Probleme Fundamentale Ale Pietelor De Munca In Contextul Extinderii Europene

INSTITUTUL EUROPEAN DIN ROMÂNIA

Probleme fundamentale ale pie]elor de munc` \n contextul extinderii europene Cazul Romåniei [i Ungariei

Colec]ia de studii IER

No. 8

UNIUNEA EUROPEAN~

Working Papers Series

Probleme fundamentale ale pie]elor de munc` \n contextul extinderii europene Cazul Romåniei [i Ungariei

Institutul European din Romånia Bdul Regina Elisabeta nr. 7-9 Bucure[ti, sector 3 Tel: 314 26 97 Fax: 314 26 66

Coordonator serie Mihai Moia

Serie editat` cu sprijinul programului PHARE RO - 2002 / 000 - 586.03.01

ISSN: 1582-4993 © Institutul European din Romånia

Opiniile prezentate aici apar]in autorului [i nu implic` \n nici un fel institu]ia pe care o reprezint`.

Institutul European din Romånia

Probleme fundamentale ale pie]elor de munc` \n contextul extinderii europene Cazul Romåniei [i Ungariei Mihai Moia

Bucure[ti, Iulie 2004 Colec]ia de studii, I.E.R. Nr. 8

4

CUPRINS I. Introducere II. Puncte cheie ale problematicii pie]ei for]ei de munc` 1. rata [omajului, rata particip`rii for]ei de munc` [i nivelul subocup`rii for]ei de munc`. 2. restructurarea economic`, trecerea de la vechile industrii la noile industrii 3. Structurarea [omajului [i subocup`rii for]ei de munc` pe anumite grupuri etnice, regionale, de vârst` [i sex. 4. bariere pentru mobilitatea for]ei de munc` 5. migra]ia for]ei de munc` 6. concluzii

III. Piata muncii în România A. Evolu]ia pie]ei muncii 1. evolu]ia PIB 2. popula]ia activ` 3. structura ocup`rii for]ei de munc` 4. somajul B. Impactul extinderii UE asupra pie]ei for]ei de munc` din România

IV. Piata muncii în Ungaria A. Evolu]ia pie]ei muncii 1. evolu]ia PIB 2. structura ocup`rii for]ei de munc` 3. somajul B. Impactul extinderii UE asupra pie]ei for]ei de munc` din Ungaria

V. Concluzii finale Anexe Bibliografie

5

6

Introducere: Extinderea, strategia social` de la Lisabona [i drumul \nainte cre[tere economic` sustenabil`, cu mai multe [i mai bune locuri de munc` [i o mai bun` coeziune social`1)”. Evident, noile state membre ale Uniunii Europene trebuie s` continue urm`rirea acestui obiectiv ambi]ios stabilit de Uniunea European`. Performan]ele pie]ei for]ei de munc` nu sunt omogene \ntre ]`rile membre ale UE, iar m`sura [i caracterul interven]ionismului \n politica social` sunt de asemenea heterogene2). }`rile europene au implementat politici diferite pe pia]a for]ei de munc` [i au experimentat diferite rezultate pe pia]a muncii. Din analiza unor diferi]i indicatori socio-economici ai diferitelor ]`ri membre ale UE se pot observa lesne decalajele dintre acestea. Astfel, eforturile s-au concentrat pe adoptarea unor politici eficiente de cordonare a ocup`rii for]ei de munc`, \n special din momentul lans`rii de c`tre Uniunea European` la Summit-ul Locurilor de Munc` de la Luxemburg \n noiembrie 1997, a Strategiei Europene a ocup`rii locurilor de munc`(EES)3), bazat` pe noile reglement`ri ale articolului ocup`rii for]ei de munc` din Tratatul de la Amsterdam.

Extinderea European` c`tre Est continu` s` fie una din cele mai mari provoc`ri cu care se confrunt` Uniunea European` \nc` de la \nfiin]area sa. |n pofida dificult`]ilor [i costurilor impuse de un asemenea proces, este evident c` nu exist` alternativ` politic` pentru acesta din moment ce r`måne singura op]iune viabil` pentru extinderea zonei de prosperitate economic`, stabilitate social` [i echilibru politic, elemente esen]iale pentru dezvoltarea democra]iei [i economiei de pia]`. Majoritatea popula]iei din ]`rile din Europa Central` [i de Est consider` aderarea la Uniunea European`, o cale rapid` c`tre prosperitate, \ns` pe termen lung, alinierea la normele europene implic` \n general costuri semnificative asupra acestora, iar \n particular, \n unul din cele mai sensibile sectoare – pia]a for]ei de munc`. |n cadrul Consiliului European de la Lisabona din Martie 2000, Uniunea European` a stabilit un nou set de obiective strategice pentru urm`torul deceniu “de a deveni cea mai competitiv` [i dinamic` economie din lume bazat` pe cunoa[tere, capabil` de o 1)

Consiliul European de la Lisbona, Martie 2000, http://www.europa.eu.int/comm/ employment_social/employment_strategy/index_en.htm 2) Decalajul dintre performan]ele economice ale diferitelor ]`ri se explic` \n literatura de specialitate prin decalajul “institu]ional” dintre acestea. Vezi lucrarea laureatului premiului Nobel \n economie Douglas North “Institutions, Institutional change and Economic Performance” 7

Conform EES, obiectivul principal era acela de a ob]ine un progres remarcabil \ntr-o perioad` de cinci ani. O evaluare am`nun]it` a primilor cinci ani a avut loc \n anul 2002, ocazie cu care s-au identificat o serie de probleme majore pentru viitorul EES, \n vederea ajust`rii acesteia cåt mai bine \n vederea atingerii obiectivului principal [i anume “cre[tere economic` sustenabil`, mai multe [i mai bune locuri de munc` [i o mai bun` coeziune social` pån` \n anul 2010”. Strategia Lisabona a fost creat` pentru a ajuta Uniunea European` s`-[i recapete condi]ia de ocupare total` a for]ei de munc` [i de a \nt`rii coeziunea social` pån` \n anul 2010. Consiliul European a considerat c` obiectivul acestor m`suri este acela de a cre[te rata ocup`rii for]ei de munc` la nivelul UE la 70% [i de a spori ponderea femeilor \n cadrul ocup`rii for]ei de munc` pån` la o medie de peste 60% pån` \n anul 2010. Obiectivele strategiei Lisabona, \n privin]a politicii sociale, au fost:

6. sporirea importan]ei aspectelor politicii sociale a extinderii [i a rela]iilor externe ale UE |n plus, Consiliul European de la Stockholm din martie 2001 a ad`ugat dou` obiective intermediare [i unul adi]ional: rata ocup`rii for]ei de munc` trebuie s` creasc` per total la 67% pån` \n anul 2005, 57% pentru femei pån` \n anul 2005 [i 50% pentru vårstnici pån` \n anul 2010. Mai tårziu, Consiliul European de la Barcelona din martie 2002 a confirmat faptul c` ocuparea total` a for]ei de munc` este obiectivul principal al Uniunii Europene [i a f`cut un apel pentru continuarea aplic`rii Strategiei de Ocupare a for]ei de munc` pentru \nt`rirea pozi]iei Strategiei de la Lisabona \ntr-o Uniune European` l`rgit`. Odat` cu extinderea Uniunii Europene prin admiterea celor 10 noi state, \n mai 2004, [i cu viitoarea extindere prin intrarea a cel pu]in \nc` dou` state \n 2007, evident astfel de obiective nu reprezint` doar noi puncte pe agenda noilor state membre, ci [i criterii de performan]` pentru Uniunea European`. Aceast` extindere f`r` precedent a f`cut ca Uniunea European` s` se confrunte cu noi provoc`ri. Aceast` lucrare se va referi la problemele pie]ei muncii din perspectiva extinderii Uniunii Europene. Astfel, putem lua \n calcul trei dimensiuni ale analizei:

1. cre[terea calitativ` [i cantitativ` a locurilor de munc` 2. anticiparea [i capitalizarea schimb`rilor \n cåmpul muncii prin crearea unui nou echilibru \ntre flexibilitate [i securitate 3. lupta \mpotriva s`r`ciei [i tuturor formelor de excludere social` [i disA. impactul extinderii europene criminare asupra pie]ei for]ei de munc` a statelor 4. modernizarea serviciilor de secu- membre ritate social` B. impactul extinderii europene 5. promovarea egalit`]i \ntre sexe asupra pie]ei for]ei de munc` a celor 3)

European Employment Strategy (EES) 8

10 noi state membre ale Uniunii Europene C. impactul extinderii europene asupra pie]ei for]ei de munc` a Romåniei [i Bulgariei \n procesul ader`rii la Uniunea European` \n anul 2007.

aceste puncte cheie pot avea un anumit impact \n ]`ri diferite datorit` condi]iilor economice specifice, toate ]`rile se confrunt` cu aceste probleme, numai c` la un nivel de intensitate diferit4).

Luånd \n considerare cele trei dimensiuni men]ionate mai sus, lucrarea este structurat` \n dou` p`r]i. Prima parte se refer` la problemele cheie din sfera acup`rii for]ei de munc` [i a pie]ei muncii care sunt aplicabile atåt statelor membre cåt [i celor candidate, iar cea de-a doua parte trateaz` cazul pie]ei muncii din Romånia [i Ungaria, cea din urm` f`cånd parte din primul val al extinderii europene, iar Romånia din al doilea val, \n cel mai fericit caz \n anul 2007.

1. Multe ]`ri membre ale Uniunii Europene se confrunt` cu rate mari ale [omajului, participare redus` a for]ei de munc` [i un nivel \n cre[tere al subocup`rii for]ei de munc`.

Este de men]ionat faptul c` scopul acestei analize este de a evalua implica]iile acestor probleme cheie la un nivel general, o analiz` detaliat` fiind f`cut` pentru cazul Romåniei [i Ungariei. La un prim nivel al analizei putem diferen]ia patru tipuri de elemente Puncte cheie ale problematicii care au un impact direct asupra ocupie]ei for]ei de munc` p`rii for]ei de munc`. Structura acestor Continua dezbatere pe problemele elemente este urm`torea: ocup`rii for]ei de munc`, ale politicii a. politici macroecnomice inefipie]ei muncii cåt [i ale migra]iei, preocup` atåt ]`rile membre cåt si pe cele ciente b. restructurarea economic` – trecene-membre ale Uniunii Europene. Este evident faptul c` problemele de pe rea de la vechile industrii la noile pia]a for]ei de munc` nu se aplic` cu industrii c. lipsa sprijinului pentru noile aceea[i intensitate tuturor ]`rilor, \ns` \n mod deliberat nu se va face distin- \ntreprinderi [i dificult`]i \n crearea c]ia \ntre ]`ri membre [i ]`ri aderante unui mediu prielnic de afaceri [i deoarece problemele cu care se con- investi]ii d. probleme specifice ale ocup`rii frunt` \n acest` sfer` sunt comfor]ei de munc` [i ale pie]ei muncii, parabile. }inånd cont de aceste consi- precum impozitarea salarial` derente, putem distinge 5 probleme Dup` cum [tim, una din cerin]ele cheie care vor fi analizate la modul general. Abordarea general` se poate Comisiei Europene \n ceea ce prive[te explica prin faptul c` de[i fiecare din criteriile economice pe care toate 4)

Performan]ele economice ale unei societ`]i difer` datorit` componentei culturale specifice. Vezi Fudulu Paul, „Handicaped Societies, A theory of continuous economic failure“, ed. Expert, 2000 9

]`rile aderante trebuie s` le \ndeplineasc` este de a avea o economie de pia]` func]ional`. |n vederea ob]inerii [i/sau p`str`rii acestui statut, una din principalele griji ale fiec`rie ]`ri este consolidarea procesului de macrostabilitate, cu alte cuvinte, asigurarea unei stabilit`]i economice pe termen lung. |n vederea aceasta, guvernele, deseori adopt` o politic` monetar` dur` [i o politic` fiscal` lejer`. Care sunt consecin]ele unei astfel de politici? Din p`cate, acest mix de politici antreneaz` anumite efecte negative care rezult` \n rate mari ale dobånzii [i o supraevaluare a cursului de schimb care de asemenea conduc la o sc`dere a investi]iilor [i a ritmului de cre[tere, creånd un mediu neprielnic pentru \ntreprinderile mici [i mijlocii [i nu \n cele din urm`, afectånd grav nivelul de cre[tere al ocup`rii for]ei de munc`. 2. Restructurarea economic`, trecerea de la vechile industrii la noile industrii Cu aceast` problem` se confrunt` \n special ]`rile care nu cu mult timp \n urm` au trecut de la o economie centralizat` la o economie de pia]`. Altfel spus, aceast` problem` este \n special caracteristic` ]`rilor \n tranzi]ie. Toate aceste ]`ri s-au concentrat pe alocarea resurselor umane \n sectorul industrial [i agricol. |ns` \n prezent, unul din aceste sectoare nu mai este eficient, iar costurile aferente derul`rii activit`]ii sunt prea mari. Problema cea mai dificil` const` \n g`sirea modalit`]ii de trecere de la sectorul

ineficient (agricultur` sau industrie) la un nou sector eficient (serviciile), \n m`sura \n care exist` o pondere substan]ial` a ocup`rii for]ei de munc` \n aceste sectoare necompetitive. |n aceast` privin]`, sunt mai mul]i factori care au o influen]` direct` asupra acestui aspect. Doi factori principali complic` situa]ia [i mai mult (acolo unde este cazul): – pe de o parte sunt caracteristicile specifice ale for]ei de munc`: • mobilitatea sc`zut` a for]ei de munc` - \n stråns` leg`tur` cu factorii regionali, datorit` faptului c` \n anumite cazuri, \n unele regiuni, for]a de munc` este concentrat` \n anumite industrii specifice, iar \nchiderea acestora ar \nsemna mutarea for]ei de munc` ocupate \n acea industrie, c`tre alte regiuni (ex.: minerit etc) • gradul de educa]ie al for]ei de munc` [i rezisten]a la recalificare profesional`. Multe dintre persoanele angajate \n astfel de industrii au o slab` calificare profesional` [i nu mai sunt persoane tinere. Astfel se poate explica re]inerea fa]` de recalificarea profesional`. • Nivelul sc`zut de trai al acestor angaja]i. O mare parte a celor angaja]i \n aceste industrii sunt slab califica]i, cu un nivel sc`zut de educa]ie [i cu un nivel sc`zut de trai. Aceste lucruri implic` faptul c` aceste persoane nu-[i pot permite s`-[i piard` slujba f`r` s` beneficieze de un sprijin puternic din partea autorit`]ilor prin sistemul de asigur`ri sociale. • Continuarea procesului de privatizare. Problema const` \n dificult`]ile \ntåmpinate \n cadrul 10

procesului de privatizare a marilor companii de stat. De obicei, aceste \ntreprinderi au un num`r foarte mare de angaja]i, costurile de func]ionare sunt foarte mari, dot`rile tehnice sunt uzate atåt fizic cåt [i moral [i ineficiente din punctul de vedere al raportului costuri/productivitate. Problemele apar \n momentul \n care investitori str`ini sunt interesa]i s` cumpere compania, dar procesul de restructurare al companiei implic` masiva reducere de personal, odat` cu \nlocuirea vechilor tehnologii cu unele noi, competitive. – lipsa sprijinirii noilor \ntreprinderi [i dificult`]ile \n creare unui mediu prielnic investi]iilor Trebuie re]inut faptul c` “banii sunt la[i”. Ei “merg” acolo unde se simt \n siguran]`. Pentru a asigura un climat prielnic investi]iilor pentru noile firme, firmele mici [i mijlocii [i pentru investi]iile directe, orice ]ar` trebuie s` creeze/ s` men]in` condi]iile pentru un asemenea climat. Problemele principale cu care se confrunt` unele ]`ri, cu grade diferite de intensitate, \ncercånd s` asigure [i s` men]in` un climat prielnic investi]iilor sunt: • Cadrul legislativ ineficient – accentuat de lipsa anumitor legi (falimentului) [i un nivel ridicat de birocra]ie. • Asigurarea stabilit`]ii macroeconomice pe termen lung – nivel ridicat al impozit`rii • Stabilitate politic` – \n cazul \n care guvernele se succed rapid, iar cadrul legislativ se schimb` pe

m`sur`, toate acestea vor contribui efectiv la crearea unui mediu neprielnic investi]iilor str`ine. – \n ceea ce prive[te dificult`]ile specifice ocup`rii for]ei de munc` [i pie]ei muncii, precum impozitarea salarial`, ne poate conferi o mai bun` privire de ansamblu Tabelul Nr.1: Ponderea impozitului pe salarii m`soar` povara fiscal` relativ` pentru un angajat cu venituri mici. Din Tabelul Nr.1 reiese clar tendin]a la nivelul Uniunii Europene de omogenizare a valorilor, \n pofida anumitor mici diferen]e \ntre anumite ]`ri. Ceea ce este suprinz`tor, este diferen]a mare dintre nivelul impozitului pe salarii din Europa [i cel din Statele Unite sau Japonia. Acest lucru denot` [i faptul c` pia]a for]ei de munc` din Europa este mult mai rigid` decåt cea existent` \n SUA.5) Una din cele mai mari probleme cu care se confrunt` anumite ]`ri este diferen]a dintre valoarea nominal` [i cea real` a nivelului de impozitare. De exemplu \n Romånia, rata nominal` a impozitului este declarat` ca fiind \n jurul mediei Uniunii Europene. Pe de alt` parte, situa]ia real` a impozit`rii \n Romånia este cu totul diferit`. Rata nominal` este calculat` raportåndu-se la totalul popula]iei ocupate, ceea ce \nseamn`, c` sunt incluse aici [i micile gospod`rii care produc pentru autoconsum. |n Romånia, \n jur de 40% din totalul popula]iei active se reg`se[te ocupat` \n sectorul agricol. Astfel, o mare parte din popula]ia activ` ocupat` \n agricultur` nu pl`te[te impozit de[i calculul indicatorului privind impozitul pe munc` acoper` \n totalitate cåmpul

5)

Vezi Sandrine Cazes [i Alena Negorova „Labor markets in transition: Balancing flexibility and security in Central and Eastern Europe“, ILO, 2003 11

dificult__ile specifice ocup_rii for_ei de munc_ _i pie_ei muncii, precum impozitarea salarial_

Tabel 1. Nivelul impozitului pe salarii

Tabel 1. Nivelul impozitului pe salarii

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

UE (15 state)

40.6

40.8

40.3

39.1

38.6

37.7

37.8

Zona Euro

43.4

43.2

42.6

41.6

41.1

40.2

40.3

UE + Aderante

41

41.1

40.6

39.6

39.2

38.3

38.3

Belgia

50.5

49.5

51.1

51

49.9

49.1

48.9

Danemarca

41.3

41.7

40.4

41.3

41.2

40.6

39.8

Germania

46.5

47.7

47.5

47

46.5

45.5

45.9

Grecia

34.9

35

35.1

34.3

34.3

34.3

34.3

Spania

34.4

34.8

35.1

32.6

32.8

33.4

33.9

Fran]a

44.3

41.6

42.5

40.3

39.6

38.4

37.8

Irlanda

26.5

24.9

23.4

21.5

18.1

17.3

16.6

Italia

48.3

48.8

44.4

44.1

43.3

42.8

42.7

Luxemburg

29.1

29.7

28.9

29.5

30.4

28.8

27.3

Olanda

39.3

38.8

39.2

40.2

40.6

36.8

37.2

Austria

41

41.1

41.5

41.6

40.1

39.7

39.9

Portugalia

30.6

30.8

30.7

30.2

30.4

29.5

29.5

Finlanda

44.4

44.2

44

42.6

42.4

41

40.4

Suedia

48.6

49.2

49.3

48.7

47.9

46.8

45.9

Marea Britanie

26.8

28.4

28.5

25.8

25.3

24.5

24.7

Islanda

15.2

15.9

17.2

16.9

18

18.9

19.4

Norvegia

34.4

34.3

34.5

34.4

34.2

33.8

33.8

}`rile aderante

42.5

42.5

42.1

42.2

42.4

41.7

41.1

Bulgaria

40.3

37.8

39.1

37.1

39.4

36.5

35.5

Cipru

16

16.2

16.3

16.5

16.7

17

17.5

Cehia

41.4

41.5

41.4

41.4

41.6

41.6

41.8

Estonia

38.5

39.5

39.8

40

38.2

37.4

37.4

Ungaria

46.8

47.8

47.4

48.2

50.1

45.8

42

Lituania

37.6

39.3

39.5

39.7

42

42.2

41.3

Letonia

39.3

41.5

41.6

41.7

41.4

41.2

41.4

Malta

15.8

15.8

15.9

16.4

17.3

17.4

18.1

Polonia

43.6

42.9

42.1

41.9

41.9

41.4

41.4

Romånia

42.7

42.9

45.1

48.2

43.1

43.5

42.3

Slovenia

40.9

41

41

41

41

40.3

39.8

Slovacia

40.4

40.5

40.7

42.3

39

41

40.3

Turcia

40.2

43.5

43

34.5

39.1

42.6

41.3

Statele Unite

29.2

29.2

29.1

29.2

29

27.4

27.3

Japonia

18.4

19.4

17.7

23.1

23.1

23.2

23.2

S

d t

E

t t

Sursa: date Eurostat 12

popula]iei active. Ceea ce se \ntåmpl` \n realitate \n privin]a impozit`rii for]ei de munc`, este c` se creaz` o [i mai mare \mpov`rare pe partea contributorului, cifrele reale indicånd valoarea impozitului, dep`[ind cu mult media Uniunii Europene. Evident, acest lucru are implica]ii serioase [i asupra laturii macroeconomice. 3. Structurarea [omajului [i subocup`rii for]ei de munc` pe anumite grupuri etnice, regionale, de vårst` [i sex. “Modernizarea Modelului Social European” a fost unul din principalele obiective ale [efilor de guvern ale statelor membre UE. Ace[tia sus]ineau c` “o Uniune dinamic` trebuie s` fie alc`tuit` din state active [i cu un nivel crescut de bun`stare. Un sistem de bun`stare bine definit [i func]ional ar trebui s` fie privit ca un factor de produc]ie prin oferirea de securitate social` [i schimbare. Acest lucru necesit` continua modernizare a Modelului Social European pe baza Agendei Sociale Europene adoptat` la Nisa, care constituie un cadru pentru politicile sociale.” |n consecin]` au fost ad`ugate cinci obiective: a. \mbun`t`]irea calit`]ii muncii b. promovarea includerii sociale

c. rolul partenerilor sociali \n realizarea schimb`rilor d. responsabilitatea social` corporativ` e. sisteme de protec]ie social` sigure [i sustenabile Exist` o foarte stråns` leg`tur` \ntre [omajul pe termen lung, s`r`cie [i excludere social`. Multe exemple au ar`tat c` [omajul pe termen lung poate duce la s`r`cie6). Desigur, s-ar putea spune c` acest lucru este caracteristic ]`rilor mai pu]in dezvoltate, unde nivelul s`r`ciei este ridicat [i distan]a de la normalitate la s`r`cie este foarte mic`. Problema care se ridic` este urm`toarea: exist` un model social European func]ional? |n literatura de specialitate este o mare dezbatere pe tema diferen]elor mari de performan]` economic` dintre state, \n condi]iile diferitelor \nzestr`ri cu resurse naturale ale statelor. Astfel, autori celebri7) au concluzionat c` nu se poate explica diferen]a de performan]` economic` dintre state f`r` a se lua \n considerare o nou` component` [i anume cea cultural`. Evident, rezultanta comportamentului unei societ`]i este dat` de comportamentul indivizilor din societate [i de rela]ia de putere sau de interac]iunea dintre ace[tia8). Astfel, din acest punct de vedere este chestionabil` eficien]a impunerii unui model european [i adoptarea

6)

Klára Fóti, Jozsef Nagy, Akos Jakobi, Eva Havasi. Judith Monastori, Marta Záhonyi: „Alleviating Poverty: Analysis and Recommendations 2002-2003“, Budapest 2003 7) Douglas North, “Institutions, Institutional Change and Economic Performance, 1990; Douglas North , “Economic Performance through time”, 1994; Hofstede, Samuel P., “Culture’s consequences. International differences in work-related values”, 1984 8) Vezi Fudulu Paul cu modelul propriu elaborat, al teoriei puterii generale. 13

acestuia de c`tre alte state care pot avea o component` cultural` diferit`. Cel mai bine se poate eviden]ia acest lucru prin prezentarea a dou` modele culturale fundamentale vis-à-vis de ocuparea for]ei de munc`, spre exemplu: \ntr-un sistem occidental unde gradul de libertate economic`9) este mai mare [i criteriul de performan]` este cel al \navu]irii, individul va alege locul de munc` cel mai bine pl`tit pe care \l poate ob]ine, renun]ånd chiar la o pozi]ie ierarhic` superioar` \n favoarea unui venit mai mare. Pe de alt` parte, cel`lalt tip de personalitate, deseori \ntålnit \n ]`ri unde libertatea economic` a fost restråns` (aplicabil [i \n Romånia), iar criterul de performan]` este puterea relativ` (\n compara]ie cu ceilal]i indivizi), individul va alege locul de munc` care \i va asigura o pozi]ie social` cåt mai \nalt`, exercitånd o putere relativ` cåt mai mare fa]` de ceilal]i membri ai societ`]ii, \n detrimentul altor locuri de munc` pe care le-ar putea ob]ine, mult mai bine remunerate. Astfel, unii caut` s` fie [efi, indiferent de salariu, iar al]ii doresc s` cå[tige cåt mai mult, indiferent de pozi]ia ierarhic` ob]inut`. Dar, dup` cum spuneam mai \nainte, exist` anumite probleme care sunt comune atåt ]`rilor membre ale Uniunii Europene cåt [i celor ne-membre. De aceea, modernizarea modelului european cuprinde anumite m`suri de combatere a discrimin`rii pe motive de ras` sau origine etnic`, religie sau credin]`, vårst`, handicapuri sau orient`ri sexuale.

De exemplu, Strategia Lisabona cuprinde anumite obiective cuantificabile, \n sfera pie]ei muncii: a. atingerea nivelului de 70% a ocup`rii for]ei de munc` pentru popula]ia adult` b. cre[terea la peste 60% a ocup`rii for]ei de munc` pentru femeile din popula]ia activ` c. atingerea nivelului de cel pu]in 50% pentru ocuparea for]ei de munc` a persoanelor vårstince 4. Bariere pentru mobilitatea for]ei de munc` |n contextul extiderii Europene, problematica barierelor mobilit`]ii for]ei de munc` necesit` o aten]ie deosebit`. Problema const` \n migrarea for]ei de munc` din zonele cu o ocupare redus` a for]ei de munc` c`tre zonele cu un grad ridicat de ocupare [i din zonele cu o productivitate sc`zut` c`tre cele cu un grad mare de productivitate. Extinderea Uniunii Europene implic` o cre[tere semnificabil` a gradului de realocare a for]ei de munc` \ntre ramurile industriale \n ]`rile membre (UE 15), dar experien]a indic` faptul c` va fi foarte greu pentru structura institu]ional` a pie]elor muncii s` se acomodeze cu aceast` situa]ie. De exemplu, \n Germania, formarea profesional` de baz` [i negocierea nivelului salariului \n cadrul ramurior industriale au dus nu numai la cre[terea productivit`]ii \n cadrul sectoarelor industriale ci [i la rate foarte mici ale migr`rii for-

9)

Raportul libert`]ii economice \n lume, elaborat de cercet`tori din cadrul organiza]iei CATO, prezint` o ierarhie a ]`rilor cu un grad de libertate economic` cåt mai ridicat. Acest indicator al libert`]ii economice este foarte important, deoarece \n func]ie de valoarea acestuia se poate calcula estimativ gradul de performan]` economic` al ]`rii respective. 14

]ei de munc` \ntre \ntreprinderi, sectoare industriale [i chiar ocupa]ii. |n general vest europenii evit` schimbarea locurilor de munc` frecvent, \n medie, \n anul 2000 doar 16,4% din popula]ia ocupat` [i-a p`strat slujbele pe o perioad` mai mic` de un an, comparativ cu nivelul de 30% \nregistrat \n Statele Unite. Multe pie]e al for]ei de munc` europene \ntåmpin` dificult`]i \n privin]a realoc`rii geografice ale industriilor existente. Mobilitatea for]ei de munc` regional` este mai mic` \n Europa decåt \n SUA. Conform statisticilor10) care intervieveaz` un num`r mare de gospod`rii reprezentative pentru fiecare ]ar` membr` a UE, rulånd acela[i set de \ntreb`ri despre educa]ie, locurile de munc` [i venituri, 1 din 200 cet`]eni ai Uniunii Europene (0,5% din popula]ia total`) \[i schimb` re[edin]a \n fiecare an. |n Statele Unite, cca. 6,7 milioane de oameni (2,5% din popula]ie) migreaz` \ntre grani]e \n fiecare an. Persoanele f`r` cet`]enie din cadrul UE, a c`ror pondere a cresut \n ultimul timp, par s` fie mult mai mobile comparativ cu restul for]ei de munc`. Cca. 12 din 200 de persoane f`r` cet`]enie din cadrul UE \[i schimb` re[edin]a anual \n cadrul UE, comparativ cu 1 din 200 cet`]eni ai Uniunii, conform aceleia[i surse11). Prezen]a din ce \n ce mai numeroas` a imigran]ilor va ajuta Uniunea European` s` aib` o for]` de munc` mult mai mobil`, fapt care ajut` la cre[terea productivit`]ii \n anumite ra-

muri, reglarea mai bun` a mecanismelor pie]ei [i implicit cre[terea concuren]ei [i competitivit`]ii \n anumite ramuri [i sectoare economice. |n consecin]`, guvernele statelor UE nu ar trebui s` restrång` aceast` mobilitate a for]ei de munc` prin m`suri excesive \n aria protec]iei ocup`rii for]ei de munc`, care vizeaz` cre[terea costurilor firmei \n cazul concedierii angaja]ilor sau men]inerea obstacolelor actuale pentru migra]ia intra-european`12). |n viitorul apropiat se contureaz` dou` posibile direc]ii care vor realoca for]a de munc` [i capitalul \n cadrul UE 25. Mai \ntåi, precum ]`rile Central [i Est Europene sunt considerabil mai s`race decåt media UE 15 (la cca. 35% din PIB la paritatea puterii de cump`rare pe cap de locuitor [i 12% \n termeni reali), for]a de munc` din aceast` zon` este evident mai ieftin` decåt \n zona UE 15. Este adev`rat c` exist` un decalaj \ntre nivelurile de calificare a for]ei de munc` \n UE [i zona ]`rilor din Europa Central` [i de Est (\n ]`rile UE 15 este un nivel mult mai mare de calificare a for]ei de munc`). Dar chiar [i cu acest decalaj, va fi mult mai profitabil pentru ]`rile din Europa de Vest s` importe for]` de munc` necalificat` [i s` exporte capital sau chiar s` \nchid` afacerile din Europa de Vest [i s` le mute \n noile ]`ri membre ale Uniunii Europene, reducånd astfel considerabil costurile de produc]ie [i sporindu-[i nivelul de competitivitate pe pia]`. Tocmai \n acest sens exist` o mul]ime de discu]ii la nivel \nalt \n cadrul

10)

Statistici realizate pe baz` de chestionare de c`tre “European Community Household Panel” European Community Household Panel 12) “Who is afraid of the big enlargement? Economic and Social implications of the European Union’s Prospective Eastern Expansion”, Centre for Economic Policy Research, 2002 11)

15

Tabel 2. Media câ_tigurilor salariale brute anuale în sectorul industrial _i 2. Media al cå[tigurilor salariale brute anuale din \n sectorul industrial [i cel al celTabel al serviciilor, salaria_ilor cu norm_ întreag_ întreprinderi cu cel pu_in serviciilor, al salaria]ilor cu norm` \ntreag` din \ntreprinderi cu cel pu]in 10 10 angaja_i (ECU/EUR)

angaja]i (ECU/EUR) 1995 UE 15

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

23904 22806.1 23095.2 25531.6 26922.7 28401.8 29369.5 39329.5

Zona Euro 23904 22139.7 22454.4 23090.2 23730.2 23549.7 24465.2 35308.4 UE + Acc

21422 17489.7 20811.2 20994.3 22358.4 26992.4 25521.9 28793.5

Belgia

28945 29131

Danemarca :

36376

28901

29616

30701

31644

33109

:

36235.1 37208.7 39514.7 40962.2 41661.2 43577.2

Germania

34584 35254

35093

36033

36862

37253

38204

39440

Grecia

11291 11916.9 12604.8 13209.5 13925.7 14721

15431.3 :

Spania

:

16043

16192

16528

17038

17432

17873.6 :

Fran]a

23952 24292

24798

25519

25947

26521

27319

:

Irlanda

:

:

:

:

:

:

:

:

Italia

:

:

:

:

:

:

:

:

Luxemburg :

:

32746.2 33462

34534.2 35910

37801.3 38551.4

Olanda

27966 28140

28061

29189

30426

31901

33900

35200

Austria

:

:

:

:

:

:

:

:

Portugalia

:

:

:

:

:

12619.6 13338

Finlanda

23584 23883

24005

24944

25739

27398.3 28554.8 :

Suedia

:

:

:

:

:

31620.8 30467.1 :

Marea Britanie

:

:

:

29370.2 32269.4 37676.5 39233

}`ri aderante

2529.6 2973.86 3516.76 4028.29 4805.58 4545.48 6786.5

Cipru

:

Lituania

1385.3 1597.17 2285.63 2799.06 3016.85 :

Ungaria

3062.3 3157.77 3543.11 3685.93 3770.39 4172.46 4898.07 5870.66

Malta

8746.7 9287.23 10114.4 10713.1 11581.3 12552.6 13319.9 13459.9

Polonia

:

3076.02 :

Slovacia

:

:

3178.91 3291.77 3124.98 3583.14 3836.83 :

Bulgaria

:

:

895.74

1216.1

Elve]ia

:

42194

:

40726.7 :

:

40553 6889.04

14314.5 14963.2 15361.5 16810.6 17607.5 :

4155.51 5309.7

16 migra_ia for_ei de munc_

:

:

43683

:

7509.45 7172.43

1330.17 1436.12 1518.3

Sursa: EUROSTAT 4.

:

:

: :

Uniunii Europene, pentru a contracara aceast` migra]ie a firmelor din ]`rile vest-europene c`tre noile state membre. De[i acest fenomen este \ntålnit [i \n America, unde atåt firmele de renume din Statele Unite cåt [i cele din Canada [i-au mutat punctele de produc]ie \n zone unde costurile sunt mult mai mici, sporindu-[i astfel competitivitatea pe pia]a american`11), ]`ri precum Germania [i Fran]a lupt` din r`sputeri pentru protejarea for]ei de munc` autohtone. |n acest sens, aceste ]`ri, nu cu mult timp \n urm` au solicitat introducerea unui sistem unic de impozitare care s` reduc` acest decalaj dintre costurile de produc]ie dintre o ]ar` din vestul europei [i ]`rile noi membre din zona central [i est-european`. 5. Migra]ia for]ei de munc` Acest subiect a fost [i este extrem de dezb`tut de c`tre speciali[ti cu preponderen]` \n state membre UE 15, deoarece mul]i dintre ace[tia se temeau c` extinderea Uniunii Europene c`tre est va cauza o migra]ie \n mas` a for]ei de munc`, o realocare industrial` c`tre noile state membre ca urmare a costurilor reduse ale for]ei de munc` [i cre[terea [omajului \n råndul for]ei de munc` necalificate o dat` cu importul de for]` de munc` mai calificat` [i mai ieftin` din Est. |n Europa, majoritatea migra]iilor nu sunt permanente, ci doar o parte a unui proces de mobilitate \n care atåt \ntoarcerea cåt [i migra]ia \n serie sunt elementele unei economii dinamice. Uniunea European`, avånd experi-

en]a unei perioade relativ \ndelungate de [omaj pe termen lung, [i-a schimbat optica \n ceea ce prive[te migra]ia for]ei de munc`. Aceste aspecte eviden]iaz` problemele care exist` pentru anumite calific`ri, iar estim`rile demografice indic` o considerabil` restrångere a pie]ei for]ei de munc` \n urm`torii 15 ani. Deja anumite efecte sunt vizibile, precum restrångerea num`rului de persoane calificate \n sectorul IT. Principalele obiec]ii \mpotriva migra]iei necontrolate a for]ei de munc` sunt faptul c` fluxurile de intrare a unor muncitori mai pu]in califica]i \ntr-o anumit` regiune pot reduce veniturile medii, pot duce \n [omaj muncitori locali [i astfel s` creasc` povara asupra servicilor sociale. De asemenea fluxurile de ie[ire a for]ei de munc` dintr-o anumit` regiune sunt percepute ca un fenomen de scurgere de materie cenu[ie (brain draining), reducåndu-se astfel poten]ialul de cre[tere. Astfel, acest proces este perceput ca un mijloc de perpetuare a inegalit`]ilor \ntre regiuni, [i de \nt`rire a unei structuri atåt centrale cåt [i periferice \n cadrul economiei europene, \n care anumite regiuni se afl` \ntr-un cerc vicios, cu un regim autonom de cre[tere economic` [i venituri ridicate [i altele, prinse \ntr-o situa]ie de dependen]` cu un regim sc`zut de cre[tere economic` [i un nivel sc`zut al veniturilor. |n primul rand trebuie men]ionat faptul c` exist` o contradic]ie implicit` prin faptul c` regiunile gazd` se tem de un influx de imigran]i care vor

11)

Firme precum Nike, Reebok etc. [i-au mutat punctele de produc]ie \n China, Singapore, Taiwan etc. 17

ocupa locurile de munc` slab calificate, \n timp ce regiunile de origine se tem de pierderea reziden]ilor cei mai califica]i. Evident, temerile celor dou` ipostaze se exclud una pe cealalt`. |n cazul \n care s-ar adeveri temerea regiunii gazd`, ar avea loc un influx de for]` de munc` slab calificat` [i ieftin` care ar putea produce un [oc pe pia]a local` a muncii, \ns` acest lucru ar \nsemna infirmarea temerii regiunii de origine prin care estimeaz` pierderea de for]` de munc` \nalt calificat`. Acela[i lucru este valabil [i pentru situa]ia invers`, \n care s-ar adeveri temerile regiunii de origine. |n al doilea rånd, mobilitatea for]ei de munc` \n cadrul Uniunii Europene a fost mereu catalogat` ca fiind prea mic` pentru a servi ca un mecanism adecvat de ajustare a condi]iilor economice divergente ([ocuri asimetrice) \ntre anumite regiuni, mai ales \n contextul Uniunii Monetare12). |n al treilea rånd, disparit`]ile dintre condi]iile economice dintre statele UE 15 [i noile state membre ale UE sunt mai mari decåt oricare dintre cele experimentate de Uniunea European` \n cadrul extinderilor anterioare. |n al patrulea rånd, majoritatea migra]iilor for]ei de munc` nu au loc \n acela[i timp [i nu sunt de o natur` permanent`: deseori for]a de munc` migreaz` pentru perioade scurte de

timp ca o form` de a-[i spori veniturile pe termen scurt. Multe din fluxurile de for]` de munc` au un caracter sezonier [i regulat. Problema lipsei mobilit`]ii for]ei de munc` a fost men]ionat` de c`tre Forumul Superior pe probleme de calificare [i mobilitate, care a raportat \n Decembrie 2001 [i ale c`rui recomand`ri au fost incluse \n Planul de Ac]iune propus de Consiliul de la Barcelona din martie 2002. Acesta a elaborat o serie de recomand`ri cu privire la mobilitate profesional` [i geografic`, concentråndu-se pe nevoia de \mbun`t`]ire a informa]iilor [i transparen]ei pe pie]ele muncii, incluzånd m`suri pentru ca grupurile de orice calificare s` se poat` bucura de mobilitate. Planul de Ac]iune identific` 11 ac]iuni privind mobilitatea profesional` [i dezvoltarea calific`rii for]ei de munc`, alte 11 ac]iuni asupra mobilit`]ii geografice [i trei privind \mbun`t`]irea fluxului de informa]ii [i sporirea transparen]ei pe pia]a for]ei de munc` pån` \n anul 2005. Extinderea Uniunii Europene care a avut loc \n mai 2004, reprezint` o important` oportunitate pentru UE de a analiza poten]ialele viitoare probleme privind oferta de munc`. Este esen]ial s` nu se piard` cå[tigurile poten]iale prin impunerea de constrångeri excesive asupra liberei circula]ii a for]ei de

12)

Mainstream-ul teoriei economice ar afirma c` for]a de munc` migreaz` c`tre venituri mai mari. |n cazul unui [oc asimetric, care reduce cererea de for]` de munc` \ntr-o regiune \n rela]ie cu cealalt`, for]a de munc` s-ar deplasa dinspre regiunea cu o cerere sc`zut` a for]ei de munc` c`tre regiunea cu o cerere crescut` de for]` de munc`. Aceasta va duce la cre[terea veniturilor \n regiunea cu o cerere sc`zut` a for]ei de munc` [i la reducerea veniturilor \n regiunea cu o cerere ridicat`, fapt care va reduce dezechilbrul. Faptul c` acest lucru nu se petrece \n realitate, este pus pe seama imperfec]iunilor pie]ei muncii care \mpiedic` for]a de munc` s` r`spund` eficient la evolu]iile pie]ei. 18

munc`. Pie]ele for]ei de munc` nu pot fi tratate independent de pie]ele bunurilor [i de capital. Migra]ia trebuie v`zut` din ce \n ce mai pregnant, nu ca o schimbare a loca]iei, ci ca o parte a unei decizii strategice pe termen lung \n contextul unor circumstan]e familiale. |n special acest tip de migra]ie poate avea implica]ii serioase pentru viitorul flux comercial [i de capital. Un element important r`måne inciden]a migra]iei pe termen scurt, sezonier` sau pe baz` contractual`. Fluxurile agregate de migran]i nu reflect` aceste diferen]e \n mod corespunz`tor. Migra]ia sezonier` de obicei nu este \nregistrat`, dar fluxurile nete pot subestima ajust`rile poten]iale ale mobilit`]ii totale [i caracteristicilor migran]ilor implica]i. Pentru majoritatea ]`rilor din Europa Central` [i de Est, problema migra]iei este una semnificativ`, dar nu covår[itoare. Pentru ]`rile UE 15 fluxurile de imigran]i, chiar [i \n ]`rile cele mai afectate precum Austria [i Germania, sunt foarte mici comparativ cu popula]ia total` [i poten]ialul existent de imigran]i. Exist` anumite ]`ri din Europa Central` [i de Est, unde migra]ia reprezint` o problem` semnificativ`. Albania, este cel mai bun exemplu cunoscut, unde pån` \n 1998, cca. 75% din popula]ia ocupat` \[i exprima dorin]a de a munci \n alt` ]ar`, iar \ntre 1994 [i 1998, peste 40% dintre ace[tia au emigrat. Acestea sunt probabil probleme temporare. Mai mult, cele mai actuale mi[c`ri, chiar [i cele ilegale, sunt pe termen scurt. Fluxurile nete de migra]ie, \n ceea ce prive[te ]`rile membre UE 15, au r`mas relativ constante \n perioada anilor ’90. Cea mai mare rat` a migra-

]iei nete a fost \nregistrat` de Luxemburg. Sc`deri considerabile ale ratei imigra]iei nete au fost \nregistrate \n Austria, Germania [i Grecia, celelalte trei ]`ri cu rate relativ mari \nregistrate \n anii ’90 cånd au \ntåmpinat cele mai mari probleme cu refugia]ii din zonele de r`zboi, imediat dup` deschiderea grani]elor \n timpul primelor faze le tranzi]iei ]`rilor din Europa Central` [i de Est. Cele mai mari transform`ri au avut loc \n Irlanda [i Portugalia, din ]`ri nete de emigran]i, \n ]`ri nete de imigran]i. Aceste transform`ri sunt corelate \mbun`t`]irii performan]elor economice din aceste ]`ri, reprezentånd astfel un mesaj important pentru ]`rile din Europa Central` [i de Est care deja [i-au sporit considerabil performan]ele economice. Concluzii De[i performan]ele economice ale ]`rilor noi membre ale Uniunii Europene au cunoscut [i continu` s` cunoasc` o \mbun`t`]ire remarcabil`, totu[i r`mån sim]ite diferen]e privind nivelul de trai al cet`]enilor acestor ]`ri [i cei ai ]`rilor vest-europene. Mai ales, dup` ritmurile sc`zute de cre[tere economic` \nregistrate de ]`rile occidentale, coroborate cu niveluri ridicate ale [omajului, problemele pie]ei for]ei de munc` au c`p`tat o importan]` deosebit`. Mai mult, extinderea f`r` precedent ca amploare a Uniunii Europene c`tre Est a sensibilizat [i mai mult anumite probleme ale pie]elor muncii. Dup` cum spuneam \n introducerea acestei lucr`ri, problemele fundamentale cu care se confrunt` pie]ele for]ei de munc` sunt comune, diferind doar nivelul intensit`]ii cu care acestea se manifest` \n state diferite. 19

Principalele concluzii care se desprind \n uma analizei acestei problematici a pie]ei muncii \n contextul l`rgirii europene sunt: • decalajul dezvolt`rii economice dintre ]`rile membre ale UE este principalul motor al orient`rii fluxurilor migratoare ale for]ei de munc`. • Mi[c`rile for]ei de munc` \ntre statele membre nu trebuie s` reprezinte un motiv de \ngrijorare ci dimpotriv`, acestea avånd rolul de a regla dezechilibrele de pe pie]ele for]ei de munc`, astfel \ncåt m`suri excesive de restrångere a migra]iei putånd avea repercursiuni negative. • Datorit` diferen]elor de dezvoltare economic` dintre ]`rile membre UE 25, cel mai pobabil va spori considerabil exportul de capital (investi]iile) dinspre ]`rile vest-europene c`tre cele din Europa Central` [i de Est, deoarece din ce \n ce mai multe \ntreprinderi din Europa de vest \[i vor muta capacit`]ile de produc]ie \n ]`rile noi membre, deoarece costurile de produc]ie sunt mult mai mici, for]a de munc` este mai ieftin`, sporindu-[i astfel competitivitatea pe pia]a european`. • |n ]`rile receptoare de noi tehnologii [i de investi]ii, se va accentua considerabil procesul de formare profesional` pentru cre[terea gradului de calificare la locul de munc` al muncitorilor.

• Sistemul de informare [i transparen]a pe pia]a for]ei de munc` trebuie \mbun`t`]ite considerabil, pentru a preg`ti mai bine capitalul uman pentru o mai bun` mobilitate pe pia]a muncii [i pentru recalificarea profesional`, altfel disparit`]ile regionale se pot accentua. • Politicile pie]ei for]ei de munc` trebuie s` ]in` seama mai mult de particularitatea modelelor culturale specifice ale diferitelor ]`ri membre ale Uniunii Europene, eficien]a unui model unic de urmat devenind din ce \n ce mai chestionabil`. • Sporirea nivelului de libertate economic`13), duce la \mbun`t`]irea performan]elor economice [i implicit la sporirea nivelului de trai al cet`]enilor. |n primul rånd aceasta se realizeaz` prin diminuarea rolului statului \n economie14). • Interven]ia anumitor state pentru contracararea mut`rii investi]iilor [i capacit`]ilor de produc]ie din ]`rile mai dezvoltate c`tre cele mai pu]in dezvoltate [i ale migra]iei for]ei de munc` \n sens invers, poate avea efecte negative considerabile pe termen lung, deoarece acest proces duce atåt la sporirea competitivit`]ii pe pia]a european`, implicit la o cre[tere a calit`]ii produselor [i la sc`derea pre]ului acestora, cåt [i la sporirea nivelului de cre[tere economic` a

13)

James Gwartney [i Robert Lawson, „Economic Freedom of the World Annual Report 2003“, www.cato.org 14) “Titani” ai teoriei economice au demonstrat \n literatura de specialitate c` bunurile publice pot fi foarte u[or substituite cu bunurile private (de exemplu ap`rarea), desfiin]ånd practice teoria bunurilor publice. Dup` cum putem observa chiar \n via]a de zi cu zi, din ce \n ce mai multe bunuri publice \ncep a fi \nlocuite sau au loc \n paralel cu sisteme private (de ex. sistemul de pensii). Totu[i, teoria bunurilor publice face parte din teoria economic` fundamental`, nefiind \nc` detronat` de noile teorii economice. 20

]`rilor receptoare de investi]ii str`ine, avånd asfel loc o omogenizare a nivelurilor de dezvoltare economic` a ]`rilor membre ale UE 25. • Beneficierea ]`rilor noi membre ale UE de Fondurile Structurale, va duce la o dezvoltare considerabil` a pie]ei muncii \n aceste ]`ri cåt [i la reducerea deficien]elor acesteia (diminuarea distorsiunilor). • Urm`rirea [i implementarea m`surilor strategiei de Lisabona \n privin]a dezvolt`rii pie]ei for]ei de munc` la nivel european, va duce la o \mbun`t`]ire considerabil` a func]ion`rii pie]ei muncii, cu condi]ia ajust`rii acestora la specificul cultural-institu]ional al fiec`rui stat. • Reducerea decalajelor de dezvoltare economic` dintre statele membre ale UE, sporirea competitivit`]ii produselor comercializate cåt [i cre[tere concuren]ei pe pia]a european`, conduc per amsamblu la cre[terea competitivit`]ii economiei Uniunii Europene. • Noile pie]e ale ]`rilor noi membre ale Uniunii Europene atractive pentru statele vest europene, pot scoate ]`ri precum Germania din ritmul de stagnare a cre[terii economice [i lansarea acestuia pe panta cre[terii. • De altfel [i pia]a european` reprezint` o surs` de venituri pentru noile ]`ri membre ale UE, care vor extinde pie]ele de desfacere a produselor indigene.

Pia]a muncii \n Romånia Evolu]ia pie]ei muncii Pia]a muncii din Romånia a suferit o transformare semnificativ` \n ultimul deceniu, \n principal datorit` procesului de tranzi]ie de la o economie pla-

nificat` la o economie de pia]`. Astfel, Romånia face parte din grupul ]`rilor \n tranzi]ie care se confrunt` cu serioase probleme pe pia]a for]ei de munc`, probleme care rezid` din ineficienta structurare a activit`]ilor economice (o mare pondere a marilor companii de stat), un sc`zut nivel de trai, venituri mici, speran]` redus` de via]` etc. |n special \n ]`rile \n tranzi]ie precum Romånia, problematica ocup`rii for]ei de munc` este de o importan]` deosebit`. |n plin proces de redresare economic`, capitalul uman joac` un rol crucial pentru asigurarea cre[terii economice [i productivit`]ii pe termen lung. Problema \n ceea ce prive[te ocuparea for]ei de munc` nu const` numai \n a spori furnizarea locurilor de munc` din punct de vedere cantitativ ci de asemenea [i calitativ. Cu alte cuvinte, nu este de ajuns s` creezi numai noi locuri de munc` ci [i sporirea calit`]ii acestora [i implicit calitatea vie]ii. |n zilele noastre, unul din elementele cheie pentru prosperitatea economic` este competitivitatea. Pentru a produce produse competitive, trebuie asigurat un proces de produc]ie performant care s` \ncorporeze for]` de munc` \nalt calificat`. Unul din motivele pentru care Romånia nu a ob]inut statutul de economie de pia]` func]ional` \n data de 5 noiembrie 2003, a fost pentru c` Romånia nu este \nc` preg`tit` s` fac` fa]` presiunii concuren]iale de pe pia]a Uniunii Europene. Cu alte cuvinte, Romånia se confrunt` cu o problem` de competitivitate. Dup` cum am men]ionat anterior, unul din elementele cu un impact direct asupra competitivit`]ii economice este gradul de calificare al for]ei de munc`. 21

|n aceast` analiz`, voi \ncerca s` prezint cåt mai realistic posibil, principalele caracteristici ale pie]ei for]ei de munc` din Romånia. Produsul Intern Brut (PIB) a crescut \n anul 2002, \n termeni reali cu 4,9%, \nregistrånd astfel o u[oar` sc`dere comparativ cu anul 2001, cånd s-a \nregistrat valoarea de 5,7%. Romånia

|n figura 1 putem observa trendul pozitiv al PIB \n ultimii ani. Comparativ cu media Uniunii Europene, precum alte state, Romånia a \nregistrat niveluri semnificativ mai sc`zute. |n anul 2003 popula]ia activ` a fost de 9915 mii persoane, mai mult de jum`tate (55,1%) fiind b`rba]i. O

Fig. 1. Rata real` de cre[tere a PIB

Sursa: Institutul Na]ional de Statistic` a cunoscut o redresare \n termenii PIBului dup` o perioad` de trei ani \n care a \nregistrat valori negative, din 1997 (6,1%) pån` \n 1999 (-1,2%).

pondere de 55,9 % din totalul popula]iei active o de]ineau persoanele cu studii liceale [i profesionale.

Fig. 2. PIB / cap de locuitor la PPP (paritatea puterii de cump`rare) comparativ cu media UE 15 = 100

Sursa: OECD 1999a; Austrian Institute for Economic Research (WIFO) 22

Tinerii reprezentau 11,7% din popula]ia activ`, mai mult de jum`tate avånd domiciliul \n mediul rural (52,7%). Rata de activitate a popula]iei de 15 ani [i peste a fost de 54,8%, atingånd valoarea cea mai mare (89,9%) pentru b`rba]ii din grupa de

cuiesc \n propor]ie de 68,7% \n mediul rural. Aceste cifre se explic` prin faptul c` majoritatea popula]iei este ocupat` \n sectorul agricol, ceea ce \nseamn` o concentrare a for]ei de munc` cu prec`dere \n mediul rural. Dar datorit` faptului c` veniturile \n

Fig. 3. Ponderea popula]iei active, 2003

Sursa: Institutul Na]ional de Statistic` vårst` 35-44 ani. Rata de activitate a persoanelor adulte (25-49) avea nivelul cel mai ridicat (80,1%) comparativ cu cea \nregistrat` pentru celelalte grupe de vårst`. Tinerii (1524 ani) figureaz` cu o rat` de 34,2%, iar cei \n vårst` de 55-64 ani cu 38,8%. Pentru anul 2003, analizånd distribu]ia popula]iei ocupate pe grupe de vårst`, rezult` c` ponderea ce mai mare este de]inut` de persoanele din grupa de vårst` cuprins` \ntre 25-34 ani, urmånd cele din grupa de vårst` de 35-44 ani. Tinerii au reprezentat 10,3% din popula]ia ocupat`, fiind mai numero[i \n mediul rural (57,7%). Persoanele din grupa de vårst` 25-49 ani se g`sesc cu prec`dere \n mediul urban iar cele de 50 ani [i peste, lo-

mediul rural sunt considerabil mai mici decåt cele din mediul urban, are loc o deplasare a for]ei de munc` adulte dinspre mediul rural c`tre mediul urban. De asemenea este demn de observat faptul c` mare parte din popula]ia ocupat` \n agricultur` este vårstnic`. Astfel se eviden]iaz` foarte clar faptul c` cea mai dezavantajat` grup` a popula]iei este cea cuprins` \ntre 15 [i 24 ani [i ce de 65 ani [i peste adic` exact cei care debuteaz` cåt [i cei ce ies de pe pia]a muncii. Tot \n anul 2003, popula]ia ocupat` cuprindea 9223 mii persoane, cunoscånd astfel o u[oar` sc`dere fa]` de anul anterior. Rata de ocupare a popula]iei de 15 ani [i peste era de 51%, dintre care 23

Fig. 4. Ocuparea for]ei de munc` pe grupe de vårst`

Sursa: Institutul Na]ional de Statistic` Fig. 5 Ocuparea for]ei de munc` pe grupa de vårst` de peste 65 ani

Sursa: CANSTAT, 2003 44,6% reprezentau femei iar 57,9% b`rba]i, prezentånd deci diferen]ieri pe sexe, iar ponderea cea mai mare o de]ine mediul rural cu 55,2% fa]` de mediul urban cu 47,5%. Dup` cum se poate observa din graficul de mai sus, comparativ cu alte state ale Uniunii Europene, Romånia are ponderea cea mai mare a persoanelor de vårst` de peste 65 de ani \n råndul for]ei de munc` ocupate. Acest

lucru se datoreaz` \n primul rånd nivelului sc`zut de trai al popula]iei [i \n al doilea rånd ineficientei func]ion`ri a sistemului de securitate [i asigur`ri sociale. Practic, persoanele vårstnice \ncearc` din r`sputeri s` r`mån` \n cåmpul muncii deoarece prin sistemul de pensii existent nu ar putea nici pe departe echivala cå[tigurile salariale. Pe de alt` parte, odat` ie[it la pensie, un cet`]ean nu se mai poate 24

Fig. 6. Ocuparea for]ei de munc` \n agricultur`

Sursa: CANSTAT, 2004 implica \n nici un fel de contract de munc` remunerat`, deoarece \n acest caz nu ar mai putea beneficia de pensie. Aceast` pondere foarte mare a grupei de vårst` de peste 65 ani \n råndul popula]iei ocupate are implica]ii serioase pe pia]a muncii din Romånia. Dar toate aceste probleme cu care se confrunt` pia]a muncii ne duc cu gåndul la o serie de probleme serioase cu care \nc` se confrunt` Romånia \n acest domeniu. Una dintre acestea ar fi implicarea cåt mai multor persoane \n activit`]i informale pentru a-[i procura veniturile necesare, fiind astfel lua]i \n eviden]` ca angaja]i de[i \n alte circumstan]e ar fi ap`rut ca [omeri sau persoane inactive. Cea mai mare pondere a activit`]ilor informale o reg`sim \n sectorul agricol care \n Romånia are o pondere foarte mare, de cca. 43% \n anul 2002 [i de 35,7 % \n anul 2003. Astfel, \n anul 2002, \n sectorul agricol figurau ca angaja]i peste 38,6% din for]a de munc`, iar persoanele ocupate de peste 65 de ani din acest sector reprezentau o pondere de 16% totalul

popula]iei ocupate. Astfel, pe activit`]i ale economiei na]ionale, o pondere de 35,2 % dintre persoanele ocupate lucrau \n agricultur`. |n ramurile agricole lucrau 35,7% din persoanele ocupate, \nregistråndu-se astfel o u[oar` sc`dere de 0,7 puncte procentuale, 33,7% se reg`seau \n industria prelucr`toare, 14,5% \n comer] [i 8,9% \n administra]ia public` [i ap`rare. Ponderea popula]iei ocupate \n agricultur` este \n sc`dere, dup` cum se poate observa [i din graficul de mai sus, deoarece tot mai mul]i tineri cåt [i cei cuprin[i cu vårsta \ntre 35-49 ani, din mediul rural, caut` s` migreze \n mediul urban, unde condi]iile de trai sunt mai bune [i veniturile mai mari. Singura amenin]are o reprezint` faptul c` subven]iile pentru agricultur` din cadrul politicii de dezvoltare regional` prin intermediul Fondurilor Structurale care vor fi acordate Romåniei, vor cre[te considerabil condi]iile de munc` din sectorul agricol, iar dac` acestea nu vor avea loc treptat, vom asista la o migrare a for]ei de munc` dinspre mediul urban \nspre cel rural. 25

Fig. 7. Structura popula]iei ocupate pe grupe de vårst` [i statut profesional

Sursa: Institutul Na]ional de Statistic`, 2003 |n ceea ce prive[te analiza pie]ei muncii dup` structura popula]iei ocupate pe grupe de vårst` [i statut profesional, se poate observa din graficul de mai jos ponderea salaria]ilor (62,5%) este cea mai ridicat` \n totalul popula]iei ocupate. Persoanele de sex feminin reprezen-

num`rul femeilor este de 3 ori mai mic decåt cel al b`rba]ilor. Dup` cum se poate observa din tabelul 3 de mai sus, popula]ia ocupat` \n agricultur`, silvicultur` [i pescuit ocup` ponderea cea mai ridicat`, concentra]ia acesteia fiind \n mediul rural.

Fig. 8. Structura popula]iei ocupate pe sexe, medii [i statut profesional

Sursa: Institutul Na]ional de Statistic`, 2003 tau cea mai mare parte dintre lucr`torii neremunera]i (71,3%), de]ineau o pondere de 44,5% \n categoria salaria]ilor [i de 30,3% \n cea a lucr`torilor pe cont propriu. Cea mai mare discrepan]` pe sexe se constat` \n rådul patronilor, unde

De remarcat este faptul c` sectorul serviciilor are o pondere foarte mic` \n totalul popula]iei ocupate, ceea ce reprezint` inc` o problem` serioas` pentru pia]a muncii din Romånia. Este adev`rat c` exist` un trend pozitiv \n privin]a cre[terii gradului de ocupare \n 26

Tabel. 3.Tabel. Rata3.ocup`rii dup` sexe [i medii \n anul 2003 Rata ocup_rii dup_ ocupa]ie, ocupa_ie, sexe _i medii în anul 2003 2003

Popula]ia ocupat` (total) 9222508 2,44

masculin

feminin

urban

rural

5056735 3,06

4165773 1,69

4661597 4,16

4560911 0,69

Speciali[ti cu ocupa]ii intelectuale [i [tiin]ifice

7,46

6,95

8,09

13,12

1,68

Tehnicieni mai[tri [i asimila]i

9,06

6,05

12,72

14,67

3,33

Func]ionari administrativi

4,04

2,20

6,26

6,57

1,45

Lucr`tori operative \n servicii, comer] [i asimila]i

8,08

4,83

12,03

12,13

3,95

Agricultori [i lucr`tori califica]i in agricultur`, silvicultur` [i pescuit

32,57

30,26

35,38

3,00

62,79

Me[te[ugari [i lucr`tori califica]i \n meserii de tip artizanal

17,80

23,60

10,76

24,55

10,90

Alte categorii de ocupa]ii

18,54

23,04

1,31

21,79

15,21

Din care muncitori necalifica]i

7,30

7,79

6,72

7,23

7,38

Total Membri ai corpului legislativ, ai executivului, \nal]i func]ionari ai administra]iei publice

Sursa: INSSE Sursa: Institutul

Na]ional de Statistic`, 2003

sectorul serviciilor, \ns` cifrele actuale \nregistrånd o sc`dere de la nivelul de indic` o r`månere \n urm` a Romåniei 7,1% din anul 2000. |n anul 2002 s-a \nregistrat o cre[tere semnificativ` a la acest capitol. Fig. 9. Rata [omajului pe sexe, medii [i grupe de vårst` \n anul 2003

Fig. 8. Rata somajului pe sexe, medii _i grupe de vârst_ în anul 2003

Sursa: Institutul Na]ional de Statistic` Reducerea ratei [omajului a fost [i este una din principalele preocup`ri ale guvernului Romåniei. |n anul 2001, rata [omajului a fost de 6,6%,

ratei [omajului comparativ cu anul precedent, acesta fiind de 8,4%. |n 2003, rata [omajului a sc`zut u[or, ajungånd la valoarea de 8%, aceast` 27

sc`dere datoråndu-se \n principal implement`rii mai eficiente a politicilor ocup`rii for]ei de munc`. Elementul de distorsiune \n structura [omajului \l reprezint` grupa de vårst` (15-24 ani), care de]in \n continuare ponderea cea mai mare din totalul [omerilor. Dintre ace[tia 36% se reg`sesc \n mediul urban iar 29% \n mediul rural. De asemenea \n råndul aceleia[i categorii de vårst`, se poate observa o pondere mai ridicat` a ratei [omajului \n råndul femeilor. |n ceea ce prive[te structura [omajului pe sexe, nivelul cel mai ridicat al [omajului a fost \nregistrat \n råndul b`rba]ilor, \ns` cu diferen]e destul de mici fa]` de femei, astfel \ncåt putem spune c` exist` o tendin]` de omogenizare a [omajului \n ceea ce prive[te structura pe sexe. Comparativ cu alte state din Europa Central` [i de Est (fig. 9), unele deja membre ale Uniunii Europene, Romånia are un nivel al [omajului destul de mic. Bulgaria, competitoarea

noastr` direct` \n cursa integr`rii europene a \nregistrat \n anul 2003, un nivel al [omajului considerabil mai mare decåt cel al Romåniei (16,8% fa]` de 8%), precum [i ]`ri ca Polonia (19,7%), Letonia(11,6), Slovacia(7,9). Ungaria [i Cehia au \nregistrat rate ale [omajului pu]in mai mici dec`t nivelul \nregistrat \n Romånia, respectiv 5,9% [i 7,3%. Impactul extinderii UE asupra pie]elor for]ei de munc` din Romånia Extinderea f`r` precedent a Uniunii Europene cu 10 noi state din Europa Central` [i de Est, nu are implica]ii doar la nivelul statelor membre [i al celor noi intrate, ci [i la nivelul celor din al doilea val al extinderii. Romånia \n calitate de ]ar` aderant`, face parte din urm`torul val al extinderii UE, care va avea loc \n cel mai fericit caz pentru Romånia \n anul 2007. Repercursiunile extinderii [i

Fig. 10. Rata [omajului \n ECE

Sursa: EUROSTAT

28

asupra ]`rilor \nc` \n curs de aderare la Uniunea European` se explic` prin faptul c` procesul de integrare european` este unul de durat`, care a \nceput o dat` cu semnarea Acordului de Asociere [i cu deschiderea negocierilor cu Uniunea European`. Negocierile cu Uniunea European` presupun atåt adoptarea integral` a acquis-ului comunitar cåt [i implementarea acestuia, treptat`, necesitånd continuarea [i accelerarea reformei economice. |n domeniul politicii sociale [i a ocup`rii for]ei de munc`, Romånia a f`cut progrese importante \nc` de la \nceputul perioadei de tranzi]ie de la economia planificat` la cea de pia]`. Una dintre realiz`rile esen]iale pe care Romånia le-a \nregistrat \n acest domeniu a fost introducerea noului Cod al Muncii. De[i acesta reprezint` un pas important \n calea reformei cadrului legislativ \n domeniul politicii sociale, anumite inconsisten]e ale noii legisla]ii continu` s` \ngreuneze via]a salaria]ilor [i angajatorilor. Vorbind pu]in mai \nainte de gradul de libertate economic` al unei ]`ri [i efectele acestuia asupra performan]ele economice, nu pot s` nu fac o paralel` [i s` m` refer la cazul noii legisla]ii \n domeniul muncii. |nainte de intrarea \n vigoare a noului Cod al Muncii, angaja]ii temporari puteau fi angajati cu conven]ie de munc`. |n prezent, conven]iile s-au desfiin]at, iar contractele prev`zute de noul Cod sunt prea rigide. |n cazul in care o firm` dore[te s` angajeze pe termen scurt o persoan` (spre exemplu un zilier), este nevoie de cel pu]in o s`pt`mån` de birocra]ie [i, \n plus, acela[i om nu poate fi angajat decåt de cel mult dou` ori. Din fericire

aceast` situa]ie “dificil`” se va remedia \n curånd, odat` cu intrarea \n vigoare a unei hot`rårii de guvern, la 1 septembrie. HG 938/2004 a fost publicat` \n Monitorul Oficial \n data de 10 iunie [i va oferi rezolvarea enigmei “cum poate fi angajat legal figurantul dintr-o piesa de teatru, muncitorul zilier etc”. Aceast` hot`råre de guvern reglementeaz` situa]ia agentului de munc` temporar`, care va avea menirea de a echilibra oferta cu cererea de munc` pe termen scurt. O alt` inconsisten]` a noii legisla]ii este aceea c` \n cazul salaria]ilor angaja]i pe cumul de func]ii \n limita de ore lucrate admise de lege, ace[tia vor avea acelea[i obliga]ii de contribu]ie social` ca la locul de munc` de baz` \ns` drepturi depline au numai la locul de munc` de baz`. Toate aceste lacune legislative au un efect negativ asupra evolu]iei pie]ei muncii, exercitånd presiuni asupra cre[terii activit`]ii informale. Pentru a se pre\ntåmpina descurajarea for]ei de munc`, eforturi semnificative trebuie depuse \n sfera reformei fiscale [i institu]ionale. |n primul rånd, continuarea reformei administrative trebuie s` conduc` la formarea de speciali[ti \n domenii prioritare pentru gestionarea fondurilor comunitare, diseminarea \n teritoriu a informa]iilor privind implica]iile procesului de aderare la nivelul microeconomic, cåt [i la reducerea sistemului birocratic, care reprezint` un obstacol \n calea bunei desf`[ur`ri a activit`]ior economice. Un efect direct al extinderii europene [i implicit al continu`rii reformei economice \n Romånia \l reprezint` continuarea [i accelerarea procesului 29

de privatizare. Evident, implica]iile care deriv` din acest proces sunt vaste, cele mai importante dintre acestea fiind: • reducerea arieratelor bugetare prin desfiin]area sau privatizarea marilor \ntreprinderi de stat, nerentabile. • cre[terea investi]iilor str`ine, prin preluarea acestor \ntreprinderi de c`tre societ`]i transna]ionale. • sporirea dot`rilor cu noi tehnologii a \ntreprinderilor privatizate [i implicit cre[terea nivelului calific`rii profesionale [i specializ`rii angaja]ilor. • Sporirea productivit`]ii muncii, cre[terea profitabilit`]ii \ntreprinderii [i m`rirea veniturilor salariale. Structura popula]iei ocupate va suferi anumite modific`ri datorate continu`rii eforturilor de adoptare [i implementare a acquis-ului comunitar [i anume: • \n privin]a structurii popula]iei ocupate dup` sfera activit`]ilor economice, va avea loc cre[tere continu` a ponderii ocup`rii \n sectorul industrial [i al serviciilor \n detrimentul sectorului agricol. Totu[i exist` riscul ca datorit` subven]iilor acordate acestui sector prin instrumentele de pre-aderare cåt [i \n viitor prin Fondurile Structurale, \n m`sura \n care aceste nu se acord` ponderat, s` asist`m nu numai la o cre[tere a nivelului veniturilor \n acest sector ci [i o cre[tere a ocup`rii for]ei de munc`. De aceea, trebuie acordat` o aten-

]ie deosebit` sprijinirii acestui sector si monitorizarii programelor \n desf`[urare. • Se vor reduce decalajele privind gradul de ocupare \n mediul rural fa]` de cel urban. • Va spori sprijinul acordat tinerilor de a intra pe pia]a muncii, crescånd considerabil oportunit`]ile de angajare pentru ace[tia. • Prin \mbun`t`]irea sistemului de securitate [i asigur`ri sociale [i implicit prin cre[trea nivelului pensiilor, popula]ia aflat` la vårsta pension`rii nu va mai trebui s` amåne momentul pension`rii, diminuåndu-se astfel decalajul dintre veniturile ob]inute \n cåmpul muncii [i nivelul pensiei. |ntr-adev`r acesta este un proces de durat`, iar alternativa sistemului de pensii private reprezint` viitorul acestei reforme15). • Diferen]ele ponderii ocup`rii for]e de munc` \n prin]a structur`rii pe sexe, se vor omogenezia datorit` implement`rii treptate a m`surilor de \mbun`t`]ire a statutului femeii \n cadrul societ`]ii. |mbun`t`]irea mediului de afaceri datorit` reformei legislative [i reducerii birocra]iei va conduce la sporirea nivelului invesi]iilor str`ine, \n special \n zonele defavorizate, \n primul rånd datorit` faptului c` acolo, for]a de munc` este mai ieftin`, iar costurile de func]ionare a activit`]ii sunt mai mici. |n consecin]`, decalajele dintre nivelul de ocupare pe regiuni cåt [i dintre nivelul veniturilor, se vor diminua considerabil.

15)

Ini]iatorul acestei reforme a pensiilor private este Jose Piñera, care a implementat efficient \n Chile o astfel de reforma a pensiilor. 30

Cre[terile masive ale nivelurilor pre]urilor \n ]`rile noi membre ale Uniunii Europene, vor avea efectul de intensificare a schimburilor comerciale externe, stimulåndu-se exporturile. Deja asist`m la acest proces, dup` ce, ca urmare a exploziei pre]urilor \n Ungaria, s-au intensficat schimburile comerciale \n regiunile grani]ei romåno-ungare. Migra]ia for]ei de munc` \nspre statele membre UE nu se estimeaz` a cre[te alarmant, ci va fi o migra]ie preponderent pe termen scurt [i mediu, majoritatea celor care pleac` s` munceasc` \n str`in`tate, ducåndu-se pe baz` de contract pe durat` determinat` [i pentru a spori veniturile cu care apoi s` se \ntoarc` \n ]ar`. Evident, statul beneficiaz` de acest aranjament, o dat` prin impozitarea veniturilor ob]inute de muncitorii romåni \n str`in`tate, iar a doua oar` prin repatrierea veniturilor acestora prin economisire sau investi]iile realizate \n ]ar`. O alt` tendin]` a evolu]iei pie]ei muncii \n contextul eforturilor Romåniei de integrare \n UE \n „al doilea val”, o reprezint` adåncirea decalajului dintre nivelul de trai al popula]iei cu venituri mari [i cea cu venituri mici. Acest lucru se explic` prin faptul c` reformele economice presupun o serie de constrångeri [i poveri, resim]ite \n primul rånd de p`tura de jos a popula]iei. Cu alte cuvinte, exist` tendin]a dizolv`rii p`turii de mijloc a popula]iei [i \mbog`]irea [i mai accentuat` a celor boga]i [i s`r`cirea [i mai acut` a celor s`raci. De aceea, \n aceast` privin]` trebuie depuse eforturi sus]inute pentru protejarea [i stimularea persoanelor defavorizate. Conturarea tendin]ei de cre[tere a gradului de calificare a for]ei de mu-

nc` va avea ca efect imediat sporirea nivelului ponderii popula]iei absolvente de \nv`]`månt superior. Un alt efect al procesului de extindere a UE asupra pie]ei for]ei de munc` din Romånia \l constituie cre[terea considerabil` a gradului de utilizare a tehnologiei informa]ionale atåt \n råndul persoanelor juridice cåt [i al celor fizice. |n consecin]`, num`rul utilizatorilor de calculatoare personale va cre[te semnificativ, precum [i num`rul utilizatorilor de internet ca surs` indispensabil` pentru sporirea gradului de informare [i transparen]`. Unul din efectele posibile negative este acela al cre[terii nivelului [omajului, ca urmare a cre[terii nivelului salariului minim pe economie [i al cre[terii nivelului asigur`rilor sociale.

Pia]a muncii \n Ungaria Evolu]ia pie]ei muncii Dup` o lung` perioad` de transform`ri care au marcat trecerea de la o economie planificat` la economia de pia]`, Ungaria a intrat pe drumul redres`rii economice. |mbun`t`]irea situa]iei macroeconomice a fost urmat`, dup` o relativ scurt` perioad` de timp de o cre[tere considerabil` a nivelului de trai. Cu toate acestea, Ungaria \nc` se confrunt` cu anumite disfunc]ionalit`]i pe pia]a muncii, cum ar fi serioase disparit`]i \n condi]iile de trai \n cadrul societ`]ii, \n care anumite grupuri nu au beneficiat de \mbun`t`]irea condi]iilor economice. Inegalit`]ile dintre anumite grupuri sociale (cei cu veniturile cele mai mari [i cei cu veniturile cele mai mici) s-au adåncit [i mai mult [i situa]ia s-a 31

Totu[i [i \n Ungaria, precum \n multe alte state, unul dintre motivele principale ale e[ecului performan]elor, \l reprezint` implicarea masiv` a statului \n procesul economic. Conform teoriei neo-liberale, o economie de pia]` func]ional` exist` \n condi]iile minimiz`rii rolului statului. Ungaria a f`cut progrese \n aceast` privin]` \nc` din anul 1993, prin legisla]ia privind m`surile sociale, prin care s-a diminuat autoritatea central`,

men]inut pe perioada reformei economice. Spre exemplu, \n ceea ce priveste diferen]ele dintre media veniturilor celor cu venituri foarte mari [i celor cu venituri foarte mici, a avut loc o adåncire a acestora de la 7 ori \n anii 1995/6 pån` la 7,9 ori \n anii 2001/2. M`surile de stabilizare macroeconomic` au fost dublate de modific`rile structurale la nivel microeconomic, diminuånd astfel presiunea politicii economice

4. Produsul Brut, (%) 1997-2002 (%) Tabel 4. Tabel Produsul Intern Brut,Intern 1997-2002

1997 4.6

PIB

Sursa: HCSO

1998 4.9

1999 4.5

2000 5.0

2001 3.8

2002 3.3

Sursa: HCSO

restrictive. Astfel, nivelul com- punåndu-se mai mult accentul pe rolul petitivit`]ii firmelor a crescut conside- autorit`]ilor locale. Din p`cate nici rabil [i datorit` cre[terii competitivit`- aceast` m`sur` nu a dat rezultate ]ii [i productivit`]ii \n sectorul indus- foarte bune din cauza lipsei de resurse financiare umane adecvate precum trial. Acesta motorul de Tabel a5.fost Ocup parea for_ _ei cre[tere de munc__ în perioada [i 1998-2003 Tabel 5. Ocuparea for]ei de munc` \n perioada 1998-2003

1998

Nr. de salaria]i Mii 3697.7

1999

3811.5

113.8

3.1

2000

3849.1

37.6

1.0

2001

3868.3

12.1

0.3

2002

3870.6

2.3

0.0

2003 [ase luni

3891.7

21.1

0.5

Perioada

Sursa: HCSO

Modificare fa]` de anul precedent Mii % 51.4 1.4

Sursa: HCSO

economic`, datorat \n primul rånd [i unei lipse a unui sistem institu]ional masivelor investi]ii str`ine ale corpo- eficient. Conform Indicelui Dezvolt`rii ra]iilor transna]ionale. 32

Umane18), Ungaria ocupa locul 35 \n 3,1%. |n orice caz, cre[terea ocup`rii anul 2000, aflåndu-se astfel \n grupa for]ei de munc` a cunoscut o \ncetinire ]`rilor cu un grad ridicat de dezvoltare din anul 2000, cånd num`rul popula]iei Tabel 6. Rata ocup_rii for_ei de munc_ _i rata _omajului în Ungaria _i

anumite (vârsta for]ei cuprins_ 15-64[iani) Tabel__ri 6. europene Rata ocup`rii deîntre munc` rata

[omajului \n Ungaria [i anumite ]`ri europene (vårsta cuprins` \ntre 15-64 ani)

Tara Austria Grecia Irlanda Italia Portugalia Spania Media UE Ungaria 2002 Sursa: CSO

Rata ocup`rii 68,2 56,9 65,0 55,5 68,6 58,4 64,2 56,2

Rata [omajului 4,3 10,0 4,4 9,0 5,1 11,3 7,7 5,8

Sursa: HCSO ocupate a crescut cu numai 1 procent fa]` de anul anterior. |n perioada Octombrie- Decembrie 2003, rata [omajului a fost de 5,5%, rata de participare de 54,1%, iar rata ocup`rii for]ei de munc` pentru popula]ia \ntre 15-74 ani a fost de 51,1%. De[i rata [omajului pare sc`zut` \n

uman`, dup` Slovenia care ocupa pozi]ia 29, Cehia pe pozi]ia 33, Slovacia pe pozi]ia 36 [i Slovenia pe pozi]ia 37. |n anii 2002-2003, rata de participare a popula]iei apte de munc` a fost de 64,9% \n perioada Octombrie-Decembrie, \n timp ce aceasta a crescut

7. Rata ocup_rii for_ei de de munc_ _i rata[i _omajului pe sexe (vârsta TabelTabel 7. Rata ocup`rii for]ei munc` rata [omajului pe sexe între 15 _i 74) (vårsta \ntre 15 [i 74) (%) Anul 2000 2001 2002 2003 [ase luni Sursa: HCSO

Rata ocup`rii B`rba]i 56,8 57,1 57,1 57,1

Femei 43,0 43,1 43,3 43,9

Rata [omajului B`rba]i 7,0 6,3 6,1 6,5

Femei 5,6 5,0 5,4 5,7

Sursa: HCSO

Fig. 10 Activitatea economic_ a popula_iei cu vârst_ între 15-74 ani (dec . 2002 – dec. 2003) pe perioada August-Octombrie la 65,3%. Rata ocup`rii for]ei de munc` a cunoscut un trend cresc`tor \n perioada de redresare economic`. |n 1998, rata ocup`rii for]ei de munc` era de numai 1,4%, dar \n 1999 a s`rit la valoarea de

compara]ie cu media european`, rata de ocupare a for]ei de munc` este relativ redus`, l`sånd Ungaria cu o rat` ridicat` de inactivitate economic` a popula]iei cu vårst` de munc`. Num`rul [omerilor a fost de 231.900 persoane, \nregistrånduse o sc`dere de

18)

Human Development Index, este un indicator compozit care cuprinde indicatori precum speran]a de via]`, nivelul de educa]ie absolvit, PIB la paritatea puterii de cump`rare, permi]ånd astfel efectuarea de compara]ii \ntre state. 33

Sursa: CSO-LFS

Anul

Rata ocup`rii B`rba]i

Rata [omajului B`rba]i Femei

Femei

Fig. 11. Activitatea economic` a popula]iei cu vårst` \ntre 15-74 ani Fig. 10 Activitatea economic_ a popula_iei cu vârst_ între 15-74 ani (dec (dec . 2002 – dec. 2003) . 2002 – dec. 2003) Activitatea Economica a populatiei intre 74 ani (Dec. 2002 - Dec. 2003)

15-

48

5,2

47

5

. ec D

.

ov N

pt

ct O

ug

Se

A

Iu

ni Iu

e ili pr

A

b

ti M ar

Fe

Ja

ec D

.

5,4

.

5,6

49

.

5,8

50

lie

51

e

6

M ai

6,2

52

e

53

.

6,4

.

6,6

54

n.

55

rata ocuparii fortei de munca rata participarii rata somajului

Sursa: CSO-LFS

Sursa: CSO-LFS

5% fa]` de aceea[i perioad` a anului precedent. Astfel, rata [omajului a fost de 5,5%, nivel considerabil mai mic fa]` de media UE (7,( \n noiembrie 2003). O pondere de 47,9% din num`rul [omerilor s-au aflat \n c`utarea unui loc de munc` mai mult de un an de zile, ceea ce reprezint` o cre[tere a

[omajului pe termen lung cu 3,5 puncte procentuale \n anul 2003. Ponderea persoanelor cu vårst` cuprins` \ntre 15-24 ani \n totalul num`rului [omerilor a fost de 21,3%, \n timp ce rata [omajului pentru aceea[i grup` de vårst` a fost de 12,6%, pu]in sub media Uniunii

Fig. 12. Num`rul [omerilor \n perioada 2002-2003

Sursa: CSO-LFS 34

Europene (15,8% \n noiembrie 2003). Ponderea femeilor \n cadrul ratei [omajului a fost dintotdeauna mai mic` decåt cea a b`rba]ilor, fapt neobi[nuit pentru ]`rile din Europea Central` [i de Est. |n orice caz, sc`derea ratei de activitate \n råndul femeilor a fost mai accentuat` decåt cea \nregistrat` \n råndul b`rba]ilor, contribuind astfel la sc`derea ratei totale a particip`rii. Unul din principalele motive, este acela c` \n cazul \n care femeile se aflau \n dificultatea de a g`si un loc de munc`, acestea preferau s` opteze pentru schemele de retragere timpurie din cåmpul muncii. Astfel cåteva sute de mii de femei s-au retras \nainte de vårsta de pensionare de pe pia]a muncii sau pur [i simplu au devenit casnice. Faptul c` \n timpul economiei planificate, vårsta de pensionare era destul de redus` (55 ani pentru femei [i 60 ani pentru b`rba]i), a contribuit semnificativ la r`spåndirea acestor scheme. Datele actuale reflect` de asemenea aceast` situa]ie: decalajul pe grupa de vårst` cuprins` \ntre 55-59 ani \n cadrul ratei de activitate, din nivelul \nregistrat de b`rba]i [i cel \nregistrat de femei este foarte mare, respectiv 46% pentru b`rba]i [i 16,7% pentru femei. De asemenea rata de participare a femeilor \n via]a public` [i politic` r`måne la un nivel foarte sc`zut, un exemplu concret \n aceast` privin]` reprezentåndu-l num`rul de locuri al femeilor \n Parlament. Desigur exist` mai mul]i factori care stau \n spatele declinului num`rului de femei \n r`ndul popula]iei ocupate. |n primul rand, exist` factori subiectivi, precum constrångeri privind intrarea pe pia]a muncii dup` o absen]`

\ndelungat` a femeilor de la locul de munc`, ca urmare a concediului postnatal, sau factori institu]ionali, precum reducerea subven]iilor pentru centrele de \ngrijire a copiilor, sau atribuirea de venituri pentru mamele care \ngrijesc copii sub trei sau doi ani printr-o aloca]ie cu cot` unic` [i aloca]ii \n func]ie de venitul de dinaintea retragerii din munc`, reintroduse de la 1 ianuarie 2000.

Impactul extinderii UE asupra pie]elor for]ei de munc`

Din mai 2004, Ungaria, al`turi de alte 10 state, este ]ar` membr` a Uniunii Europene. Obiectivul acestei lucr`ri este acela de a vedea care este impactul valului de extindere a Uniunii Europene, asupra pie]ei for]elor de munc`, \n general, iar \n particular asupra pie]ei romåne[ti [i ungare. Evident, un asemenea eveniment poate avea implica]ii relativ majore asupra pie]elor for]ei de munc`, \ns` nu trebuie uitat faptul c` acesta a fost un proces \ndelungat, eforturile [i m`surile fiind adoptate [i realizate \n mod treptat. Astfel, unele efecte deja sau ar`tat, altele urmeaz` s` apar` pe m`sur` ce Ungaria se adapteaz` la condi]iile UE. Dup` cum [tim, adoptarea acquisului comunitar nu este obiectivul final al preg`tirii unei ]`ri pentru a face fa]` pe pia]a european`, ci procesul de implementare a normelor comunitare este cel mai dificil, fiind un process de durat`. |n]elegånd faptul c` analiza im35

pactului extinderii asupra pie]ei for]ei de munc` trebuie f`cut` pe o perioad` de timp ante [i post-aderare, putem identifica anumite efecte ale acestui proces care au influen]at relativ puternic pia]a for]ei de munc` din Ungaria. Astfel, dintre cele mai importante efecte ale procesului de aderare, pot fi eviden]iate urm`toarele: • Ungaria va continua s`-[i concentreze eforturile pentru a intra \n anul 2008 \n zona euro. Astfel, pentru realizarea acestui obiectiv, Ungaria trebuie s` fac` fa]` la trei \ncerc`ri: 1. Prima \ncercare o reprezint` cre[terea competitivit`]ii [i \mbun`t`]irea mediului de afaceri; 2. A doua \ncercare o reprezint` nivelul ocup`rii for]ei de munc`, care \nc` este relativ sc`zut \n Ungaria. Astfel, rata ocup`rii for]ei de munc` va trebui s` creasc`, mai ales \n regiunile mai pu]in dezvoltate ale ]`rii, al`turi de cre[terea competitivit`]ii. 3. A treia provocare o reprezint` nevoia reformei bugetului general [i reducerea infa]iei, aducånd ]ara \n linie cu criteriile de la Maastricht [i preg`tind astfel terenul pentru intrarea \n zona euro. |n consecin]`, popula]ia va avea de suferit prin confruntarea cu numeroase viitoare restric]ii bugetare \n vederea intr`rii \n zona euro \n anul 2008. De[i eforturile [i costurile pentru re19) 20)

alizarea unor astfel de m`suri sunt mari, se estimeaz` ca beneficiile ce deriv` din intrarea \n Uniunea Monetar` s` dep`[easc` considerabil costurile.19) Un foarte bun exemplu al efectelor ader`rii la Uniunea European`, precum este cazul Ungariei [i anume c` acest proces implic` serioase costuri economice [i sociale, este dat de situa]ia real` din ultima vreme a fluxurilor de cump`r`turi de la grani]a romåno-ungar`. Dac` pån` la momentul intr`rii Ungariei \n Uniunea European` ca membru cu drepturi depline, situa]ia era invers`, [i anume romånii erau cei care \[i f`ceau cump`r`turile \n ]ara vecin` pentru c` pre]urile erau mai sc`zute decåt \n Romånia la unele produse, efectele acceler`rii implement`rii acquis-ului comunitar \n Ungaria s-au f`cut resim]ite rapid. Cre[terea masiv` a pre]urilor este cauzat` \n primul rånd de adoptarea legisla]iei comunitare \n domeniul concuren]ei, ceea ce \nsemn` cre[terea pre]urilor la energie, care se reflect` evident \n pre]urile tuturor produselor [i \n al doilea rånd de adoptarea legisla]iei \n domeniul ajutorului de stat, producåndu-se astfel eliminarea subven]iilor acordate pentru sus]inerea pre]ului energiei20). Un alt motiv este c` implementarea normelor de mediu implic` achizi]ionarea de noi tehnologii nepoluante care sunt foarte scumpe, iar amortizarea acestora se reflect` evident \n pre]urile produselor. |n sectorul agricol, subven]iile acordate fermierilor vor fi la nivelul de o p`trime din cele de care beneficiaz` alte ]`ri membre, fapt care va duce de

Articol din Business Hungary - Didier Reynolds „The Euro has no desavantages“, 2001 Pasaj dintr-un articol din ziarul Adev`rul, 2004 36

asemenea la cre[terea pre]urilor produselor. Astfel, implica]iile ader`rii Ungariei la Uniunea European` asupra pie]ei for]ei de munc` sunt multiple: • deoarece problema competitivit`]ii va deveni din ce \n ce mai pregnant` \n condi]iile cre[terii masive a pre]urilor, for]a de munc` va trebui s` devin` din ce \n ce mai calificat` pentru a spori semnificativ productivitatea muncii [i calitatea produselor. • Decalajul dintre nivelul de trai al popula]iei cu venituri foarte mari [i cel al polula]iei cu venituri foarte mici se va adånci, deoarece aceast` p`tur` a popula]iei va fi cea mai afectat` de restric]iile economice necesare pentru intrarea \n zona euro \n anul 2008. Pentru a se pre\ntåmpina acest lucru trebuie implementate o serie de m`suri eficiente de politic` economic` [i social`, menite s` protejeze popula]ia defavorizat`. • Accesul la instrumentele structurale va mai diminua din disparit`]ile regionale datorit` aloc`rii de fonduri pentru dezvoltarea regiunilor defavorizate [i implicit atragerii de for]` de munc`, cre[terea veniturilor [i cre`rii de noi locuri de munc` \n aceste zone. • Investi]iile str`ine vor cre[te [i mai mult, creindu-se astfel premisele cre`ri a noi locuri de munc`. • Discrepan]ele din structura ocup`rii for]ei de munc` se vor diminua, echilibråndu-se ponderea femeilor [i b`rba]ilor.

De asemenea, prin \mbun`t`]irea sistemului de securitate [i asigur`ri sociale se va \mbun`t`]ii [i situa]ia pensionarilor care nu vor mai trebui s`-[i prelungeasc` perioada de activitate \n cåmpul muncii. • Va avea loc o modificare a structurii ocup`rii for]ei de munc` pe ramuri de activit`]i ale economiei, astfel \ncåt va spori rata ocup`rii \n cadrul sectorului serviciilor. • Crescånd din ce \n ce mai mult necesitatea calific`rii for]ei de munc`, implicit va cre[te ponderea absolven]ilor de \nv`t`månt superior. • Va cre[te considerabil ponderea tehnologiei informa]ionale atåt \n råndul \ntreprinderilor cåt [i \n råndul popula]iei. Num`rul utilizatorilor de calculatoare personale va spori considerabil, precum [i num`rul utilizatorilor de internet ca surs` indispensabil` pentru sporirea gradului de informare [i transparen]`. • Pe termen scurt [i mediu exist` posibilitatea migra]iei for]ei de munc` \n statele membre ale UE \nvecinate, pe baz` de contracte de munc` sau pe termen scurt sau mediu. De[i la prima vedere acest fapt pare a avea seriose efecte negative pentru Ungaria, situa]ia va fi contrabalansat` de repatrierea veniturilor c`tre ]ara de origine prin sistemul de impozitare cåt [i prin cel de economisire [i investire. Astfel, consecin]ele acestei migra]ii a for]ei de munc` pot fi foarte benefice, impulsionånd ritmul de 37

cre[tere economic`. • Investi]iile str`ine \n capacit`]ile de produc]ie vor avea de asemenea efecte foarte benefice la nivelul economiei ungare, prin faptul c` vor crea noi locuri de munc`, va cre[te gradul de \nzestrare cu noi tehnologii, fapt care va impulsiona cre[terea gradului de calificare [i al specializ`rii la locul de munc`, produsele vor fi mai bune calitativ, se vor stimula exporturile [i va cre[te astfel competitivitatea pe pia]a european`. • Va avea loc o intensificare a rela]iilor comerciale dintre Ungaria [i celelalte ]`ri membre ale UE, astfel \ncåt se vor stimula exporturile si se va reduce deficitul bugetar. • Pe de alt` parte, cre[terea masiv` a pre]urilor, inegalat` pe termen scurt de o cre[tere real` a veniturilor, va reduce puterea de cump`rare, sporind tensiunile sociale. • Ajustarea sistemului de securitate [i asigur`ri sociale se va face tot pe seama sporirii poverii contribuabililor, povar` dublat` de constrångerile bugetare aferente preg`tirii intr`rii \n zona euro \n anul 2008. • Includerea social` a popula]iei de alte etnii va r`måne o problem` de actualitate, existånd deja o serie de astfel de programe \n curs de derulare \n acest sens. • Riscul cre[terii num`rului de imigran]i va cre[te fa]` de anii trecu]i, \ns` nu se estimeaz` a atinge limite alarmante. |n acest

sens, avem exemplu cazurile Spaniei, Portugaliei [i Greciei. • De[i \n ultima vreme, reforma administra]iei publice a \nsemnat disponibilizarea unui num`r relativ mare de func]ionari publici, Ministerul Muncii [i al Ocup`rii fir]ei de munc` a preg`tit un program care ]inte[te alocarea \n zona sectorului non-profit a unui num`r de 6 945 de func]ionari public. Salari]ii din sectorul nonprofit ocup` o poondere de numai 1,7% din totalul ocup`rii for]ei de munc`, reprezentånd un procent foarte mic \n compara]ie cu media Uniunii Europene de 7-8%. Ministerul a alocat 2,3 milioane Euro pentru acest program, majoritatea fo[tilor func]ionari publici urmånd a fi angaja]i ca exper]i \n licita]ii [i scrieri de proiecte. Acest lucru va avea un impact foarte benefic asupra cre[terii capacit`]ii de absorb]ie a Fondurilor Structurale alocate Ungariei.

Concluzii finale Uniunea European` [i-a propus s` devin` “cea mai competitiv` [i dinamic` economie bazat` pe cunoa[tere din lume”. |n acest context, politica social` [i de ocupare a for]ei de munc` cap`t` noi dimensiuni, amplificate [i de valurile de extindere a Uniunii Europene, evenimente de o amploare f`r` precedent \n istoria exinderilor anterioare ale UE. Problemele comune cu care se confrunt` atåt ]`rile membre cåt [i cele aderante se manifest` cu intensit`]i diferite \n aceste ]`ri, iar obiectivul aces38

tei lucr`ri a fost acela de a identifica aceste probleme [i de a eviden]ia tendin]ele evolu]iei pie]ei muncii care rezult` \n urma procesului de extindere. Cazurile Romåniei [i Ungariei sunt cu atåt mai elocvente \n contextul atingerii acestor obiective, cu cåt Ungaria face parte din grupul statelor noi membre ale Uniunii Europene, iar Romånia din al doilea val al extinderii, care va avea loc cel mai devreme \n anul 2007. Tendin]ele evolu]iei pie]ei muncii de[i uneori similare, sunt ajustate \n func]ie de particularit`]ile economice, culturale [i sociale ale ]`rii respective. Tendin]a de omogenizare a evolu]iilor pe

pie]ele for]ei de munc` este evident` [i normal` \n condi]iile unei Uniuni Europene care tinde s` vorbeasc` cu „o singur` voce”. Decalajele economice \nc` persistente \ntre ]`rile membre cåt [i particularit`]ile cultural-institu]ionale care ocup` un loc deosebit de important ne oblig` s` men]inem vie \ntrebarea: „va putea Uniunea European` s` omogenizeze individualit`]ile ]`rilor membre \n vederea consolid`rii unei singure identit`]i europene?” Aceast` \ntrebare r`måne de actualitate [i probabil \nc` multe lucr`ri de specialitate vor aduce argumente pro [i contra acestui subiect.

39

Anexa 1 Uniunea Europeana (15 state) Total 1. Populatia totala (mii persoane) 2. Populatia cu varsta intre 15-64 3. Ocuparea totala a fortei de munca (mii persoane) 4. Populatia in cadrul ocuparii fortei de munca, cu

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

: : 160028 :

361457 242786 157989 148589

363426 244013 155523 146560

364799 244726 155419 146337

365967 245315 156480 147357

366986 246042 157475 148294

367765 246535 159019 149620

368948 247377 161766 151961

370079 248050 164541 154926

371655 248932 167724 157903

373483 249888 169781 160074

375106 250623 170415 161038

61.2

60.1

59.8

60.1

60.3

60.7

61.4

62.5

63.4

64.1

64.3

42.5

39.4

38.0

37.5

36.9

37.2

38.2

39.4

40.4

40.8

40.6

73.9

73.0

72.9

73.3

73.5

73.9

74.5

75.6

76.5

77.0

77.2

36.3

35.8

35.7

36.0

36.3

36.4

36.6

37.1

37.8

38.8

40.1

varsta intre 15-64 5. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 15- : 64) 6. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 15- : 24) 7. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 25- : 54) 8. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 55- : 64) 9. Rata de ocupare a persoanelor cu norma intreaga :

:

:

:

55.5

55.4

55.6

56.2

57.2

58.1

58.7

58.9

(% din populatia cu varsta intre 15-64) 16.1 10. Patroni (% din total ocuparii fortei de munca) 11. Rata de ocupare a persoanelor cu norma part-time :

16.2 14.2

16.1 14.8

16.1 15.4

16.0 15.8

16.0 16.2

15.8 16.7

15.6 17.1

15.1 17.5

14.9 17.7

14.7 17.8

14.6 18.1

(% din ocuparea totala) 12. Ocuparea pe baza de contracte pe peioada :

11.1

11.0

11.5

12.0

12.3

12.7

13.1

13.4

13.6

13.3

13.0

determinata (% din ocuparea totala) 13.Rata de ocupare in Servicii (% din ocuparea totala)

64.2

65.4

66.4

67.1

67.5

68.1

68.4

68.7

69.4

69.9

70.4

71.0

14. Rata de ocupare in Industrie (% din ocuparea 30.0 totala) 15. Rata de ocupare in Agricultura (% din ocuparea 5.8 totala) 16. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre :

29.0

28.2

27.7

27.6

27.1

26.9

26.7

26.2

25.8

25.5

25.0

5.6

5.4

5.2

5.0

4.8

4.8

4.6

4.4

4.3

4.2

4.1

67.2

67.1

67.2

67.2

67.4

67.7

68.1

68.6

69.0

69.2

69.7

15-64) 17. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre :

51.3

49.6

48.5

47.4

46.8

46.7

47.2

47.7

47.8

47.7

47.7

15-24) 18. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre :

79.9

80.1

80.4

80.6

80.9

81.1

81.4

81.9

82.2

82.4

82.8

25-54) 19. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre :

38.7

38.7

38.9

39.1

39.7

40.0

40.0

40.3

40.7

41.5

42.8

55-64) 20. Somajul total (mii persoane)

14442

16709

17410

16860

17149

16933

16030

14950

13557

12893

13560

:

10.1

10.5

10.1

10.2

10.0

9.4

8.7

7.8

7.4

7.7

ani) 22. Rata somajului in randul tinerilor (% din forta de :

:

20.2

20.9

20.4

20.8

20.0

18.5

16.9

15.4

14.6

15.1

munca cu varsta intre 15-24 ani) 23. Rata somajului pe termen lung (% din forta de :

:

4.4

5.0

4.9

4.9

4.9

4.4

4.0

3.5

3.1

3.0

munca) 24. Rata somajului in randul tinerilor (% din populatia : cu varsta intre 15-24 ani)

8.8

9.9

10.0

9.5

9.6

9.3

8.7

8.1

7.4

7.0

7.2

1992 175599 120750 93696 87908

1993 176768 121581 91780 86292

1994 177565 122027 91487 85895

1995 178232 122361 91890 86285

1996 178788 122753 92048 86427

1997 179230 123095 92722 86971

1998 179942 123640 94030 88090

1999 180605 124025 95055 89287

2000 181507 124528 96485 90626

2001 182542 125098 97181 91421

2002 183501 125544 97000 91455

72.8

71.0

70.4

70.5

70.4

70.7

71.2

72.0

72.8

73.1

72.8

46.3

42.7

41.3

41.0

40.4

40.8

41.8

42.9

43.9

44.2

43.7

24) 7. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 25- :

87.3

85.8

85.2

85.4

85.2

85.3

85.8

86.4

87.2

87.2

86.8

54) 8. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 55- :

49.4

48.0

47.5

47.2

47.3

47.2

47.3

47.5

48.0

48.9

50.1

64) 9. Rata de ocupare a persoanelor cu norma intreaga :

:

:

:

69.1

68.7

68.8

69.6

70.4

71.1

71.5

71.2

(% din populatia cu varsta intre 15-64) 10. Patroni (% din total ocuparii fortei de munca)

18.5

18.5

18.7

18.7

18.8

18.6

18.4

18.0

17.8

17.6

17.6

11. Rata de ocupare a persoanelor cu norma part-time :

4.2

4.5

4.9

5.2

5.4

5.7

5.9

6.1

6.1

6.2

6.5

(% din ocuparea totala) 12. Ocuparea pe baza de contracte pe peioada :

10.2

10.0

10.7

11.3

11.6

12.0

12.4

12.7

12.7

12.3

12.0

determinata (% din ocuparea totala) 13.Rata de ocupare in Servicii (% din ocuparea totala)

:

55.6

56.6

57.3

57.6

58.1

58.3

58.6

59.2

59.7

60.0

60.5

14. Rata de ocupare in Industrie (% din ocuparea :

38.1

37.4

36.9

36.8

36.4

36.2

36.1

35.7

35.3

35.1

34.7

totala) 15. Rata de ocupare in Agricultura (% din ocuparea :

6.3

6.1

5.9

5.6

5.5

5.5

5.3

5.2

5.0

4.9

4.8

totala) 16. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre :

79.0

78.5

78.1

77.8

77.8

77.8

78.0

78.1

78.2

78.3

78.4

15-64) 17. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre :

55.2

53.4

52.1

50.9

50.5

50.4

50.8

51.2

51.3

51.3

51.3

15-24) 18. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre :

93.3

93.1

92.9

92.7

92.6

92.5

92.4

92.5

92.5

92.4

92.4

52.9

52.2

51.8

51.4

51.7

51.7

51.6

51.5

51.5

52.2

53.4

7381 :

8810 9.1

9123 9.4

8623 9.0

8825 9.1

8587 8.9

7985 8.2

7397 7.5

6638 6.7

6402 6.5

6899 6.9

ani) 22. Rata somajului in randul tinerilor (% din forta de :

:

19.8

20.3

19.1

19.6

18.6

17.2

15.8

14.2

13.8

14.8

munca cu varsta intre 15-24 ani) 23. Rata somajului pe termen lung (% din forta de :

:

3.7

4.3

4.2

4.2

4.2

3.7

3.3

2.9

2.7

2.6

munca) 24. Rata somajului in randul tinerilor (% din populatia :

9.0

10.4

10.4

9.6

9.8

9.3

8.8

8.0

7.3

7.1

7.6

:

21. Rata somajului (% din forta de munca de peste 15 :

Barbati 1. Populatia totala (mii persoane) 2. Populatia cu varsta intre 15-64 3. Ocuparea totala a fortei de munca (mii persoane) 4. Populatia in cadrul ocuparii fortei de munca, cu

1991 : : : :

varsta intre 15-64 5. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 15- : 64) 6. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 15- :

:

25-54) 19. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre : 55-64) : 20. Somajul total (mii persoane) 21. Rata somajului (% din forta de munca de peste 15 :

cu varsta intre 15-24 ani)

40

1992 185852 122043 64265 60681

1993 186652 122437 63716 60269

1994 187228 122704 63911 60445

1995 187730 122958 64570 61073

1996 188194 123292 65410 61868

1997 188533 123442 66287 62651

1998 189004 123737 67732 63873

1999 189473 124025 69486 65640

2000 190147 124403 71239 67278

2001 190941 124789 72600 68653

2002 191606 125079 73415 69585

varsta intre 15-64 5. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 15- :

49.7

49.2

49.3

49.7

50.2

50.8

51.6

52.9

54.1

55.0

55.6

64) 6. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 15- :

38.6

36.1

34.8

34.0

33.3

33.6

34.6

35.9

36.8

37.3

37.4

24) 7. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 25- :

60.4

60.2

60.4

61.1

61.8

62.4

63.2

64.6

65.8

66.8

67.4

54) 8. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 55- :

24.0

24.2

24.7

25.3

25.8

26.1

26.3

27.1

28.0

29.1

30.5

64) 9. Rata de ocupare a persoanelor cu norma intreaga :

:

:

:

42.3

42.5

42.7

43.2

44.3

45.4

46.2

46.8

Femei 1. Populatia totala (mii persoane) 2. Populatia cu varsta intre 15-64 3. Ocuparea totala a fortei de munca (mii persoane) 4. Populatia in cadrul ocuparii fortei de munca, cu

(% din populatia cu varsta intre 15-64) 10. Patroni (% din total ocuparii fortei de munca)

1991 : : : :

:

12.7

12.6

12.5

12.3

12.0

11.9

11.7

11.3

11.0

10.9

10.7

11. Rata de ocupare a persoanelor cu norma part-time :

28.8

29.6

30.5

31.0

31.4

32.2

32.7

33.1

33.3

33.4

33.5

(% din ocuparea totala) 12. Ocuparea pe baza de contracte pe peioada :

12.5

12.2

12.6

13.0

13.1

13.6

14.0

14.4

14.6

14.5

14.2

determinata (% din ocuparea totala) 13.Rata de ocupare in Servicii (% din ocuparea totala)

:

79.0

79.9

80.5

81.0

81.6

82.0

82.2

82.8

83.2

83.6

84.2

14. Rata de ocupare in Industrie (% din ocuparea :

16.3

15.6

15.2

14.9

14.5

14.2

14.1

13.7

13.4

13.1

12.7

totala) 15. Rata de ocupare in Agricultura (% din ocuparea :

4.7

4.5

4.3

4.1

3.9

3.8

3.7

3.5

3.3

3.3

3.1

totala) 16. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre :

55.6

55.8

56.2

56.6

57.1

57.6

58.3

59.1

59.7

60.2

60.9

15-64) 17. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre :

47.4

45.9

44.8

43.9

43.0

43.0

43.5

44.1

44.2

44.0

44.1

15-24) 18. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre :

66.4

67.1

67.8

68.3

69.1

69.6

70.4

71.3

71.8

72.4

73.2

25-54) 19. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre :

25.6

26.0

26.7

27.4

28.3

28.8

28.9

29.5

30.2

31.1

32.5

55-64) : 20. Somajul total (mii persoane) 21. Rata somajului (% din forta de munca de peste 15 :

7061 :

7899 11.4

8287 11.9

8237 11.7

8324 11.7

8346 11.6

8045 11.1

7552 10.2

6919 9.2

6491 8.6

6661 8.7

ani) 22. Rata somajului in randul tinerilor (% din forta de :

:

20.8

21.6

21.9

22.1

21.6

20.0

18.3

16.8

15.6

15.5

munca cu varsta intre 15-24 ani) 23. Rata somajului pe termen lung (% din forta de : munca) 24. Rata somajului in randul tinerilor (% din populatia :

:

5.4

6.0

5.9

5.9

5.8

5.4

4.7

4.2

3.8

3.6

8.5

9.4

9.6

9.5

9.5

9.2

8.7

8.1

7.5

6.9

6.8

cu varsta intre 15-24 ani)

Sursa: date Eurostat

41

Anexa 2 Tari aderante (AC10) Total 1. Populatia totala (mii persoane) 2. Populatia cu varsta intre 15-64 3. Ocuparea totala a fortei de munca (mii persoane) 4. Populatia in cadrul ocuparii fortei de munca, cu varsta intre 15-64 5. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 1564) 6. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 1524) 7. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 2554) 8. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 5564) 9. Rata de ocupare a persoanelor cu norma intreaga (% din populatia cu varsta intre 15-64) 10. Patroni (% din total ocuparii fortei de munca) 11. Rata de ocupare a persoanelor cu norma parttime (% din ocuparea totala) 12. Ocuparea pe baza de contracte pe peioada determinata (% din ocuparea totala) 13.Rata de ocupare in Servicii (% din ocuparea totala)

1991 : : : :

1992 : : : :

1993 : : : :

1994 : : : :

1995 : : 30011 :

1996 : : 30211 :

1997 74403 49251 30387 29615

1998 74335 49504 30576 29718

1999 74277 49787 29896 29424

2000 74210 50159 29560 28850

2001 74120 50421 29259 28571

2002 73920 50497 28838 28228

:

:

:

:

:

:

60.1

60.0

59.1

57.5

56.7

55.9

:

:

:

:

:

:

33.2

32.5

30.5

28.7

27.1

25.4

:

:

:

:

:

:

76.4

76.4

75.5

73.9

73.0

72.3

:

:

:

:

:

:

31.6

31.0

30.9

29.5

29.7

30.5

:

:

:

:

:

:

:

:

:

:

56.1

55.2

: :

: :

: :

: :

22.3 :

22.4 :

21.9 8.4

21.4 8.2

21.4 8.1

21.5 8.0

21.3 7.8

21.4 8.0

:

:

:

:

:

:

5.8

5.6

5.7

6.5

9.3

11.2

:

:

:

:

49.4

50.0

51.0

51.8

53.4

54.0

54.2

55.3

14. Rata de ocupare in Industrie (% din ocuparea totala) 15. Rata de ocupare in Agricultura (% din ocuparea totala) 16. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre 15-64) 17. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre 15-24) 18. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre 25-54) 19. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre 55-64) 20. Somajul total (mii persoane) 21. Rata somajului (% din forta de munca de peste 15 ani) 22. Rata somajului in randul tinerilor (% din forta de munca cu varsta intre 15-24 ani) 23. Rata somajului pe termen lung (% din forta de munca) 24. Rata somajului in randul tinerilor (% din populatia cu varsta intre 15-24 ani)

:

:

:

:

34.1

33.8

33.8

33.9

33.2

32.4

32.4

31.7

:

:

:

:

16.5

16.2

15.2

14.3

13.5

13.5

13.3

13.0

:

:

:

:

:

:

66.5

66.5

66.6

66.5

66.4

65.8

:

:

:

:

:

:

40.4

40.3

40.0

39.7

39.4

37.6

:

:

:

:

:

:

83.5

83.5

83.6

83.6

83.5

83.1

:

:

:

:

:

:

33.4

32.8

33.0

32.0

32.3

33.1

: :

: :

: :

: :

: :

: :

: :

: :

: :

4640 13.6

4958 14.5

5034 14.8

:

:

:

:

:

:

:

:

:

28.6

31.3

31.9

:

:

:

:

:

:

:

:

:

6.5

7.5

8.1

:

:

:

:

:

:

:

:

:

11.2

12.3

12.1

Barbati 1. Populatia totala (mii persoane) 2. Populatia cu varsta intre 15-64 3. Ocuparea totala a fortei de munca (mii persoane) 4. Populatia in cadrul ocuparii fortei de munca, cu varsta intre 15-64 5. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 1564) 6. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 1524) 7. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 2554) 8. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 5564) 9. Rata de ocupare a persoanelor cu norma intreaga (% din populatia cu varsta intre 15-64) 10. Patroni (% din total ocuparii fortei de munca) 11. Rata de ocupare a persoanelor cu norma parttime (% din ocuparea totala) 12. Ocuparea pe baza de contracte pe peioada determinata (% din ocuparea totala) 13.Rata de ocupare in Servicii (% din ocuparea totala)

1991 : : : :

1992 : : : :

1993 : : : :

1994 : : : :

1995 : : : :

1996 : : : :

1997 35912 24215 16838 16421

1998 35872 24355 16871 16399

1999 35836 24510 16399 16138

2000 35791 24715 16173 15770

2001 35741 24848 15955 15561

2002 35635 24883 15723 15380

:

:

:

:

:

:

67.8

67.3

65.8

63.8

62.6

61.8

:

:

:

:

:

:

38.4

36.8

34.3

31.7

29.9

28.1

:

:

:

:

:

:

83.7

83.4

81.9

80.0

78.8

77.9

14. Rata de ocupare in Industrie (% din ocuparea totala) 15. Rata de ocupare in Agricultura (% din ocuparea totala) 16. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre 15-64) 17. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre 15-24) 18. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre 25-54) 19. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre 55-64) 20. Somajul total (mii persoane) 21. Rata somajului (% din forta de munca de peste 15 ani) 22. Rata somajului in randul tinerilor (% din forta de munca cu varsta intre 15-24 ani) 23. Rata somajului pe termen lung (% din forta de munca) 24. Rata somajului in randul tinerilor (% din populatia cu varsta intre 15-24 ani)

:

:

:

:

:

:

42.9

42.4

42.0

40.1

40.2

41.2

:

:

:

:

:

:

:

:

:

:

62.6

61.8

: :

: :

: :

: :

: :

: :

24.3 6.3

23.8 6.1

24.0 5.9

24.3 5.9

24.0 5.8

24.3 5.9

:

:

:

:

:

:

6.2

5.9

6.0

6.9

9.7

11.7

:

:

:

:

:

:

44.5

44.7

43.9

43.8

44.0

44.9

:

:

:

:

:

:

44.0

44.1

42.7

41.6

41.7

40.9

:

:

:

:

:

:

11.5

11.2

13.3

14.7

14.4

14.2

:

:

:

:

:

:

74.2

73.9

73.7

73.1

72.8

72.3

:

:

:

:

:

:

46.1

45.3

44.6

43.6

43.2

41.4

:

:

:

:

:

:

90.4

90.1

89.8

89.5

89.1

88.8

:

:

:

:

:

:

45.6

45.0

45.2

43.7

44.0

45.0

: :

: :

: :

: :

: :

: :

: :

: :

: :

2319 12.6

2525 13.7

2610 14.2

:

:

:

:

:

:

:

:

:

28.1

30.8

31.4

:

:

:

:

:

:

:

:

:

5.8

6.7

7.4

:

:

:

:

:

:

:

:

:

12.0

13.2

13.0

42

Femei 1. Populatia totala (mii persoane) 2. Populatia cu varsta intre 15-64 3. Ocuparea totala a fortei de munca (mii persoane) 4. Populatia in cadrul ocuparii fortei de munca, cu varsta intre 15-64 5. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 1564) 6. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 1524) 7. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 2554) 8. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 5564) 9. Rata de ocupare a persoanelor cu norma intreaga (% din populatia cu varsta intre 15-64) 10. Patroni (% din total ocuparii fortei de munca) 11. Rata de ocupare a persoanelor cu norma parttime (% din ocuparea totala) 12. Ocuparea pe baza de contracte pe peioada determinata (% din ocuparea totala) 13.Rata de ocupare in Servicii (% din ocuparea totala) 14. Rata de ocupare in Industrie (% din ocuparea totala) 15. Rata de ocupare in Agricultura (% din ocuparea totala) 16. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre 15-64) 17. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre 15-24) 18. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre 25-54) 19. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre 55-64) 20. Somajul total (mii persoane) 21. Rata somajului (% din forta de munca de peste 15 ani) 22. Rata somajului in randul tinerilor (% din forta de munca cu varsta intre 15-24 ani) 23. Rata somajului pe termen lung (% din forta de munca) 24. Rata somajului in randul tinerilor (% din populatia cu varsta intre 15-24 ani)

1991 : : : :

1992 : : : :

1993 : : : :

1994 : : : :

1995 : : : :

1996 : : : :

1997 38491 25036 13551 13197

1998 38464 25149 13707 13321

1999 38441 25277 13496 13289

2000 38419 25444 13387 13080

2001 38379 25573 13304 13010

2002 38286 25614 13115 12848

:

:

:

:

:

:

52.7

53.0

52.6

51.4

50.9

50.2

:

:

:

:

:

:

28.0

28.2

26.8

25.7

24.3

22.6

:

:

:

:

:

:

69.2

69.5

69.2

67.8

67.4

66.7

:

:

:

:

:

:

22.1

21.4

21.6

20.5

20.8

21.4

:

:

:

:

:

:

:

:

:

:

49.7

48.9

: :

: :

: :

: :

: :

: :

19.0 11.1

18.4 10.7

18.2 10.7

18.3 10.5

18.0 10.1

18.0 10.4

:

:

:

:

:

:

5.3

5.3

5.4

6.1

8.8

10.6

:

:

:

:

:

:

66.5

67.2

66.8

66.4

66.5

67.6

:

:

:

:

:

:

25.6

25.5

23.0

21.5

21.4

20.7

:

:

:

:

:

:

7.8

7.3

10.2

12.1

12.1

11.7

:

:

:

:

:

:

59.0

59.4

59.8

60.2

60.2

59.5

:

:

:

:

:

:

34.8

35.4

35.5

35.8

35.6

33.8

:

:

:

:

:

:

76.6

77.0

77.4

77.8

77.9

77.4

:

:

:

:

:

:

23.2

22.6

22.9

22.2

22.4

23.0

: :

: :

: :

: :

: :

: :

: :

: :

: :

2321 14.8

2433 15.5

2424 15.6

:

:

:

:

:

:

:

:

:

29.3

31.9

32.7

:

:

:

:

:

:

:

:

:

7.5

8.4

8.9

:

:

:

:

:

:

:

:

:

10.5

11.4

11.2

Sursa: date Eurostat

43

Anexa 3

Uniunea Europeana extinsa (UE-25 state) Total 1. Populatia totala (mii persoane) 2. Populatia cu varsta intre 15-64 3. Ocuparea totala a fortei de munca (mii persoane) 4. Populatia in cadrul ocuparii fortei de munca, cu varsta intre 15-64 5. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 15-64)

1991 : : : :

1992 : : : :

1993 : : : :

1994 : : : :

1995 : : 186491 :

1996 : : 187685 :

1997 442169 295785 189407 179235

1998 443283 296881 192343 181678

1999 444356 297837 194437 184350

2000 445865 299091 197285 186753

2001 447603 300308 199040 188645

2002 449026 301120 199253 189266

:

:

:

:

:

:

60.6

61.2

61.9

62.4

62.8

62.9

6. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 15- : 24) 7. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 25- : 54) 8. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 55- : 64) 9. Rata de ocupare a persoanelor cu norma intreaga (% : din populatia cu varsta intre 15-64) : 10. Patroni (% din total ocuparii fortei de munca) 11. Rata de ocupare a persoanelor cu norma part-time (% : din ocuparea totala) 12. Ocuparea pe baza de contracte pe peioada : determinata (% din ocuparea totala) : 13.Rata de ocupare in Servicii (% din ocuparea totala) 14. Rata de ocupare in Industrie (% din ocuparea totala) :

:

:

:

:

:

36.4

37.1

37.6

38.0

38.1

37.6

:

:

:

:

:

74.3

74.9

75.6

76.1

76.4

76.4

:

:

:

:

:

35.7

35.8

36.2

36.6

37.5

38.7

:

:

:

:

:

:

:

:

:

58.2

58.2

: :

: :

: :

17.0 :

17.0 :

16.8 15.4

16.5 15.7

16.1 16.1

15.9 16.2

15.7 16.4

15.6 16.7

:

:

:

:

:

11.6

12.0

12.3

12.6

12.7

12.7

: :

: :

: :

64.6 28.6

65.2 28.2

65.6 28.0

66.0 27.8

66.9 27.3

67.5 26.8

68.0 26.5

68.7 25.9

15. Rata de ocupare in Agricultura (% din ocuparea totala) :

:

:

:

6.8

6.6

6.4

6.2

5.8

5.7

5.5

5.4

:

:

:

:

:

:

67.5

67.9

68.3

68.6

68.8

69.0

:

:

:

:

:

:

45.5

45.8

46.1

46.2

46.0

45.7

:

:

:

:

:

:

81.5

81.8

82.2

82.5

82.6

82.9

:

:

:

:

:

:

39.0

38.9

39.2

39.4

40.1

41.4

: :

: :

: :

: :

: :

: :

: :

: :

: :

18196 17851 18595 8.7 8.6 8.9

:

:

:

:

:

:

:

:

:

17.6

17.3

17.8

:

:

:

:

:

:

:

:

:

4.0

3.9

3.8

24. Rata somajului in randul tinerilor (% din populatia cu : varsta intre 15-24 ani)

:

:

:

:

:

:

:

:

8.2

8.1

8.2

16. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre 1564) 17. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre 1524) 18. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre 2554) 19. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre 5564) 20. Somajul total (mii persoane) 21. Rata somajului (% din forta de munca de peste 15 ani) 22. Rata somajului in randul tinerilor (% din forta de munca cu varsta intre 15-24 ani) 23. Rata somajului pe termen lung (% din forta de munca)

Barbati 1. Populatia totala (mii persoane) 2. Populatia cu varsta intre 15-64 3. Ocuparea totala a fortei de munca (mii persoane) 4. Populatia in cadrul ocuparii fortei de munca, cu varsta intre 15-64 5. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 15-64)

1991 : : : :

1992 : : : :

1993 : : : :

1994 : : : :

1995 : : : :

1996 : : : :

1997 215142 147310 109560 103392

1998 215814 147995 110900 104489

1999 216441 148535 111454 105425

2000 217299 149244 112658 106395

2001 218283 149946 113136 106982

2002 219135 150427 112723 106835

:

:

:

:

:

:

70.2

70.6

71.0

71.3

71.3

71.0

6. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 1524) 7. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 2554) 8. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 5564) 9. Rata de ocupare a persoanelor cu norma intreaga (% din populatia cu varsta intre 15-64) 10. Patroni (% din total ocuparii fortei de munca) 11. Rata de ocupare a persoanelor cu norma part-time (% din ocuparea totala) 12. Ocuparea pe baza de contracte pe peioada determinata (% din ocuparea totala) 13.Rata de ocupare in Servicii (% din ocuparea totala) 14. Rata de ocupare in Industrie (% din ocuparea totala)

:

:

:

:

:

:

40.3

40.8

41.2

41.5

41.4

40.7

:

:

:

:

:

:

85.0

85.4

85.7

86.0

85.9

85.4

:

:

:

:

:

:

46.6

46.7

46.7

46.9

47.7

48.9

:

:

:

:

:

:

:

:

:

:

70.1

69.7

: :

: :

: :

: :

: :

: :

19.5 5.8

19.2 5.9

18.9 6.0

18.7 6.1

18.5 6.2

18.5 6.5

:

:

:

:

:

:

11.2

11.5

11.8

11.9

12.0

11.9

: :

: :

: :

: :

: :

: :

57.1 36.9

57.4 36.7

57.4 36.5

57.4 36.2

57.7 36.0

58.3 35.6

15. Rata de ocupare in Agricultura (% din ocuparea totala) :

:

:

:

:

:

6.0

5.8

6.1

6.4

6.3

6.1

:

:

:

:

:

:

77.2

77.3

77.4

77.4

77.4

77.4

:

:

:

:

:

:

49.5

49.7

49.9

49.8

49.7

49.4

:

:

:

:

:

:

92.1

92.1

92.1

92.0

91.8

91.8

:

:

:

:

:

:

50.9

50.7

50.6

50.5

51.1

52.3

: :

: :

: :

: :

: :

: :

: :

: :

: :

8957 7.6

8927 7.6

9509 8.0

:

:

:

:

:

:

:

:

:

16.4

16.5

17.4

:

:

:

:

:

:

:

:

:

3.4

3.3

3.3

24. Rata somajului in randul tinerilor (% din populatia cu : varsta intre 15-24 ani)

:

:

:

:

:

:

:

:

8.2

8.3

8.7

16. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre 1564) 17. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre 1524) 18. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre 2554) 19. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre 5564) 20. Somajul total (mii persoane) 21. Rata somajului (% din forta de munca de peste 15 ani) 22. Rata somajului in randul tinerilor (% din forta de munca cu varsta intre 15-24 ani) 23. Rata somajului pe termen lung (% din forta de munca)

44

Femei 1. Populatia totala (mii persoane) 2. Populatia cu varsta intre 15-64 3. Ocuparea totala a fortei de munca (mii persoane) 4. Populatia in cadrul ocuparii fortei de munca, cu varsta intre 15-64 5. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 15-64)

1991 : : : :

1992 : : : :

1993 : : : :

1994 : : : :

1995 : : : :

1996 : : : :

1997 227024 148479 79838 75848

1998 227467 148886 81438 77193

1999 227914 149301 82983 78929

2000 228566 149847 84626 80359

2001 229321 150362 85904 81664

2002 229891 150694 86530 82433

:

:

:

:

:

:

51.1

51.8

52.9

53.6

54.3

54.7

6. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 1524) 7. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 2554) 8. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 5564) 9. Rata de ocupare a persoanelor cu norma intreaga (% din populatia cu varsta intre 15-64) 10. Patroni (% din total ocuparii fortei de munca) 11. Rata de ocupare a persoanelor cu norma part-time (% din ocuparea totala) 12. Ocuparea pe baza de contracte pe peioada determinata (% din ocuparea totala) 13.Rata de ocupare in Servicii (% din ocuparea totala) 14. Rata de ocupare in Industrie (% din ocuparea totala)

:

:

:

:

:

:

32.5

33.4

34.1

34.6

34.7

34.4

:

:

:

:

:

:

63.5

64.3

65.4

66.2

66.9

67.3

:

:

:

:

:

:

25.5

25.5

26.3

26.8

27.8

29.1

:

:

:

:

:

:

:

:

:

:

46.7

47.1

: :

: :

: :

: :

: :

: :

13.1 28.7

12.8 29.1

12.4 29.6

12.2 29.8

12.0 29.8

11.8 30.0

:

:

:

:

:

:

12.3

12.6

13.0

13.4

13.7

13.7

: :

: :

: :

: :

: :

: :

80.5 15.3

80.9 15.1

80.8 14.8

80.6 14.7

81.0 14.4

81.7 13.9

15. Rata de ocupare in Agricultura (% din ocuparea totala) :

:

:

:

:

:

4.2

4.0

4.3

4.7

4.6

4.4

:

:

:

:

:

:

57.9

58.5

59.2

59.8

60.2

60.7

:

:

:

:

:

:

41.4

41.9

42.4

42.5

42.3

42.0

:

:

:

:

:

:

70.8

71.5

72.3

72.8

73.3

73.9

16. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre 1564) 17. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre 1524) 18. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre 2554) 19. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre 5564) 20. Somajul total (mii persoane) 21. Rata somajului (% din forta de munca de peste 15 ani) 22. Rata somajului in randul tinerilor (% din forta de munca cu varsta intre 15-24 ani) 23. Rata somajului pe termen lung (% din forta de munca)

:

:

:

:

:

:

27.9

27.9

28.5

29.0

29.8

31.1

: :

: :

: :

: :

: :

: :

: :

: :

: :

9239 10.2

8924 9.8

9085 9.9

:

:

:

:

:

:

:

:

:

18.9

18.4

18.5

:

:

:

:

:

:

:

:

:

4.7

4.5

4.5

24. Rata somajului in randul tinerilor (% din populatia cu : varsta intre 15-24 ani)

:

:

:

:

:

:

:

:

8.1

7.8

7.7

Sursa: date Eurostat

Anexa 4 







 a PIB cresterea

B DK D EL E F IRL I L NL A P FIN S UK EU

19962000 2.7 2.7 1.8 3.4 3.8 2.7 9.8 1.9 7.2 3.7 2.8 3.9 4.8 3.3 2.9 2.7

2001 0.8 1.4 0.6 4.1 2.7 2.1 5.7 1.8 1.2 1.3 0.7 1.6 0.6 1.1 2.1 1.6

2002 0.7 2.1 0.2 4 2 1.2 6 0.4 1.1 0.2 1 0.4 1.6 1.9 1.9 1.1

2003 1.2 1.5 0.4 3.6 2 1.1 3.3 1 1.1 0.5 1.2 0.5 2.2 1.4 2.2 1.3

2004 2.3 2.2 2 3.8 3 2.3 4.5 2.1 2.7 1.7 2 2 2.9 2.7 2.6 2.3

cresterea a ocupariii forteii de e munca 19962000 2001 2002 2003 2004 1.2 1.4 -0.2 -0.1 0.7 1.1 0.4 -0.7 -0.3 0.4 0.7 0.4 -0.6 -0.9 0.2 0.6 -0.3 -0.2 0.3 0.4 3 2.4 1.3 1 1.7 1.4 1.8 0.8 0.1 0.5 5.7 3 1.4 0.4 1.4 1 1.9 1.4 0.4 1 4.2 5.6 3.1 1.1 1.2 2.6 1.9 0.7 -0.6 0.1 0.6 0.7 -0.4 0 0.4 1.9 1.4 0.2 -0.3 0.3 2.3 1.2 0.3 -0.2 0.3 0.8 1.9 0.2 -0.3 0.2 1.5 0.6 0.1 0.5 0.5 1.4 1.2 0.4 0 0.6

Sursa: Comisia Europeana - estimari realizate in primavara anului 2003

45

Anexa 5 





  






   

 
Total

B DK D EL E F IRL I L NL A P FIN S UK EU

Barbatii

Femei

2000 2001 2002 2003 2004 2000 2001 2002 2003 2004 2000 2001 2002 2003 2004 65.1 64.2 64.7 65.3 65.7 73.7 73.2 73.1 73.2 73.2 56.4 55.1 56.2 57.2 58 80 79.9 79.6 79.4 79.2 84.2 83.8 83.6 83.3 83 75.6 75.9 75.5 75.1 74.9 71.1 71.5 71.5 71.6 71.6 78.9 78.9 78.7 78.4 78.2 63.3 63.9 64.2 64.5 64.8 62.9 62.1 63.1 64.1 64.8 76.9 76.2 76.6 77.1 77.4 49.7 48.7 50.1 51.5 52.7 63.2 64.5 66 66.9 67.4 77.3 78.3 79 79.4 79.5 49.2 50.7 52.8 54.2 55.1 68.7 68.8 69.1 69.4 69.6 75.2 75.2 75.7 75.7 75.6 62.4 62.4 62.7 63.3 63.8 68.1 68.4 68.4 68.8 69.3 79.7 79.7 79 79 79.2 56.5 57.1 57.8 58.4 59.3 60.1 60.6 61.1 61.6 62 74.1 74.1 74.4 74.5 74.6 46.3 47.3 47.9 48.8 49.7 64.1 64.4 65.5 66.3 66.7 76.3 76.3 77.1 77.5 77.5 51.6 52.2 53.7 54.9 55.7 75.2 75.8 76.5 76.7 76.6 84.1 84.3 84.5 84.3 83.9 66 67.1 68.3 68.8 68.8 71 71.3 73 73.8 74.1 80 79.5 80.1 80.3 80.2 62 63.2 66 67.2 67.7 71.5 71.8 72.1 72.3 72.3 79.3 79.4 79.5 79.3 79.1 63.9 64.5 65 65.5 65.7 74.5 75 74.9 74.8 74.8 77.2 77.6 77 76.7 76.5 71.8 72.4 72.8 72.7 72.7 77.3 77.9 77.6 77.4 77.3 79.8 79.9 79.4 79 78.7 74.8 75.7 75.8 75.5 75.4 75.7 75.6 75.6 75.6 75.6 83.2 82.9 82.7 82.5 82.3 68.2 68.1 68.3 68.5 68.7 69 69.2 69.7 70 70.2 78.2 78.3 78.4 78.4 78.3 59.7 60.2 60.9 61.6 62

Sursa: Comisia Europeana

Anexa 6 





  






   



 15-24 B DK D EL E F IRL I L NL A P FIN S UK EU

25-54

55-64

2000 2001 2002 2003 2004 2000 2001 2002 2003 2004 2000 2001 2002 2003 2004 35.3 35.7 35.7 35.7 35.7 82.4 81.2 81.9 82.5 82.9 27.1 25.9 27.8 29.6 30.5 70.7 68 68.6 68.3 68.1 87.9 87.9 87.8 87.6 87.4 58.2 60.5 60.4 60.5 60.6 51.5 51.1 50.4 49.6 49.2 85.3 85.6 85.7 85.8 85.9 42.9 43 43 43.4 43.5 38.5 36.2 36.1 36.3 36.6 77.5 77.2 78.1 78.9 79.6 40.2 39.7 41.4 43 44.2 41.4 42.4 42.9 43 43 75.7 76.5 78.1 78.9 79.4 39.5 41.9 42.7 43.8 44.6 35.6 36.2 37.3 37.7 37.9 86.3 86.1 86.1 86.3 86.5 32.1 33.8 36.7 39.1 40.4 54.4 53.4 52.4 52.5 53.1 78.4 79 79.1 79.5 80 46.5 48.1 49.3 49.8 50.3 38.4 36.6 35.5 34.6 34 74.3 75.1 75.7 76.4 77 29 29.2 30.2 30.9 31.3 34.1 34.5 34.7 34.6 34.5 79.7 80 81.1 81.8 82.3 27 25.7 28.3 31.3 33.8 72.9 73.8 73.7 72.5 71.1 83.7 84.3 84.8 85 84.9 39 40.2 43.3 45.6 46.4 55.3 54.7 56 55.6 54.8 85.3 85.9 88.1 88.7 88.8 30.5 30.5 31.8 33.1 33.5 46.6 47.4 47.6 47.3 47 84.8 85.2 85.4 85.5 85.6 52.4 51.7 52.9 54 54.3 52.3 52.1 51.5 51 50.8 87.9 88 88 87.9 87.8 45.8 50.3 52.1 52.3 52.3 48.1 50 49.1 48.5 48.2 87.9 88 87.7 87.5 87.4 68.6 70 71.2 71.9 72.2 65 64.4 64 63.7 63.5 84.1 83.8 84 84.1 84.1 53 54.1 55.4 55.9 56.1 47.8 47.7 47.7 47.5 47.3 82.2 82.4 82.8 83.2 83.4 40.7 41.5 42.8 43.6 43.9

Sursa: Comisia Europeana

46

Anexa 7  

 

  


 









 

Total All B DK D EL E F IRL I L NL A P FIN S UK EU

B`rba]i Men

Femei Women

2000 2001 2002 2003 2004 2000 2001 2002 2003 2004 2000 2001 2002 2003 2004 60.5 59.9 59.9 59.9 60.1 69.5 68.8 68.2 67.9 67.8 51.5 51 51.4 51.9 52.4 76.3 76.2 75.9 75.5 75.3 80.8 80.2 80 79.6 79.4 71.6 72 71.7 71.2 71 65.6 65.8 65.3 64.9 64.9 72.9 72.8 71.7 71.1 71.1 58.1 58.8 58.8 58.6 58.9 55.7 55.4 56.7 57.6 58.3 71.1 70.8 71.4 72 72.2 41.2 40.9 42.5 43.8 44.8 56.2 57.7 58.4 59.2 60 71.1 72.4 72.6 73 73.6 41.2 43 44.1 45.2 46.1 62.1 62.8 63 63.2 63.4 69.2 69.7 69.5 69.3 69.4 55.2 56 56.7 57.2 57.8 65.1 65.7 65.3 64.9 65 76.1 76.4 75.2 74.3 73.9 54 54.9 55.4 55.5 56.1 53.7 54.8 55.5 55.9 56.4 68 68.6 69.1 69 69 39.6 41.1 42 42.9 43.8 62.7 63.1 63.7 63.9 63.9 75 75 75.6 75.3 74.8 50.1 50.9 51.6 52.3 52.7 72.9 74.1 74.4 73.8 73.2 82.1 82.8 82.4 81.4 80.6 63.5 65.3 66.2 65.9 65.6 68.5 68.5 69.3 69.7 69.8 77.3 76.4 75.7 75.6 75.5 59.6 60.7 63.1 63.9 64.2 68.4 68.7 68.2 67.7 67.4 76.6 76.7 75.9 75.1 74.6 60.5 61 60.8 60.5 60.4 67.2 68.1 68.1 68 68.2 70.1 70.8 70 69.7 69.9 64.2 65.4 66.2 66.2 66.4 73 74 73.6 73.1 72.8 75.2 75.7 74.9 74.3 74 70.9 72.3 72.2 71.6 71.3 71.5 71.7 71.7 71.7 71.6 78.1 78.3 78 77.7 77.5 64.8 65 65.3 65.5 65.7 63.4 64.1 64.3 64.3 64.5 72.8 73.1 72.8 72.5 72.5 54.1 55 55.6 56.1 56.5

Sursa: Comisia Europeana

Anexa 8  

 

  


 











 15-24 B DK D EL E F IRL I L NL A P FIN S UK EU

25-54

55-64

2000 2001 2002 2003 2004 2000 2001 2002 2003 2004 2000 2001 2002 2003 2004 29.1 29.7 29.4 29 29 77.4 76.6 76.5 76.5 76.7 26.3 25.1 26.7 28.3 29.1 66 62.3 63.5 62.7 62.3 84.2 84.4 84.1 83.8 83.6 55.7 58 57.8 57.8 57.9 47.2 46.8 45.6 44.2 43.7 79.3 79.4 78.7 78.3 78.3 37.6 37.9 38.4 38.9 39.3 27.1 26 26.6 26.9 27.2 70 70.1 71.1 72 72.5 38.6 38 39.7 41.3 42.5 32.3 33.5 33.3 33.4 34 68.3 69.4 70.1 70.7 71.5 37 39.2 39.7 40.8 41.6 28.6 29.5 30.1 30.3 30.6 78.8 79.4 79.5 79.4 79.6 29.9 31.9 34.8 37.2 38.6 50.7 49.5 47.9 46.9 46.9 75.4 76.4 76.1 75.7 75.7 45.3 46.8 48.1 48.3 48.6 26.4 26.3 25.8 25.2 25 68 69.2 70.1 70.6 71.1 27.7 28 28.9 29.6 30.1 31.9 32.3 32.3 31.6 31.1 78.2 78.7 79.1 79.1 79.1 26.7 25.6 28.3 31.1 33.7 68.7 70.4 70 67 64.5 81.7 82.8 82.8 82.2 81.7 38.2 39.6 42.3 44.6 45.2 52.4 51.4 51.8 50.7 49.6 82.6 82.9 84.1 84.4 84.3 28.9 28.9 30 31.2 31.6 42.4 43 42.1 41 40.4 81.8 82.3 81.6 81 80.7 50.7 50.1 50.9 51.7 51.8 41.1 41.8 40.7 40.3 40.5 80.9 81.5 81.6 81.5 81.6 41.6 45.7 47.8 48.3 48.8 42.2 44.2 42.8 41.9 41.4 83.9 84.6 84.2 83.6 83.3 65 66.7 68 68.6 68.8 56.7 56.7 56.3 55.9 55.5 80.4 80.6 80.6 80.7 80.6 50.8 52.3 53.5 54.1 54.1 40.4 40.8 40.6 40.1 40 76.5 77 77.2 77.2 77.3 37.8 38.8 40.1 41 41.4

Sursa: Comisia Europeana

47

BIBLIOGRAFIE Alena Nesporova – “Employment and labour market policies in transition economies” – ILO, Geneva, 1999 Banca Mondial` – “European Integration, Regional Policy and Growth”, 2003 Bernhard Seliger – “Unemployment, the One Lasting Problem”, Central Europe Review, 2002 Christopher O’Leary, Alena Nesporova, Alexander Samodorov – “Manual on evaluation of labour market policies in transition economies”, ILO, Geneva, 2003 Comisia European` – “Employment”, http://europa.eu.int/comm/ enlargement/ faq/#Employment Douglas North - “Economic Performance through time”, 1994 Douglas North -

“Institutions, Institutional Change and Economic

Performance, 1990 European Community Household Panel – date statistice Frank Barry – “Labour Market Structures and the Effects of EU Regional Aid”, 2002 Funck Bernard [i Lodovic Pizzati – “Labor, Employment and Social Policies in the EU Enlargement Process”, Washington, 2002 Herbert Brücker - “The impact of Eastern Enlargement on Employment and Labour Markets in the EU Member States. Final Report”, Comisia European?, 2001 Hofstede, Samuel P. - “Culture’s consequences. International differences in work-related values”, 1984 Institutul Na]ional de Statistic` – “Buletin CANSTAT”, “Anuarul statistic al Romåniei”, “Forta de munc` \n România – Ocupare [i [omaj” 48

James Gwartney [i Robert Lawson – “Economic Freedom of the World Annual Report 2003”, John O’Sullivan – “Burdensome Regulation Will Strain New EU States”, Chicago Sun-Times, 17 Decembrie, 2002 Klara Foti, Nemes Nagy Jozsef, Jakobi Akos, Eva Havasi, Judit Monostori, Marta Zahonyi - “Alleviating Poverty: Analysis and Recommendations 2000-2002”, Human Development Report, 2003 Marian Tupy – “EU Enlargement. Costs, Benefits and Starategies for Central and Eastern European Countries”, Policy Analysis nr. 489, Cato Institute, 2003 Matloob Piracha, Roger Vickerman - “Immigration, Labour Mobility and EU Enlargement”, University of Kent, 2003 Michelle Riboud, Carolina Sanchez-Paramo [i Carlos Silva-Jauregui – “Labor Markets of the Accession Countries: Fit to Join?, Transition Newsletter, Banca Mondial`, 2002 Paul Fudulu - “Handicaped Societies. A Theory of Continous Economic Failure”, Bucure[ti 2000 Paul Fudulu – “The Weak Institutions Syndrome as the Effect of the Cultural-Institutional Gap”, 2001 Peter Auer – “Changing labour markets in Europe: The role pf institutions and policies”, ILO, Geneva, 2003 Peter Auer, Christine Daniel – “The future of work, employment and social protection: The search for new securities in a world of growing uncertainties”, Institute of Labour Studies, Geneva, 2002 Sandrine Cazes, Alena Nesporova – “Labour markets in transition: Balancing flexibility and security in Central and Eastern Europe”, ILO, Geneva, 2003. Sandrine Cazes, Peter Auer – “Employment stability in an age of flexibility”, ILO, Geneva, 2003 49

Tito Boeri - “The Impact of Eastern Enlargement on Employment and Wages in the EU Member States”, 2001 Tito Boeri; Herbert Brücker – “Who’s Afraid of the Big Enlargement? Economic and Social Implications of the European Union’s Prospective Eastern Expansion”, Londra, CEPR, 2002. www.cato.org www.ce-review.org www.europa.eu.int/comm/eurostat. www.insse.ro http://europa.eu.int/comm/employment_social/employment_strategy/index_en.htm

50

Printed by: Evenimentul Românesc - Tipogrup Press ISO 9001

INSTITUTUL EUROPEAN DIN ROMÂNIA

UNIUNEA EUROPEAN~