Oul

OUL – Cel mai important simbol al Pa telui – Învierea Domnului Iisus Hristos de Ligya Diaconescu | Aprilie 24, 2008 Vestirea mare, de bucurie i încurajare, adus de praznicul “Învierii Domnului”, psalmaditate i elogiate în cânt rile liturgice la care particip m, de la binecuvântare i pân la cuvântul de înv tur al preotului, ne înt reau credin a c nu moartea, ci via a r mânea implinirea i des vâr irea credin ei. “Bucura i-v ” (Matei 28,9) a fost cel dintâi cuvânt pe care Fiul lui Dumnezeu Cel înviat l-a rostit în auzul mironosi elor venite într-o duminic , la mormânt, s -l plâng . Acest cuvânt era de fapt expresia c moartea a fost biruit , iar învierea i via a ve nic deschideau un nou început lucr rii si prezen ei divine. “Aceasta este ziua pe care a facut-o Domnul ca s ne bucuram i s ne veselim într-însa”, cuvinte care dau glas bucuriei inimilor cre tine: pentru ca Hristos, înviind din înf urarea giulgiurilor i prin piatra pecetluit , ne-a dovedit în chip des vâr it dumnezeirea Sa. Dumnezeu are puterea s ne fac s credem cu adev rat în El i crezând s ne schimb m via a dup voia Lui numai dac acea person istoric în care s-a încorporat r mâne în veci în via a din mor i i la dreapta tatalui, stând în leg tur cu noi, urm rind faptele noastre i asteptandu-ne la o nou întalnire fa c tre fa în ziua judec ii celei mari când vom avea s -i d m socoteal de toate. TRADI IA OULUI DE PA TE La cre tini, oul (colorat i împodobit) este simbolul Mântuitorului, care învie i î i p r e te mormântul asemeni puiului care iese din gaoace. Din vremurile imemoriale, oul a simbolizat fecunditatea, via a, reânnoirea. Prin secolul al XI-lea, anul nou începea cu prima zi de Pa te. Era “Învierea lui Iisus”, era prim vara, iar a d rui ou înseamna a ura un an nou bogat. Un secol mai tarziu, ou le erau binecuvântate de Biserica i d ruite chiar de regi dup slujba de Înviere. Oul de Pa te este un substitut al divinit ii, care este înfrumuse at prin vopsire i încondeiere în S pt mâna patimilor, pentru a fi jertfit i mâncat în ziua de Pa te. Despre ou le colorate, pe lâng legenda biblica a înro irii în sângele lui Iisus, circul o alt legend de împ ratul roman Septimiu Sever. În ziua în care i s-a n scut un fiu, o g in a f cut un ou ro u. De atunci, se spune, dateaz obiceiul de a d rui ou ro ii. Cert este c , dup 40 de zile de post, oamenii se trezeau cu o mul ime de ou de Pa te. Surplusul trebuia împ r it. Un co cu ou proaspete era un dar generos, dar ni te ou colorate, pictate, împodobite în fel i chip deveneau un cadou care aducea bucurie. Tradi ia a evoluat diferit, în func ie de fiecare ar . În Elve ia, de exemplu, pe ou se picteaz clopote i floarea de col , simbolul rii i se aga în copaci. La noi, oul este fiert, vopsit i pictat în joia din S pt mâna Mare. MITUL CREA IEI PERIODICE Ca mit al crea iei periodice, ou le apar în multe ri. Ou le de lut descoperite în morminte din Rusia i Suedia au fost interpretate ca embleme ale nemuririi i ca simboluri ale

învierii, în Biotia au fost descoperite statui de lut inând în mân un ou, f g duial semn de întoarcere la via .

i

TRADI II Dar obiceiul de a d rui ou colorate la mari s rb tori (în special la Anul Nou) este atestat, cu multe secole înaite de Christos. La s rb torile de prim var , vechii per i î i d ruiau ou vopsite în diverse culori, iar romanii trimiteau ou ro ii cu ocazia s rb torilor zeului Ianus. Chinezii credeau c P mântul i Cerul formeaz un uria ou, în care Cerul era înveli ul P mântului. Romanii înro esc i încondeiaz ou prim vara, de Pa te. OUL LA IUDEI Primii care au folosit ou le în ritualurile de Pa te au fost evreii – ei îl a ezau demonstrativ în centrul mesei de Pa te, al turi de mielul pascal. Simbolismul oului a fost preluat de la iudei de c tre primii cre tini, dar a fost interpretat în feluri diferite. Oul este o realitate primordial , care con ine în germene multiplicitatea fiin elor, crea ia periodic . CULOAREA RO IE I SÂNGELE LUI IISUS Cât prive te culoarea ro ie a ou lelor, acesta este o m rturie a sângelui v rsat de Iisus, r stignit i batjocorit pe cruce. Prin cromatica lor, ele exprim bucuria “Învierii Domnului”. CO UL CU OU AL MAICII DOMNULUI În crea iile folclorice române ti, se poveste te c în Sâmb ta Pa telui, Maica Domnului sa dus cu un co cu ou la solda ii care-i p zeau trupul lui Iisus. Când ea a pus co ul jos, o pic tur de sânge a c zut de pe mâna Mântuitorului i toate ou le s-au înro it. De atunci, spune traditia, au început s fie vopsite ou le de Pa te. i se mai spune c nu se vor strica niciodat , oricât timp ar fi inute în cas . CREDIN E POPULARE LEGATE DE OUL DE PA TE Cine se spal în prima zi de Pa te cu apa în care s-au pus un ou ro u i o bijuterie de aur va fi tot anul s n tos i bogat. Cine g s te de Pa te un ou cu dou g lbenu uri va fi norocos un an întreg. Ou le sfin ite de Pa te alung boala. Un ou ro u îngropat în gradin sau în vie te va feri de fulgere i grindin . CALIT ILE T M DUITOARE ALE OULUI DE PA TE Ou le de Pa te erau înzestrate i cu puterea de a vindeca de boli i suferin e. Sfin it de preot i p strat timp de trei zile în biseric , el îl vindeca de îndat pe cel grav bolnav. COMORILE I OU LE DE PA TE Unii credeau c oul de Pa te îi ajut pe c ut torii de comori. Dup cum se tie, orice comoar este p zit de for e necurate sau este pus sub farmece sau blesteme. Cel care caut o comoar , este de ajuns s in în mân un ou de Pa te i ortele necurate se risipesc care încotro, speriate de for a sacr a oului.

SEMNE PENTRU FETE DE M RITAT Cele mai inventive în a g si tot felul de indicii în S pt mâna Mare au fost întotdeauna fetele nec s torite. Ele credeau cu t rie c pe parcursul S pt mânii Sfinte se vor îndeplini toate prezicerile. OU LE I SEM NATUL La ar , se credea cu t rie c oul de Pa te ajut la lucr rile câmpului. Se aducea la biserica un co ule plin cu semin e pentru sem nat; printre semin e se afla i un ou de Pa te. Dupa slujb , nu mai r manea decât ca semin ele respective s fie seman te i recoltate. Anul acela se anun a bogat. I HO II AVEAU UNELE SEMNE DE PA TE Ho ii aveau i ei semnele lor. Dac în timpul slujbei de înviere ei reu eau s fure ceva f r a fi prin i, se considera c succesul îi va înso i pe tot parcursul anului. SEMNE PENTRU ANIMALE Semne mai bine zis opreli tii erau i pentru s n to i. Se spune c în S pt mâna Mare nu este voie s ver i sânge de animal, deoarece fiecare f ptur trebuie s se bucure împreun cu oamenii de “Învierea Domnului”. CUM SE DEPISTAU VR JITORII I VR JITOARELE Tot în timpul slujbei î i d deau seama oamenii de la ar dac printre ei exist vr jitori sau vr jitoare. Pentru aceasta, trebuie s te intorci repede i s te ui i la cei care se închin – cei care lucrez cu for ele necurate stau întotdeauna cu spatele la altar. PROPRIET ILE MAGICE ALE OULUI DE PA TE Oului de Pa te i se atribuiau propriet i magice cum ar fi, de pild , aceea de a ajuta la stingerea unui incendiu. Dac un om, cunoscut ca fiind foarte evlavios, lua un ou de Pa te i înconjura de trei ori casa care luase foc repetând “Hristos a Înviat”, focul se stingea de la sine. REPREZENTAREA VIE II DE APOI O mare parte de credin e sunt legate i de reprezentarea vie ii de apoi. Se spune c cine moare în S pt mana Mare ajunge, f r îndoial , în Rai, oricâte gre eli ar fi f cut. Un asemenea acces este explicat prin faptul ca în aceast s pt mân por ile raiului stau deschise tot timpul i nu sunt p zite. Mai exist , de asemenea, credin a c în noaptea de “Înviere” pot fi întalnite spiritele celor mor i… Topice: Studii | Edit |