Articole din sticlă şi ceramică
Capitolul
3
3.1 Aprecierea calităţii articolelor din sticlă Aprecierea calităţii articolelor din sticlă pentru menaj presupune: • identificarea sortimentului; • determinarea caracteristicilor de calitate: -aspect şi culoare; -caracteristici constructive; -abateri constructive; -rezistenţa la şoc termic; -prezenţa tensiunilor interne.
3.1.1 Identificarea sortimentului articolelor din sticlă Recunoaşterea sortimentului articolelor din sticlă pentru uz casnic se efectuează prin analiză organoleptică avându-se în vedere următoarele: a) Denumirea şi destinaţia produsului (de exemplu: serviciu de şampanie, de lichior, pahar de apă, vază de flori etc.); b) Tipul de sticlă (comună, cristal, semicristal). Aceasta se va identifica organoleptic ţinându-se seama de caracteristici, conform tabelului de mai jos: Identificarea tipurilor de sticlă Caracteristici Luciu Transparenţă (claritate)
Tipul de sticlă Comună luciu obişnuit transparentă
Cristal luciu strălucitor foarte transparent
Mărfuri nealimentare
Observaţii: • Sunetul se apreciază cu un beţişor de lemn cu care se loveşte uşor obiectul, lateral la partea superioară. • Deosebirea dintre articolele de cristal şi cele din semicristal se face prin masă, care este mai mică la semicristal. Articolele de sticlă din cristal sunt marcate în mod deosebit astfel: • marcaj rotund, de culoare aurie, inscripţionat cu specificaţia Pb Masa Ornamentaţia Sunetul
mai mică simplă (şlefuire uşoară) scurt, înfundat
mai mare mai bogată (şlefuiri adânci) clar, prelung, limpede, cristalin
30% pentru cristal superior şi Pb 24% cristalul cu plumb; • marcaj pătrat, de culoare argintie, în cazul sticlei cristaline; • marcaj sub formă de triunghi echilateral de culoare argintie în cazul cristalinului. c) Metoda de obţinere (articole fasonate prin suflare, prin presare). Obiectele suflate au pereţii mai subţiri, iar articolele presate au pereţii mai groşi. Prezenţa dungii de la încheierea formei precum şi desenele în relief, indică faptul că articolul a fost obţinut prin presare. d) Modul de finisare, se examinează vizual observându-se dacă finisarea este realizată prin şlefuire uşoară (şlifuri superficiale), şlefuiri adânci, polizare şi lustruire, decorare prin pictare, gravare, decalcomanii etc.
3.1.2 Determinarea caracteristicilor de calitate a) Aspect şi culoare Examinarea aspectului şi culorii se face vizual, urmărindu-se depistarea defectelor.
Mărfuri nealimentare
Nuanţa de culoare se apreciază comparând articolele ce se examinează cu produsul etalon. Articolele din sticlă pentru menaj pot fi incolore sau colorate. La cele incolore nu se admit nuanţe verzui sau roz. Piesele componente ale unui serviciu trebuie să aibă aceeaşi nuanţă de culoare. Referitor la aspect, se urmăreşte suprafaţa exterioară şi interioară a articolelor observând dacă este netedă, lucioasă şi dacă prezintă defecte. Cele mai des întâlnite defecte sunt: băşici, rizuri, fisuri, incluziuni, muchii şi colţuri tăioase, aţe şi vine, valuri, décor neuniform şi asimetric, scurgeri de colorant. b) Caracteristici constructive • dimensiunile (înălţime, diametru, grosimea pereţilor) se determină cu instrumente de măsurat obişnuite (riglă, echer). În funcţie de dimensiunea maximă articolele din sticlă pentru menaj sunt: mici (până la 120 mm), mijlocii (121-200 mm) şi mari (peste 200 mm) • capacitatea se determină cu ajutorul unui cilindru gradat, stabilindu-se cantitatea maximă de lichid pe care poate să o cuprindă articolul respectiv. Această verificare este importantă pentru pahare, căni etc. • masa se determină prin cântărire la balanţa tehnică. Rezultatele obţinute se confruntă cu cerinţele documentului (standardului) care a stat la baza obţinerii produsului. c) Abateri constructive Aceste abateri se referă la ovalitate şi stabilitatea suprafeţei de sprijin, şi se determină astfel: • ovalitatea se determină prin măsurarea a două diametre perpendiculare şi calcularea diferenţei dintre ele. Rezultatul obţinut se confruntă cu prevederile standardului de produs unde se prevede cât se admite să fie această diferenţă, pentru ca produsul să se considere corespunzător.
Mărfuri nealimentare
• stabilitatea suprafeţei de sprijin se determină prin aşezarea produselor respective pe o suprafaţă perfect plană apăsându-se uşor cu mâna în partea superioară. În cazul în care nu se produc balansări ale produsului, rezultă că suprafaţa de sprijin, respectiv planietatea este corespunzătoare. d) Rezistenţa la şoc termic Rezitenţa la şoc termic exprimă capacitatea produselor din sticlă de a rezista la variaţii bruşte de temperatură. Principiul metodei constă în introducerea articolelor din sticlă încălzite în prealabil la o temperatură superioară (t1) într-o baie cu apă rece ce are temperatura (t2) şi apoi examinarea produselor pentru a constata cum s-au comportat, observând dacă prezintă crăpături, fisuri sau ştirbituri. La produsele de menaj din sticlă calcosodică, obţinute prin suflare sau presare, pentru determinarea rezistenţei la şoc termic se procedează în felul următor: În cazul paharelor se toarnă apă clocotită în şuvoi subţire, pentru ca temperatura apei în pahar să ajungă la 95ºC şi se lasă apoi să se răcească până la temperatura de 55ºC. Când temperatura apei din pahar ajunge la această valoare se varsă conţinutul, iar paharul gol se introduce într-o baie de apă la 20ºC, se scoate, se şterge şi se examinează. În cazul celorlalte produse, pentru determinarea rezistenţei la şoc termic se pregătesc două băi cu apă, una cu temperatura de 55ºC, iar cea de a doua cu temperatura de 20ºC. Ambele băi trebuie să aibă în interior plasă de sfoară sau de sârmă care izolează pereţii şi fundul băilor ca nu cumva la introducerea articolului în acestea să sufere şocuri mecanice. În băile astfel pregătite se introduc produsele din sticlă, mai întâi timp de 5 minute în baia de apă caldă, iar alte 5 minute în baia cu apa la 20ºC, după care produsele se scot, se şterg şi se examinează.
Mărfuri nealimentare
e) Prezenţa tensiunilor interne Tensiunile interne sunt forţe intermoleculare, răspândite neuniform în masa de sticlă din care este fabricat produsul respectiv. Prezenţa lor micşorează rezistenţa termică şi mecanică a produselor din sticlă. Prezenţa tensiunilor interne se determină cu ajutorul polariscopului. Pentru aceasta, polariscopul se reglează astfel încât privind prin ocular să apară o coloraţie intens violetă. În faţa analizorului polariscopului se aşează produsul de sticlă ce se cercetează şi se roteşte treptat cu 360º perpendicular pe direcţia luminii polarizate, examinându-se. Dacă culoarea violet se menţine în tot timpul cercetării produsului rezultă că el nu prezintă tensiuni interne. În cazul în care culoarea violet se modifică apărând culorile: roşu, galben, alb sau unele culori intermediare atunci înseamnă că produsul are tensiuni interne. Prezentăm în continuare condiţiile de admisibilitate ale articolelor din sticlă pentru menaj referitoare la: culoare, defecte admisibile, planietatea suprafeţei de sprijin, abateri de la verticalitate şi ovalitate. Condiţiile de admisibilitate ale articolelor din sticlă pentru menaj Nr. crt.
Denumirea condiţiei
1.
Culoare
2.
Băşici care se sparg prin apăsare cu un vârf metalic
Condiţii de admisibilitate -incolore sau colorate; se admit slabe nuanţe verzui sau roz, respectiv slabă variaţie de culoare; -la sticla cristal incoloră, se admite numai o slabă nuanţă albăstruie; -la sticla colorată, conform mostrei de culoare omologată; -nu se admite nici o diferenţiere a nuanţei între piesele aceluiaşi serviciu. Nu se admit.
Mărfuri nealimentare Nr. crt. 3.
4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.
Denumirea condiţiei Băşici negrupate care nu se sparg cu un vârf metalic -pentru produse mici -pentru produse mijlocii -pentru produse mari Rizuri, fisuri Incluziuni active Suprafaţa interioară şi exterioară (cu excepţia zonelor cu model imprimat) Muchiile şi colţurile Marginea gurii Aţe şi vine Decor neuniform, asimetric, scurgeri de colorant Planeitatea suprafeţei de sprijin Abateri de la verticalitatea produselor Ovalitate
Condiţii de admisibilitate
3 cu diametrul max. 2 mm 4 cu diametrul max. 3 mm 5 cu diametrul max. 3,5 mm Nu se admit. Nu se admit. Netedă. Să nu prezinte părţi tăioase. Netedă. Se admit cele nepalpabile, influenţează aspectul exterior. Nu se admit.
dacă
nu
Să asigure stabilitatea produsului, suprafaţa de sprijin şlefuită să fie dreaptă şi lustruită. Nu se admite înclinarea vizibilă cu ochiul liber. Se exprimă prin măsurarea diferenţei dintre două diametre perpendiculare a gurii articolelor cilindrice. Nu trebuie să depăşească 1-1,5 mm.
3.2 Aprecierea calităţii articolelor ceramice pentru menaj Aprecierea calităţii articolelor ceramice pentru menaj presupune: • identificarea sortimentului; • determinarea caracteristicilor de calitate: -aspect şi culoare; -caracteristici constructive; -abateri constructive; -toxicitatea glazurii; -rezistenţa la şoc termic.
Mărfuri nealimentare
3.2.1 Identificarea sortimentului articolelor ceramice Recunoaşterea sortimentului articolelor ceramice pentru menaj se efectuează prin analiză organoleptică avându-se în vedere următoarele: a) Denumirea şi destinaţia produsului (de exemplu: farfurie, cană, serviciu de cafea, de masă, de ceai etc) b) Tipul de masă ceramică (porţelan, semiporţelan, faianţă, ceramică comună) care se identifică organoleptic prin următoarele caracteristici prezentate în tabelul de mai jos: Identificarea tipurilor de masă ceramică Caracteristici
Porţelan
Semiporţelan
Faianţă
Culoarea în secţiune
alb, albalbăstrui
alb-cenuşie
albgălbuie
Grosimea pereţilor Sunetul
pereţi subţiri
pereţi groşi
clar, cristalin prelung suprafaţa de sprijin este neglazurată
clar şi scurt
pereţi groşi scurt înfundat glazura acoperă întreaga suprafaţă opac
Acoperirea cu glazură Proba în lumină transmisă
translucid (când pereţii au grosime sub 3 mm)
suprafaţa de sprijin este neglazurată opac
Ceramică comună brunroşcată, neagră pereţi groşi scurt înfundat glazura acoperă întreaga suprafaţă opac
Observaţii: • Sunetul se produce printr-o lovire uşoară cu un corp metalic.
Mărfuri nealimentare
• Proba în lumină transmisă se efectuează prin mişcarea mâinii, aşezată în spatele obiectului de încercat, privit în lumină transmisă. c) Metoda de obţinere (strunjire, presare, turnare). Articolele de forma unui corp de rotaţie sunt fasonate prin strunjire, articolele artizanale prin presare, iar cele cu pereţii subţiri sau groşi cu profil simplu sau complicat se fasonează prin turnare. d) Modul de decorare şi glazurare apreciindu-se: • dacă decorarea este peste glazură (se simte conturul desenului la pipăit) sau sub glazură (suprafaţa desenului este netedă şi lucioasă); • dacă decorarea este prin imprimare automată (desenul are 1-3 culori, este încărcat cu colorant şi se simte la pipăit); cu decalcomanii (este bogat colorat, desenul este mai complicat şi neted); prin pictare (este un decor fin, se constată la suprafaţă materialul de colorare, iar detaliile care se repetă nu au precizie dimensională); prin ştampilare (embleme aplicate la suprafaţă sau pe spatele obiectelor). • dacă glazura este: incoloră, transparentă şi lucioasă, colorată, mată sau de efect.
3.2.2 Determinarea caracteristicilor de calitate a) Aspect şi culoare Examinarea aspectului şi identificarea eventualelor defecte se realizează vizual şi prin palpare. Principalele defecte ce se pot constata la articolele ceramice pentru menaj sunt următoarele: • defecte de formă, de dimensiuni şi de masă: asimetrie, curbură, dimensiuni necorespunzătoare, margini deformate, neparalelismul feţelor, lipsa planietăţii, ovalitate etc.; • defecte de suprafaţă: bavuri, scurgeri de glazură, valuri, urme de retuşare, înţepături; • discontinuităţi: lipsă de glazură, rugozitate, zgârieturi, fisuri, crăpături, exfolieri de glazură;
Mărfuri nealimentare
• incluziuni: băşici, granule, grăunţe, proeminente puncte colorate; • defecte de decorare: decor deplasat, decor neaderent, decor supraars, lipsă decor, nuanţă diferită, neuniformitatea liniei şi a benzii de decor, pete de colorant, scurgeri de colorant. Examinarea culorii se poate realiza vizual, prin compararea produsului cu etaloane de culoare sau prin determinarea gradului de alb în cazul articolelor din porţelan, cu leucometrul Zeiss. b) Caracteristici constructive • dimensiunile (înălţime, diametru, grosimea pereţilor) se determină cu instrumente de măsurat obişnuite (riglă, echer). • capacitatea se determină cu ajutorul cilindrilor gradaţi. Ţinându-se seama de dimensiuni şi de volum articolele din porţelan pot fi: -mici, cu diametrul de până la 200 mm (produse plate) şi volumul până la 250 cm³ (produse cave); -mari, cu diametrul de peste 200 mm (produse plate) şi volumul de peste 250 cm³ (produse cave). • masa se determină prin cântărirea fiecărei piese supuse verificării, cu ajutorul balanţei tehnice. c) Abaterile constructive • ovalitatea se determină prin măsurarea a două diametre perpendiculare, calculându-se diferenţa dintre ele. • deformarea marginilor faţă de planul orizontal se realizează prin aşezarea, cu gura în jos, pe o placă orizontală plană şi apoi se apasă produsul (de exemplu farfurie) cu degetul în centrul lui. Eventualele deformări faţă de placa orizontală se măsoară cu ajutorul unor calibre din tablă ce au trepte de 0,5 mm. • planietatea suprafeţei de sprijin se realizează prin aşezarea articolului pe o suprafaţă orizontală perfect plană. Apăsând uşor cu mâna partea superioară a produsului, vom observa dacă prezintă mişcări de balans.
Mărfuri nealimentare
d) Toxicitatea glazurii Determinarea toxicităţii glazurii constă în identificarea prezenţei plumbului. Reactivii utilizaţi pentru determinare sunt: acidul acetic de concentraţie 4% şi hidrogenul sulfurat. Efectuarea determinării constă în introducerea soluţiei de acid acetic 4% în produsul de examinat până la umplere, apoi acoperirea cu o placă de sticlă, pentru evitarea evaporării rapide a acidului acetic. Articolul cu acid acetic se aşează pe o baie de apă şi se menţine timp de 30 minute la temperatura de 75-85°C, după care soluţia se lasă să se răcească. Se îndepărtează placa de sticlă şi cu ajutorul unei pipete se iau 10 cm³ de soluţie care se trec într-o eprubetă. Peste această soluţie se toarnă 10 cm³ soluţie saturată de hidrogen sulfurat proaspăt preparată. Menţinerea culorii soluţiei din eprubetă şi lipsa precipitatului dovedeşte absenţa plumbului şi, deci, netoxicitatea glazurii. Pentru articolele ceramice de menaj, indiferent de calitatea lor, nu este admisă toxicitatea glazurii. e) Rezistenţa la şoc termic Produsele destinate acestei determinări sunt încălzite la 100°C în etuvă timp de 30 de minute, după care se scot şi sunt introduse într-o baie de apă la temperatura de 20°C. După 5 minute se scot, se şterg bine şi se reintroduc în etuvă, acest ciclu repetându-se de 10 ori. Produsele sunt considerate rezistente la şoc termic dacă după 10 cicluri, la examinare, nu prezintă fisuri sau crăpături. În continuare sunt prezentate două tabele cu referire la numărul de defecte adimse la acelaşi produs, pe clase de calitate, şi la condiţiile de admisibilitate a articolelor ceramice pentru menaj, cu privire la abaterile constructive, tot pe clase de calitate.
Mărfuri nealimentare
Numărul de defecte admise la acelaşi produs Nr. maxim de defecte Calitatea Calitatea Calitatea I II III 4 6 8
Grupa de articole Articole din faianţă Articole din porţelan
mici (cu diametrul până la 200 mm sau capacitatea până la 200 cm3) mari (cu diametrul peste 200 mm şi capacitatea peste 200 cm3)
4
5
6
6
7
8
Condiţiile de admisibilitate a articolelor de menaj Nr. crt. 1 2
3
Caracteristici Ovalitate (max. %) Deformarea marginilor faţă de planul orizontal (max.mm) Planietatea suprafeţei de sprijin
Calitatea I 1
Calitatea II 1,5-2
Calitatea III 2,5-3
1
1,5
2,5
Să asigure o bună stabilitate. Să nu prezinte mişcări de balans ale suportului şi capacelor.
Observaţie: Marcarea calităţii se face numai prin ştampilare la rece, cu o vopsea rezistentă, cu următoarele culori: roşu pentru calitatea I, verde pentru calitatea a II-a şi albastru pentru calitatea a III-a.
Mărfuri nealimentare
3.3 Lucrări practice 1. Să se aprecieze calitatea unui serviciu de vin, completând fişa de apreciere a calităţii, conform tabelului de mai jos: Fişă de apreciere a calităţii Produs................... Nr. crt. 1
Examinări Ambalare şi marcare
Constatări
Natura ambalajului Elementele de identificare Tipul de sticlă
2
Aspect şi culoare
Aspect (defecte) Mod de decorare Culoare
3
Caracteristici constructive
Dimensiuni Capacitate Masă
4
Abateri constructive
Ovalitate Stabilitatea suprafeţei de sprijin
5
Rezistenţa la şoc termic
6
Concluzii
2. În mod asemănător, să se facă şi aprecierea calităţii unui serviciu de masă din porţelan.