Iulia Hasdeu

iulia haŞdeu, fiica eminentului filolog român bogdan petriceicu hasdeu, s-a născut la bucureşti în ziua de 14 noiembrie 1869. la 29 septembrie 1888, înainte de a împlini vârsta de 19 ani, a decedat la bucuresti în braţele parintilor săi. un copil supradotat, citea curent de la vârsta de 2 ani si jumatate, iar la vârsta de 8 ani vorbea perfect limbile germană, franceză, engleză. dupa absolvirea celor 4 clase primare într-o şcoală de băieţi din bucureşti, a urmat liceul la colegiul sf.sava din bucuresti, întotdeauna premiantă, în paralel, studiind la academia de muzică de la vârsta de 11 ani. Însotită de mama ei, la vârsta de 16 ani a continuat studiile în franta, la colegiul sévigné, apoi la sorbona, cautând întotdeauna societatea colegelor de clasă, scopul initial fiind studiul literaturii franceze. sursa foto iulia haşdeu: http:""www.cimec.ro"muzee"hasdeu"iulia3_1.jpg În anul 1886, la vârsta de 16 ani iulia hasdeu a trecut examenul de bacalaureat în litere - retorică şi filozofie -, înscriindu-se ca student al facultatii de litere, urmărind simultan cursurile pentru licenţă şi cel de la Şcoala de Înalte studii. concomitent studia pictura şi canto, având o voce minunată de mezzosoprană dramatică. nu a neglijat nici compoziţia, asa cum o dovedesc ariile pe care ea însasi le compunea pentru un anumit număr din poemele sale. datorită elocinţei sale, a ţinut la sorbona două conferinţe, una despre "logica ipotezei" şi cealaltă despre "a doua carte a lui herodot". cu toate aceste daruri naturale şi însuşite dea lungul timpul scurt cât a trait, era o figură deschisă şi agreabilă, o distincţie naturală, un caracter nobil, cu un mare spirit, o inteligenţă vie, o penetrare profundă, un suflet blând, o serenitate constantă şi o maturitate poetică. toate aceste calităţi intelectuale şi psihice, au fost însă zdruncinate întrucât sanatatea ei era foarte fragilă, suferind de boala pulmonară - ftizie - care încă facea ravagii în acea perioada. reîntorcându-se la bucureşti, medicii nu au reuşit sa diagnosticheze raul care o măcina, iar în ziua de 29 septembrie 1888 a trecut în eternitate. acea fiinţă fragilă a zdruncinat nu numai părinţii, dar şi pe cei care au avut fericirea să o cunoască, ca poet, artist şi gânditor, dotată cu o veselie nativă, frumuseţe naturală, spirit neliniştit, totul era natural în fiinţa ei, graţia nativă contopindu-se cu viata intensă în acea natură de elită. a fost admiratoarea a trei barbati: napoleon i, ferdinand de lesseps si victor hugo, pe care îi numea "cei 3 poeţi ai secolului". iulia haşdeu a fost înmormântată în cimitirul bellu din bucuresti, cavoul familiei aflându-se pe partea stânga a aleii principale. tatăl ei, profund afectat de moartea prematură a fiicei adorate, a construit la câmpina un castel unde b.p.haşdeu se retrăgea, folosind toate mijloacele de spiritism pentru a intra în contact cu spiritul fiicei sale.

castelul "iulia hasdeu" in 1893, bogdan petriceicu hasdeu, "geniu de o inspaimantatoare vastitate", cum il numise mircea eliade, dupa marea suferinta provocata de moartea fiicei sale, iulia, incepe sa construiasca la campina un castel. ridicat dupa proiectele transmise de spiritul copilului sau, in

sedintele de spiritism, micul castel este conceput ca un adevarat templu dedicat memoriei iuliei. el va fi locul de refugiu al marelui savant, hasdeu va petrece acolo tristetea ultimilor ani de viata, inconjurat de tristete si de neintelegerea contemporanilor sai. castelul, a carui constructie va fi terminata in 1896, dupa moartea savantului, va constitui subiectul unor tensionate discutii intre legatarii testamentari care vor propune sa-l doneze ministerului instructiunii publice, cu scopul de a-l transforma in muzeu. constructia, ce necesita reparatii inca dinaintea mortii lui hasdeu, a fost afectat in timpul primului razboi mondial si din 1924 ateneul popular "b.p.hasdeu" din campina incearca sa-l preia pentru restaurare. din nou lacasul va suporta consecintele celui de-al doilea razboi mondial si isi va conserva acea stare pana in 1955, cand numele sau va fi inscris pe lista monumentelor istorice. restaurat intre anii 1962-1964, constructia va adaposti din 9 aprilie 1965, muzeul memorial "b.p.hasdeu", gratie profesorului de istorie, nicolae simache, cel care a fondat aproape toate muzeele din judetul prahova. dupa cutremurul din 1977, castelul intra intr-un lung proces de restaurare si consolidare. ritmul acestui proces va fi grabit prin eforturile comune ale inspectoratului pentru cultura prahova, ale consiliului municipal campina, ale muzeului de istorie si arheologie si ale fundatiei "hasdeu". astfel, la 17 iunie 1994, muzeul memorial "b.p.hasdeu" este deschis partial si la 25 februarie 1995, el este pus in intregime la dispozitia publicului vizitator, desi lucrarile de restaurare nu se sfarsisera. vizitatorii pot admira mobilierul, obiectele familiei hasdeu, fotografii si documente originale, manuscrise, editii princeps ale cartilor savantului, colectii de reviste conduse de marele filolog ori la care acesta a colaborat, tablouri semnate de nicolae grigorescu, sava hentia, g.d. mirea, diogene maillart. preocuparile spiritiste ocupa, de asemenea, un loc important in ansamblul expozitiei.