Capitolul Ii Metodologia Cercetării.pdf

CAPITOLUL II METODOLOGIA CERCETĂRII 2.1. Tipul cercetării „Cercetarea pedagogică urmărește investigarea empirică prin metode științifice a unui domeniu al câmpului educațional în vederea cunoașterii și optimizării acestuia” (Antoanesei, 2009, p. 19). Cercetarea reprezintă modalitatea prin care se observă și se investighează un fenomen educațional, în urma căreia se cunosc cauzele care au dus la un anumit rezultat și se încearcă identificarea modalităților de intervenție în rezolvarea acestuia.

În

învățământul

preșcolar,

cercetarea pedagogică reprezintă un răspuns la problemele apărute în practica educațională, în care educatoarea poate deveni un cercetător care reflectează, analizează și interpretează anumite date, cu scopul de a ameliora și de a optimiza întregul proces de predare-învățare-evaluare. Cercetarea este o împletire de elemente calitative și cantitative. S-a considerat că pentru problematica abordată este necesară atât investigarea cu mijloace obiective cât și cu mijloace subiective. 2.2. Problematica cercetării

2.2.1. Context Copiii sunt viitorul omenirii, viitorul acestei națiuni de care sunt responsabili în egală măsură cadrele didactice, părinții, școala, comunitatea etc. Acest vlăstar inocent are are nevoie de iubire, protecție și un start bun în viață. Este știut faptul că, primii ani de viață sunt considerați a fi primordiali în viața unei persoane datorită urmărilor trainice pe care le are asupra evoluției de mai târziu. Acest start în existență este influențat de familie, mediul de viață, implicarea cadrului didactic, nivelul de cultură a părinților, implicarea comunității în rezolvarea unor probleme de ordin social etc. Ţinând cont de importanţa perioadei preşcolare a copiilor, de necesitatea pregătirii acestora pentru şcoală, de importanţa activităţii instructiv-educative desfăşurată de educatoare la grupă şi de importanţa rezultatelor evaluării iniţiale în proiectarea activităţii viitoare la grupă, am realizat o

cercetare ce vizează studierea importanței parteneriatului grădiniță -familie - comunitate asupra evoluției dezvoltării preșcolarilor defavorizați. Cercetarea s-a desfășurat timp de opt luni, în perioada 11 septembrie 2017- 20 aprilie 2018, la grupa mare ”Albinuțele” de la G.P.N. nr. 2 „Degețica” din satul Aprozi, oraș Budești, județul Călărași. Grădinița ”Degețica” din satul Aprozi se află la 3 km de orașul Budești și 40 Km de București. Cu toate aceste grădinița și școala din sat aparțin de Școala Gimnazială ”Gheorghe Manu” Budești. Din anul

satul Aprozi este trecut la zonă urbană aparținând de orașul Budești.

Cu toate că, din punct de vedere al infrastructurii satul ar trebui să aparțină zonei rurale. În sprijinul acestei afirmații putem aduce multe argumente precum: inegalitățile sociale, sărăcia, declinul demografic, gradul de cultură și educație, rezultatele foarte slabe la învățătură, lipsa oportunităților de angajare a părinților, izolarea politică, socială și culturală. Precizăm că până în anul 2015, Grădinița Aprozi nu era dotată cu suficiente materiale pentru stimularea dezvoltării globale a copilului în grădiniță, cu mobilier și echipamente ( TV, imprimantă, video proiector, CD player etc), jucării educative, precum și materiale educaționale, astfel încât procesul de învățare să fie unul eficient. Într-o lădiță parcă stingheră erau câteva jucării vechi abandonate de copiii care se plictisiseră de ele( ANEXA). Materialele educaționale precum cărțile de povești necesare atât de mult preșcolarilor pentru a intra în lumea basmelor, a poveștilor erau înlocuite de câteva cărți vechi îngălbenite parcă de trecere timpului. Din anul 2015 în cadrul Parteneriatului Educațional „ Ajută-ți semenii!, Grădinița Aprozi prin donații realizate de părinții copiilor de la Kids Club București a fost dotată cu jucării, rechizite pentru copii, CD payer, CDuri cu filme desene animate, TV, imprimantă, video proiector, frigider pentru alimente, aspirator, materiale si instrumente de lucru și de scris, diverse materiale pentru activități, jocuri și materiale de masă etc. (ANEXA). Rezultate slabe la învățătură ale copiilor din satul Aprozi sunt explicate, prin notele mici obținute de elevii clasei a VIII-a la Evaluările Naționale pe Județul Călărași (ISPJ CĂLĂRAȘI, 2017). A da vina numai pe copii ar fi absurd, când vinovați de această situația se face familia, nemotivarea cadrelor didactice, slaba dotare a unităților școlare, conducerea școlii, absența unui parteneriat eficient între școală - părinți- comunitate etc. De aceea considerăm foarte important startul pe care îl au acești pui de oameni, acești vlăstari în formare. Pentru a avea rezultate bune la școală, mai întâi este nevoie de o dezvoltare armonioasă, globală a acestor copii în cadrul primului mediu instituționalizat, grădinița. Dar fără o colaborare eficientă între educatoare, părinți, școală și

comunitate, fără realizarea unui parteneriat eficient între pionii principali ai educației, nu vom putea atinge finalitățile/obiectivele generale ale educației timpurii. Activitatea experimentală am început-o prin aplicarea unei probe de evaluare iniţială şi notarea acesteia la începutul anului şcolar. Proba de evaluare iniţială a fost realizată pe un eşantion format din 16 preşcolari de la grupa mare „Albinuțele”. Precizăm că din efectivul grupei un număr de 5 copii nu au mai frecventat mediul institutional al grădiniței. Un număr de 10 copii provin din familii defavorizate neavând obiecte de îmbrăcăminte, încălțăminte și totodată un copil provine din familie monoparentală. Din punct de vedere al etniei 3 copii sunt de etnie rromă cu o situație financiară precară. Menționăm că restul copiilor care au fost înscriși în grupa mijlocie în anul școlar 2016-2017 au avut un alt cadru didactic. Cercetarea de față a debutat cu evaluarea iniţială a preşcolarilor ce constituie o condiţie hotărâtoarea pentru succesul activităţii de instruire, oferind posibilitatea educatoarei de a identifica potenţialul de învăţare al preşcolarilor, în funcţie de care aceasta îşi va organiza activitatea didactică viitoare. Probele de evaluare iniţială, au fost aplicate pe cele cinci domenii de dezvoltare din curriculmul preșcolar și au cuprins fişe de lucru (Anexa ), dar şi activităţi practice. După aplicarea probelor de evaluare, am aplicat analiza produselor activităţii pentru a vedea nivelul pregătirii preşcolarilor la începutul anului şcolar. După cele două săptămâni de evaluare inițială, în urma rezultatelor scăzute obținute s-a observat că majoritatea preșcolarilor necesită sprijin în demersul educațional ce va fi urmat. De aceea a fost nevoie de investigarea cauzelor ce a determinat nefrecventarea celor cinci copii a mediului instituționalizat până în grupa mare și analizarea factorilor perturbatori în demersul educațional al doamnei educatoare din grupa mijlocie din anul școlar 2016-2017 . 2.2.2. Importanța cercetării Rezultate slabe la învățătură ale copiilor defavorizați atât la nivel preșcolar, primar cât și gimnazial din Școala Aprozi, reliefate prin notele mici obținute la evaluările naționale sunt cauzate în mare măsură de o frecventă redusă a mediului instituționalizat. Fenomenul de absentism în rândul preșcolarilor, școlarilor mici cât și școlarilor din această unitate școlară este justificată de părinți ca fiind determinată, de o serie de considerente precum: lipsa obiectelor de îmbrăcăminte și încălțăminte, deficit financiar ce nu le permite o alimentația zilnică a copiilor, deficit al calitații condițiilor de locuit și de viață ( familii alcătuite din nouă, zece membrii trăiesc în locuițe formate

din două camere etc.), bunuri și echipamente casnice cu care este dotată locuința (locuițe lipsite de energie electică, fără TV, frigider, mașină de spălat etc.), dimensiunea familiei, nivelul de cultură al părinților( părinți care nu au finalizat școala primară) etc. Importanța acestei cercetări este de a demonstra cât este de importantă educația timpurie, pentru succesul școlar de mai târziu iar influențarea condițiilor de viață alături de un parteneriat educațional eficient poate influența dezvoltarea psiho-intelectuală a preșcolarilor și școlarilor mici în mod pozitiv.

2.3. Obiective Cercetarea are următoarele obiective principale: 1. Evidențierea importanței educației timpurii în dezvoltarea globală a preșcolarilor necesare succesului școlar de mai târziu; 2. Verificare a influențelor condițiilor de viață asupra dezvoltării psiho-intelectuale a preșcolarilor și școlarilor mici; 3.Studierea importanței parteneriatului școală/grădiniță - familie - comunitate; 2.4. Ipotezele cercetări Cercetarea mea a pornit de la ipotezele: Dacă condițiile de viață ale preșcolarilor/școlarilor mici din familii defavorizate vor fi îmbunătățite atunci evoluția și rezultatele școlare sunt influențate în mod pozitiv iar abandonul școlar va fi diminuat. Dacă parteneriatul școală/grădiniță-familie-comunitate va fi unul eficient prin implicarea tuturor pionilor educaționali atunci evoluția dezvoltării preșcolarilor dezavantajați va fi infuențată în mod pozitiv. 2.5. Metodologia cercetării „Metodologia cercetării se referă la metodele, tehnicile şi instrumentele de cercetare utilizate pentru a colecta, a analiza şi a interpreta date despre realitate, în acord cu specificul temei vizate de cercetător şi cu ipotezele elaborate. ... Metoda este definită ca o modalitate generală şi strategică de abordare a realității, tehnicile sunt formele pe care le îmbracă metodele. Instrumentele

de cercetare sunt mijloace cu formă mai mult sau mai puţin materială prin care se realizează efectiv colectarea datelor despre o anumită realitate” (Antoanesei, 2009, pg. 41-42). În cadrul cercetării mele am utilizat atât metode centrate pe colaborarea persoanei –ancheta realizată prin intermediul chestionarului adresat părinților din mediul rural ( Grădinița/Școala Aprozi) cât și părinților din mediul urban ( Grădinița/Școala Kids Club București) din învățământul preșcolar și primar, metode centrate pe analiza conduitei preșcolarului - observarea copiilor în timpul diferitelor activități, studiul de caz, dar și metode de măsurare - fișele de evaluare inițială și sumativă și analiza produselor activității.

Am început cercetarea cu evaluarea iniţială a

preşcolarilor ce constituie o condiţie hotărâtoarea pentru succesul activităţii de instruire, oferind posibilitatea educatoarei de a identifica potenţialul de învăţare al preşcolarilor, în funcţie de care aceasta îşi va organiza activitatea didactică viitoare. Am aplicat preşcolarilor de la grupa mare „Albinuțele” probele de evaluare iniţială, ce au cuprins fişe de lucru (Anexa 1), dar şi activităţi practice. După aplicarea probelor de evaluare, am aplicat metoda analizei produselor activităţii pentru a vedea nivelul pregătirii preşcolarilor la începutul anului școlar 2017-2018.

2.5.1. Chestionarul Ancheta este o metodă de cercetare ce vizează colectarea de informații cuantificabile în legătură cu problema de studiat de la un număr mare de subiecți. Aceasta am realizat-o cu ajutorul chestionarului. „Chestionarul este una dintre tehnicile cel mai frecvent utilizate în cercetarea educaţională; ... el constă într-o succesiune organizată de întrebări” (Antoanesei, 2009, p. 52). Prin utilizarea chestionarului am urmărit culegerea de date în vedea obținerii unui feedback în ceea ce privește importanța educației timpurii în succesul școlar de mai târziu, precum şi pentru identificarea modului în care condițiile de viață influențează în mod pozitiv evoluția și rezultatele școlare. Chestionarul a fost aplicat părinților de la Grădinița /Școala Aprozi cât și părinților de la Grădința/Școala Kids Club București din învățământul preșcolar/primar. Acesta este alcătuit din 13 itemi. Cel pentru părinții de la Grădinița /Școala Aprozi cuprinde 13 întrebări închise iar chestionarul părinților de la Grădinița /Școala Kids Club București din 9 întrebări închise și 2 întrebări deschise. Acesta a fost aplicat pe un eşantion de 101 părinți. Primele 11 întrebări sunt asemănătoare, atât pentru părinții din mediul rural cât și părinților din urban, deoarece ne-am propus să analizăm viziunea părinților din mediul rural/urban cu privire

la: educația timpurie, necesitatea unui parteneriat eficient între grădiniță/școală- familie comunitate, rezultatele pe care copii le-au înregistrat în primul semestru, venitul lunar de care dispune fiecare familie, influența condițiilor de viață asupra copiilor dezavantajați. Ne-am propus să investigăm dacă venitul lunar este suficient pentru acoperirea necesităților zilnice la familiile din mediul rural/urban. Tot prin intermediul acestei metode s-a urmărit obținere un feedback în ceea ce privește frecvența regulată la grădiniță/școală, diminuarea abandonului școlar prin îmbunătățirea condițiilor de viață ale acestor copii dezavantajați. Totodată am dorit să aflăm în ce măsură condițiile de viață influențează în mod pozitiv evoluția și rezultatele școlare ale preșcolarilor/școlarilor.

De asemenea, am utilizat metoda

chestionarului adresat părinților pentru a obține un feedback în ceea ce privește necesitatea studierii unui parteneriat eficient între grădiniță/școală-familie-comunitate pentru

dezvoltarea psiho-

intelectuală a preșcolarilor și școlarilor mici. Prin intermediul itemului: „Colecta pentru copiii defavorizați de la G.P.N. Aprozi din partea Grădiniței Kids Club București, constând în rechizite, ghiozdănele echipate, hăinuțe pentru copii, alimente, dulciuri din cadrul Parteneriatului educațional ”Ajută-ți semenii” cu Kids Club București o considerați importantă ?” ne-am propus să investigăm cât sunt de importante aceste donații pentru necesitățile familiei, pentru sprijinirea copiilor dezanvantajați să aibă îmbrăcăminte, încălțăminte etc necesare unei frecvențe regulate la grădiniță/școală. Totodată ne-am propus obținerea unui feedback asupra activităților extrașcolare realizate de Kids Club București: la film, grădina zoologică, concert ”Gașca Zurli”, spațiu de joc etc în cadrul parteneriatului. Menționăm că, pentru câțiva din ei a fost prima ieșire din sat, din lumea imposibilităților, a lipsurilor materiale și financiare. Pentru prima oară unii din ei au văzut în realitate un animal la Grădina Zoologică, un film 3D etc. Ținând cont de vizita pe care au făcut-o copiii de la Grădinița/Școala Kids Club București, copiilor dezavantajați din satul Aprozi prin întrebarea adresată părinților din mediu urban: „Cum credeți că l-a influențat experiența trăită de copilul dumneavoastră la Grădinița Aprozi?” ne-am propus să arătăm că, acest parteneriat este unul benefic din ambele păți, deoarece sărăcia în care trăiesc acești copii dezavantajați determină un impact puternic emoțional asupra copiilor bogați care nu se mulțumesc niciodată cu nimic. Prin ultimul item deschis am dat oportunitatea unor persoane educate, cu un nivel de cultura mult mai ridicat decât celor din mediul rural să își exprime opinia cu privire ameliorarea/rezolvarea

problemelor cu care aceste familii dezavantajate se confruntă. Deficitul financiar al acestor părinți, nesprijinirea acestora, ignorarea acestor probleme din parte autorităților locale, a persoanelor specializate, a cadrelor didactice implicate în sistemul educațional, a conducerii unității școlare va determina ca fenomenul de abandon școlar să ia amploare din ce în ce mai mult în următorii ani.

2.5.2. Studiu de caz În cercetarea mea am folosit studiul de caz, ce constă în „investigarea intensivă, în detaliu a unei persoane, a unui eveniment, a unei instituții sau a unei comunități” (Antoanesei, 2009, p. 50). Pentru colectarea datelor am utilizat observația (în toate formele sale), interviul (adresat părinților, persoanelor din anturajul acestora) și analiza documentelor. Obiectivele pe care le-am propus pentru a le atinge sunt: identificarea cauzelor care au determinat problema, elaborarea unui proiect de intervenție de rezolvare a problemei, aplicarea măsurilor din cadrul proiectului și urmărirea evoluției în plan comportamental.

Prin utilizarea

studiului de caz ne-am propus investigarea detaliată a trei preșcolari de la Grădinița Aprozi și doi școlari de la Școala Aprozi, a condițiilor sociale din care provin copiii. Această metodă a permis facilitarea explorării problemei pe care educatoarea a descoperit-o la începutul anului școlar și după evaluarea inițială a copiilor. Prezența pentru prima dată a celor patru copiii într-un mediu instituționalizat, inadaptare la viața de colectiv și la mediul educațional a acestor preșcolari, rezultate scăzute a grupei la evaluarea inițială au fost motivația educatoarei de a investiga aceste probleme și a determina cauzele ce le generează. Pentru început ne-am propus să adunăm date despre familiile copiilor (părinți, frați , surori etc), condițiile de locuit ale acestor preșcolari ( investigarea locuinței, a condițiilor de trai, a relațiilor care sunt între membrii familiei). Investigarea locuinței a permis date importante despre condițiile de trai ale acestor copiii dezavantajați. Dacă aceștea beneficiază sau nu de condiții de trai decente, dacă dețin TV sau alte aparate electocasnice etc. Numărul mare de indivizi care locuiesc într-o casă mică produce disconfort și stare de nervozitate. Este știut faptul că relațiile tensionate între membrii familiei determină tulburări în dezvoltarea normală acestor pui de oameni, fiind una din cauzele de ce determină dezechilibru emoțional și nu numai. Investigarea bugetului famiar al acestor preșcolarilor/ școlari ne va ajuta foarte mult în elucidarea acestei probleme. Un venit mic determină deficit financiar iar în cele din urmă imposibilitaea părinților de a oferi copiilor un trai decent, achiziționarea obiectelor de

îmbrăcăminte și încălțăminte necesare unei frecvențe regulate la grădiniță și la școală. Alimentația acestor copii este una dezechilibrată datorită lisei de vitamine, proteine etc esentiale unei creștri armonioase a organismului. Prezența pentru prima dată a copiii într-un mediu instituționalizat, inadaptare la viața de colectiv și la mediul educațional a acestor preșcolari, rezultate scăzute a grupei la evaluarea inițială a determinat elaborarea unui plan de intervenție personalizat pentru fiecare preșcolar / școlar în parte. În demararea planului de intervenție personalizat am pornit de la premisa că orice copil, indiferent de problemele pe care le are, dorește să aibă prieteni, să fie inclus în grup, să fie iubit, apreciat și recompensat. Programul a avut la bază metode şi strategii centrate pe copil, în funcţie de particularităţile sale individuale, pentru a crea un mediu favorabil integrării eficiente în grădiniță, în grupa de copii și nu în utimul rând în societate. Scopul programului a fost valorificarea potenţialului fizic şi psihic al preșcolarului în vederea integrării lui în activitatea de tip preşcolar cât şi în grupul de copii. Ca metode de cunoaştere s-au folosit observaţia, analiza activităţilor la care a participat, convorbirea, testele. Pentru evaluare inițială, am selectat şi aplicat probe de evaluare care să permită preşcolarului să se manifeste liber, activităţi creative, dar şi câteva fişe de lucru. Astfel s-au constatat mai uşor cunoştinţele dobândite şi capacitatea de aplicare a acestora în practică. Prin măsurile educative: de acordare mai multă a atenţie decât celorlalţi copii, încercând să-l integrăm mai ușor în colectivul grupei prin antrenarea lui în diferite activităţi. Totodată a fost utilizată observarea continuă a comportamentului copiilor, a surprinderii reacţiilor preșcolarului la solicitări diverse. Progresele pe care le-au obținut în cadrul activităților prin trecerea de la o sarcină la alta au fost consemnate. Succesele pe care copilul le-a obținut în cadrul activităților pe domeniile experiențiale, a activităților de dezvoltare personal, a activitățior liber alese sau în cadrul jocurilor au fost recompensate prin formule de genul: „felicitări!”, „foarte bine ai lucrat!”. Pentru depăşirea anumitor obstacole şi dificultăți ale preșcolarului a fost abordată o atitudine de sprijin și de încurajare prin formulele: „ altă dată se poate şi mai bine!, „mai încercăm o dată” . Acest demers nu ar fi fost atât de eficient fără frecvența zilnică a copiilor la grădiniță. Pentru acest lucru colecta din partea Grădiniței Kids Club București, constând în rechizite, ghiozdănele echipate, hăinuțe pentru copii, alimente, dulciuri din cadrul Parteneriatului educațional ”Ajută-ți semenii” cu Kids Club București au făcut posibil ca progresul preșcolarilor să fie unul vizibil în scurt timp. Lipsa obiectelor de îmbrăcăminte, încălțăminte a rechizitelor necesare pentru a putea

frecventa zilnic mediul instituțional au fost asigurate de părinții copiilor de la Grădinița Kids Club. Suntem conștienți că părinții acestor copii nu ar fi avut posibilitatea asigurării copilului a acestor obiecte necesare unui demers educațional eficient. De aceea rezultatele evaluării sumative au arătat progresul semnificativ al preșcolarului de la începutul anului școlar. În cadrul consilierii părinților, colaborarea cu familia este foarte importantă tocmai pentru că am înțeles neputința familiei și dezamăgirea acestora în fața deficitului financiar de a le asigura cele necesare copiilor. Prin discuțiile avute cu părinții ne-am propus ca aceștea să înțeleagă importanța educației timpurii pentru un start bun în viață și pentru succesul școlar de mai târziu.

2.6. Populația Activitatea experimentală am început-o prin aplicarea unei probe de evaluare iniţială şi notarea acesteia la începutul anului şcolar. Proba de evaluare iniţială a fost realizată pe un eşantion format din 16 preşcolari de la grupa mare „Albinuțele”.Grupa mare „Albinuțele” este alcătuită din 6 băieței și 10 fetițe cu vârste cuprinse între 5 și 6 ani. Din cei 16 copii din grupă, 5 dintre ei (4 fetițe şi 1 băiat) nu au mai frecventat mediul intituționalizat, s-au înscris prima dată la grădiniță. Un număr de 10 copii provin din familii defavorizate neavând obiecte de îmbrăcăminte și totodată un copil provine din familie monoparentală. Din punct de vedere al etniei 6 copii sunt de etnie rromă cu o situație financiară precară. Din punct de vedere al dezvoltării fizice şi intelectuale, toţi copiii sunt sănătoşi. Majoritatea copiii au formate deprinderi de sănătate şi igienă personală, cu excepția celor cinci copii care nu au mai fost înscriși la grădiniță au nevoie de sprijin, aceștia mănâncă singuri, se spală singuri pe mâini, se îmbracă şi se dezbracă singuri, folosesc corect grupul sanitar şi produsele de igienă corporală. Din punct de vedere al dezvoltării sociale majoritatea manifestă un comportament civilizat în relațiile cu cei din jur cu excepția a trei copiii care nu au mai fost la grădiniță iar șase copii nu folosesc regulat formulele de politeţe “Te rog” şi “Mulţumesc”. Toți copii participă în cadrul jocurilor organizate însă nouă din ei nu respectă regulile acestora. Din punct de vedere al dezvoltării emoționale patru copii necesită sprijin, aceștia nu reușesc să-și exprimă emoțiile prin joc şi prin alte activităţi, asociază emoţiile cu cuvinte şi expresii faciale. Din punct de vedere al dezvoltării limbajului și a comunicării opt copii necesită sprijin: să povestească un eveniment sau o poveste cunoscută, respectând succesiunea evenimentelor, să

formuleze propoziții simple cu cuvânt date, să colorează desenele care încep cu același sunet. Câțiva copii care au frecventat grădinița mai cunosc câte o poezie învățate în anul anterior. Din punct de vedere al dezvoltării cognitive trei copii realizează clasificări de obiecte după unul sau mai multe criterii, cunosc cifrele de la 1 la 5 și știu să numere până la 10 iar ceilalți au nevoie de sprijin. Un număr de șase nevoie sprijin în recunoașterea cifrelor. Doar câțiva copiii cunosc fructele, legumele, fac deosebirea între animalele domestice şi animalele sălbatice, cunosc anotimpurile. După evaluarea iniţială a grupei, am aplicat chestionare unui număr de 101 părinți din care 50 de chestionare au fost completate de părinții copiilor de la Grădinița /Școala Aprozi iar 51 de chestionare au fost completate de părinții copiilor de la Grădinița /Școala Kids Club București. Părinții preșcolarilor de la grupa mare „Albinuțele” și școlarilor de la Școala Gimnazială Aprozi locuiesc într-o zonă rurală din punct de vedere al infrastructurii, cu toate că satul este trecut la zonă urbană. Din totalul de 50 de părinți, 8 sunt bărbați și 42 sunt femei. Se încadrează în grupe de vârstă diferite, astfel: 22 părinți din categoria 20-30 ani, 16 părinți din categoria 30-35 de ani, 12 părinți din categoria 35-40 ani . O parte din aceștia au posibilități materiale precare, familii care beneficiază de ajutor social, trăiesc din alocația copiilor, suplimentul de alocație iar mulți muncesc cu ziua. În ceea ce privește nivelul de cultură este unul scăzut, aceștia au studii medii iar câțiva din ei nu le-au finalizat, doar doi dintre ei având studii superioare. Majoritatea părinților nu au job, deoarece satul se află la 3Km de orașul Budești și 40Km de București. În orașul Budești nu sunt create locuri de muncă care să se plieze pe nevoile, capacitățile fizice și intelectuale ale acestor persoane iar pentru a ajunge în București, naveta ar costa jumătate din salariul pe care l-ar câștiga într-o lună. Majoritatea dintre ei, dacă sunt implicați și motivați se implică în educaţia copiilor şi încearcă să ofere posibilități bune de creştere. Menţionez că nici un copil nu are părinţii plecaţi în străinătate, familiile sunt echilibrate, cu excepția a două cazuri, fiind formate din membrii numeroși (2-3 frați sau surori), însă avem cazuri unde familia este formată din 10-11 membrii. Menționăm că în grupă avem o familie moparentală, tatăl și-a părăsit familia iar mămica își crește singură copiii. Părinții preșcolarilor / școlarilor de la Kids Club București locuiesc în mediu urban, mediul tuturor posibilităților. Din cei 51 părinți, 13 sunt bărbați și 38 sunt femei. Aceștia se încadrează în grupe de vârstă diferite, astfel: 11 părinți din categoria 20-30 ani, 17 părinți din părinți 30-35 de ani, 23 părinți din categoria 35-40 ani .

Majoritatea dintre aceștia au posibilități financiare mari sau foarte mari, părinți au un statul social însemnate în societate( profesori, medici, investitori etc.). În ceea ce privește nivelul de cultură este unul ridicat, aceștia au studii medii, superioare etc. Majoritatea părinților au joburi bune sau foarte bune unde venitul acestor părinți este unul considerabil ce determină un trai de viață decent. Părinții preșcolarilor/școlarilor de la Kids Club București sunt foarte implicați în educația copiilor, conștientizează importanța educației în succesul pe care îl vor avea copiii lor în viață, de aceea fac sacrificii în unele cazuri pentru a-și menține odraslele în grădinițe/școli particulare. Este știut faptul că grădinițele / școlile particulare sunt destul de costisitoare iar fără un venit considerabil al părinților acești copii ar fi în aceiași situație ca și copiii din satul Aprozi. Prin metoda studiului de caz au fost investigați trei preșcolari ( un băiețel și două fetițe) de la Grădinița cu Program Normal ”Degețica” și doi școlari de la Școala Gimnazială Aprozi. Menționăm că cei doi școlari au fost preșcolari ai Grădiniței Aprozi, Oprea Ștefan în anul școlar 2015-2016, iar Mirea Andreea în anul școlar 2016-2017. Preșcolarii Mihalache Mari, Luciu Elena și Simion Florentina au vârste cuprinse între 5 și 6 ani. Aceștia au fost înscriși pentru prima dată la grădiniță la începutul anului școlar 2017-2018. Nivelul de cultură slab al părinților, nefrecventarea mediului instituționalizat cauzete de deficitul financiar al părințior, s-a observat în cele două săptămâni de evaluare inițială. De aceea a fost nevoie de întocmirea unui plan de intrevenție personalizat pentru fiecare preșcolar în parte. În cazul școlarilor de la Școla Gimnazială Aprozi planul de intrevenție personalizat realizat în cadrul grădiniței de educatoare, sprijinirea părinților cu alimente, îmbrăcăminte, încălțăminte și nu numai, implicarea și condiționalizare părinților au determinat succesul școlar al acestor copii în următorii ani de școală. Precizăm că acești copii sunt sprijiniți pentru a pute merge la școală, prin donații oferite de părinții copiilor de la Kids Club București în cadrul acțiunilor de voluntariat relizate de educatoare în colaborare cu fondatorul Grădiniței/Școlii Kids Culb București, doamna Diana Apostoiu care reprezintă pentru acești copii îngerul păzitor. În spatele acestui parteneriat sunt zeci de oameni care se implică pentru fiecare acțiune desfășurată. În cadrul Parteneriatului grădiniță-școală doamna educatoare impreună cu doamnele învățătoare relizează o colaborare eficientă prin care se dicută demersul educațional al acestor copii.