Mtcs - Curs5

Orientari metodologice in sociologie Distinctii si dezvoltari

Analiza sistemica Premise • Analiza sistemica in relatie cu analiza structurala si cu cea functionala • Teoria sistemelor generale formulata de L. von Bertalanffy la mijlocul sec XX: formularea matematica şi logica a principiilor generale care sunt aplicabile «sistemelor » în general • O noua perspectivă epistemologică: depăşirea analizelor atomiste şi fragmentate de tip empirist

Optiuni majore ale teoriei sistemelor generale
Eliminarea si înlocuirea tradiţiei ştiinţifice clasice, newtoniene, atomiste
Necesitatea studierii totalităţilor care dispun de o integralitate ce conferă noi proprietăţi componentelor
Transcenderea graniţelor dintre disciplinele tradiţionale prin studiul sistemelor generale
Identificarea similarităţilor dintre sistemele individuale si raportarea acestora la sisteme generale

Premise • Abordarea sistemica implicita (Marx, Weber, Durkheim etc) • Abordarea sistemica explicita: Pareto, Parsons si Buckley • V. Pareto:a) relaţiile de interdependenţă dintre elementele sistemului social; b) identificarea şi caracterizarea stărilor de echilibru ale sistemului: c) folosirea unui limbaj sau a unei abordări matematice pentru caracterizarea acestor stări.

Premise • T. Parsons:“sistemul total al acţiunii” este format din mai multe sisteme: sistemul social, cel cultural şi cel referitor la personalitate. • Analiza lui Parsons este, insa, de tip structuralist şi funcţionalist

Analiza sistemica –optiunea de consacrare • Metodologia analizei sistemice aplicată în sociologie în cursul deceniilor al şaptelea si al optulea este :
derivată mai ales din teoria sistemelor generale,
dispune de limbaje particulare (în mare parte formalizate), de tehnici de analiză operaţională a izomorfismelor sistemice, de strategii aplicative în forma unei “inginerii sociale” sui-generis

Ce este sistemul? • Sens relational: relaţie input-output; “cutia neagra” • Sens functional sau teleologic • Caracterizarea sistemului cu referire la: elemente, relatii, valori, organizare, structura, partitionari,stari, tranzitii

Analiza sistemica • Descrierea verbala a sistemului • Asocierea unei diagrame si a propozitiilor descriptive • Stabilirea corespondentelor (izomorfismelor) dintre sistemul particular considerat si sistemul general formalizat • Operarea la nivel formal pentru a caracteriza sistemul nostru particular • Intoarcerea la sistemul particular

Aplicatii si limitari • Aplicare implicita generalizata, dar limitata (relativism, imprecizie conceptuala… ) • Aplicare explicita in analiza sistemelor economice si a organizatiilor, dar mai ales in sociologie la nivel descriptiv, chiar daca prin N. Luhmann s-a incercat recent sa fie construita o sociologie sistemista • Analiza sistemica este doar o promisiune metodologica, adesea privita cu suspiciune

Analiza institutionala • O orientare metodologica prin care se face trecerea de la metodologiile obiective la cele interpretative • S-a dezvoltat mai ales dupa anii 1990 ai sec XX, in economie si apoi si in celelate stiinte sociale, si inca este foarte influenta in prezent • Analiza institutionala este diferita de analiza organizationala

Acceptiuni ale analizei institutionale • Sens larg: acel tip de analiza care pune accentul pe functiile regulilor, normelor si valorilor sociale in generarea si mentinerea ordinii sociale (Weber, Durkheim, Parsons) • Sens restrans: tip de analiza care considera ordinea sociala ca o realitate construita de actorii sociali prin procese cognitive si culturale specifice ; se dezvolta independent sau in relatie cu teoria jocurilor si cu teoria alegerilor rationale

Termenul de institutie: sensuri 1. Legi, reguli si sanctiuni de impunere a acestora, prin care sunt reglementate comportamente . Exista reguli si constrangeri formale si informale care modeleaza comportamente, reglementeaza interactiuni, reduc incertitudinile vietii individuale si sociale

Sensuri ale institutiilor 2. Institutiile sunt norme, adica reguli interiorizate de actorii sociali, asociate cu anumite valori, generatoare de angajari si credinte morale, transformate in obigatii interne care motiveaza si orienteaza actiunile individuale. 3. Institutiile sunt parti componente ale sistemelor simbolice comune, ale proceselor cognitive si culturale din viata sociala

Studiul institutiilor • Analiza istorica: institutiile s-au cristalizat istoric si determina comportamantele individuale si cultura sociala (“dependenta de istorie” – path dependence) • Analiza cultural-cognitiva: moduri de asimilare (invatare), practicare si schimbare a semnificatiilor asociate regulilor si normelor

Aplicatii ale analizei institutionale • La nivel macro-social: nivelul de dezvoltare al unei societati depinde de institutiile dominante si de modul de aplicare/realizare al acestora (constrangeri institutionale) • La nivel micro-social: tipurile de institutii (design institutional) sunt corelate cu nivelurile performantelor unei organizatii sau ale unui grup

Corelatii • Analiza institutionala readuce istoria in analiza sociologica • Analiza obiectiva si macrosociala a determinarilor institutionale se asociaza cu analiza constructiei cognitive si culturale, interpretative, a institutiilor la nivel individual. De aceea, numai dupa prezentarea metodologiilor interpretative se va putea mai bine intelege specificul analizei institutionale