Curs 6
This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA
Overview
Download & View Curs 6 as PDF for free.
More details
- Words: 3,101
- Pages: 10
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă
Suport de curs
Realizarea elementelor de construcţie auxiliare Elementele de construcţie auxiliare sunt acele elemente care servesc direct sau indirect la realizarea blocurilor grafice de construcţie 3D. Acestea sunt: elementele de tip “plan”, “axă”, sistemele de coordonate şi elementele de tip “curbă”. Realizarea elementelor de construcţie de tip “plan” Pentru a construi un element auxiliar de tip “plan”: •℘ Se apasă butonul Plane din caseta cu instrumente Reference Geometry, sau Insert, Reference Geometry, Plane; •℘ Din caseta de dialog Specify Construction Plane se alege opţiunea dorită şi apoi se apasă butonul Next. Opţiunile pentru realizarea elementelor auxiliare de tip “plan” sunt următoarele:
Offset. Cu ajutorul acestei opţiuni se realizează un plan paralel cu planul sau suprafaţa selectată, plan situat la o distanţă specificată. 1. Se selectează un plan sau o suprafaţă plană a modelului; 2. Se precizează distanţa la care urmează a fi realizat planul, în caseta Distance; 3. Se activează opţiunea Reverse Direction, dacă este necesar; 4. Se apasă butonul Finish. At Angle. Cu ajutorul acestei opţiuni se construieşte un plan care trece printr-o axă, muchie, sau un element de tip “linie” dintr-o schiţă, înclinat la un anumit unghi în raport cu un plan sau cu o suprafaţă plană a modelului. 1. Se selectează planul, sau suprafaţa plană a modelului; 2. Se selectează muchia, axa sau elementul de tip “linie”; 3. Se precizează valoarea unghiului dintre suprafaţa selectată şi planul care urmează a fi construit, în caseta Angle; 4. Se activează opţiunea Reverse Direction, dacă este necesar; 5. Se apasă butonul Finish.
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Catedra TCM
39
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă
Suport de curs
Three Point Plane. Cu ajutorul acestei opţiuni se realizează un plan auxiliar care trece prin trei puncte. 1. Se selectează trei vârfuri (vertexuri), puncte sau puncte de mijloc (pentru a selecta un punct de mijloc, se poziţionează cursorul mouse-ului deasupra entităţii dorite, se apasă butonul din dreapta şi se alege opţiunea Select Midpoint); 2. Se apasă butonul Finish. Parallel Plane at Point. Cu ajutorul acestei opţiuni se construieşte un plan care trece printr-un anumit puct şi este paralel cu un plan sau cu o suprafaţă plană a modelului. 1. Se selectează un plan sau o suprafaţa plană a modelului şi un vârf, punct sau punct de mijloc al unei entităţi; 2. Se apasă butonul Finish. Line&Point. Cu ajutorul acestei opţiuni se realizează un plan care trece printr-o muchie, axă, element de tip “linie” dintr-o schiţă şi un punct. 1. Se selectează muchia, axa, sau elementul de tip “linie” şi vârful, punctul sau punctul de mijloc; 2. Se apasă butonul Finish. Perpendicular to Curve at Point. Cu ajutorul acestei opţiuni se construieşte un plan care trece printr-un anumit punct şi este perpendicular pe o muchie, axă sau curbă. 1. Se selectează muchia, axa sau elementul de tip “curbă” şi vârful sau punctul dorit; 2. Se apasă butonul Finish. On Surface. Cu ajutorul acestei opţiuni se realizează un plan tangent la o suprafaţă curbă. 1. Se selectează suprafaţa curbă; 2. Se selectează un plan care intersectează această suprafaţă; 3. Dacă nu este afişată nici o soluţie, este necesară selectarea unei muchii pe suprafaţa iniţial selectată; 4. Se apasă butonul Other Solutions, dacă este necesar; 5. Se apasă butonul Finish. Elementele auxiliare de tip “plan” sunt afişate în zona grafică a ferestrei document sub forma unui cadru dreptunghiular ce are ataşat numele la unul din colţuri. Deoarece planele sunt referinţe bidimensionale infinite, reprezentarea lor sub forma unor cadre este doar o reprezentare convenţională. Dacă este necesar, acest cadru poate fi mutat sau redimensionat fără ca aceste operaţii să altereze referinţa bidimensională. De asemenea, se poate modifica în orice moment numele planului (implicit acesta este de forma Plane#). Pentru activarea simbolurilor care permit redimensionarea şi mutarea cadrului dreptunghiular: •℘ Se selectează numele planului din arborele de definire a modelului, sau •℘ Se selectează cu mouse-ul cadrul dreptunghiular ce corespunde planului vizat. Prin utilizarea elementelor de control care apar în urma activării (culoare verde) cadrului dreptunghiular se poate:
40
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Catedra TCM
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă
Suport de curs
•℘ Redimensiona cadrul prin tragere cu mouse-ul de marcatorii care apar la colţurile cadrului şi la mijloacele laturilor; •℘ Muta cadrul într-o altă poziţie prin tragere cu mouse-ul de una din laturile acestuia; Pentru modificarea distanţei sau a unghiului pentru planele care au fost realizate cu opţiunile Offset sau At Angle: •℘ Se efectuează un dublu clic pe cadrul dreptunghiular ce reprezintă planul sau pe numele acestuia în arborele de definire a modelului; •℘ Se efectuează un dublu clic pe valoarea dimensională (distanţă sau unghi); •℘ Se tipăreşte noua valoare în caseta de dialog Modify; -sau•℘ Se poziţionează cursorul mouse-ului deasupra numelui planului în arborele de definire a modelului; •℘ Se apasă butonul din dreapta şi se alege opţiunea Edit Definition; •℘ Se introduce noua valoare pentru parametrul ce defineşte poziţia planului (distanţă sau unghi) şi se apasă butonul Finish. Pentru schimbarea numelui unui plan: •℘ Se poziţionează cursorul mouse-ului deasupra numelui planului în arborele de definire a modelului; •℘ Se apasă de două ori butonul din stânga al mouse-ului (clic-pauză-clic, nu dublu clic); •℘ Se introduce noul nume. Ascunderea respectiv afişarea elementelor auxiliare de tip “plan” se poate face fie global, prin: •℘ Activarea sau dezactivarea opţiunii Plane din articolul de meniu View (semnul “bifat” în faţa articolului de meniu Plane conduce la afişarea tuturor planelor care nu au fost ascunse individual) Fie individual, prin: •℘ Poziţionarea cursorului mouse-ului deasupra numelui planului în arborele de definire a modelului; •℘ Apăsarea butonului din dreapta şi alegerea opţiunii Hide (ascuns) sau Show (vizibil). Pentru schimbarea planului în care a fost realizată o schiţă: •℘ Se poziţionează cursorul mouse-ului deasupra numelui schiţei în arborele de definire a modelului; •℘ Se apasă butonul din dreapta şi se alege opţiunea Edit Sketch Plane; •℘ Se selectează un nou plan prin efectuarea unui clic de mouse pe numele planului în arborele de definire a modelului, sau se selectează o nouă suprafaţă plană a modelului. Schimbarea planului în care a fost realizată o schiţă este o metodă eficientă, care conduce la importante economii de timp atunci când apar modificări în proiect sau când s-a greşit la alegerea planului de schiţare.
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Catedra TCM
41
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă
Suport de curs
Realizarea elementelor de construcţie de tip “axă” Intr-un model SolidWorks fiecare element cilindric sau conic are o axă. Axele create implicit de către sistem se numesc axe temporare (Temporary axes) şi nu apar ca şi articole în arborele de definire a modelului. Pe lângă axele temporare, un model poate avea şi elemente auxiliare de tip “axă” create de către utilizator. Pentru afişarea axelor temporare: •℘ Se activează opţiunea Temporary Axes din articolul de meniu View (în mod implicit axele temporare nu sunt afişate de către sistem). Ascunderea respectiv afişarea elementelor auxiliare de tip “axă” se poate face fie global, prin: •℘ Activarea sau dezactivarea opţiunii Axes din articolul de meniu View (semnul “bifat” în faţa articolului de meniu Axes conduce la afişarea tuturor axelor care nu au fost ascunse individual) Fie individual, prin: •℘ Poziţionarea cursorului mouse-ului deasupra numelui axei în arborele de definire a modelului; •℘ Apăsarea butonului din dreapta şi alegerea opţiunii Hide (ascuns) sau Show (vizibil). Pentru realizarea unui element auxiliar de tip “axă”: •℘ Se apasă butonul Axis din caseta cu instrumente Reference Geometry, sau Insert, Reference Geometry, Axis; •℘ In caseta de dialog Referece Axis se optează pentru unul din modurile de realizare a axei:
One Line/Edge/Axis. Se selectează o muchie a modelului, un element de tip “linie” dintr-o schiţă sau o axă temporară. Two Planes. Se selectează două plane sau suprafeţe plane ale modelului. Two Points/Vertices. Se selectează două puncte, două vârfuri, sau un punct şi un vârf. Cylindrical/Conical Surface. Se selectează o faţă cilindrică sau conică a modelului.
42
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Catedra TCM
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă
Suport de curs
Point and Surface. Se selectează un plan sau o suprafaţă plană a modelului şi un punct sau un vârf. •℘ Se verifică dacă elementele listate în caseta Selected items sunt cele dorite; •℘ Se apasă butonul OK. Realizarea elementelor de tip “sistem de coordonate” Elementele auxiliare “sistem de coordonate” pot fi definite într-un document SolidWorks de tipul piesă (Part) sau ansamblu (Assembly). Sistemele de coordonate se utilizează fie împreună cu comenzile Measure şi Mass Properties fie atunci când se exportă documente SolidWorks în alte formate (IGES, STL, ACIS, STEP, VDA sau Parasolid). Pentru realizarea unui element auxiliar de tip “sistem de coordonate”: •℘ Se apasă butonul Coordinate System din caseta cu instrumente Reference Geometry, sau Insert, Reference Geometry, Coordinate System (în urma acestei acţiuni se deschide caseta de dialog Coordinate System) •℘ Se selectează un vârf, un punct din cadrul unei schiţe, un punct de mijloc al unei
•℘ •℘ •℘ •℘ •℘ •℘
muchii, sau originea piesei (sau a unei componente în cadrul unui ansamblu). In urma acestei selecţii, numele entităţii selectate apare în caseta Origin. Se efectuează un clic de mouse într-una dintre casetele X Axis, Y Axis sau Z Axis pentru a direcţiona intrările înspre acea zonă. Se selectează o muchie, o faţă sau un vârf al piesei, sau un segment de dreaptă dintr-o schiţă pentru a indica direcţia pentru axa selectată. Se selectează o altă axă şi apoi o altă faţă, muchie, sau vârf pentru a defini această axă. Dacă s-a selectat un element nedorit, această selecţie poate fi anulată prin poziţionarea cursorului mouse-ului în zona grafică, apăsarea butonului din dreapta şi alegerea opţiunii Clear Selections. Dacă se doreşte schimbarea sensului pentru o axă, se activează opţiunea Flip pentru acea axă. Când sistemul de coordonate este definit, se apasă butonul OK.
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Catedra TCM
43
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă
Suport de curs
Pentru modificarea definiţiei unui sistem de coordonate: •℘ Se poziţionează cursorul mouse-ului deasupra numelui sistemului de coordonate în arborele de definire a modelului, se apasă butonul din dreaptă şi se alege opţiunea Edit Definition. Ascunderea respectiv afişarea elementelor auxiliare de tip “sistem de coordonate” se poate face fie global, prin: •℘ Activarea sau dezactivarea opţiunii Coordinate Systems din articolul de meniu View (semnul “bifat” în faţa articolului de meniu Coordinate Systems conduce la afişarea tuturor sistemelor de coordonate care nu au fost ascunse individual) Fie individual, prin: •℘ Poziţionarea cursorului mouse-ului deasupra numelui sistemului de coordonate în arborele de definire a modelului; •℘ Apăsarea butonului din dreapta şi alegerea opţiunii Hide (ascuns) sau Show (vizibil). Convertirea elementelor din cadrul unei schiţe, în elemente de construcţie ajutătoare In cadrul unei schiţe sau al unui document desen (Drawing), elementele de construcţie auxiliare se obţin prin convertirea elementelor geometrice de tip “linie”, “arc” sau “spline”. Pentru a converti o singură entitate schiţată în element de construcţie auxiliar: •℘ Se poziţionează cursorul mouse-ului deasupra elementului vizat; •℘ Se apasă butonul din dreapta al mouse-ului şi se alege opţiunea Properties; •℘ Se activează opţiunea For construction. Pentru a converti mai multe entităţi schiţate în elemente de construcţie auxiliare: •℘ Se apasă tasta Ctrl; •℘ Cu tasta Ctrl apăsată, se selectează elementele dorite (selecţie multiplă); •℘ După realizarea mulţimii de selecţie, se apasă butonul din dreapta al mouse-ului şi se alege opţiunea properties; •℘ Se activează opţiunea For construction. Pentru convertirea entităţilor dintr-un document SolidWorks de tip desen (Deawing) în elemente de construcţie auxiliare, fie: •℘ Se procedează ca şi al convertirea entităţilor dintr-o schiţă; -fie•℘ Se selectează elementul care urmează a fi convertit; •℘ Se activează opţiunea Construction Geometry din articolul de meniu Tools, subarticolul Sketch Entity.
44
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Catedra TCM
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă
Suport de curs
Realizarea elementelor de construcţie auxiliare de tip “curbă” Realizarea elementelor de construcţie auxiliare de tip “curbă” se poate face în mai multe moduri, printre acestea numărându-se: 1) Proiectarea elementelor unei schiţe pe o suprafaţă a modelului (în acest fel se pot obţine curbe aflate pe suprafeţe curbe ale modelului); 2) Obţinerea curbelor strâmbe pornind de la curbe plane situate în plane care se intersectează; 3) Realizarea curbelor compozite care sunt o colecţie de curbe, elemente din schiţe şi muchii ale modelului; 4) Generarea curbelor de tip “elice” şi “spirală”; 5) Generarea curbelor spline 3D pornind de la puncte şi vârfuri ale modelului; 6) Generarea curbelor spline 3D pornind de la lista coordonatelor carteziene (X, Y, Z) ale punctelor. Elementele auxiliare de tip “curbă” pot fi folosite la generarea blocurilor grafice de construcţie 3D, cum sunt cele obţinute prin: sweep, loft, draft, round, etc. Pentru realizarea unei curbe prin proiectarea unei schiţe pe o suprafaţă a modelului: •℘ Se realizează, într-un plan sau pe una din feţele plane ale modelului, o schiţă care să conţină o singură curbă (închisă sau deschisă) constituită din linii, arce sau splineuri; •℘ Se închide schiţa; •℘ Se selectează schiţa, se apasă tasta Ctrl şi apoi se selectează suprafaţa modelului pe care se doreşte proiectarea curbei schiţate; •℘ Din meniul bară principal se alege articolul Insert, apoi opţiunea Curve şi în final Projected. Curba apare în arborele de definire a modelului şi pe suprafaţa selectată.
Curbă obţinută prin proiecţie, utilizată la realizarea unui canal prin “Sweep”
Pentru realizarea unei curbe pornind de la două schiţe care se găsesc în două plane care se intersectează: •℘ Se crează câte o schiţă în fiecare dintre cele două plane (sau suprafeţe plane ale modelului) care se intersectează, închizând fiecare schiţă în momentul în care este gata; •℘ Se selectează cele două schiţe menţinând tasta Ctrl apăsată; •℘ Din meniul bară principal se alege articolul Insert, apoi opţiunea Curve şi în final Projected.
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Catedra TCM
45
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă
Suport de curs
Pentru realizarea unei curbe compozite: •℘ Se apasă butonul Composite Curve din caseta cu instrumente Reference Geometry, sau Insert, Curve, Composite Curve (în urma acestei actiuni se deschide caseta de dialog Composite Curve).
•℘ Se selectează elementele (entităţi schiţate, muchii, etc.) ce urmează a fi concatenate. Lista elementelor selectate apare în caseta Items to join. •℘ Se apasă butonul OK pentru realizarea curbei compozite. Pentru generarea unei curbe de tip “elice”: •℘ Se deschide o nouă schiţă şi se desenează un cerc. Diametrul acestui cerc reprezintă diametrul de înfăşurare al elicei. •℘ Se închide schiţa şi se selectează cercul; •℘ Din meniul bară principal se alege articolul Insert, apoi opţiunea Curve şi în final Helix/Spiral. In urma acestei acţiuni se deschide caseta de dialog Helix Curve. •℘ Se alege modul de definire a elicei în caseta Defined by (Pitch and Revolutions, Height and Revolutions, Height and Pitch); •℘ In funcţie de modul de definire ales, se precizează următoarele valori: Height. Inălţimea totală a elicei; Pitch. Pasul elicei (distanţa dintre două spire); Revolution. Numărul de spire; •℘ Dacă se doreşte realizarea unei elici conice, se activează opţiunea Taper Helix şi apoi se specifică valoarea unghiului de înclinare (Angle). Opţiunea Taper outward stabileşte sensul în care va fi măsurat unghiul de înclinare (spre exterior dacă este activată). •℘ Dacă este necesar, se activează opţiunea Reverse direction (pentru modificarea sensului în care va fi construită elicea), se modifică valoarea unghiului de start Starting angle (unghi măsurat în planul în care a fost schiţat cercul) şi se alege
46
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Catedra TCM
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă
Suport de curs
sensul de înfăşurare pentru elice (Clockwise – sens orar, sau Counterclockwise – sens trigonometric); •℘ Se apasă butonul OK.
Elice cu pas mare
Elice cu pas mic
Elice conică
Pentru realizarea unei spirale arhimedice; •℘ Se deschide o nouă schiţă şi se desenează un cerc. Raza cercului schiţat este raza spiralei în punctul său de start. •℘ Se închide schiţa şi se selectează cercul; •℘ Din meniul bară principal se alege articolul Insert, apoi opţiunea Curve şi în final Helix/Spiral. In urma acestei acţiuni se deschide caseta de dialog Helix Curve. •℘ In caseta Defined by se alege opţiunea Spiral; •℘ Se specifică valoarea pasului (Pitch); •℘ Se specifică numărul de spire (Revolutions); •℘ Dacă se doreşte realizarea spiralei în interiorul cercului, se activează opţiunea Reverse direction; •℘ Se modifică unghiul de start (Start angle) şi sensul de înfăşurare a spiralei (Clockwise – sens orar, sau Counterclockwise – sens trigonometric) dacă este necesar; •℘ Se apasă butonul OK. In timpul procesului de modelare geometrică 3D, există situaţii când o suprafaţă a modelului trebuie împărţită în mai multe domenii. Acest lucru se realizează cu ajutorul liniilor de scindare (Split line). Pentru construirea unei linii (sau curbe) de partajare prin proiecţie: •℘ Se deschide o schiţă pe una dintre suprafeţele plane ale modelului sau într-un plan
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Catedra TCM
47
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă
•℘ •℘
•℘
•℘ •℘
•℘
Suport de curs
şi se desenează un contur deschis sau închis (dacă se optează pentru un contur deschis, este necesar ca acesta să depăşească frontierele suprafeţei care urmează a fi scindate, sau la limită, punctele de capăt ale segmentelor extreme trebuie să fie coincidente cu frontierele suprafeţei); Se închide schiţa; Din meniul bară principal se alege articolul Insert, apoi opţiunea Curve şi în final Split Line. In urma acestei acţiuni se deschide caseta de dialog Split Lines. In caseta de dialog Split Lines se alege opţiunea Projection şi apoi se apasă butonul Next. In urma acestei acţiuni se deschide caseta de dialog Project Split Line. Cu intrările direcţionate spre caseta Sketch to project, se selectează schiţa din arborele de definire a modelului; Se direcţionează intrările spre caseta Faces to split prin efectuarea unui clic de mouse în interiorul acesteia, apoi se selectează feţele modelului care urmează a fi scindate. Se apasă butonul Finish.
In cazuri speciale, când există discontinuităţi în suprafaţa selectată, curba poate fi proiectată într-o singură direcţie. In exemplul alăturat, suprafaţa care urmează a fi scindată (Face to split) este cilindrică, iar planul de schiţare în care se găseşte segmentul de dreaptă (Sketch to project) se află în zona tăieturii. Pentru scindarea suprafeţei cilindrice din partea superioară, se alege opţiunea Single direction, pentru proiectarea curbei într-o singură direcţie, şi dacă este necesar se activează şi opţiunea Reverse direction (direcţia este indicată de săgeată). Dacă nu se activează opţiunea Single direction, vor fi scindate ambele zone din suprafaţa cilindrică. Pentru realizarea unei curbe spline 3D care trece prin puncte şi vârfuri ale modelului: •℘ Se apasă butonul 3D Curve din caseta cu instrumente Reference Geometry, sau Insert, Curve, Curve Through Reference Points (în urma acestei acţiuni se deschide caseta de dialog Curve) •℘ Se selectează punctele şi/sau vârfurile modelului; •℘ Dacă se doreşte obţinerea unei curbe închise, se activează opţiunea Closed curve; •℘ Se apasă butonul OK.
48
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Catedra TCM
Suport de curs
Realizarea elementelor de construcţie auxiliare Elementele de construcţie auxiliare sunt acele elemente care servesc direct sau indirect la realizarea blocurilor grafice de construcţie 3D. Acestea sunt: elementele de tip “plan”, “axă”, sistemele de coordonate şi elementele de tip “curbă”. Realizarea elementelor de construcţie de tip “plan” Pentru a construi un element auxiliar de tip “plan”: •℘ Se apasă butonul Plane din caseta cu instrumente Reference Geometry, sau Insert, Reference Geometry, Plane; •℘ Din caseta de dialog Specify Construction Plane se alege opţiunea dorită şi apoi se apasă butonul Next. Opţiunile pentru realizarea elementelor auxiliare de tip “plan” sunt următoarele:
Offset. Cu ajutorul acestei opţiuni se realizează un plan paralel cu planul sau suprafaţa selectată, plan situat la o distanţă specificată. 1. Se selectează un plan sau o suprafaţă plană a modelului; 2. Se precizează distanţa la care urmează a fi realizat planul, în caseta Distance; 3. Se activează opţiunea Reverse Direction, dacă este necesar; 4. Se apasă butonul Finish. At Angle. Cu ajutorul acestei opţiuni se construieşte un plan care trece printr-o axă, muchie, sau un element de tip “linie” dintr-o schiţă, înclinat la un anumit unghi în raport cu un plan sau cu o suprafaţă plană a modelului. 1. Se selectează planul, sau suprafaţa plană a modelului; 2. Se selectează muchia, axa sau elementul de tip “linie”; 3. Se precizează valoarea unghiului dintre suprafaţa selectată şi planul care urmează a fi construit, în caseta Angle; 4. Se activează opţiunea Reverse Direction, dacă este necesar; 5. Se apasă butonul Finish.
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Catedra TCM
39
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă
Suport de curs
Three Point Plane. Cu ajutorul acestei opţiuni se realizează un plan auxiliar care trece prin trei puncte. 1. Se selectează trei vârfuri (vertexuri), puncte sau puncte de mijloc (pentru a selecta un punct de mijloc, se poziţionează cursorul mouse-ului deasupra entităţii dorite, se apasă butonul din dreapta şi se alege opţiunea Select Midpoint); 2. Se apasă butonul Finish. Parallel Plane at Point. Cu ajutorul acestei opţiuni se construieşte un plan care trece printr-un anumit puct şi este paralel cu un plan sau cu o suprafaţă plană a modelului. 1. Se selectează un plan sau o suprafaţa plană a modelului şi un vârf, punct sau punct de mijloc al unei entităţi; 2. Se apasă butonul Finish. Line&Point. Cu ajutorul acestei opţiuni se realizează un plan care trece printr-o muchie, axă, element de tip “linie” dintr-o schiţă şi un punct. 1. Se selectează muchia, axa, sau elementul de tip “linie” şi vârful, punctul sau punctul de mijloc; 2. Se apasă butonul Finish. Perpendicular to Curve at Point. Cu ajutorul acestei opţiuni se construieşte un plan care trece printr-un anumit punct şi este perpendicular pe o muchie, axă sau curbă. 1. Se selectează muchia, axa sau elementul de tip “curbă” şi vârful sau punctul dorit; 2. Se apasă butonul Finish. On Surface. Cu ajutorul acestei opţiuni se realizează un plan tangent la o suprafaţă curbă. 1. Se selectează suprafaţa curbă; 2. Se selectează un plan care intersectează această suprafaţă; 3. Dacă nu este afişată nici o soluţie, este necesară selectarea unei muchii pe suprafaţa iniţial selectată; 4. Se apasă butonul Other Solutions, dacă este necesar; 5. Se apasă butonul Finish. Elementele auxiliare de tip “plan” sunt afişate în zona grafică a ferestrei document sub forma unui cadru dreptunghiular ce are ataşat numele la unul din colţuri. Deoarece planele sunt referinţe bidimensionale infinite, reprezentarea lor sub forma unor cadre este doar o reprezentare convenţională. Dacă este necesar, acest cadru poate fi mutat sau redimensionat fără ca aceste operaţii să altereze referinţa bidimensională. De asemenea, se poate modifica în orice moment numele planului (implicit acesta este de forma Plane#). Pentru activarea simbolurilor care permit redimensionarea şi mutarea cadrului dreptunghiular: •℘ Se selectează numele planului din arborele de definire a modelului, sau •℘ Se selectează cu mouse-ul cadrul dreptunghiular ce corespunde planului vizat. Prin utilizarea elementelor de control care apar în urma activării (culoare verde) cadrului dreptunghiular se poate:
40
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Catedra TCM
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă
Suport de curs
•℘ Redimensiona cadrul prin tragere cu mouse-ul de marcatorii care apar la colţurile cadrului şi la mijloacele laturilor; •℘ Muta cadrul într-o altă poziţie prin tragere cu mouse-ul de una din laturile acestuia; Pentru modificarea distanţei sau a unghiului pentru planele care au fost realizate cu opţiunile Offset sau At Angle: •℘ Se efectuează un dublu clic pe cadrul dreptunghiular ce reprezintă planul sau pe numele acestuia în arborele de definire a modelului; •℘ Se efectuează un dublu clic pe valoarea dimensională (distanţă sau unghi); •℘ Se tipăreşte noua valoare în caseta de dialog Modify; -sau•℘ Se poziţionează cursorul mouse-ului deasupra numelui planului în arborele de definire a modelului; •℘ Se apasă butonul din dreapta şi se alege opţiunea Edit Definition; •℘ Se introduce noua valoare pentru parametrul ce defineşte poziţia planului (distanţă sau unghi) şi se apasă butonul Finish. Pentru schimbarea numelui unui plan: •℘ Se poziţionează cursorul mouse-ului deasupra numelui planului în arborele de definire a modelului; •℘ Se apasă de două ori butonul din stânga al mouse-ului (clic-pauză-clic, nu dublu clic); •℘ Se introduce noul nume. Ascunderea respectiv afişarea elementelor auxiliare de tip “plan” se poate face fie global, prin: •℘ Activarea sau dezactivarea opţiunii Plane din articolul de meniu View (semnul “bifat” în faţa articolului de meniu Plane conduce la afişarea tuturor planelor care nu au fost ascunse individual) Fie individual, prin: •℘ Poziţionarea cursorului mouse-ului deasupra numelui planului în arborele de definire a modelului; •℘ Apăsarea butonului din dreapta şi alegerea opţiunii Hide (ascuns) sau Show (vizibil). Pentru schimbarea planului în care a fost realizată o schiţă: •℘ Se poziţionează cursorul mouse-ului deasupra numelui schiţei în arborele de definire a modelului; •℘ Se apasă butonul din dreapta şi se alege opţiunea Edit Sketch Plane; •℘ Se selectează un nou plan prin efectuarea unui clic de mouse pe numele planului în arborele de definire a modelului, sau se selectează o nouă suprafaţă plană a modelului. Schimbarea planului în care a fost realizată o schiţă este o metodă eficientă, care conduce la importante economii de timp atunci când apar modificări în proiect sau când s-a greşit la alegerea planului de schiţare.
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Catedra TCM
41
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă
Suport de curs
Realizarea elementelor de construcţie de tip “axă” Intr-un model SolidWorks fiecare element cilindric sau conic are o axă. Axele create implicit de către sistem se numesc axe temporare (Temporary axes) şi nu apar ca şi articole în arborele de definire a modelului. Pe lângă axele temporare, un model poate avea şi elemente auxiliare de tip “axă” create de către utilizator. Pentru afişarea axelor temporare: •℘ Se activează opţiunea Temporary Axes din articolul de meniu View (în mod implicit axele temporare nu sunt afişate de către sistem). Ascunderea respectiv afişarea elementelor auxiliare de tip “axă” se poate face fie global, prin: •℘ Activarea sau dezactivarea opţiunii Axes din articolul de meniu View (semnul “bifat” în faţa articolului de meniu Axes conduce la afişarea tuturor axelor care nu au fost ascunse individual) Fie individual, prin: •℘ Poziţionarea cursorului mouse-ului deasupra numelui axei în arborele de definire a modelului; •℘ Apăsarea butonului din dreapta şi alegerea opţiunii Hide (ascuns) sau Show (vizibil). Pentru realizarea unui element auxiliar de tip “axă”: •℘ Se apasă butonul Axis din caseta cu instrumente Reference Geometry, sau Insert, Reference Geometry, Axis; •℘ In caseta de dialog Referece Axis se optează pentru unul din modurile de realizare a axei:
One Line/Edge/Axis. Se selectează o muchie a modelului, un element de tip “linie” dintr-o schiţă sau o axă temporară. Two Planes. Se selectează două plane sau suprafeţe plane ale modelului. Two Points/Vertices. Se selectează două puncte, două vârfuri, sau un punct şi un vârf. Cylindrical/Conical Surface. Se selectează o faţă cilindrică sau conică a modelului.
42
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Catedra TCM
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă
Suport de curs
Point and Surface. Se selectează un plan sau o suprafaţă plană a modelului şi un punct sau un vârf. •℘ Se verifică dacă elementele listate în caseta Selected items sunt cele dorite; •℘ Se apasă butonul OK. Realizarea elementelor de tip “sistem de coordonate” Elementele auxiliare “sistem de coordonate” pot fi definite într-un document SolidWorks de tipul piesă (Part) sau ansamblu (Assembly). Sistemele de coordonate se utilizează fie împreună cu comenzile Measure şi Mass Properties fie atunci când se exportă documente SolidWorks în alte formate (IGES, STL, ACIS, STEP, VDA sau Parasolid). Pentru realizarea unui element auxiliar de tip “sistem de coordonate”: •℘ Se apasă butonul Coordinate System din caseta cu instrumente Reference Geometry, sau Insert, Reference Geometry, Coordinate System (în urma acestei acţiuni se deschide caseta de dialog Coordinate System) •℘ Se selectează un vârf, un punct din cadrul unei schiţe, un punct de mijloc al unei
•℘ •℘ •℘ •℘ •℘ •℘
muchii, sau originea piesei (sau a unei componente în cadrul unui ansamblu). In urma acestei selecţii, numele entităţii selectate apare în caseta Origin. Se efectuează un clic de mouse într-una dintre casetele X Axis, Y Axis sau Z Axis pentru a direcţiona intrările înspre acea zonă. Se selectează o muchie, o faţă sau un vârf al piesei, sau un segment de dreaptă dintr-o schiţă pentru a indica direcţia pentru axa selectată. Se selectează o altă axă şi apoi o altă faţă, muchie, sau vârf pentru a defini această axă. Dacă s-a selectat un element nedorit, această selecţie poate fi anulată prin poziţionarea cursorului mouse-ului în zona grafică, apăsarea butonului din dreapta şi alegerea opţiunii Clear Selections. Dacă se doreşte schimbarea sensului pentru o axă, se activează opţiunea Flip pentru acea axă. Când sistemul de coordonate este definit, se apasă butonul OK.
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Catedra TCM
43
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă
Suport de curs
Pentru modificarea definiţiei unui sistem de coordonate: •℘ Se poziţionează cursorul mouse-ului deasupra numelui sistemului de coordonate în arborele de definire a modelului, se apasă butonul din dreaptă şi se alege opţiunea Edit Definition. Ascunderea respectiv afişarea elementelor auxiliare de tip “sistem de coordonate” se poate face fie global, prin: •℘ Activarea sau dezactivarea opţiunii Coordinate Systems din articolul de meniu View (semnul “bifat” în faţa articolului de meniu Coordinate Systems conduce la afişarea tuturor sistemelor de coordonate care nu au fost ascunse individual) Fie individual, prin: •℘ Poziţionarea cursorului mouse-ului deasupra numelui sistemului de coordonate în arborele de definire a modelului; •℘ Apăsarea butonului din dreapta şi alegerea opţiunii Hide (ascuns) sau Show (vizibil). Convertirea elementelor din cadrul unei schiţe, în elemente de construcţie ajutătoare In cadrul unei schiţe sau al unui document desen (Drawing), elementele de construcţie auxiliare se obţin prin convertirea elementelor geometrice de tip “linie”, “arc” sau “spline”. Pentru a converti o singură entitate schiţată în element de construcţie auxiliar: •℘ Se poziţionează cursorul mouse-ului deasupra elementului vizat; •℘ Se apasă butonul din dreapta al mouse-ului şi se alege opţiunea Properties; •℘ Se activează opţiunea For construction. Pentru a converti mai multe entităţi schiţate în elemente de construcţie auxiliare: •℘ Se apasă tasta Ctrl; •℘ Cu tasta Ctrl apăsată, se selectează elementele dorite (selecţie multiplă); •℘ După realizarea mulţimii de selecţie, se apasă butonul din dreapta al mouse-ului şi se alege opţiunea properties; •℘ Se activează opţiunea For construction. Pentru convertirea entităţilor dintr-un document SolidWorks de tip desen (Deawing) în elemente de construcţie auxiliare, fie: •℘ Se procedează ca şi al convertirea entităţilor dintr-o schiţă; -fie•℘ Se selectează elementul care urmează a fi convertit; •℘ Se activează opţiunea Construction Geometry din articolul de meniu Tools, subarticolul Sketch Entity.
44
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Catedra TCM
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă
Suport de curs
Realizarea elementelor de construcţie auxiliare de tip “curbă” Realizarea elementelor de construcţie auxiliare de tip “curbă” se poate face în mai multe moduri, printre acestea numărându-se: 1) Proiectarea elementelor unei schiţe pe o suprafaţă a modelului (în acest fel se pot obţine curbe aflate pe suprafeţe curbe ale modelului); 2) Obţinerea curbelor strâmbe pornind de la curbe plane situate în plane care se intersectează; 3) Realizarea curbelor compozite care sunt o colecţie de curbe, elemente din schiţe şi muchii ale modelului; 4) Generarea curbelor de tip “elice” şi “spirală”; 5) Generarea curbelor spline 3D pornind de la puncte şi vârfuri ale modelului; 6) Generarea curbelor spline 3D pornind de la lista coordonatelor carteziene (X, Y, Z) ale punctelor. Elementele auxiliare de tip “curbă” pot fi folosite la generarea blocurilor grafice de construcţie 3D, cum sunt cele obţinute prin: sweep, loft, draft, round, etc. Pentru realizarea unei curbe prin proiectarea unei schiţe pe o suprafaţă a modelului: •℘ Se realizează, într-un plan sau pe una din feţele plane ale modelului, o schiţă care să conţină o singură curbă (închisă sau deschisă) constituită din linii, arce sau splineuri; •℘ Se închide schiţa; •℘ Se selectează schiţa, se apasă tasta Ctrl şi apoi se selectează suprafaţa modelului pe care se doreşte proiectarea curbei schiţate; •℘ Din meniul bară principal se alege articolul Insert, apoi opţiunea Curve şi în final Projected. Curba apare în arborele de definire a modelului şi pe suprafaţa selectată.
Curbă obţinută prin proiecţie, utilizată la realizarea unui canal prin “Sweep”
Pentru realizarea unei curbe pornind de la două schiţe care se găsesc în două plane care se intersectează: •℘ Se crează câte o schiţă în fiecare dintre cele două plane (sau suprafeţe plane ale modelului) care se intersectează, închizând fiecare schiţă în momentul în care este gata; •℘ Se selectează cele două schiţe menţinând tasta Ctrl apăsată; •℘ Din meniul bară principal se alege articolul Insert, apoi opţiunea Curve şi în final Projected.
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Catedra TCM
45
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă
Suport de curs
Pentru realizarea unei curbe compozite: •℘ Se apasă butonul Composite Curve din caseta cu instrumente Reference Geometry, sau Insert, Curve, Composite Curve (în urma acestei actiuni se deschide caseta de dialog Composite Curve).
•℘ Se selectează elementele (entităţi schiţate, muchii, etc.) ce urmează a fi concatenate. Lista elementelor selectate apare în caseta Items to join. •℘ Se apasă butonul OK pentru realizarea curbei compozite. Pentru generarea unei curbe de tip “elice”: •℘ Se deschide o nouă schiţă şi se desenează un cerc. Diametrul acestui cerc reprezintă diametrul de înfăşurare al elicei. •℘ Se închide schiţa şi se selectează cercul; •℘ Din meniul bară principal se alege articolul Insert, apoi opţiunea Curve şi în final Helix/Spiral. In urma acestei acţiuni se deschide caseta de dialog Helix Curve. •℘ Se alege modul de definire a elicei în caseta Defined by (Pitch and Revolutions, Height and Revolutions, Height and Pitch); •℘ In funcţie de modul de definire ales, se precizează următoarele valori: Height. Inălţimea totală a elicei; Pitch. Pasul elicei (distanţa dintre două spire); Revolution. Numărul de spire; •℘ Dacă se doreşte realizarea unei elici conice, se activează opţiunea Taper Helix şi apoi se specifică valoarea unghiului de înclinare (Angle). Opţiunea Taper outward stabileşte sensul în care va fi măsurat unghiul de înclinare (spre exterior dacă este activată). •℘ Dacă este necesar, se activează opţiunea Reverse direction (pentru modificarea sensului în care va fi construită elicea), se modifică valoarea unghiului de start Starting angle (unghi măsurat în planul în care a fost schiţat cercul) şi se alege
46
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Catedra TCM
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă
Suport de curs
sensul de înfăşurare pentru elice (Clockwise – sens orar, sau Counterclockwise – sens trigonometric); •℘ Se apasă butonul OK.
Elice cu pas mare
Elice cu pas mic
Elice conică
Pentru realizarea unei spirale arhimedice; •℘ Se deschide o nouă schiţă şi se desenează un cerc. Raza cercului schiţat este raza spiralei în punctul său de start. •℘ Se închide schiţa şi se selectează cercul; •℘ Din meniul bară principal se alege articolul Insert, apoi opţiunea Curve şi în final Helix/Spiral. In urma acestei acţiuni se deschide caseta de dialog Helix Curve. •℘ In caseta Defined by se alege opţiunea Spiral; •℘ Se specifică valoarea pasului (Pitch); •℘ Se specifică numărul de spire (Revolutions); •℘ Dacă se doreşte realizarea spiralei în interiorul cercului, se activează opţiunea Reverse direction; •℘ Se modifică unghiul de start (Start angle) şi sensul de înfăşurare a spiralei (Clockwise – sens orar, sau Counterclockwise – sens trigonometric) dacă este necesar; •℘ Se apasă butonul OK. In timpul procesului de modelare geometrică 3D, există situaţii când o suprafaţă a modelului trebuie împărţită în mai multe domenii. Acest lucru se realizează cu ajutorul liniilor de scindare (Split line). Pentru construirea unei linii (sau curbe) de partajare prin proiecţie: •℘ Se deschide o schiţă pe una dintre suprafeţele plane ale modelului sau într-un plan
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Catedra TCM
47
Utilizarea calculatorului în proiectarea constructivă
•℘ •℘
•℘
•℘ •℘
•℘
Suport de curs
şi se desenează un contur deschis sau închis (dacă se optează pentru un contur deschis, este necesar ca acesta să depăşească frontierele suprafeţei care urmează a fi scindate, sau la limită, punctele de capăt ale segmentelor extreme trebuie să fie coincidente cu frontierele suprafeţei); Se închide schiţa; Din meniul bară principal se alege articolul Insert, apoi opţiunea Curve şi în final Split Line. In urma acestei acţiuni se deschide caseta de dialog Split Lines. In caseta de dialog Split Lines se alege opţiunea Projection şi apoi se apasă butonul Next. In urma acestei acţiuni se deschide caseta de dialog Project Split Line. Cu intrările direcţionate spre caseta Sketch to project, se selectează schiţa din arborele de definire a modelului; Se direcţionează intrările spre caseta Faces to split prin efectuarea unui clic de mouse în interiorul acesteia, apoi se selectează feţele modelului care urmează a fi scindate. Se apasă butonul Finish.
In cazuri speciale, când există discontinuităţi în suprafaţa selectată, curba poate fi proiectată într-o singură direcţie. In exemplul alăturat, suprafaţa care urmează a fi scindată (Face to split) este cilindrică, iar planul de schiţare în care se găseşte segmentul de dreaptă (Sketch to project) se află în zona tăieturii. Pentru scindarea suprafeţei cilindrice din partea superioară, se alege opţiunea Single direction, pentru proiectarea curbei într-o singură direcţie, şi dacă este necesar se activează şi opţiunea Reverse direction (direcţia este indicată de săgeată). Dacă nu se activează opţiunea Single direction, vor fi scindate ambele zone din suprafaţa cilindrică. Pentru realizarea unei curbe spline 3D care trece prin puncte şi vârfuri ale modelului: •℘ Se apasă butonul 3D Curve din caseta cu instrumente Reference Geometry, sau Insert, Curve, Curve Through Reference Points (în urma acestei acţiuni se deschide caseta de dialog Curve) •℘ Se selectează punctele şi/sau vârfurile modelului; •℘ Dacă se doreşte obţinerea unei curbe închise, se activează opţiunea Closed curve; •℘ Se apasă butonul OK.
48
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Catedra TCM
