Poliglucide - Curs 6 - Tabel.ppt

 Poliglucidele sunt substanţe macromoleculare formate dintr-un număr mare de resturi de monoglucide, unite prin legături glicozidice.

- se găsesc în natură atât în regnul vegetal, unde predomină, cât şi în regnul animal; - prezintă activitate optică (având în moleculă C*); - sub aspect chimic, au slab caracter reducător; - unităţile structurale de bază ale poliglucidelor sunt diglucidele;

- în mediu acid sau sub acţiunea unor enzime specifice, are loc hidroliza treptată, formându-se produşi intermediari cu un grad de polimerizare din ce în ce mai mic şi cu putere reducătoare din ce în ce mai mare; - prin hidroliza totală se obţin monoglucidele constituente; - au rol fiziologic important :

 substanţe de rezervă (amidon, glicogen)  substanţe de susţinere (celuloza, hemiceluloza, chitina)

Clasificarea poliglucidelor  poliglucide omogene – formate din resturi de monoglucide identice sau din derivaţi ai acestora;

 poliglucide neomogene – formate din resturi de monoglucide diferite sau din derivaţi ai acestora.

Clasificarea poliglucidelor  hexozani – formate din hexoze - glucani, fructani, galactani

 pentozani – formate din pentoze - arabani, xilani

Reprezentanţi ai poliglucidelor

Cele maio răspândite mai importante poliglucide omogene o este poliglucidă şiomogenă, macromoleculară, formatăsunt: din mai multe resturi β-D-glucopiranoză unite prin legături  de celuloza 1,4-β-glicozidice  amidonul o este specifică regnului vegetal, formând peste 50% din masa lemnoasă aarborilor glicogenul

o unitatea structurală a celulozei este celobioza

o hidroliza sa sub acţiunea unei enzime specifice numită celulază duce la formarea de celobioză şi apoi sub acţiunea celobiazei la β-D-glucopiranoză; o omul nu poate asimila celuloza, dar animalele rumegătoare reuşesc asta pe cale enzimatică; o este foarte utilizată sub formă de bumbac, hârtie, fără o mare transformare în structura sa; o în ţesuturile vegetale, mai multe macromolecule de celuloză se unesc prin legături de hidrogen şi formează fibrele de celuloză; o ea poate fi transformtă în trinitroceluloză, celuloid, etc.

o este cea mai importantă poliglucidă de rezervă din plantele superioare, formată din α-D-glucopiranoză şi conţine legături 1,4 şi 1,6-α-glicozidice o se formează în frunze în procesul de fotosinteză o este insolubil în apă rece dar solubil în apă caldă

o reprezintă principala sursă de glucide din alimentaţia omului şi furajarea animalelor o granula de amidon este formată din două componente ce se deosebesc între ele atât din punct de vedere structural cât şi prin proprietăţile fizice şi chimice

COMPONENTELE AMIDONULUI

 amiloza  amilopectina

o reprezintă 20-30% din granula de amidon

o este formată prin legături 1,4-α-glicozidice şi are o structură liniară (unitatea sa structurală fiind maltoza);

o reprezintă componenta predominantă a granulei de amidon (70-80%) o este formată tot din resturi de α-D-glucopiranoză unite atât prin legături 1,4-α-glicozidice cât şi prin legături 1,6α-glicozidice, deci are o structură ramificată (între ramificaţii se află în medie 25-30 resturi de glucoză);

o prin încălzire se descompune macromoleculari mai simpli

în

dextrine

–

compuşi

o sub acţiunea unor enzime specifice numite amilaze, amidonul hidrolizează, descompunându-se în dextrine: amilodextrina, eritrodextrina, acrodextrina, maltodextrina.

o mersul hidrolizei poate fi urmărit prin reacţia de culoare ce o dau dextrinele cu iodul o iodul în soluţie de iodură de potasiu colorează amilodextrina în violet, iar eritrodextrina în roşu. Acrodextrina şi maltodextrina nu dau reacţie de culoare cu iodul.

o reprezintă poliglucida de rezervă din organismele animale;

o are o structură ramificată asemănătoare amilopectinei, ramificaţiie fiind mai dese decât la amilopectină (între ramificaţii se află în medie 7-8 resturi de glucoză);

o Galactani: agar-agar (structură asemănătoare amidonului: agaroza şi agaropectina) – folosit ca materie de bază pentru mediile de cultură o Chitina – formată din β-D-glucoamina-N-acetilată – se găseşte în aripile insectelor, carapacea crustaceelor.

o fără acizi uronici: arabo-xilanii, gluco-mananii, galacto-fructanii, etc

o cu acizi uronici: hemicelulozele, materii pectice, gumele şi mucilagiile vegetale, mucopoliglucidele şi imunopoliglucidele

MONOGLUCIDE

DIGLUCIDE

POLIGLUCIDE

- maltoza - legătură 1,4 α

CH2OH O

CH2OH

CH2OH

CH2OH

CH2OH

O

O

O

O

OH OH

O

OH OH

OH OH

α-D-glucoza

CH2OH

CH2OH

O

O

OH

OH

OH O

CH2OH OH

OH

β-D-glucoza

OH OH

OH

n

OH

- celobioza – legătură 1,4 β O

OH

O

OH

OH OH

O OH

OH

- trehaloza – legătură 1,1 α

OH CH2OH

OH

OH

OH

OH OH

- amiloza din amidon

CH2OH O

- celuloza CH2OH

O OH

O OH

OH

CH2OH O

O OH

OH

OH

OH OH

OH

OH

OH

n