Mtcs - Curs1
This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA
Overview
Download & View Mtcs - Curs1 as PDF for free.
More details
- Words: 1,591
- Pages: 18
Teorie
şi
metodologie
sociologică
Relații
şi
interferențe
Sociologie, Anul I, Metodologie ‐ Cursul 1
Relații între cunoaşterea comună şi cunoaşterea teore?că • Cunoașterea comună a actorilor sociali stă la baza cunoașterii teore?ce • Enunțurile teore?ce fundamentale se convertesc în principii metodologice • Cum se stabilesc aceste relații şi conversiuni?
Sociologie, Anul I, Metodologie ‐ Cursul 1
Cunoaşterea comună ‐1 • Viața individuală şi viața socială constau într‐o suită de acțiuni şi relații sociale, de conduite şi comportamente care ac?vează cunoș?nțe, a?tudini, opinii sau priceperi • Viața individuală poate fi trăita real, imaginar şi, mai recent, datorită mijloacelor electronice de comunicare, doar virtual • Formele de viața sunt intermediate de limbaje şi comunicare pentru a da seamă de prezenta altora şi de modul de manifestare ale fiecăruia în lumea vieții sociale Sociologie, Anul I, Metodologie ‐ Cursul 1
Cunoaşterea comună ‐2 • Multe din acțiunile individuale şi interacțiunile sociale se desfăşoară de la sine, de parcă ar fi niște automa?sme, ca răspunsuri la solicitări interne sau externe • Pe de altă parte, acționăm conform unor reguli prestabilite şi îndelung exersate şi asimilate atunci când ne aflăm în situații de muncă sau de distracție. • Acțiunile şi interacțiunile de acest gen se bazează pe o cunoaștere individuală şi socială comună, general acceptată şi aplicată într‐o comunitate dată. • Cunoașterea socială comună face parte din cultura familiei, grupului sau comunității căreia ii aparținem Sociologie, Anul I, Metodologie ‐ Cursul 1
C Wright Mills (1959) despre „imaginația sociologică” • Este acea facultate intelectuală care ches?onează cunoașterea socială şi individuală comună: în funcție de curgerea 6mpului (comparăm cunoașterea biografică prezentă cu cea trecută şi ne întrebăm despre relevanța lor în raport cu evenimentele actuale pe care le trăim sau cu cele pe care le‐am putea trăi) sau în funcție de distribuția în spațiul social şi geografic ( comparăm cunoașterea noastră cu a altora ce aparțin altor țări, altor comunități sau altor categorii sociale).
• Este o facultate intelectuală ce se bazează pe o cunoaștere sistema4că a lumii vieții sociale din perspec4va istoriei şi a dinamicii dezvoltării ei Sociologie, Anul I, Metodologie ‐ Cursul 1
Cunoaşterea ş?ințifică • Cunoașterea care s?mulează şi întreține „imaginația sociologica” este cunoașterea sociologică ș5ințifică. • Ea este produsă metodologic de cercetarea socială care:
colectează în mod sistema?c date şi informații ce aparțin cunoașterii comune despre viața socială; prelucrează aceste date şi informații pentru a iden?fica tendințe şi ?pologii, asemănări şi deosebiri, probleme sociale şi descrieri sistema?ce ale acestora; formulează explicații si predicții teore?ce menite a trece dincolo de aparențe şi a iden?fica generalizări sau regularități, factori generatori, asocieri sau corelații, mecanisme cons?tu?ve şi genera?ve cu o dinamică specifică în ?mpul şi spațiul social; oferă soluții op?me pentru rezolvarea unor probleme cu care se confrunta indivizii, grupurile, comunitățile sau societățile în procesele lor de funcționare Sociologie, Anul I, Metodologie ‐ Cursul 1
Exemple • La nivelul cunoaşterii comune, fiecare formulează întrebări despre lumea vieții personale şi despre lumea vieții sociale • La nivel teore?c, sociologul formulează întrebări: • Factuale: astăzi fetele au performanțe şcolare mai bune decât baie?i? • Compara?ve: o anume distribuție a performanțelor este numai în RO, în toată UE, în toată lumea? • Despre schimbare şi dezvoltare: Cum s‐a schimbat distribuția în ?mp? • Teore?ce: care sunt factorii care explică ?pul actual de distribuție? Sociologie, Anul I, Metodologie ‐ Cursul 1
Exemple • Sondaje de opinie • Schimbare şi dezvoltare socială • Analiza etnografică bazată pe date factuale • Probleme teore?ce
Sociologie, Anul I, Metodologie ‐ Cursul 1
Teoriile sociologice • Începuturile şi produsele finale ale cercetării sociale sunt teoriile sociologice • Sociologia nu şi‐a cons?tuit încă o paradigmă teore?că unică, universală şi incluzivă • Sociologia contemporană include mai multe teorii, adesea concurente. Prin implicație, există mai multe metodologii alterna?ve ale cercetării sociale Sociologie, Anul I, Metodologie ‐ Cursul 1
Caracteris?ci ale teoriilor sociologice • Se confruntă cu comunicări si tensiuni intra‐ şi inter‐ disciplinare; • Se cons?tuie ca teorii alterna4ve şi concurente: sociologia dispune de o varietate de teorii adesea concurente, specializate pentru a se referi la un anumit sector al societății dintr‐o perioadă istorică dată şi construite la niveluri variate de generalitate; • Manifestă şi prac?că o cumula4vitate teore4că limitată: cunoașterea teore?că şi analiza empirică din sociologie sunt încă prea puțin cumula4ve; • Se concentrează pe armonizarea raporturilor dintre individ şi structură: teoria sociologică se referă concomitent la actorul uman individual şi la structura socială, la universul obiec4v şi obiectual al vieții şi la cel subiec4v al vieții trăite ca atare Sociologie, Anul I, Metodologie ‐ Cursul 1
Comunicări şi tensiuni intra‐ şi inter‐disciplinare • Există ramuri ale sociologiei, fiecare cu propriile teorii specifice • Teoriile dintr‐o ramură a sociologiei sunt preluate şi de alte ramuri sau unele teorii sociologice sunt prezentate în mod independent de orice ramură sociologică • Separarea din cadrul diviziunii academice a cunoașterii sociale teore?ce se asociază cu coexistența unor mul?ple discipline socio‐umane specializate, cu o compe4ție între specializări teore?ce şi cogni?ve sau cu o cooperare inter‐disciplinară
Sociologie, Anul I, Metodologie ‐ Cursul 1
Unitatea abordării sociologice şi diversitatea teoriilor sociologice • Este necesar sa dis?ngem între abordarea metodologică a fenomenelor sociale, care are un caracter rela?v unitar, şi teoria sociologică, prezentată într‐o varietate de forme • Abordării metodologice îi este specific acel mod sociologic de gândire care:
este integra4v sau structural, adică partea este raportată la şi asociată cu întregul care o cuprinde; este contextual, adică ține cont de dinamica relației dintre actorul individual şi contextul la care acesta par?cipă împreună cu alții; este dual, adică îmbina aspectele subiec4ve ale trăirilor şi sen?mentelor individuale sau colec?ve cu universul obiec4v în care acestea sunt configurate; este reflexiv, construc4v şi cri4c, adică ia cunoașterea comună a actorilor sociali ca referință pentru a trece dincolo de ea in vederea iden?ficării de cristalizări, mecanisme si regularita? ale construcțiilor sociale. Sociologie, Anul I, Metodologie ‐ Cursul 1
Comparații • Comparația cu situația din ș?ințele naturii: W.Dilthey, Max Weber, A. Schutz, H.Garfinkel Modelul pozi?vist: de la A. Comte la P. Lazarsfeld et al. • Teorii cu niveluri diferite de generalitate • Teorii sectoriale • Teorii concurente
Sociologie, Anul I, Metodologie ‐ Cursul 1
Cumula5vitatea limitată a cunoașterii teore5ce • Dezvoltarea teore?că a sociologiei nu este nici con?nuă, de‐a lungul unei curbe ascendente de ?p asimpto?c, ce ar reprezenta creșterea nelimitata a cunoașterii, si nici constant cumula?vă în sensul că fiecare nouă cercetare adaugă la cunoașterea deja elaborată câte puțin pentru a construi un tot integrat • Dependența culturală şi națională a cercetării sociologice este indusă de ceea ce Ulrich Beck numește principiul naționalismului metodologic (U.Beck, 2007) • Principiul cosmopolitanismului metodologic
Sociologie, Anul I, Metodologie ‐ Cursul 1
Dialec5ca relației dintre individ şi structură • Problema sociologică de interes se referă la modul în care se realizează armonizarea referințelor micro‐sociale, adică individuale şi în mare parte subiec?ve, cu cele macro‐sociale, adică structurale, transindividuale şi obiec?ve. • Structura socială statuează cadrul şi regularitățile comportamentului uman • Aceasta nu există decât în măsura în care, în cadrul sau, sunt inițiate şi se manifestă acțiuni individuale şi sociale. Între structura socială, care oferă cadrul cons?tu?v şi mediul de configurare al fenomenelor sociale, şi acțiunile sociale, consacrate de agenția umană ( agency, se spune în engleză) în şi prin care se manifestă şi se agregă acțiunile individuale ale actorilor individuali, se ins?tuie o dialec?că a reciprocității pe care A. Giddens o numește „dualitatea structurii” (A. Giddens, The Cons4tu4on of Society, Cambridge, Polity, 1984). Sociologie, Anul I, Metodologie ‐ Cursul 1
Con?nuare • În aproape orice proiect de cercetare socială, metodele şi tehnicile de culegere a datelor empirice iau indivizii singulari drept unități primare ale inves?gării, ale ches?onării sau observării • Problema este aceea a u?lizării datelor empirice generate individual pentru a formula propoziții teore?ce despre funcționarea unei structuri sociale Sociologie, Anul I, Metodologie ‐ Cursul 1
Polarități metodologice • individualism versus holism metodologic: cercetarea sociologică se cons?tuie într‐o sociologie a interacțiunilor sociale şi se orientează mai ales către indivizii creatori şi responsabili de acțiunile şi interacțiunile lor sociale, sau se cons?tuie într‐o sociologie a sistemelor şi structurilor sociale întrucât se orientează mai ales către sistemele sociale cu structuri care nu numai ca transcend intențiile, opțiunile sau voințele individuale, dar generează forțe care configurează si direcționează o dinamică socială transindividuală; • analiza can4ta4vă versus analiza calita4vă: cercetarea sociologică se dezvoltă în mod similar ș?ințelor naturii, fiind preocupată de iden?ficarea şi analiza sta?s?că şi matema?că a dimensiunilor can?ta?ve ale fenomenelor sociale, sau este un ?p dis?nct de cercetare, în cea mai mare parte calita?vă şi numai parțial convergentă cu cea din ș?ințele naturii, fiind mai ales preocupată de captarea mesajelor cogni?ve şi subiec?ve specifice ale realității sociale şi umane, de construcția umană a realității sociale; Sociologie, Anul I, Metodologie ‐ Cursul 1
Polarități teore5ce privind cons5tuirea şi dezvoltarea socială • globalizare versus localizare: lumea vieții sociale actuale se cons?tuie şi funcționează în comunități locale, bine delimitate în ?mpul social şi spațiul geografic, sau în societăți care sunt prinse în mul?ple interdependențe şi în mişcări, transformări si configurări care transcend granițele comunitare şi consacră o realitate a lumii globale bazate pe contracția ?mpului şi deteritorializarea comunităților; • modernitate versus postmodernitate: societățile contemporane se dezvoltă încă de‐a lungul traiectoriilor deschise de opțiunile modernității, inițiate începând cu secolul XVIII de epoca Iluminismului, industrialismului şi raționalizării, sau la sfârșitul secolului XX şi mai ales in secolul XXI am intrat în faza despărțirii de modernitate, intrucât am intrat într‐o noua epocă, a post‐ modernității, cu noi opțiuni şi traiectorii ale dezvoltării sociale.
Sociologie, Anul I, Metodologie ‐ Cursul 1
Sociologie, Anul I, Metodologie ‐ Cursul 1
Relații între cunoaşterea comună şi cunoaşterea teore?că • Cunoașterea comună a actorilor sociali stă la baza cunoașterii teore?ce • Enunțurile teore?ce fundamentale se convertesc în principii metodologice • Cum se stabilesc aceste relații şi conversiuni?
Sociologie, Anul I, Metodologie ‐ Cursul 1
Cunoaşterea comună ‐1 • Viața individuală şi viața socială constau într‐o suită de acțiuni şi relații sociale, de conduite şi comportamente care ac?vează cunoș?nțe, a?tudini, opinii sau priceperi • Viața individuală poate fi trăita real, imaginar şi, mai recent, datorită mijloacelor electronice de comunicare, doar virtual • Formele de viața sunt intermediate de limbaje şi comunicare pentru a da seamă de prezenta altora şi de modul de manifestare ale fiecăruia în lumea vieții sociale Sociologie, Anul I, Metodologie ‐ Cursul 1
Cunoaşterea comună ‐2 • Multe din acțiunile individuale şi interacțiunile sociale se desfăşoară de la sine, de parcă ar fi niște automa?sme, ca răspunsuri la solicitări interne sau externe • Pe de altă parte, acționăm conform unor reguli prestabilite şi îndelung exersate şi asimilate atunci când ne aflăm în situații de muncă sau de distracție. • Acțiunile şi interacțiunile de acest gen se bazează pe o cunoaștere individuală şi socială comună, general acceptată şi aplicată într‐o comunitate dată. • Cunoașterea socială comună face parte din cultura familiei, grupului sau comunității căreia ii aparținem Sociologie, Anul I, Metodologie ‐ Cursul 1
C Wright Mills (1959) despre „imaginația sociologică” • Este acea facultate intelectuală care ches?onează cunoașterea socială şi individuală comună: în funcție de curgerea 6mpului (comparăm cunoașterea biografică prezentă cu cea trecută şi ne întrebăm despre relevanța lor în raport cu evenimentele actuale pe care le trăim sau cu cele pe care le‐am putea trăi) sau în funcție de distribuția în spațiul social şi geografic ( comparăm cunoașterea noastră cu a altora ce aparțin altor țări, altor comunități sau altor categorii sociale).
• Este o facultate intelectuală ce se bazează pe o cunoaștere sistema4că a lumii vieții sociale din perspec4va istoriei şi a dinamicii dezvoltării ei Sociologie, Anul I, Metodologie ‐ Cursul 1
Cunoaşterea ş?ințifică • Cunoașterea care s?mulează şi întreține „imaginația sociologica” este cunoașterea sociologică ș5ințifică. • Ea este produsă metodologic de cercetarea socială care:
colectează în mod sistema?c date şi informații ce aparțin cunoașterii comune despre viața socială; prelucrează aceste date şi informații pentru a iden?fica tendințe şi ?pologii, asemănări şi deosebiri, probleme sociale şi descrieri sistema?ce ale acestora; formulează explicații si predicții teore?ce menite a trece dincolo de aparențe şi a iden?fica generalizări sau regularități, factori generatori, asocieri sau corelații, mecanisme cons?tu?ve şi genera?ve cu o dinamică specifică în ?mpul şi spațiul social; oferă soluții op?me pentru rezolvarea unor probleme cu care se confrunta indivizii, grupurile, comunitățile sau societățile în procesele lor de funcționare Sociologie, Anul I, Metodologie ‐ Cursul 1
Exemple • La nivelul cunoaşterii comune, fiecare formulează întrebări despre lumea vieții personale şi despre lumea vieții sociale • La nivel teore?c, sociologul formulează întrebări: • Factuale: astăzi fetele au performanțe şcolare mai bune decât baie?i? • Compara?ve: o anume distribuție a performanțelor este numai în RO, în toată UE, în toată lumea? • Despre schimbare şi dezvoltare: Cum s‐a schimbat distribuția în ?mp? • Teore?ce: care sunt factorii care explică ?pul actual de distribuție? Sociologie, Anul I, Metodologie ‐ Cursul 1
Exemple • Sondaje de opinie • Schimbare şi dezvoltare socială • Analiza etnografică bazată pe date factuale • Probleme teore?ce
Sociologie, Anul I, Metodologie ‐ Cursul 1
Teoriile sociologice • Începuturile şi produsele finale ale cercetării sociale sunt teoriile sociologice • Sociologia nu şi‐a cons?tuit încă o paradigmă teore?că unică, universală şi incluzivă • Sociologia contemporană include mai multe teorii, adesea concurente. Prin implicație, există mai multe metodologii alterna?ve ale cercetării sociale Sociologie, Anul I, Metodologie ‐ Cursul 1
Caracteris?ci ale teoriilor sociologice • Se confruntă cu comunicări si tensiuni intra‐ şi inter‐ disciplinare; • Se cons?tuie ca teorii alterna4ve şi concurente: sociologia dispune de o varietate de teorii adesea concurente, specializate pentru a se referi la un anumit sector al societății dintr‐o perioadă istorică dată şi construite la niveluri variate de generalitate; • Manifestă şi prac?că o cumula4vitate teore4că limitată: cunoașterea teore?că şi analiza empirică din sociologie sunt încă prea puțin cumula4ve; • Se concentrează pe armonizarea raporturilor dintre individ şi structură: teoria sociologică se referă concomitent la actorul uman individual şi la structura socială, la universul obiec4v şi obiectual al vieții şi la cel subiec4v al vieții trăite ca atare Sociologie, Anul I, Metodologie ‐ Cursul 1
Comunicări şi tensiuni intra‐ şi inter‐disciplinare • Există ramuri ale sociologiei, fiecare cu propriile teorii specifice • Teoriile dintr‐o ramură a sociologiei sunt preluate şi de alte ramuri sau unele teorii sociologice sunt prezentate în mod independent de orice ramură sociologică • Separarea din cadrul diviziunii academice a cunoașterii sociale teore?ce se asociază cu coexistența unor mul?ple discipline socio‐umane specializate, cu o compe4ție între specializări teore?ce şi cogni?ve sau cu o cooperare inter‐disciplinară
Sociologie, Anul I, Metodologie ‐ Cursul 1
Unitatea abordării sociologice şi diversitatea teoriilor sociologice • Este necesar sa dis?ngem între abordarea metodologică a fenomenelor sociale, care are un caracter rela?v unitar, şi teoria sociologică, prezentată într‐o varietate de forme • Abordării metodologice îi este specific acel mod sociologic de gândire care:
este integra4v sau structural, adică partea este raportată la şi asociată cu întregul care o cuprinde; este contextual, adică ține cont de dinamica relației dintre actorul individual şi contextul la care acesta par?cipă împreună cu alții; este dual, adică îmbina aspectele subiec4ve ale trăirilor şi sen?mentelor individuale sau colec?ve cu universul obiec4v în care acestea sunt configurate; este reflexiv, construc4v şi cri4c, adică ia cunoașterea comună a actorilor sociali ca referință pentru a trece dincolo de ea in vederea iden?ficării de cristalizări, mecanisme si regularita? ale construcțiilor sociale. Sociologie, Anul I, Metodologie ‐ Cursul 1
Comparații • Comparația cu situația din ș?ințele naturii: W.Dilthey, Max Weber, A. Schutz, H.Garfinkel Modelul pozi?vist: de la A. Comte la P. Lazarsfeld et al. • Teorii cu niveluri diferite de generalitate • Teorii sectoriale • Teorii concurente
Sociologie, Anul I, Metodologie ‐ Cursul 1
Cumula5vitatea limitată a cunoașterii teore5ce • Dezvoltarea teore?că a sociologiei nu este nici con?nuă, de‐a lungul unei curbe ascendente de ?p asimpto?c, ce ar reprezenta creșterea nelimitata a cunoașterii, si nici constant cumula?vă în sensul că fiecare nouă cercetare adaugă la cunoașterea deja elaborată câte puțin pentru a construi un tot integrat • Dependența culturală şi națională a cercetării sociologice este indusă de ceea ce Ulrich Beck numește principiul naționalismului metodologic (U.Beck, 2007) • Principiul cosmopolitanismului metodologic
Sociologie, Anul I, Metodologie ‐ Cursul 1
Dialec5ca relației dintre individ şi structură • Problema sociologică de interes se referă la modul în care se realizează armonizarea referințelor micro‐sociale, adică individuale şi în mare parte subiec?ve, cu cele macro‐sociale, adică structurale, transindividuale şi obiec?ve. • Structura socială statuează cadrul şi regularitățile comportamentului uman • Aceasta nu există decât în măsura în care, în cadrul sau, sunt inițiate şi se manifestă acțiuni individuale şi sociale. Între structura socială, care oferă cadrul cons?tu?v şi mediul de configurare al fenomenelor sociale, şi acțiunile sociale, consacrate de agenția umană ( agency, se spune în engleză) în şi prin care se manifestă şi se agregă acțiunile individuale ale actorilor individuali, se ins?tuie o dialec?că a reciprocității pe care A. Giddens o numește „dualitatea structurii” (A. Giddens, The Cons4tu4on of Society, Cambridge, Polity, 1984). Sociologie, Anul I, Metodologie ‐ Cursul 1
Con?nuare • În aproape orice proiect de cercetare socială, metodele şi tehnicile de culegere a datelor empirice iau indivizii singulari drept unități primare ale inves?gării, ale ches?onării sau observării • Problema este aceea a u?lizării datelor empirice generate individual pentru a formula propoziții teore?ce despre funcționarea unei structuri sociale Sociologie, Anul I, Metodologie ‐ Cursul 1
Polarități metodologice • individualism versus holism metodologic: cercetarea sociologică se cons?tuie într‐o sociologie a interacțiunilor sociale şi se orientează mai ales către indivizii creatori şi responsabili de acțiunile şi interacțiunile lor sociale, sau se cons?tuie într‐o sociologie a sistemelor şi structurilor sociale întrucât se orientează mai ales către sistemele sociale cu structuri care nu numai ca transcend intențiile, opțiunile sau voințele individuale, dar generează forțe care configurează si direcționează o dinamică socială transindividuală; • analiza can4ta4vă versus analiza calita4vă: cercetarea sociologică se dezvoltă în mod similar ș?ințelor naturii, fiind preocupată de iden?ficarea şi analiza sta?s?că şi matema?că a dimensiunilor can?ta?ve ale fenomenelor sociale, sau este un ?p dis?nct de cercetare, în cea mai mare parte calita?vă şi numai parțial convergentă cu cea din ș?ințele naturii, fiind mai ales preocupată de captarea mesajelor cogni?ve şi subiec?ve specifice ale realității sociale şi umane, de construcția umană a realității sociale; Sociologie, Anul I, Metodologie ‐ Cursul 1
Polarități teore5ce privind cons5tuirea şi dezvoltarea socială • globalizare versus localizare: lumea vieții sociale actuale se cons?tuie şi funcționează în comunități locale, bine delimitate în ?mpul social şi spațiul geografic, sau în societăți care sunt prinse în mul?ple interdependențe şi în mişcări, transformări si configurări care transcend granițele comunitare şi consacră o realitate a lumii globale bazate pe contracția ?mpului şi deteritorializarea comunităților; • modernitate versus postmodernitate: societățile contemporane se dezvoltă încă de‐a lungul traiectoriilor deschise de opțiunile modernității, inițiate începând cu secolul XVIII de epoca Iluminismului, industrialismului şi raționalizării, sau la sfârșitul secolului XX şi mai ales in secolul XXI am intrat în faza despărțirii de modernitate, intrucât am intrat într‐o noua epocă, a post‐ modernității, cu noi opțiuni şi traiectorii ale dezvoltării sociale.
Sociologie, Anul I, Metodologie ‐ Cursul 1
Related Documents
Mtcs - Curs1
June 2020 2
Curs1
June 2020 3
Curs1
June 2020 5
Mtcs - Curs3
June 2020 3
Mtcs - Curs5
June 2020 1