Recenzie Iulia Andreea Moldovan Divortul In Traditia Evreiasca

Divorţul într-o lume diferită – Recenzie la volulmul „Divorţul în tradiţia evreiască” al autoarei Iulia Andreea Moldovan, publicat la Editura Lumen din Iaşi Iaşi aprilie 2009 – Poporul evreu, recunoscut prin stricteţea regulilor sale şi prin tradiţia sa statornică, devine subiect de cercetare şi pentru autoarea Iulia Andreea Moldovan, care prin lucrarea „Divorţul în tradiţia evreiască”, vine să aducă un plus de noutate privind regulile de divorţ în comunitatea evreiască. Un popor cu reguli stricte, un popor care a cunoscut numeroase greutăţi, un popor cu tradiţie aleasă dar şi un popor învălui de mister - evreii . Cu toţii cunoaştem părţi din istoria lor, cu toţii ştim despre mentalitatea lor deosebită şi despre modul unic de supraveţuire. Multe voci îi caracterizează adeseori prin trecutul istoric pe care-l au sau prin inteligenţa superioară pe care o posedă. Evreii reprezintă un popor unit, care a reuşit să depăşească numeroase obstacole prin legăturile strânse pe care le au, prin unitatea de care dau dovadă, prin tradiţia lor puţin afectată de globalizare, inovaţii sau modernism. Autoarea Iulia Andreea Moldovan prin volumul său aduce un plus de lumină privind lumea enigmatică a poporului iudaic şi oferă informaţii „ascunse”despre problematica divorţului în rândul familiilor evreieşti. Aşa cum afirmă însăşi autoarea, „desfacerea căsătoriei (la evrei) este o problemă de tradiţie, cultură şi reflectă mentalitatea poporului evreu care a evoluat şi a suferit unele transformări în contextul intercaţiunii cu alte civilizaţii şi care a influenţat la rândul săi popoarele cu care a intrat în contact”. Volumul menţionat abordează multiple perspective, precum cele istorice, culturale, sociale, demografice fără însă a se dori a fi o analiză legislativă a problematicii divorţului iudaic. Divorţul în mentalitatea iudaică a cunoscut mai multe etape, plecându-se de la dreptul singular al soţului de a divorţa, ajungându-se actualmente, după secole întregi dedicate „patriarhatului”, la dreptul femeii evreice de a cere divorţ. „Iudaismul preţuieşte frumuseţea căsătoriei şi a vieţii de familie” lucru pentru care actul de divorţ, prin acel „get” dat de soţ soţiei pentru a o elibera de angajamentul căsătoriei, în trecut se poate realiza doar prin actual unilateral al soţului care se apela la acest procedeu atunci când soţul era nemulţumit de diferite apecte din partea soţiei. Autoarea evidenţiază prin lucrarea sa evoluţia divorţului în timp a poporului evreu şi mai mult de atât pune un mare accent pe cartea sfântă a evreilor – Tora. Aceasta susţine prin scrierile sale uniunea dintre soţ şi soţie şi aminteşte foarte rar despre divorţ, însă atunci când acest lucru este amintit se fac referiri îndeosebi la „păcatele” femeii evreice care dacă va avea „ceva necuviincios la ea” va fi alungată de acasă. Autoarea conferă o atenţie deosebită detalierii perioadelor istorice a poporului evreu îndeosebi din perspectiva practicii divorţului. Sunt rar amintite cazurile de divorţ iniţiate de femei. Această parte a volumului „Divorţul în tradiţia evreiască”, publicat la Editura Lumen, evidenţieză schimbările care au afectat poporul iudaic şi transformările care au rezistat mai multe secole sau care au fost înnăbuşite încă de la origine. În ciuda „fenomenelor” actuale de globalizare, modernizare, inovare sau emancipare, tradiţia

iudaică rămâne în continuare extrem de severă în ceea ce priveşte desfacerea familiilor evreieşti. Am rămas surprinsă să aflu motivele la care poate apela o femeie pentru a putea cere desfacerea căsătoriei. Dintre acestea aş vrea să amintesc următoarele: deficienţe fizice, mentale sau boli contagioase, meserii urât mirositoare, refuzul bărbatului de a-şi întreţine soţia (hrană, îmbrăcăminte, sexual), îngrădirea libertăţii sau renunţarea soţului la religia iudaică. Pe lângă motivele pe care le poate invoca o femeie cititorul poate afla şi alte perspective de obţinere a divorţului. Totodată acesta se poate familiariza cu procedura de realizarea a divorţului, procedură unică dată de apartenenţa la această tradiţie. Punctul de atracţie pentru acest volum este reprezentat prin noutatea pe care o aduce, din perspectiva informaţiilor inedite despre acest popor enigmatic, pentru publicul larg de cititori interesaţi de istoria şi evoluţia evreilor. Simona Ponea www.edituralumen.ro