Neuro Curs

Curs 3 Scleroza multipla Oculomotricitatea Nervul trigemen Nervul facial Plexul brahial

Scleroza multipla

Scleroza multipla

 Scleroza multipla  Scleroza in placi  Leuconevraxita

Definitie  Scleroza multipla este o boala a

sistemului nervos central (SNC) care afectează mielina conducând la apariţia de zone de demielinizare numite plăci, diseminate în substanţa albă a parenchimului cerebral.

Epidemiologie  Mai frecventa la femei  Specifica zonei temperate  Debut in general intre 20 – 40 ani  Cazurile familiare sunt rare

Mecanismul de producere al sclerozei multiple

CONSECINŢELE DEMIELINIZĂRII

SCĂDEREA VITEZEI DE CONDUCERE NERVOASĂ ÎN FIBRELE AFECTATE

Demielinizare a determina scaderea conducerii prin fibrele nervoase.

Investigatii

 Rezonanta magnetica nucleara  Potentialele evocate 

Vizuale



Auditive



Somatosenzoriale



Motorii

 Examenul lcr

Forme clinice  Recurent remisivă – prezintă pusee bine

definite şi remisiune completă;

 Secundar progresivă – după o perioadă

de evoluţie tipică în pusee evoluţia devină progresivă, cu remisiunea incompletă a puseelor;

Forme clinice  Cronic primar progresivă –

progresia lentă a bolii încă de la debut fără prezenţa puseelor;  Progresivă cu recurente – progresie

continua cu episoade de acutizare.

Criterii de diagnostic - clinic  Semne neurologice de afectare a substantei

albe cerebrale si/sau spinale:

Sindrom piramidal;  Sindrom cerebelos;  Sindrom vestibular;  Tulburari vizuale;  Tulburari sfincteriene  Disfunctii cognitive 

Sindromul piramidal  Sindrom de neuron motor central:  Parapareza  Hemipareza  Tetrapareza

Sindrom cerebelos  Ataxie cerebeloasa  Disartrie  Hipotonie  Reflexe pendulare  Nistagmus

Sindrom Vestibular  Tulburari de echilibru  Nistagmus  Romberg pozitiv

Tulburari vizuale  Nevrita optica  Diplopie / pareze internucleare  Modificari de cimp vizual

Tulburari sfincteriene  Mictiuni imperioase  Retentie urinara  Constipatie

Tulburari cognitive  Depresie  Euforie  Tulburari de memorie

Tratament  In puseu:

Corticoterapie: Solu-Medrol 500-1000 mg/zi 35 zile.  Eventual continuat cu tratament oral in doze reduse progresiv 

Tratament care modifica evolutia bolii  Imunomodulator

Interferon Beta 1a REBIF (3 inj./saptamana)  Interferon Beta 1a AVONEX (1 inj./saptamiana)  Interferon Beta 1b BETAFERON(1 inj. La 2 zile)  Glatiramer Acetate COPAXONE (1 inj./zi) 

 Imunosupresor 

Mitoxantrone NOVANTRONE

Tratament simptomatic  Depresie  Spasticitate  Tulburari sfincteriene  Durere

Oculomotricitatea

Originea miscarilor lente de urmarire. Activarea duce la deviere lenta a ochilor de aceeasi parte

Originea miscarilor sacadice (rapide) voluntare sau reflexe. Activarea duce la devierea brusca a ochilor de partea opusa

Calea frontomezencefalica Calea occipitomezencefalica (Ambele cai proiecteaza in nucleii nervilor oculomotori)

Nucleul nervului III

Fasciculul longitudinal median

Formatia reticulara pontina paramediana – centrul privirii laterale

Oculomotricitatea

Muschi

Inervatie

Actiune primara

Actiune secundara

Actiune tertiara

Drept intern

N III

Adductie

--

--

Drept superior

N III

Elevatie

Rotatie interna

Adductie

Drept inferior

N III

Coborare

rotatie externa

Adductie

Oblic inferior

N III

Rotatie externa

Ridicare

Abductie

Oblic superior

N IV

Rotatie interna

Coborare

Abductie

Drept lateral

N VI

Abductie

--

--



N. Oculomotor comun

Componenta somatica – inervatia a patru dintre cei 6 muschi extraoculari si ridicatorul pleoapei 



controlul muschilor globului ocular in timpul miscarilor de urmarire sau de fixare

Componenta visceromotorie – inervatia parasimpatica a constrictorului pupilei si a muschilor ciliari 

Implicata in reflexele pupilare de acomodare

N. Oculomotor comun

N. Oculomotor comun

n. Oculomotor extern

N. Oculomotor extern

Paralizia nervului 6

N. Trohlear

Nervul trohlear  Contractia muschiului oblic superior produce in mod normal coborarea,

rotatia interna si abductia globului ocular 

Lezarea nervului trohlear duce la   



Rotatie externa ca urmare a actiunii nebalansate a oblicului inferior Diplopie verticala Dificultati la privirea in jos, in special pentru ochiul directionat medial – dificultati la coborarea scarilor Rotatia compensatorie a capului

 Datorita traseului lung in jurul trunchiului cerebral, nervul VI este mai

sensibil la traumatisme craniene  Trasaturi speciale:    

Unicul nerv cranian care emerge pe fata dorsala a trunchiului Toate fibrele provenind de la neuronul motor periferic se incruciseaza Are cel mai lung traseu intracranian Contine cel mai mic numar de axoni

trohlear  Actiune

normala

 Paralizia

oblicului superior

Deviatia conjugata a globilor oculari

Paralizii internucleare

Nervul trigemen

Nevralgia de trigemen

Tratamentul medicamentos al nevralgiei de trigemen  carbamazepina (Tegretol®), fenitoin (Dilantin®),

oxcarbazepina (Trileptal®), gabapentin (Neurontin®).  Fenitoinul a fost introdus in 1942, iar in 1962 carbamazepina a devenit cel mai folosit medicament.Baclofenul (Lioresal®) poate spori eficienta acestor medicamente  Neurontin®, (gabapentin), Lyrica ® (pregabalin) duc la efecte secundare mai reduse

Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen Chirurgie de decompresie microvasculara Diminua compresia vasculara prin plasarea unor implanturi inerte acoperite cu Teflon® intre vasele sanguine care cauzeaza manifestarile si radacinile nerului trigemen

RIZOTOMII PERCUTANE Introducerea unui ac in foramen ovale si producerea unei leziuni controlate a nervului trigemen sau ganglionului Gasser prin diferite metode: 1) Injectarea de glicerol – lezare chimica a nervului. 2) Rizotomie prin compresiune percutana cu balon – compresia si lezarea mecanica a tesutului nervos. 3) Rizotomie prin radiofrecventa – leziuni termice.

Radiochirurgie cu Gammaknife – focalizarea radiatiilor in aria radacinilor, producand o lezare intarziata a tesutului nervos similara cu cea produsa prin tehnicile de rizotomie cutanata.

Blocuri periferice, sectionari si avulsii

Rizotomie microchirurgicala – expunerea si sectionarea radacinilor trigemenului langa punctul de patrundere in trunchi

Nervul facial

Branchial motor (special visceral efferent)

Supplies the muscles of facial expression; posterior belly of digastric muscle; stylohyoid, and stapedius.

Visceral motor (general visceral efferent)

Parasympathetic innervation of the lcrimal, submandibular, and sublingual glands, as well as mucous membranes of nasopharynx, hard and soft palate.

Special sensory (special afferent)

Taste sensation from the anterior 2/3 of tongue; hard and soft palates.

General sensory (general somatic afferent)

General sensation from the skin of the concha of the auricle and from a small area behind the ear.

Paralizie centrala vs periferica

Plexul brahial

Plexul brahial

Paralizii de plex brahial  Paralizii de trunchi primar superior C5, C6

Miscari din articulatia umarului  Flexia antebratului pe brat  Paralizie de trunchi primar mijlociu (C7)  Aspect de paralizie de nerv radial, cu pastrarea corzii lungului supinator, care primeste fibre din C6  Paralizia trunchiului primar inferior (C8, D1)  Aspect de paralizie medio-cubitala  Asociaza sindrom Claude Bernard-Horner  Paralizie radiculara totala de plex brahial  Monoplegie brahiala flasca, areflexie osteotendinoasa, tulburari trofice 