşilor şi geamurilor; b) [x] diferenţa de temperatură dintre aerul din exteriorul şi interiorul încăperii; c) [x] presiunea vântului; d) [ ] schimbul de aer prin porii materialelor de construcţie; e) [x] diferenţa de presiune a „coloanei de aer” între nivelul inferior şi superior al încăperii. 502. Avantajele ventilaţiei naturale: Sursa -curs

a) [x] simplitatea montării; b) [x] accesibilitate după cost; c) [ ] schimbul de aer poate fi reglat; d) [ ] rază de acţiune mare; e) [x] siguranţa, indusă de lipsa utilajelor electrice şi părţilor mobile. 503. Avantajele ventilaţiei artificiale: Sursa-curs

a) [ ] accesibilitate după cost; b) [x] schimbul de aer poate fi reglat, dirijat; c) [ ] siguranţa, indusă de lipsa utilajelor electrice şi părţilor mobile; d) [x] rază de acţiune mare; e) [x] captarea poluanţilor la locul de formare şi emisie. 84

Release by MedTorrents.com

504. Avantajele ventilaţiei artificiale: Sursa -curs

a) [x] debitul şi aspiraţia nu depind de temperatura şi viteza de mişcare a aerului; b) [x] curăţarea aerului extras poluat, de praf, vapori, gaze; c) [x] posibilitatea prelucrării aerului debitat încălzirea, umectarea, purificarea de impurităţi mecanice); d) [ ] accesibilitate după cost; e) [ ] simplitatea montări. 505. Elementele sistemului de ventilaţie prin refulare: Sursa- curs

a) [x] instalaţie de captare a aerului; b) [x] camera de debitare a aerului în încăpere; c) [ ] deschideri de extragere a aerului; d) [x] reţea de conducte; e) [ ] mina de extragere a aerului. 506. Elementele sistemului de ventilaţie prin aspiraţie: Sursa -curs

a) [x] camera de aspiraţie cu ventilator; b) [ ] camera de debitare a aerului în încăpere; c) [x] deschideri de extragere a aerului; d) [x] reţea de conducte; e) [x] mina de extragere a aerului. 507. Prin intermediul ventilaţiei artificiale de aspiraţie: Sursa -curs

a) [ ] aerul curat este debitat în încăperi prin instalaţii speciale; b) [x] aerul curat pătrunde în încăperi pe căi naturale; c) [ ] aerul poluat din încăperi este înlăturat pe căi naturale; d) [x] aerul poluat din încăperi este înlăturat prin intermediul instalaţiilor mecanice; e) [x] schimbul de aer este dirijat. 508. Prin intermediul ventilaţiei artificiale de refulare: Sursa -curs

a) [x] aerul curat este debitat în încăperi prin instalaţii speciale; b) [ ] aerul curat pătrunde în încăperi pe căi naturale; c) [x] aerul poluat din încăperi este înlăturat pe căi naturale; d) [ ] aerul poluat din încăperi este înlăturat prin intermediul instalaţiilor mecanice e) [x] schimbul de aer este dirijat. 509. Destinaţia ventilaţiei artificiale locale prin aspiraţie: Sursa -curs

a) [x] localizare şi înlăturarea emisiilor nocive de la locul de formare a lor; b) [ ] înlăturarea emisiilor nocive din toată încăperea; c) [ ] îmbunătăţirea condiţiilor meteorologice la locul de muncă; d) [ ] intensificarea sau micşorarea cedării căldurii de pe suprafaţa corpului; e) [ ] debitarea aerului curat în toată încăperea. 85

Release by MedTorrents.com

510. Destinaţia ventilaţiei artificiale generale prin aspiraţie: Sursa -curs

a) [ ] localizarea şi înlăturarea emisiilor nocive de la locul de formare a lor; b) [x] înlăturarea emisiilor nocive din toată încăperea; c) [ ] îmbunătăţirea condiţiilor meteorologice la locul de muncă; d) [ ] intensificarea sau micşorarea cedării căldurii de pe suprafaţa corpului; e) [ ] debitarea aerului curat în toată încăperea. 511. Destinaţia ventilaţiei artificiale locale prin refulare: Sursa -curs

a) [ ] localizare şi înlăturarea emisiilor nocive de la locul de formare a lor; b) [ ] înlăturarea emisiilor nocive din toată încăperea; c) [x] îmbunătăţirea condiţiilor meteorologice la locul de muncă; d) [x] intensificarea sau micşorarea cedării căldurii de pe suprafaţa corpului; e) [ ] debitarea aerului curat în toată încăperea. 512. Destinaţia ventilaţiei artificiale generale prin refulare: Sursa- curs

a) [ ] localizarea şi înlăturarea emisiilor nocive de la locul de formare a lor; b) [ ] înlăturarea emisiilor nocive din toată încăperea; c) [ ] îmbunătăţirea condiţiilor meteorologice la locul de muncă; d) [ ] intensificarea sau micşorarea cedării căldurii de pe suprafaţa corpului; e) [x] debitarea aerului curat în toată încăperea. 513. Avantajele ventilaţiei de refulare - aspiraţie: Sursa- curs

a) [x] prelucrarea necesară a aerului (încălzirea, umectarea, purificarea); b) [ ] accesibilitate după cost; c) [x] asigurarea schimbului forţat de aer în încăpere; d) [x] calcularea cu precizie a cantităţii de aer debitat şi aspirat; e) [x] posibilitatea dirijării direcţiei de mişcare a aerului. 514. Condiţionarea aerului: Sursa -curs

a) [ ] este naturală şi artificială; b) [x] este independentă de starea vremii sau anotimp; c) [x] include crearea şi menţinerea unor condiţii anumite de temperatură, umiditate, viteză de mişcare a aerului, puritate; d) [ ] asigură captarea poluanţilor la locul de formare şi emisie; e) [ ] asigură predominarea refulării asupra aspiraţiei. 515. Balanţa de aer poate fi: Sursa- curs

a) [x] pozitivă; b) [ ] naturală; c) [x] echilibrată; d) [ ] artificială; 86

Release by MedTorrents.com

e) [x] negativă. 516. Alegerea sistemului de ventilaţie depinde de: Sursa -curs

a) [ ] cost; b) [x] destinaţia încăperii; c) [x] volumul încăperii; d) [x] caracterul noxelor emanate; e) [x] cerinţele faţă de sistemele de ventilaţiе. 517. Criterii pentru calculul ventilaţiei în condiţii industriale pot fi: Sursa- curs

a) [x] umiditatea aerului; b) [x] temperatura aerului; c) [ ] viteza de mişcare a aerului; d) [x] substanţele chimice nocive din încăpere; e) [ ] bioxidul de carbon. 518. Criteriu pentru calculul ventilaţiei în încăperile sociale şi de locuit este: Sursa curs

a) [ ] umiditatea aerului; b) [ ] temperatura aerului; c) [ ] viteza de mişcare a aerului; d) [ ] substanţele chimice nocive din încăpere; e) [x] bioxidul de carbon. 519. Criteriu pentru calculul ventilaţiei în încăperile de topire a metalului, cazangerii este: Sursa- curs

a) [ ] umiditatea aerului; b) [x] temperatura aerului; c) [ ] viteza de mişcare a aerului; d) [x] substanţele chimice nocive din încăpere; e) [ ] bioxidul de carbon. 520. Criterii pentru calculul ventilaţiei în spălătorii, băi, duşuri este: Sursa -curs

a) [x] umiditatea aerului; b) [x] temperatura aerului; c) [ ] viteza de mişcare a aerului; d) [x] substanţele chimice nocive din încăpere; e) [ ] bioxidul de carbon. 521. Metodele de apreciere a eficacităţii ventilaţiei: Sursa- curs

a) [x] de laborator; b) [x] de calcul; c) [ ] de observaţie; d) [ ] chestionare; e) [ ] experimentului cronic. 87

Release by MedTorrents.com

522. Eficacitatea funcţionării ventilaţiei se apreciază în baza : Sursa- curs

a) [x] calculării volumului real de ventilaţie; b) [ ] determinării vitezei de mişcare a aerului; c) [x] inspecţiei obiective a mediului aerian şi microclimatului; d) [x] calculării multiplului schimbului de aer; e) [x] inspecţiei sanitare a sistemului de ventilaţie şi regimului de exploatare. 523. Volumul necesar de ventilaţie: Sursa- curs

a) [ ] este predominarea refulării asupra aspiraţiei; b) [x] este cantitatea de aer curat, care trebuie debitată în încăpere la 1 persoană în oră, astfel ca concentraţia de СО2 să nu depăşească nivelul admis; c) [x] este cantitatea de aer, extrasă din încăpere, astfel ca concentraţia de СО2 să nu depăşească nivelul admis ; d) [ ] este numărul, ce indică, de câte ori în decurs de o oră aerul din încăpere trebuie schimbat, astfel ca СО2 să nu depăşească nivelul admis; e) [x] se determină prin măsurări obiective ale parametrilor fizico-chimici. 524. Multiplul necesar de aer : Sursa -curs

a) [ ] este predominarea refulării asupra aspiraţiei; b) [ ] este cantitatea de aer curat, care trebuie debitată în încăpere la 1 persoană în oră, astfel ca concentraţia de СО2 să nu depăşească nivelul admis; c) [ ] este cantitatea de aer, extrasă din încăpere, astfel ca concentraţia de СО2 să nu depăşească nivelul admis ; d) [x] este numărul, ce indică, de câte ori în decurs de o oră aerul din încăpere trebuie schimbat, astfel ca СО2 să nu depăşească nivelul admis; e) [x] se determină prin măsurări obiective ale parametrilor fizico-chimici. Igiena spitalelor 525. Densitatea de construcţie (recomandată) a terenului spitalului Sursa – [1] pag.233, curs

a) [x] 10-15%; b) [ ] 20-30%; c) [ ] 30-35%; d) [ ] 40-50%; e) [ ] 50-55%. 526. Se admit încăperi comune pentru internarea bolnavilor în secţiile de obstetrică, ginecologie, chirurgie Sursa – [1] pag.234, curs

a) [ ] Se admit; b) [ ] Se admit doar în anumite zile ale săptămânii; c) [x] Nu se admit; d) [ ] Se admit doar pentru secţiile de obstetrică şi ginecologie; 88

Release by MedTorrents.com

e) [ ] Se admit numai în zilele de urgenţă . 527. Pot fi comune încăperile de primire şi examinare pentru parturientele care se vor interna în unitatea de observare şi unitatea-patologie a gravidităţii Sursa – [11] pag.385, curs

a) [ ] Pot fi comune; b) [ ] Pot fi comune încăperile de prelucrare sanitară; c) [x] Nu pot fi comune; d) [ ] Pot fi comune în zilele de urgenţă; e) [ ] Poate fi comună numai sala de examinare. 528. Blocul de operaţie e raţional de amplasat Sursa – [11] pag.378, curs

a) [ ] La acelaşi etaj cu secţia de internare; b) [ ] La unul din etajul blocului cu saloane; c) [x] Izolat de unităţile de îngrijire medicală, în formă de unitate separată; d) [ ] La acelaşi etaj cu secţia curativ-diagnostică; e) [ ] Într-un bloc separat al spitalului . 529. Secţia de boli contagioase a spitalului de profil larg se va amplasa Sursa – [1] pag.240, curs

a) [ ] În blocul central; b) [x] În bloc separat; c) [ ] La oricare etaj a unii din blocuri; d) [ ] La etajele de sus a blocului curativ; e) [ ] În aripă separată a blocului curativ . 530. Suprafaţa recomandată pentru zona verde a sectorului spitalicesc Sursa – [1] pag.233, curs

a) [ ] Nu mai mică de 45%; b) [x] Nu mai mică de 60%; c) [ ] 20-30%; d) [ ] 10-15%; e) [ ] 5-10% . 531. Metodele de neutralizare ale apelor reziduale din spitale sunt Sursa – [1] pag.250, curs

a) [x] Amenagarea sistemului de canalizare locală; b) [ ] Deversarea în bazine de apă; c) [x] Tratarea la staţiile biologice de epurare; d) [x] Evacuarea în sistemele de canalizare din localitate cu neutralizarea ulterioară; e) [ ] Colectarea apelor reziduale în bazine special amenajate. 532. Corespunde normelor igienice salonul de 4 paturi cu suprafaţa 20m2 (profil terapeutic) Sursa – [1] pag.236, curs

a) [ ] Da; b) [x] Nu; c) [ ] Da, pentru spitale mari; d) [ ] Da, pentru spitale mici; e) [ ] Da, numai pentru spitale rurale. 89

Release by MedTorrents.com

533. Încăperile de internare a bolnavilor necontagioşi pot fi folosite şi pentru externarea bolnavilor Sursa – [11] pag.377, curs

a) [ ] Da; b) [x] Nu; c) [ ] Da, în spitale mici; d) [ ] Da, în diferite zile ale săptămânii; e) [ ] Da, în anumite secţii. 534. Volumul minim de ventilaţie a aerului pentru un bolnav în saloane va fi de Sursa – [2] pag.248, curs 3

a) [ ] 37m ; b) [ ] 7m3; c) [ ] 90m3; d) [x] 80 m3

; e) [ ] 100m . 3

535.

Suprafaţa sectorului spitalicesc va depinde de Sursa – [1] pag.236, curs

a) [x] Numărul de paturi; b) [ ] Dimensiunile centrului locativ; c) [ ] Sistemul de construcţie al spitalului; d) [ ] Îndepărtarea de la centrul locativ; e) [ ] Profilul spitalului. 536. Suprafaţa minimă la un pat în saloanele de profil terapeutic este Sursa – [1] pag.236, curs 2

a) [ ] 4m ; b) [ ] 5 m2

; c) [ ] 6 m ; d) [x] 7 m2 ; e) [ ] 8 m2 . Care va fi multiplul schimbului de aer minim pentru sala de operaţie 2

537.

Sursa – [1] pag.238, curs

a) [ ] ± 2; b) [ ] ±2,5 c) [ ] +5–6 d) [x] +10–8 e) [ ] ±6. 538. Orientarea recomandată pentru sala de operaţii al blocului operator Sursa – [1] pag.237, curs

a) [ ] Estică b) [ ] Vestică c) [ ] Sud-estică 90

Release by MedTorrents.com

d) [x] Nordică e) [ ] Sud-vestică . 539. Ventilaţie şi iluminat natural optime sunt asigurate la planificarea unităţilor de îngrijire medicală Sursa – [1] pag.237, curs

a) [x] Cu un coridor construit unilateral; b) [ ] Cu un coridor construit bilateral; c) [ ] Cu două coridoare; d) [ ] Compactă; e) [ ] De colţ . 540. Se vor amenaja încăperi comune pentru bolnavi în unităţile de boli contagioase cu saloane Sursa – [1] pag.239, curs

a) [ ] Da; b) [ ] Pentru un anumit număr de saloane; c) [x] Nu; d) [ ] Pentru bolnavi convalescenţi; e) [ ] Pentru bolnavi cu infecţii mixte. 541. Se admit încăperi comune pentru internarea şi externarea bolnavilor din unităţile de pediatrie şi alte unităţi Sursa – [1] pag.234, curs

a) [ ] Se admit; b) [ ] Se admit cu orice unitate necontagioasă; c) [x] Nu se admit; d) [ ] Se admit dacă permite directorul clinicii; e) [ ] Se admit dacă permite sistemul de construcţie a spitalului. 542. Boxa completă diferă de semiboxă Sursa – [1] pag.240, curs

a) [ ] Nu diferă; b) [x] Are acces din exterior pentru bolnavi; c) [ ] Are ecluză pentru personal medical; d) [ ] Are grup sanitar; e) [ ] Are intrare comună pentru bolnavi şi personal medical din coridor . 543. În prezenţa bolnavilor aerul poate fi dezinfectat cu Sursa – [2] pag.248, curs

a) [x] Raze ultraviolete reflectate; b) [ ] Raze ultraviolete directe; c) [ ] Metoda de explozie; d) [ ] Cu aerosoli dezinfectanţi; e) [ ] Cu soluţii dezinfectante pulverizate. 544. Generatoare de radiaţii ultraviolete scurte cu randament sporit sunt Sursa – [2] pag.248, curs

a) [ ] Lampa eritem uveolă; 91

Release by MedTorrents.com

b) [ ] Lampa de mercur şi cuarţ; c) [x] Lampa bactericid uveolă; d) [ ] Lampa luminiscentă cu lumină albă; e) [ ] Lampa luminiscentă cu lumină albastră . 545. Viteza de mişcare a aerului normată pentru saloanele spitaliceşti este Sursa –curs

a) [x] 0,1-0,15 m/s; b) [ ] 0,2-0,25 m/s; c) [ ] 0,3-0,35 m/s; d) [ ] 0,4-0,45 m/s; e) [ ] 0,5-0,6 m/s. 546. Pentru bolnavii de tireotoxicoză în saloane este optimă temperatura Sursa – [1] pag.237, curs o

a) [x] 15 C; b) [ ] 20oC; c) [ ] 22oC; d) [ ] 24oC; e) [ ] 25oC. 547. Pentru bolnavii de hipotireoză în saloane este optimă temperatura Sursa – [1] pag.237, curs

a) [ ] 15oC; b) [ ] 20oC; c) [ ] 22oC; d) [x] 24oC; e) [ ] 25oC . Temperatura aerului normată pentru sălile de operaţie, de naştere, saloanele de terapie 548. intensivă este Sursa – [1] pag.238-244, curs o

a) [ ] 15 C; b) [ ] 20oC; c) [x] 22oC; d) [ ] 24oC; e) [ ] 25oC . 549. Întru profilaxia infecţiilor nozocomiale în maternitate parturientele febrile, cu anamneză epidemiologică suspectă se vor caza în unităţile Sursa – [11] pag.285, curs

a) [ ] Patologia gravidităţii; b) [ ] Fiziologie postnatală; c) [x] Observare; d) [ ] În toate unităţile; e) [ ] În blocul de naştere . 92

Release by MedTorrents.com

550. Unitate de structura principală a blocului spitalicesc este Sursa – [11] pag.377, curs

a) [ ] Secţia medicală; b) [x] Unitatea de îngrijire medicală; c) [ ] Salonul; d) [ ] Încăperea pentru zi a bolnavilor; e) [ ] Sala de proceduri . 551. Planul situaţional al spitalului prezintă informaţii despre Sursa – [2] pag.238, curs

a) [x] Amplasarea spitalului în centrul locativ; b) [ ] Amplasarea spitalului pe terenul sectorului spitalicesc; c) [x] Amplasarea spitalului şi a surselor de poluare a mediului conform ,,rozei vânturilor"; d) [x] Comunicările, reţetele de transport între spital şi populaţie; e) [x] Prezenţa zonei verzi şi altor factori naturali favorabili. 552. Ce spital e mai raţional de amplasat la periferia oraşului Sursa – [1] pag.232, curs

a) [ ] Spitale mari de profil larg; b) [x] Spitale de tuberculoză; c) [x] Spitale de psihiatrie; d) [ ] Maternităţi; e) [ ] Policlinici stomatologice. 553. Ce secţii medicale se vor amplasa în blocuri separate Sursa – [1] pag.232, curs

a) [x] Obstetrica; b) [ ] Ginecologie; c) [ ] Chirurgie; d) [x] Pediatrie; e) [ ] Terapie . 554. Încăperile semiboxei sunt Sursa – [1] pag.234, curs

a) [ ] Antreu; b) [x] Ecluză; c) [x] Salon-boxă; d) [x] Grup sanitar; e) [ ] Coridor. 555. În secţiile de boli contagioase ventilaţia va fi Sursa – [1] pag.238, curs

a) [ ] Artificială de refulare; b) [ ] Refulare-aspiraţie cu predominarea refulării; c) [x] Refulare-aspiraţie cu predominarea aspiraţiei; d) [x] Naturală; e) [ ] Poate fi diferită .

93

Release by MedTorrents.com

556. Măsuri sanitar-tehnice în profilaxia infecţiilor nozocomiale sunt Sursa – [11] pag.380, curs

a) [ ] Tratarea cu raze ultraviolete a aerului din saloane; b) [ ] Depistarea purtătorilor de germeni; c) [x] Ventilaţia artificială eficace; d) [x] Condiţionarea aerului; e) [ ] Educaţia igienică . 557. Amplasarea compactă a unităţilor de îngrijire medicală, modernizarea secţiilor curativdiagnostice, dirijarea efectivă a procesului de muncă a lucrătorilor medicali sunt asigurate la sistema de construcţie Sursa – [1] pag.231, curs

a) [x] Centralizată; b) [ ] Decentralizată; c) [x] Bloc-centralizată; d) [ ] Liberă; e) [ ] Mixtă . 558. Pentru care secţii medicale se vor amenaja încăperi separate de primirea şi examinarea bolnavilor Sursa – [1] pag.234, curs

a) [x] Pediatrie; b) [x] Obstetrică; c) [ ] Chirurgie; d) [ ] Terapie; e) [x] Contagioase. 559. Încăperile unităţilor de îngrijire medicală care necesită iluminare naturală sunt Sursa – [1] pag.237, curs

a) [x] Saloanele; b) [x] Sălile de proceduri; c) [x] Camerele de zi pentru bolnavi; d) [ ] Grupurile sanitare; e) [ ] Coridoarele . 560. Unde se va face prelucrarea sanitară a bolnavilor internaţi în secţiile de boli contagioase Sursa – [1] pag.240, curs

a) [x] În boxa de internare – examinare; b) [x] În boxa pentru infecţia respectivă; c) [ ] În secţia de internare a spitalului; d) [ ] Nu se va face prelucrare sanitară; e) [ ] În blocul sanitar liber a oricărei unităţi contagioase . 561. Măsuri de arhitectură şi planificare în profilaxia infecţiilor nozocomiale sunt Sursa – [11] pag.380, curs

a) [x] Zonarea funcţională a terenului spitalicesc; 94

Release by MedTorrents.com

b) [x] Izolarea unităţilor de îngrijire medicală; c) [x] Zonarea unităţilor de îngrijire medicală; d) [ ] Ventilaţia artificială a saloanelor; e) [ ] Dezinfecţia aerului în saloane. 562. Planul general al spitalului prezintă informaţii despre Sursa – [2] pag.238, curs

a) [ ] Amplasarea spitalului în centrul locativ; b) [x] Amplasarea complexului spitalicesc pe terenul spitalului; c) [x] Zonele funcţionale ale terenului spitalicesc; d) [x] Accesurile pe terenul spitalicesc; e) [x] Densitatea de construcţie a sectorului. 563. Care sunt cerinţele către planificarea sectorului spitalicesc Sursa – [1] pag.232, curs

a) [x] Zonarea funcţională a terenului; b) [ ] Prezenţa unei căi de acces pe teren; c) [x] Suprafaţa suficientă a terenului; d) [x] Densitatea de construcţie nu va depăşi 15%; e) [x] Zona verde nu fa fi mai mică de 60%. 564. Măsuri de dezinfecţie şi sterilizare în profilaxia infecţiilor nozocomiale sunt Sursa – [1] pag.380, curs

a) [ ] Izolarea unităţilor de îngrijire medicală; b) [ ] Depistarea purtărilor de germeni; c) [x] Tratare cu raze ultraviolete a aerului în încăperile spitaliceşti; d) [x] Folosirea substanţelor chimice bactericide pentru tratarea suprafeţelor; e) [ ] Educaţia sanitară . 565. Rolul medicului curativ în supravegherea sanitară preventivă a spitalelor Sursa –curs

a) [ ] Va aprecia condiţiile mediului spitalicesc şi acţiunea lor asupra duratei de cazare; b) [ ] Va crea în unităţile medicale condiţii optime de muncă pentru personalul medical; c) [x] Va lua parte la expertiza proiectului de spital; d) [x] Va participa la alegerea terenului pentru construcţia spitalului; e) [x] Va efectua supravegherea sanitară asupra construcţiei spitalului . 566. Rolul medicului curativ în supravegherea sanitară curentă a spitalelor Sursa –curs

a) [x] Va aprecia condiţiile mediului spitalicesc şi acţiunea lor asupra duratei de cazare; b) [x] Va crea în unităţile medicale condiţii optime de muncă pentru personalul medical; c) [ ] Va lua parte la expertiza proiectului de spital; d) [ ] Va participa la alegerea terenului pentru construcţia spitalului; e) [ ] Va efectua supravegherea sanitară asupra construcţiei spitalului. 567. Volumul necesar de ventilaţie pentru un bolnav în salon se va determina după Sursa – [2] pag248, curs

a) [x] Concentraţia admisibilă a CO2 în aerul atmosferic; 95

Release by MedTorrents.com

b) [ ] Concentraţia admisibilă a CO2 în aerul încăperilor de locuit; c) [ ] CMA a amoniacului în aerul locului de muncă; d) [ ] CMA a benzenului în aerul locului de muncă; e) [x] CMA a diferitor poluanţi ai aerului pentru aerul atmosferic . 568. Volumul necesar de ventilaţie pentru un bolnav în salon nu se determină după Sursa – [2] pag.248, curs

a) [ ] Concentraţia admisibilă a CO2 în aerul atmosferic; b) [x] Concentraţia admisibilă a CO2 în aerul încăperilor de locuit; c) [x] CMA a amoniacului în aerul locului de muncă; d) [x] CMA a benzenului în aerul locului de muncă; e) [ ] CMA a diferitor poluanţi ai aerului pentru aerul atmosferic. 569. Măsuri sanitar-antiepidemice în profilaxia infecţiilor intraspitaliceşti sunt Sursa – [11] pag.380, curs

a) [ ] Tratarea cu raze ultraviolete a aerului din saloane; b) [x] Depistarea purtătorilor de germeni; c) [ ] Ventilaţia artificială eficace; d) [ ] Condiţionarea aerului; e) [x] Educaţia igienică. 570. Nu sunt măsuri sanitar-tehnice de profilaxie a infecţiilor intraspitaliceşti Sursa – [11] pag.380, curs

a) [x] Tratarea cu raze ultraviolete a aerului din saloane; b) [x] Depistarea purtătorilor de germeni; c) [ ] Ventilaţia artificială eficace; d) [ ] Condiţionarea aerului; e) [x] Educaţia igienică. 571. Nu sunt măsuri de arhitectură şi planificare în profilaxia infecţiilor intraspitaliceşti Sursa – [11] pag.380, curs

a) [ ] Zonarea funcţională a terenului spitalicesc; b) [ ] Izolarea unităţilor de îngrijire medicală; c) [ ] Zonarea unităţilor de îngrijire medicală; d) [x] Ventilaţia artificială a saloanelor; e) [x] Dezinfecţia aerului în saloane . 572. Nu sunt măsuri sanitar-antiepidemice în profilaxia infecţiilor intraspitaliceşti Sursa – [11] pag.380, curs

a) [x] Tratarea cu raze ultraviolete a aerului din saloane; b) [ ] Depistarea purtătorilor de germeni; c) [x] Ventilaţia artificială eficace; d) [x] Condiţionarea aerului; e) [ ] Educaţia igienică. 573. Factorii ce determină crearea condiţiilor igienice în spital sunt 96

Release by MedTorrents.com

Sursa – [1] pag.237, curs

a) [x] Amplasarea instituţiei curative în localitate; b) [x] Sectorul de construcţie şi sistematizarea lui; c) [x] Sistematizarea şi amenajarea fiecărei unităţi de îngrijire medicală; d) [x] Salubrizarea sanitar-tehnică a instituţiei; e) [ ] Profilul spitalului. 574. Microclimatul din încăperile spitaliceşti e normat în funcţie de Sursa – [1] pag.385, curs

a) [x] Particularităţile procesului de termoreglare la patologia dată; b) [x] Patologie; c) [x] Destinaţia încăperii; d) [ ] Căile de termoliză; e) [ ] Sistemul de încălzire în saloane. 575. Particularităţi ale serviciului de internare în maternităţi sunt Sursa – [1] pag.385, curs

a) [x] Prezenţa filtrului; b) [x] Prezenţa a 2 încăperi de examinare; c) [ ] Prezenţa a unei încăperi de examinare; d) [ ] Internare centralizată pentru toate unităţile de obstetrică; e) [ ] Internare centralizată pentru unităţile de obstetrică şi ginecologie. 576. În componenţa maternităţii vor fi unităţile Sursa –curs

a) [x] Fiziologie postnatală; b) [x] Patologie a gravidităţii; c) [x] De observare; d) [x] Blocul de naştere; e) [ ] Fiziologie prenatală. 577. Direcţiile principale de construcţie a spitalelor contemporane Sursa –curs

a) [x] Centralizarea serviciilor de diagnostic, auxiliare în limitele instituţiei curative; b) [ ] Decentralizarea serviciilor de diagnostic, auxiliare în limitele localităţii; c) [x] Asigurarea unei structuri mobile a complexului spitalicesc; d) [x] Organizarea centrelor medicale de profil; e) [x] Crearea complexelor spitaliceşti. 578. Sistemele de construcţie a spitalelor sunt Sursa – [1] pag.231, curs

a) [x] Decentralizate; b) [x] Centralizate; c) [x] Mixte; d) [x] Bloc-centralizate; e) [ ] Centre de diagnostic. 97

Release by MedTorrents.com

579. Necesitatea asigurării condiţiilor igienice în spitale Sursa – [1] pag230, curs

a) [x] Pentru crearea regimului curativ-protectoriu; b) [ ] Pentru crearea unui regim stimulator, de călire; c) [x] Pentru profilaxia infecţiilor nozocomiale; d) [x] Pentru educaţia igienică a populaţiei; e) [x] Pentru grăbirea procesului de tratament. 580. Măsuri nespecifice în profilaxia infecţiilor nozocomiale sunt Sursa – [11] pag. 380, curs

a) [ ] Imunizarea activă a populaţiei; b) [x] De arhitectură şi planificare; c) [x] De dezinfecţie şi sterilizare; d) [x] Sanitar-tehnice; e) [x] Sanitar-antiepidemice. 581. Pentru încăperile instituţiilor curative sunt normaţi factorii de microclimat Sursa – [1] pag.237, curs

a) [x] Temperatura aerului; b) [ ] Radiaţiile calorice; c) [x] Umiditatea relativă a aerului; d) [ ] Umiditatea absolută a aerului; e) [x] Viteza de mişcare a aerului. 582. Indicatori de poluare a aerului din instituţiile curative sunt Sursa – [2] pag.247, curs

a) [x] Proprietăţile fizice ale aerului; b) [x] Cantitatea de CO2; c) [ ] Cantitatea de N2 ; d) [x] Numărul total de germeni; e) [x] Numărul de aeroioni uşori . 583. Sistematizarea secţiei de internare trebuie să Sursa – [1] pa.g234, curs

a) [x] Excludă posibilitatea apariţiei infecţiilor intraspitaliceşti; b) [x] Asigure principiul de flux în funcţionare; c) [ ] Să fie numai centralizată; d) [ ] Să fie numai decentralizată; e) [x] Să corespundă specificului spitalului. 584. Măsuri nespecifice în profilaxia infecţiilor nozocomiale nu sunt Sursa – [11] pag.380, curs

a) [ ] De arhitectură şi planificare; b) [ ] Sanitar-tehnice; c) [x] De imunizare activă; d) [x] De imunizare pasivă; 98

Release by MedTorrents.com

e) [ ] De dezinfecţie şi sterilizare. 585. Măsuri specifice în profilaxia infecţiilor nozocomiale sunt Sursa – [11] pag.380, curs

a) [ ] Sanitar antiepidemice; b) [ ] De dezinfecţie şi sterilizare; c) [ ] Sanitar-tehnice; d) [x] De imunizare activă; e) [x] De imunizare pasivă. 586. Măsuri specifice în profilaxia infecţiilor nozocomiale nu sunt Sursa – [11] pag.380, curs

a) [ ] De imunizare după plan; b) [ ] De imunizare urgentă; c) [x] De dezinfecţie şi sterilizare; d) [x] De arhitectură şi planificare; e) [x] Sanitar-tehnice .

INFECŢIILE NOZOCOMIALE 587. Sub noţiunea de infecţii nozocomiale se subînţeleg: Sursa – curs

a) [x] Toate maladiile contractate în cadrul spitalului, cauzate de microorganisme, clinic sau microbiologic recunoscute; b) [ ] Toate maladiile infecţioase suportate de bolnav în spital; c) [ ] Toate maladiile neinfecţioase suportate de bolnav în spital; d) [ ] Toate maladiile cauzate de microorganisme suportate de bolnav în copilărie; e) [ ] Toate maladiile somatice cronice suportate de bolnav. 588. Infecţiile intraspitaliceşti apar în rezultatul: Sursa – curs

a) [x] b) [x] c) [x] d) [x] e) [ ]

Scăderii reactivităţii; Acumulării şi circulaţiei germenilor patogeni; Selecţiei germenilor foarte virulenţi şi rezistenţi la antibiotice; Eventualităţii sporite de contractare şi infectare; Acţiunii factorilor microclimatici.

589. Cauzele apariţiei infecţiilor nozocomiale: Sursa – curs

a) [x] b) [x] c) [x] d) [x] e) [ ]

Creşterea contingentul de risc; Alergizarea populaţiei; Întrebuinţarea iraţională a antibioticelor; Încălcarea regulilor sanitaro-igienice; Profilaxia specifică.

590. Deficienţele combaterii infecţiilor nozocomiale: Sursa – curs

a) [x] Circulaţia vastă a germenilor în mediul spitalicesc; 99

Release by MedTorrents.com

b) [x] c) [x] d) [x] e) [ ]

Multitudinea căilor de transmitere; Receptivitatea sporită a bolnavilor; Persistenţa crescută a germenilor la factorii de mediu; Profilaxia specifică efectivă.

591. Surse ale infecţiilor intraspitaliceşti pot fi: Sursa – curs

a) [x] b) [x] c) [x] d) [x] e) [ ]

Bolnavii infectaţi, care au fost internaţi în perioada de incubare; Bolnavii cu infecţii mixte; Purtători de germeni patogeni; Vizitatorii bolnavilor; Bolnavii, care au respectat termenul de carantină.

592. După locul apariţiei infecţiile intraspitaliceşti pot fi: Sursa – curs

a) [x] b) [x] c) [x] d) [ ] e) [ ]

În ambulator; Infecţii care apar în rezultatul intervenţiilor cu scop de profilaxie; Infecţii spitaliceşti propriu-zise; Infecţii extraspitaliceşti; Infecţii în condiţii de casă.

593. După etiologie infecţiile intraspitaliceşti se împart: a) [x] b) [x] c) [x] d) [ ] e) [ ]

Sursa – curs Boli transmisibile contractate în spital, determinate de obicei de germeni patogeni; Infecţii cauzate de „germeni condiţionat patogeni”; Infecţii cauzate de „oportunişti”; Infecţii cauzate de macroorganisme; Maladii somatice.

594. După componenţa microflorei infecţiile nozocomiale se împart în: Sursa – curs

a) [x] b) [x] c) [x] d) [ ] e) [ ]

Monoinfecţie; Poliinnfecţie; Superinfecţie; Autoinfecţie; Exoinfecţie.

595. Se disting infecţii nozocomiale cu calea de transmitere : Sursa – curs

a) [x] Aeroportată; b) [x] Manuportată; c) [x] Prin implantare; d) [ ] Colaterală; e) [ ] Unilaterală. 596. Particularităţile „microflorei contemporane” sânt: Sursa – curs

a) [x] Instabilitate; 100

Release by MedTorrents.com

b) [x] c) [x] d) [x] e) [ ]

Invazivitate; Acţiune toxică; Acţiune alergică; Acţiune mutagenă.

597. Măsurile de profilaxie a infecţiilor intraspitaliceşti sânt efectuate în următoarele direcţii: Sursa – curs

a) [x] b) [x] c) [x] d) [ ] e) [ ]

Crearea unui regim antimicrobian; Sporirea rezistenţei organismului; Optimizarea factorilor de mediu; Aprovizionarea cu utilaje medicale; Dirijarea răspândirii infecţiei.

598. Eficacitatea măsurilor de profilaxie a infecţiilor nozocomiale depinde de: Sursa – curs

a) [x] b) [x] c) [x] d) [ ] e) [ ]

Planificarea şi utilizarea unităţilor de îngrijire medicală; Organizarea lucrului; Comportamentul personalului, cunoştinţele şi deprinderile lor igienice; Regimul de muncă al personalului; Numărul unităţilor de îngrijire medicală.

599. Clasificarea deşeurilor medicale solide pe categorii: Sursa – curs

a) [x] b) [x] c) [ ] d) [ ] e) [ ]

Periculoase; Nepericuloase; Lichide; Semilichide; Comune.

600. Etapele gestionării deşeurilor solide periculoase: Sursa – curs

a) [x] b) [x] c) [x] d) [x] e) [ ]

Colectarea şi trierea; Ambalarea; Depozitarea temporară; Transportarea şi neutralizarea; Reciclarea.

601. Îndepărtarea apelor reziduale din unităţile de îngrijire medicală se efectuează: Sursa – curs

a) [x] b) [x] c) [ ] d) [ ] e) [ ]

Prin reţeaua de canalizare generală; Prin instalaţii locale; Manual; Selectiv; Nu se îndepărtează.

602. Îndepărtarea apelor reziduale din secţiile contagioase se efectuează prin: 101

Release by MedTorrents.com

Sursa – curs

a) [ ] b) [ ] c) [x] d) [x] e) [ ]

Reţeaua de canalizare generală; Instalaţii locale; Dezinfecţia locală; Dezinfectarea şi înlăturarea apelor reziduale; Nu se îndepărtează.

603. Caracteristic pentru infecţiile nozocomiale este: Sursa – curs

a) [ ] b) [x] c) [x] d) [x] e) [x]

Au tendinţă de micşorare în lume; Îngreunează decurgerea bolii; Măresc perioada de tratament; Măresc mortalitatea; Măresc costul legat de îngrijiri, alimentare, preparate medicamentoase.

ICA 604. După unul şi acelaşi număr de masă şi scaun pot fi amplasaţi elevi cu diferenţa de înălţime Sursa – [1] pag.226, curs

a) [ ] 1 cm; b) [ ] 5 cm; c) [ ] 10 cm; d) [x] 15 cm; e) [ ] 20 cm. 605. Indici fiziometrici de determinare a dezvoltării fizice sunt Sursa –curs

a) [ ] Talia; b) [ ] Greutatea; c) [x] Capacitatea vitală a plămânilor; d) [ ] Starea tegumentelor şi mucoaselor; e) [ ] Perimetrul cutiei toracice . 606.

Dezvoltarea fizică a copiilor se apreciază conform următoarelor metode cu excepţia uneia Sursa –curs

a) [ ] Deviere de la sigma; b) [ ] Scară de regresie; c) [ ] Complexă; d) [x] Greutatea corpului; e) [ ] Scara de centile. 102

Release by MedTorrents.com

607. La grupa a cincea de sănătate se referă copiii şi adolescenţii care Sursa – [2] pag.347, curs

a) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de subcompensaţie; b) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de compensaţie; c) [ ] Cazurile de acutizare a bolilor cronice sunt rare; d) [x] Suferă de boli cronice în perioada de decompensaţie; e) [ ] Nu suferă de boli cronice . 608. Suprafaţa sălii de clasă recomandată pentru un elev al clasei II - IV Sursa – [15] pag.291, curs 2

a) [x] Nu mai puţin de 1,5m ; b) [ ] Nu mai puţin de 1, 75 m2

;

c) [ ] Nu mai puţin de 1, 75 m2

; d) [ ] Nu mai puţin de 1, 75 m2 ; e) [ ] 3 – 4 m2 . 609. Principiul de bază al sistematizării şi funcţionării instituţiilor preşcolare Sursa – [1] pag.221, curs

a) [ ] De separare individuală; b) [x] De separare pe grupe de vârstă; c) [ ] De separare pe grupe de aptitudini; d) [ ] De separare pe grupe de sănătate; e) [ ] De separare după sex. 610. Pentru câte grupe de înălţime este prevăzută mobila şcolară Sursa – [2] pag.352, curs

a) [ ] Trei; b) [ ] Cinci; c) [x] Şase; d) [ ] Patru; e) [ ] Şapte. 611. Orientarea optimă a sălilor de clasă Sursa – [3] pag.280, curs

a) [ ] Nord, nord-est; b) [ ] Nord; c) [x] Sud, sud-est; d) [ ] Est; e) [ ] Nord-vest. 612. Standardele în vigoare prevăd pentru copii din instituţiile antipreşcolare şi preşcolare mese şi scaune de Sursa – [15] pag.345, curs

a) [ ] 2 grupe; b) [ ] 3 grupe; 103

Release by MedTorrents.com

c) [ ] 4 grupe; d) [x] 5 grupe; e) [ ] 6 grupe. 613. Vârsta biologică a copiilor şi adolescenţilor poate fi determinată prin metoda Sursa –curs

a) [ ] Scara de centile; b) [ ] Deviere de la sigmă; c) [ ] Scara de regresie; d) [ ] Reprezentarea grafică a profilului dezvoltării fizice; e) [x] Complexă . 614. Exigenţe igienice faţă de mobilierul şcolar Sursa – [1] pag.224, curs

a) [x] Să corespundă particularităţilor anatomo - fiziologice de vârstă; b) [ ] Să corespundă vârstei elevului; c) [x] Să fie uşor de curăţat şi spălat; d) [x] Va avea suprafaţa netedă şi colţuri rotunjite ; e) [ ] Să corespundă clasei elevului . 615. Condiţii favorizante apariţiei miopiei la elevi Sursa – [3] pag.279, curs

a) [x] Iluminat insuficient ca intensitate al locului de muncă; b) [x] Iluminat neuniform; c) [x] Poziţie incorectă la masă; d) [x] Regim de lucru incorect; e) [ ] Fluxul de lumină din stânga. 616. Scopul controlurilor medicale periodice a copiilor Sursa –curs

a) [x] Determinarea gradului de dezvoltare fizică; b) [x] Determinarea grupului de educaţie fizică; c) [x] Determinarea grupului de sănătate; d) [ ] Educaţie sexuală; e) [ ] Consultaţie profesională . 617. La repartizarea copiilor şi adolescenţilor în grupe de educaţie fizică se va ţine cont de criteriile Sursa – [1] pag.212, curs

a) [x] Starea de sănătate; b) [x] Gradul dezvoltării fizice; c) [x] Gradul de pregătire fizică; d) [ ] Gradul de dezvoltare sexuală; e) [x] Starea funcţională a sistemului cardiovascular. 618. La grupa a treia de sănătate se referă copiii şi adolescenţii care Sursa – [17] pag.73, curs

104

Release by MedTorrents.com

a) [ ] Nu suferă de boli cronice; b) [x] Suferă de boli cronice în perioada de compensaţie; c) [x] Bolile cronice se acutizează rar; d) [x] Au patologii congenitale compensate; e) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de subcompensaţie. 619. Indici fiziometrici de determinare a dezvoltării fizice a copiilor nu sunt Sursa –curs

a) [ ] Capacitatea vitală a plămânilor; b) [x] Circumferinţa cutiei toracice; c) [x] Greutatea corpului; d) [x] Înălţimea; e) [x] Forma picioarelor. 620. Indicii somatoscopici de dezvoltare fizică sunt Sursa –curs

a) [ ] Înălţimea; b) [x] Starea tegumentelor şi mucoaselor; c) [x] Gradul de maturizare sexuală; d) [x] Starea aparatului locomotor; e) [ ] Perimetrul cutiei toracice. 621. Metode de apreciere a dezvoltării fizice a copiilor şi adolescenţilor sunt Sursa –curs

a) [x] Deviere de la sigmă; b) [x] Scară de regresie; c) [x] Complexă; d) [ ] Retrospectivă; e) [x] Scara de centile. 622. La grupa a doua de sănătate se referă copiii şi adolescenţii care Sursa – [17] pag.73, curs

a) [x] Nu suferă de boli cronice; b) [ ] Nu suferă de boli acute; c) [x] Deseori sunt bolnavi în timpul anului (4 şi mai multe ori); d) [x] Posedă diferite dereglări morfofuncţionale; e) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de subcompensaţie . 623. La grupa a patra de sănătate se referă copiii şi adolescenţii care Sursa – [17] pag.73, curs

a) [ ] Nu suferă de boli cronice; b) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de compensaţie; c) [x] Suferă de boli cronice în perioada de subcompensaţie; d) [x] Au o perioadă îndelungată de convalescenţa după îmbolnăviri; e) [ ] Nu suferă de boli acute. 624. Dereglările ţinutei la elevi pot fi cauzate de Sursa – [1] pag.225, curs

105

Release by MedTorrents.com

a) [ ] Mobilierul nu corespunde vârstei elevului; b) [x] Mobilierul nu corespunde înălţimii elevului; c) [x] Poziţia incorectă a corpului în bancă; d) [x] Purtarea incorectă a ghiozdanului; e) [ ] Regimul zilei incorect. 625. Cerinţe igienice către masa şi scaunul şcolar Sursa – [1] pag.225, curs

a) [ ] Corespund clasei elevului; b) [ ] Corespund vârstei elevului; c) [x] Corespund înălţimii elevului; d) [ ] Au distanţa scaunului pozitivă; e) [x] Au distanţa scaunului negativă . 626. Indici somatometrici de studiere a dezvoltării fizice a copiilor şi adolescenţilor nu sunt Sursa –curs

a) [ ] Înălţimea; b) [ ] Greutatea corporală; c) [x] Rezistenţa la efort; d) [x] Capacitatea vitală a plămânilor; e) [ ] Perimetrul cutiei toracice. 627. Gradul de proporţionalitate al dezvoltării fizice poate fi determinat după metoda Sursa –curs

a) [ ] Deviere de la sigma; b) [x] Scară de regresii; c) [ ] Scară de centile; d) [ ] Graficul profilului dezvoltării fizice; e) [x] Complexă . 628. Afecţiuni caracteristice copiilor de vârstă şcolară Sursa –curs

a) [ ] Strabism; b) [ ] Nefropatie; c) [x] Miopie; d) [x] Scolioză; e) [ ] Daltonism . 629. Măsuri de profilaxie a miopiei la elevi Sursa –curs

a) [x] Iluminare artificială generală raţională; b) [x] Amplasarea corectă a elevilor în clasă; c) [x] Corespunderea mobilierului şcolar înălţimii elevului; d) [ ] Folosirea corpurilor de iluminat cu lumină directă; e) [x] Sistematizarea raţională a sălii de clasă . 630. La prima grupă de sănătate se referă copiii şi adolescenţii care 106

Release by MedTorrents.com

Sursa – [17] pag.73, curs

a) [x] Nu suferă de boli cronice; b) [ ] Nu suferă de boli acute; c) [x] Suferă rar de boli acute; d) [x] Au o dezvoltare fizică şi neuropsihică normală; e) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de compensaţie. 631. În aprecierea stării de sănătate a colectivelor de copii pot fi utilizaţi indicii Sursa – [158] pag.75, curs

a) [x] Demografici; b) [x] Morbiditatea; c) [x] Dezvoltarea fizică; d) [x] Invaliditatea; e) [ ] Rezistenţa organismului la factori nocivi. 632. Efortul static al elevului sporeşte când Sursa – [1] pag.225, curs

a) [x] Distanţa scaunului este nulă; b) [ ] Distanţa scaunului este – 3-5 cm; c) [x] Distanţa scaunului este + 5 cm; d) [x] Distanţa scaunului este +10 cm; e) [x] Distanţa scaunului este +15. 633. Legităţile creşterii şi dezvoltării copiilor şi adolescenţilor sunt Sursa – [15] pag.31, curs

a) [ ] Creşterea şi dezvoltarea se desfăşoară uniform în diverse perioade de vârstă; b) [x] Cu cât e mai mic copilul, cu atât mai intense sunt procesele de creştere şi dezvoltare; c) [x] Fiecărei perioade de vârstă îi sunt caracteristice anumite particularităţi morfofuncţionale; d) [x] Creşterea morfofuncţională diferă în raport cu sexul; e) [x] Dezvoltarea organismului e influenţată de factorii exogeni şi endogeni. 634. Sunt corecte enunţurile pentru caracteristica dezvoltării fizice Sursa – [1] pag.206, curs

a) [x] Dezvoltarea fizică este un complex de indici morfofuncţionali ai organismului ce determină procesul de creştere; b) [ ] Dezvoltarea fizică este un ansamblu al fenomenului de sporire a dimensiunilor şi masei corpului; c) [ ] Dezvoltarea fizică se manifestă prin capacităţi funcţionale al organismului; d) [x] Nivelul dezvoltării fizice în mare măsură depinde de starea sănătăţii copilului; e) [x] Nivelul dezvoltării fizice este influenţat de alimentaţia copilului. 635. Pentru studierea dezvoltării fizice a copiilor şi adolescenţilor sunt folosiţi indicii Sursa – [1] pag.205, curs

a) [x] Somatoscopici; b) [x] Somatometrici; c) [x] Fiziometrici; d) [ ] Complexi; e) [ ] Selectivi. 107

Release by MedTorrents.com

636. Vârsta biologică a copiilor şi adolescenţilor se determină după indicii Sursa – [1] pag.208, curs

a) [x] Înălţimea şi adaosul ei anual; b) [ ] Masa corpului; c) [x] Osificarea mâinii; d) [x] Numărul dinţilor permanenţi; e) [x] Caracterele sexuale secundare. 637. La alcătuirea regimului zilei elevului se va ţine cont de Sursa –curs

a) [x] Bioritmul de funcţionare a organismului; b) [x] Particularităţile sistemului nervos central; c) [ ] Dezvoltarea fizică; d) [ ] Alimentaţie; e) [ ] Deprinderea copiilor. 638. "Maturizarea şcolară" se apreciază după Sursa – [11] pag.452, curs

a) [x] Vârsta biologică; b) [x] Nivelul dezvoltării fizice; c) [x] Starea sănătăţii; d) [x] Nivelul de funcţionare a organelor şi sistemelor; e) [ ] Dezvoltarea retardată şi neuniformă a sistemelor organismului. 639. Principiile de elaborare a regimului zilei elevului sunt Sursa – [1] pag.209, curs

a) [x] Activitatea copilului va satisface cerinţele lui vegetative (somnul, activităţi, alimentaţia etc.); b) [x] Durata activităţilor va depinde de vârstă; c) [ ] Durata activităţilor nu va depinde de vârstă; d) [x] Unele activităţi din regimul zilei vor crea o anumită încordare a organelor şi sistemelor; e) [ ] Activităţile din regimul zilei nu vor condiţiona încordarea organelor şi sistemelor. 640. Tipurile de regimuri în educaţia copiilor sunt Sursa – [1] pag.209, curs

a) [x] Protector; b) [x] Istovitor (extenuant); c) [x] Stimulator, de antrenament; d) [ ] Uniform; e) [ ] Excitant . 641. Regimul protector în activitatea copilului presupune Sursa – [1] pag.209, curs

a) [x] Activitatea copilului nu corespunde posibilităţilor lui adaptive; b) [x] Organismul copilului este scutit de eforturi şi solicitări; c) [x] Rămânerea în urmă în dezvoltarea fizică şi neuropsihică, morbiditatea crescută; d) [ ] Creşterea capacităţii de muncă; e) [ ] Fortificarea sănătăţii. 108

Release by MedTorrents.com

642. Regimul extenuant în activitatea copilului presupune Sursa – [1] pag.209, curs

a) [x] Asupra copilului revine o cantitate mare de excitanţi de intensitate mare; b) [x] Sunt suprasolicitate posibilităţile adaptive ale organelor şi sistemelor; c) [x] Apariţia epuizării treptate; d) [x] Apariţia modificărilor patologice; e) [ ] Creşterea capacităţii de muncă. 643. Regimul stimulator în activitatea copilului presupune Sursa – [1] pag.209, curs

a) [x] Asupra copilului acţionează excitanţi ce cresc treptat şi succesiv după intensitate; b) [x] Restructurarea treptată şi permanentă a organismului; c) [ ] Apariţia modificărilor patologice; d) [x] Creşterea capacităţii de muncă; e) [x] Fortificare sănătăţii. 644. Modificările cauzate de hipodinamia copiilor şi adolescenţilor Sursa – [1] pag.210, curs

a) [x] Scăderea rezistenţei organismului; b) [x] Creşterea morbidităţii; c) [ ] Sporirea capacităţii fizice; d) [ ] Restabilirea rapidă după eforturi fizice; e) [x] Creşterea greutăţii corporale. 645. Modificări cauzate de hiperdinamia sporită a copiilor şi adolescenţilor Sursa – [1] pag.210, curs

a) [x] Inhibarea funcţiilor neantrenate în activităţi; b) [ ] Dezvoltare fizică armonioasă; c) [x] Dezvoltare fizică nearmonioasă; d) [ ] Accelerarea dezvoltării sexuale; e) [x] Retardarea dezvoltării sexuale . 646. Grupurile de educaţie fizică a elevilor Sursa – [2] pag.350, curs

a) [ ] De antrenament; b) [x] Pregătitor; c) [x] De bază; d) [ ] De rezervă; e) [x] Special. 647. În grupul pregătitor de educaţie fizică se vor repartiza elevii Sursa – [2] pag.350, curs

a) [ ] Sănătoşi; b) [x] Care au devieri neînsemnate ale stării de sănătate; c) [x] Din grupul trei de sănătate; d) [ ] Din grupul patru de sănătate; 109

Release by MedTorrents.com

e) [x] Care nu au o pregătire fizică suficientă . 648. În grupul de bază pentru educaţie fizică se vor repartiza elevii Sursa – [2] pag.350, curs

a) [x] Sănătoşi; b) [x] Din grupul unu de sănătate; c) [x] Din grupul doi de sănătate; d) [ ] Din grupul trei de sănătate; e) [x] Care au o pregătire fizică suficientă. 649. În grupul special de educaţie fizică se vor repartiza elevii Sursa – [2] pag.350, curs

a) [ ] Din grupul doi de sănătate; b) [ ] Din grupul trei de sănătate; c) [x] Din grupul patru de sănătate; d) [x] Din grupul cinci de sănătate; e) [ ] Sănătoşi. 650. Studiul stării sănătăţii copiilor şi adolescenţilor include Sursa –curs

a) [x] Evidenţa bolilor cronice; b) [x] Determinarea stării funcţionale a organelor şi sistemelor; c) [x] Studierea nivelului şi caracterului de dezvoltare morfologică, funcţională şi psihică; d) [x] Studierea morbidităţii curente; e) [ ] Determinarea sarcinii didactice. 651. Dezvoltarea fizică nu se studiază după Sursa –curs

a) [ ] Indici somatometrici; b) [ ] Indici somatoscopici; c) [ ] Indici fiziometrici; d) [x] Rezistenţa organismului la factori nefavorabili de mediu; e) [x] Anamneza morbidităţii. 652. Noţiunea de "acceleraţie" în dezvoltarea copiilor include Sursa – [1] pag.208, curs

a) [x] Anticiparea termenilor de creştere a copiilor; b) [x] Grăbirea proceselor de creştere şi dezvoltare; c) [x] Procesele de creştere şi dezvoltare se termină mai devreme; d) [ ] Dezvoltare mentală şi psihică mai timpurie; e) [ ] Depăşirea absolută a indicilor de creştere şi dezvoltarea pentru adulţi. 653. Importanţa instruirii prin muncă a copiilor şi adolescenţilor Sursa – [1] pag.217, curs

a) [x] Contribuie la dezvoltarea multilaterală şi armonioasă; b) [x] Contribuie asanarea copiilor în grădiniţe şi şcoli; 110

Release by MedTorrents.com

c) [x] Apar legături corticale noi şi se întăresc cele vechi; d) [x] Se îmbunătăţeşte coordonarea mişcărilor; e) [ ] Nu influenţează capacitatea muncii intelectuale . 654. Factorii endogeni care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor şi adolescenţilor: Sursa -curs

a) [x] utilizarea antibioticilor de către femeiele însărcinate; b) [x] deficienţe morfologiceale uterului la femeia însărcinată; c) [ ] profesiograma femeilor însărcinate; d) [x] vârsta mamei şi numărul de naşteri anterioare; e) [x] boli infecţioase suportate în perioada sarcinii. 655. Dezvoltarea individuală a copilului depinde de următorii factori endogeni: Sursa- curs

a) [x] endocrini; b) [x] metabolici; c) [ ] alimentari; d) [ ] ai mediului de trai; e) [x] genetici. 656. Factorii exogeni naturali care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor: Sursa- curs

a) [ ] vârsta copilului; b) [x] condiţiile de habitat; c) [x] activitatea copilului; d) [x] clima şi mediul geografic; e) [x] alimentaţia. 657. Factorii exogeni economico-sociali care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor: Sursa- curs

a) [x] profesia părinţilor; b) [x] asigurarea materială a familiei; c) [x] nivelul de instruire şcolară şi educativă; d) [ ] greutatea corporală; e) [x] calitatea îngrijirii copilului. 658. Acţiunea factorilor exogeni asupra organismului copilului depinde de: Sursa -curs

a) [ ] gradul de accelerare; b) [x] vârsta copilului; c) [ ] vârsta mamei; d) [x] intensitatea şi durata acţiunii factorului; e) [x] grupa de sănătate. 659. Factorii care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor şi adolescenţilor sunt: Sursa -curs

111

Release by MedTorrents.com

a) [x] exogeni naturali; b) [ ] maturizarea şcolară; c) [x] particularităţi individuale ale copiilor; d) [x] exogeni economico-sociali; e) [x] endogeni materni.

Igiena militară 660. Aprovizionarea cu apă la amplasarea oştirilor în condiţii de campanie se efectuează Sursa – [2] pag.184, curs

a) [ ] Din fântâni arteziene; b) [ ] Din bazine de suprafaţă; c) [x] De la punctul de aprovizionare cu apă; d) [x] De la punctul de distribuire a apei; e) [ ] Din fântâni tubulare. 661. Dezinfecţia apei în condiţii de campanie se face prin Sursa – [5] pag.205, curs

a) [x] Hiperclorinare; b) [ ] Coagulare; c) [ ] Desalinizare; d) [ ] Filtrat; e) [ ] Ozonare. 662. Necesitatea minimă de apă în condiţii de campanie pentru 1 militar în 24 ore Sursa – [2] pag.161, curs

a) [ ] 500ml – 1 l; b) [ ] 1.0 – 1,5 l; c) [x] 1.5 – 3,0 1; d) [ ] 3.0 – 5,0 1; e) [ ] 5-7 l. 663. Conţinutul clorului rezidual în condiţii de campanie este Sursa – [2] pag.201, curs

a) [ ] 0,1- 0,2mg.1; b) [ ] 0,3- 0,5mg.1; c) [x] 0,8 – 1,2mg.1; d) [ ] 2 -3mg.1; e) [ ] 3-4 mg/l.

112

Release by MedTorrents.com

664. Factorii specifici ce pot acţiona la staţiile de radiolocaţie sunt Sursa – [7] pag.46, curs

a) [x] Unde electromagnetice suprafrecvente; b) [ ] Zgomot; c) [ ] Vibraţii; d) [ ] Radiaţii ionizante; e) [ ] Temperaturi înalte. 665. Dezinfecţia apei din rezervele individuale în condiţii de campanie Sursa – [5] pag.214, curs

a) [x] Fierbere; b) [ ] Ozonare; c) [x] Tratare cu permanganat de potasiu; d) [x] Tratare cu pantocid; e) [x] Tratare cu peroxid de hidrogen. 666. Mijloace tehnice unitare pentru condiţionarea apei sunt Sursa – [5] pag.209, curs

a) [ ] Filtrul lent; b) [ ] Filtrul rapid; c) [x] Filtrul de cărbune şi ţesătură; d) [ ] Filtrul schimbător de ioni; e) [x] Staţia mecanizată de filtrare auto. 667. Grupurile indicilor de potabilitate a apei în condiţii de campanie sunt Sursa – [5] pag.162-170, curs

a) [x] Toxicologici; b) [x] Bacteriologici; c) [x] Organoleptici; d) [ ] Fizici; e) [ ] Conţinutul clorurilor. 668. Principalele metode de condiţionare a calităţii apei în condiţii de campanie Sursa – [5] pag.195-215, curs

a) [ ] Fluorizarea; b) [x] Dezinfecţia; c) [x] Decolorarea; d) [x] Dezactivarea; e) [x] Detoxicarea. 669. Metode de declorinare ale apei Sursa – [5] pag.208, curs

a) [ ] Filtrare lentă; b) [ ] Coagulare; c) [x] Tratare cu tiosulfat de Na; d) [ ] Tratare cu raze ultraviolete; 113

Release by MedTorrents.com

e) [x] Filtrare prin cărbune activat. 670. Pentru aprovizionarea oştirilor cu apă se preferă Sursa – [2] pag.180, curs

a) [x] Apele subterane profunde; b) [ ] Apele subterane de suprafaţă; c) [ ] Apele lacurilor; d) [ ] Apele atmosferice; e) [ ] Apele râurilor. 671. Filtrul de cărbune şi ţesătură e destinat pentru Sursa – [5] pag.208-210, curs

a) [ ] Desalinizarea apei; b) [ ] Clorinarea apei; c) [x] Decolorarea apei; d) [x] Dezinfecţia apei; e) [x] Dezactivarea apei . 672. Staţia mecanizată de filtrare e destinată pentru Sursa – [5] pag.211-213, curs

a) [x] Clorinare; b) [x] Declorinare; c) [x] Decolorare; d) [ ] Desalinizare; e) [x] Dezactivare. 673. Staţia de desalinizare e destinată pentru Sursa – [5] pag.211-213, curs

a) [x] Dezactivare; b) [x] Desalinizare; c) [x] Dezinfecţie; d) [ ] Clorinare; e) [ ] Detoxicare . 674. Factorii nocivi ce pot influenţa organismul tanchiştilor sunt Sursa – [7] pag.19-40, curs

a) [x] Poziţie forţată de muncă; b) [x] Regim termic nefavorabil; c) [x] Zgomot, trepidaţii, pulberi; d) [ ] Radiaţii ultraviolete; e) [x] Contact cu carburanţi şi lubrifianţi. 675. Consecinţe ale acţiunii condiţiilor de muncă nefavorabile asupra tanchiştilor Sursa – [7] pag.19-40, curs

a) [x] Stază sanguină; b) [x] Oboseală statică, simptomul "Spate dureros"; 114

Release by MedTorrents.com

c) [x] Supraîncălziri sau suprarăciri; d) [x] Intoxicaţii cu CO; e) [ ] Hipertermie locală . 676. Măsuri de profilaxie a acţiunii nocive a condiţiilor de muncă nefavorabile asupra tanchiştilor sunt Sursa – [7] pag.19-42, curs

a) [x] Exerciţii fizice la popasuri; b) [ ] Folosirea hainelor cu fibre metalice; c) [x] Ventilaţia tancurilor; d) [x] Respectarea distanţei între maşini; e) [x] Folosirea ochelarilor de protecţie, antifoanelor. 677. Acţiunea zgomotului asupra tanchiştilor Sursa – [7] pag.29-35, curs

a) [x] Complică sistemul de comunicare în maşină; b) [x] Contribuie apariţia oboselii precoce; c) [x] Apare hipoacuzia ; d) [x] Scade pragul auzului; e) [ ] Micşorează presiunea arterială. 678. Măsuri de protecţie a tanchiştilor de acţiunea nocivă a zgomotului Sursa – [7] pag.34, curs

a) [x] Reviziile tehnice ale tancului; b) [x] Izolarea fonică a pereţilor; c) [x] Folosirea sistemelor de amortizare; d) [x] Folosirea antifoanelor de tip bandaj; e) [ ] Folosirea generatoarelor de unde infraroşii. 679. Asupra organismului operatorilor staţiilor de radiolocaţie acţionează Sursa – [7] pag.52-59, curs

a) [x] Zgomot; b) [ ] Radiaţii ultraviolete; c) [ ] Radiaţii ionizante; d) [x] Suprasolicitări psihice; e) [ ] "Foame senzorială". 680.

Factorii nespecifici ce pot acţiona la staţiile de radiolocaţie sunt Sursa – [7] pag.19-42, curs

a) [ ] Radiaţii ione slabe; b) [x] Zgomotizant; c) [x] Substanţe chimice în aerul locului de muncă; d) [x] Suprasolicitări ale sistemului nervos central, analizatorului optic; e) [ ] Unde electromagnetice suprafrecvente . 681. Acţiunea biologică a radioundelor de frecvenţă supraînaltă va depinde de Sursa – [7] pag.76-79, curs

115

Release by MedTorrents.com

a) [x] Lungimea de undă; b) [x] Durata acţiunii; c) [x] Intensitatea câmpului electromagnetic; d) [x] Dimensiunile suprafeţei iradiate; e) [ ] Concentraţia bioxidului de carbon în aerul încăperii. 682. Acţiunea câmpului electromagnetic suprafrecvent asupra organismului se manifestă prin Sursa – [7] pag.45-53, curs

a) [x] Sporirea temperaturii corpului; b) [x] Sporirea termogenezii în ţesutul iradiat; c) [x] Sporirea temperaturii organelor interne intens vascularizate; d) [ ] Hipertenzie vasculară; e) [ ] Tahicardie. 683. Acţiunea specifică a câmpului electromagnetic suprafrecvent se manifestă prin Sursa – [7] pag.45-53, curs

a) [x] Inhibiţia funcţiei motorii şi secretorii a stomacului; b) [x] Bradicardie; c) [ ] Tahicardie; d) [x] Hipotonie vasculară; e) [ ] Hipertenzie vasculară . 684. Măsuri de protecţie de unde electromagnetice suprafrecvente sunt Sursa – [7] pag.49-53, curs

a) [x] Protecţia cu timpul; b) [x] Protecţia cu distanţa; c) [x] Protecţia cu ecrane; d) [x] Amplasarea corectă a sursei de iradiere; e) [ ] Diminuarea intensităţii iradierii. 685. Pentru protecţia de unde electromagnetice suprafrecvente se vor ecrana Sursa – [7] pag.50-53, curs

a) [x] Ferestrele; b) [x] Pereţii; c) [x] Combinezoanele; d) [x] Ochelarii de protecţie; e) [ ] Antena. 686. Ecranul de protecţie de unde electromagnetice suprafrecvente se confecţionează din Sursa – [7] pag.51-52, curs

a) [ ] Carton; b) [x] Plăci metalice; c) [ ] Hârtie; d) [x] Plase metalice; e) [ ] Sticlă.

116

Release by MedTorrents.com

Igiena radiaţiilor ionizante 687. Indicaţi tipurile de secţii radiologice Sursa – [1] pag.246, curs

a) [x] Secţii rontghenodiagnostic; b) [ ] Secţii de radiodiagnostic cu surse "închise"; c) [x] Secţii de radioterapie cu surse "închise"; d) [x] Secţii de radiodiagnostic cu surse "deschise"; e) [x] Secţii de radioterapie cu surse "deschise". 688. Radiaţiile ionizante formează în aer Sursa – [1] pag.247, curs

a) [x] Ozon (O3); b) [ ] Oxigen (O2); c) [x] Oxizi de azot; d) [ ] Oxizi de metale; e) [ ] Azot . 689. Pentru confecţionarea ecranelor şi echipamentului individual de protecţie ca component principal se utilizează Sursa – [1] pag.247, curs

a) [x] Metale grele; b) [ ] Metale uşoare; c) [ ] Sticlă organică; d) [ ] Materiale plastice; e) [ ] Stofă obişnuită . 690. Efecte biologice somatice nestocastice ale radiaţiilor ionizante sunt Sursa – [17] pag.181-182, curs

a) [x] Leucopenia; b) [x] Osteosarcomul; c) [x] Cancer al pieii; d) [x] Cancer tiroidian; e) [ ] Anemie aplastică . 691. Care din următoarele radiaţi ieste cea mai periculoasă la iradierea internă a organismului Sursa – [17] pag.172, curs

a) [x] Alfa; b) [ ] Fluxul de protoni; c) [ ] Beta; d) [ ] X; e) [ ] Gama .

117

Release by MedTorrents.com

692. Indicaţi principiul de radioprotecţie ce nu se aplică la lucrul cu sursele închise de radiaţiile ionizante Sursa – [2] pag.276, curs

a) [ ] Protecţia cu cantitatea; b) [ ] Protecţia cu timpul; c) [ ] Protecţia cu distanţa; d) [ ] Protecţia cu ecrane; e) [x] Folosirea mijloacelor de protecţie individuală pentru radiaţiile ultraviolete. 693. Pentru care grupe de persoane sunt normate dozele maxime admise de iradiere de 1 mSv/an Sursa –curs

a) [ ] Persoanele expuse profesional din industrie; b) [ ] Persoanele expuse profesional din domeniul medicinei; c) [ ] Persoanele care locuiesc în apropierea centralelor nucleare; d) [x] Populaţia în ansamblu; e) [ ] Pacienţi . 694. Efecte biologice stochastice ale radiaţiilor ionizante sunt Sursa – [17] pag.181-182, curs

a) [x] Cancer tiroidian; b) [x] Anemie aplastică; c) [ ] Cataracte; d) [ ] Fibroză pulmonară; e) [x] Afectarea fondului genetic al populaţiei . 695. Tipurile de radiaţii, apărute în procesul de dezintegrare radioactivă a elementelor Sursa – [17] pag.172, curs

a) [x] α – radiaţii; b) [x] β – radiaţii; c) [x] γ – radiaţii; d) [x] Radiaţii cu neutroni; e) [ ] Radiaţii ultraviolete. 696. Tipurile de radiaţii ce dă densitatea minimă de ionizare în substanţă Sursa – [17] pag174, curs

a) [ ] α – radiaţii; b) [ ] β – radiaţii; c) [x] j – radiaţii; d) [ ] Radiaţii cu neutroni; e) [x] Radiaţii X 697. Tipul de radiaţii ce dă densitatea maximă de ionizare în substanţă Sursa – [17] pag.172, curs

a) [x] α – radiaţii; b) [ ] β – radiaţii; c) [ ] γ – radiaţii; 118

Release by MedTorrents.com

d) [ ] Radiaţii cu neutroni; e) [ ] Radiaţii X . 698. Caracterul fizic al radiaţiilor X Sursa – [17] pag.172, curs

a) [ ] Flux de electroni; b) [ ] Flux a nucleelor de Heliu; c) [x] Unde electromagnetice (fotoni de energie); d) [ ] Flux de pozitroni; e) [ ] Flux de neutroni. 699. Caracterul fizic al radiaţiilor alpha Sursa – [17] pag.172, curs

a) [ ] Flux de electroni; b) [x] Flux a nucleelor de Heliu; c) [ ] Unde electromagnetice (fotoni de energie); d) [ ] Flux de pozitroni; e) [ ] Flux de neutroni. 700. Distanţa parcursă de razele - γ în aer Sursa –curs

a) [ ] Micrometri; b) [ ] Milimetri; c) [ ] Centimetri; d) [ ] Metri; e) [x] Sute de metri . 701. Distanţa parcursă de particulele - α în aer Sursa –curs

a) [ ] Micrometri; b) [ ] Milimetri; c) [x] Centimetri; d) [ ] Metri; e) [ ] Sute de metri. 702. Unităţile de exprimare a activităţii substanţelor radioactive Sursa – [17] pag.172, curs

a) [ ] Roenten; b) [x] Ciuri; c) [x] dezintegrări /sec; d) [x] mg-echivalent Ra; e) [x] Beqhereli. 703. Caracteristicile principale a radiaţiilor ionizante Sursa – [17] pag.181-182, curs

a) [x] Energia; b) [x] Proprietatea de penetrare; 119

Release by MedTorrents.com

c) [x] Proprietatea de ionizare; d) [ ] Proprietatea de destrucţie a materialelor; e) [ ] Efectul termic. 704. Urmările acţiunii iradierii ionizante asupra organismului uman Sursa – [17] pag.173, curs

a) [x] Efect somatic direct; b) [x] Efect somatic indirect; c) [x] Teratogen; d) [x] Efecte genetice; e) [ ] Nu sunt efecte . 705. Unităţile de expunere a dozei de expoziţie Sursa – [17] pag.175-176, curs

a) [x] Roentgen; b) [ ] Rad; c) [ ] Jouli/kg; d) [ ] Ciuri; e) [x] Culon/kg. 706. Componenţii fondului radioactiv natural Sursa – [17] pag.181-182, curs

a) [x] Radiaţia cosmică; b) [x] Radiaţia gama-telurică; c) [x] Radiaţia prin ingestie; d) [ ] Radiaţia apărută la experimentarea armamentului nuclear; e) [ ] Radiaţia cu izotopi radioactivi . 707. Efecte nestocastice somatice precoce Sursa – [17] pag.181-182, curs

a) [ ] Boala actinică acută; b) [x] Arsuri cutanate; c) [ ] Leucemii; d) [ ] Tumori; e) [x] Epilaţie. 708. Materialele folosite la confecţionarea ecranelor de protecţie contra radiaţiilor ionizante Sursa – [1] pag.247-248, curs

a) [x] Metale grele; b) [ ] Metale uşoare; c) [ ] Mase plastice; d) [x] Beton; e) [ ] Sticlă. 709. Doza admisă de iradiere a personalului medical conform NRP internaţionale Sursa –curs

120

Release by MedTorrents.com

a) [x] 20 mSv/an; b) [ ] 30 mSv/trimestru; c) [ ] 5 mSv/an; d) [ ] 0,5 mSv/an; e) [ ] 0,1 mSv/an. 710. Proprietatea de penetrare a razelor -β in mediu biologic Sursa – [17] pag.172, curs

a) [ ] Microni; b) [x] Milimetri; c) [ ] Centimetri; d) [ ] Metri; e) [ ] Sute de metri.

IGIENA MUNCII ÎN AGRICULTURĂ 711. Particularităţile muncii agricole: Sursa – curs

a) [x] b) [x] c) [x] d) [ ] e) [x]

Caracter sezonier; Efort fizic sporit; Prezenţa factorului biologic; Regim de muncă raţional; Folosirea pesticidelor.

712. Ramurile muncii în gospodăria sătească: Sursa – curs

a) [x] b) [x] c) [x] d) [x] e) [ ]

Agricultura; Zootehnia; Prelucrarea primară a produselor de origine vegetală; Prelucrarea primară a produselor de origine animalieră; Prelucrarea primară a produselor de origine sintetică.

713. Condiţiile de muncă în agricultură depind de: Sursa – curs

a) [x] b) [x] c) [x] d) [x] e) [ ]

Organizarea lucrului; Tehnologia prelucrării culturilor; Nivelul mecanizării; Utilajele tehnice folosite; Sistematizarea încăperilor manageriale. 121

Release by MedTorrents.com

714. Factorii ce acţionează asupra condiţiilor de muncă a mecanizatorilor sânt: Sursa – curs

a) [x] Variaţiile de temperatura ale aerului; b) [x] Pulberile; c) [x] Degajările gazoase; d) [x] Zgomotul şi vibraţia; e) [ ] Iluminarea artificială permanentă. 715. Bolile profesionale caracteristice mecanizatorilor sânt: Sursa – curs

a) [x] b) [x] c) [x] d) [x] e) [ ]

Lumbago; Radiculita lombo-sacrală; Boala de vibraţie; Bronşita cronică; Berilioza.

716. Măsurile de ameliorare a condiţiilor de muncă în agricultură sânt: Sursa – curs

a) [x] b) [x] c) [x] d) [x] e) [ ]

Utilizarea noilor pesticide mai puţin toxice; Perfecţionarea utilajului tehnico-agricol; Diminuarea nivelului zgomotului şi vibraţiei; Diminuarea nivelului de pulberi; Construcţia cabinelor deschise.

717. Factorii ce acţionează asupra condiţiilor de muncă în sere: Sursa – curs

a) [x] b) [x] c) [ ] d) [x] e) [x]

Umiditatea crescută a aerului; Viteza minimă a curenţilor de aer; Viteza mare a curenţilor de aer; Poluarea aerului cu monoxid de carbon; Suprasolicitarea fizică şi neuropsihică.

718. Factorii ce acţionează asupra condiţiilor de muncă în zootehnie: Sursa – curs

a) [x] b) [x] c) [x] d) [x] e) [ ]

Umiditatea crescută a aerului; Efort fizic sporit; Pulberile; Mirosul specific; Folosirea pesticidelor.

719. Bolile profesionale în zootehnie sânt: Sursa – curs

a) [x] b) [x] c) [x] d) [x] e) [ ]

Neuromiozitele; Angioneurozele periferice; Boala Rosenbach; Bruceloza; Hepatita virală A. 122

Release by MedTorrents.com

720. Factorii ce influenţează asupra condiţiilor de muncă la fabricile avicole: Sursa – curs

a) [x] b) [x] c) [х] d) [х] e) [ ]

Condiţiile meteorologice; Pulberile; Zgomotul; Impurificarea aerului cu microorganisme; Vibraţia.

SALUBRIZAREA CENTRELOR POPULATE 721. Se deosebesc reziduuri: Sursa – curs

a) [x] b) [x] c) [ ] d) [ ] e) [ ]

Solide; Lichide; Gazoase; Semilichide; Semisolide.

722. Etapele de epurare a reziduurilor lichide şi solide: Sursa – curs

a) [x] b) [x] c) [x] d) [x] e) [ ]

Colectare; Transportare; Neutralizare; Utilizare; Repartizare.

723. Sisteme de înlăturare a deşeurilor sânt: Sursa – curs

a) [x] b) [x] c) [ ] d) [ ] e) [ ]

Canalizarea; Transportarea; Evaporarea; Sedimentarea; Lichidarea.

724. Metode biotermice de epurare a deşeurilor solide sânt: Sursa – curs

a) [x] b) [x] c) [x] d) [ ] e) [ ]

Compostarea; Amenajarea în sere (utilizarea); Epurarea în locuri special amenajate; Spălarea; Dezinfectarea.

725. Sistemul reţelelor de canalizare poate fi: Sursa – curs

a) [x] Unitar; b) [x] Dublu; 123

Release by MedTorrents.com

c) [ ] Triplu; d) [ ] Segmentar; e) [ ] General. 726. Epurarea apelor reziduale poate fi realizată prin procedee: Sursa – curs

a) [x] Fizice; b) [x] Chimice; c) [x] Biologice; d) [ ] Entomologice; e) [ ] Radiologice. 727. Instalaţii fizice de epurare a apelor reziduale sânt: Sursa – curs

a) [x] b) [x] c) [x] d) [x] e) [ ]

Grătarele; Decantoare orizontale; Decantoare verticale; Bazinele de sedimentare; Filtrele biologice.

728. Metode biologice de epurare a apelor reziduale pot fi: Sursa – curs

a) [x] b) [x] c) [ ] d) [ ] e) [ ]

Naturale; Artificiale; Mecanice; Chimice; Evaporare.

729. Pentru epurarea biologică naturală a apelor reziduale se folosesc: Sursa – curs

a) [x] b) [x] c) [x] d) [ ] e) [ ]

Câmpurile de irigare; Câmpurile de asanare; Lacurile biologice; Decantoarele; Grătarele.

730. Pentru epurarea biologică artificială a apelor reziduale se folosesc instalaţiile: Sursa – curs

a) [x] b) [x] c) [x] d) [ ] e) [ ]

Filtrele biologice; Aerofiltrele; Aerotencurile; Grătarele; Decantoarele.

731. Metodă chimică de epurare a apelor reziduale este: Sursa – curs

a) [x] Dezinfecţia; 124

Release by MedTorrents.com

b) [ c) [ d) [ e) [

] ] ] ]

Dedurizarea; Limpezirea; Deodorarea; Sedimentarea.

732. Metode biologice de epurare a apelor reziduale nu pot fi: Sursa – curs

a) [ ] b) [ ] c) [x] d) [x] e) [x]

Naturale; Artificiale; Mecanice; Chimice; Evaporare.

733. Din reziduuri solide fac parte: Sursa – curs

a) [x] b) [x] c) [x] d) [x] e) [ ]

Gunoiul (de casă, de bucătărie); Deşeurile şi resturile de la bucătărie; Deşeurile industriale; Deşeurile de la abatoare; Apele meteorice.

734. Din reziduuri lichide fac parte: Sursa – curs

a) b) c) d) e)

[x] [x] [x] [x] [ ]

Excrementele; Resturile lichide de la bucătării; Apele industriale; Apele meteorice; Resturile industriale.

735. Nu se referă la etapele de epurare a reziduurilor lichide şi solide: Sursa – curs

a) b) c) d) e)

[ ] [ ] [ ] [ ] [x]

Colectarea; Transportarea; Neutralizarea; Utilizarea; Repartizarea.

736. Pentru epurarea apelor reziduale sânt folosite: Sursa – curs

a) b) c) d) e)

[х] [х] [х] [х] [ ]

Câmpurile de arare; Câmpurile de asanare; Câmpurile de irigare; Câmpurile de filtrare; Gropi de gunoi.

737. Deşeurile solide sânt înlăturate prin: 125

Release by MedTorrents.com

Sursa – curs

a) b) c) d) e)

[х] [х] [х] [х] [ ]

Ardere; Metoda biotermică; Compostare; Pe poligoane; La staţiile de aerare.

126

More Documents from "Nadejda Para"

June 2020 2
June 2020 0
June 2020 0
El Teclado.docx
December 2019 32