Curs1

CONTABILITATEA ÎNTREPRINDERII Imaginea sintetică şi fidela a situaţiei întreprinderii este oferită de contabilitatea financiară, numită şi contabilitatea generală („Comptabilité générale” la francezi, „Financial Accounting” la anglo-saxoni). Contabilitatea generală are ca obiect: - înregistrarea tuturor operaţiilor ce influenţează (modifică) patrimoniul agenţilor economici; - calcularea şi explicarea rezultatului financiar, întocmirea documentelor de sinteză (bilanţul contabil, contul de rezultate, etc.) Scopul Contabilităţii interne de gestiune („Comptabilité de gestion” la francezi, „Managerial Accounting” la anglo-saxoni) este reprezentat de controlul factorilor de producţie în vederea obţinerii de produse, servicii, lucrări cu costuri reduse şi de calitate ridicată. Obiectivul acesteia este reprezentat de: - calcularea costurilor de producţie; - stabilirea rezultatelor; - determinarea eficienţei şi rentabilităţii produselor obţinute; - întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli, pe diverse activităţi; - urmărirea şi controlul bugetului pentru a permite cunoaşterea rezultatelor şi furnizarea datelor necesare fundamentării deciziilor cu privire la gestionarea patrimoniului. Întreprinderile pot fi: - de capital: Societăţi pe Acţiuni (SA), Societăţi în Comandită pe Acţiuni (SCA) - de persoane şi capital: Societate cu Răspundere Limitată (SRL) - de persoane: Societăţi în Nume Colectiv (SNC), Societăţi în Comandită Simplă (SCS) I. CONTABILITATEA CAPITALURILOR Înfiinţarea oricărei întreprinderi este condiţionată de existenţa unui capital, care să permită demararea activităţii. Capitalul reprezintă totalitatea resurselor materiale şi financiare disponibile la nivelul unei întreprinderi, în vederea desfăşurării activităţii sale. Din punct de vedere contabil, capitalul reprezintă ansamblul resurselor de finanţare stabile la dispoziţia întreprinderilor: - capitalul propriu - provizioanele - împrumuturile şi datoriile asimilate I.1. Contabilitatea capitalului propriu Capitalul propriu este alcătuit din - capitalul social constituit din: aport în natură, aport în numerar, rezerve încorporate, profit repartizat - prime legate de capital: prime de emisiune, prime de fuziune, prime de aport - rezerve din reevaluare - rezerve: legale, statutare, alte rezerve - subvenţii pentru investiţii Contabilitatea capitalului propriu se ţine distinct pe componentele sale.

Contabilitatea sintetică a capitalului propriu se ţine cu ajutorul conturilor: 10 „Capital şi rezerve” 101 „Capital social” (P) 104 „Prime de capital” (P) 105 „Rezerve din reevaluare” (P) 106 „Rezerve” (P) 11 „Rezultatul reportat” 117 „Rezultatul reportat” (B) 12 „Rezultatul exerciţiului financiar” 121 „Profit şi pierdere” (B) 129 „Repartizarea profitului” (A) 13 „Subvenţii pentru investiţii” 131 „Subvenţii pentru investiţii” (P) 1) Contabilitatea capitalului social

Capitalul social este sursa iniţială de finanţare a unei unităţi economice, ce reflectă totalitatea aporturilor (în numerar şi/sau în natură) pusă la dispoziţia acesteia în mod permanent de către acţionari sau asociaţi sub formă de participaţie. Capitalul se poate diviza în părţi sociale la societăţile de persoane (societăţi în nume colectiv, societăţi în comandită simplă şi la SRL) sau în acţiuni la societăţile de capital (societăţi în comandită pe acţiuni şi la societăţile pe acţiuni), fiecare parte socială sau acţiune având o valoare nominală. Capitalul social se împarte în capital social subscris şi nevărsat (CSSN) şi în capital social subscris şi vărsat (CSSV): capitalul social subscris şi nevărsat este capitalul pe care asociaţii sau acţionarii s-au angajat să îl pună la dispoziţia întreprinderii (este reflectat în documentele constitutive), iar în măsura în care capitalul este eliberat sau capitalizat efectiv în bani şi/sau în natură, el devine capital social subscris şi vărsat (este reflectat în documentele justificative privind vărsămintele de capital: chitanţă, foaie de vărsământ, extras de cont, proces-verbal de preluare). Contabilitatea analitică a capitalului social se ţine pe acţionari sau asociaţi şi se evidenţiază numărul şi valoarea acţiunilor sau părţilor sociale subscrise şi vărsate. Contul 101 „Capital social” ţine evidenţa capitalului subscris şi vărsat de către acţionari sau asociaţi şi se împarte pe conturi sintetice de gradul doi, dintre care cele mai uzuale sunt: 1011 „Capital subscris nevărsat” şi 1012 „Capital subscris vărsat”. Contul 1011 „Capital subscris nevărsat” ţine evidenţa capitalului subscris şi nevărsat de către acţionari sau asociaţi şi este un cont de pasiv. Se creditează cu valoarea capitalului subscris şi nevărsat de către acţionari sau asociaţi prin debitul contului 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”. Se debitează cu valoarea capitalului vărsat de asociaţi sau acţionari prin creditul contului 1012 „Capital subscris vărsat”. Soldul final al contului este creditor şi reprezintă valoarea capitalului subscris şi nevărsat. În momentul în care întreg capitalul a fost vărsat, acest cont se soldează. Contul 1012 „Capital subscris vărsat” ţine evidenţa capitalului subscris şi vărsat de către acţionari sau asociaţi şi este un cont de pasiv. Se creditează cu valoarea capitalului subscris şi vărsat de către acţionari sau asociaţi prin debitul contului 1011 „Capital subscris nevărsat”. Se debitează cu valoarea capitalului social retras de asociaţi sau acţionari, prin creditul contului 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”. Soldul final al contului este creditor şi reprezintă valoarea capitalului subscris şi vărsat de către acţionari sau asociaţi. a) constituirea capitalului social: - subscrierea capitalului social:

„Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul” 456 = 1011 „Capital subscris nevărsat” - înregistrarea depunerilor de aport:

% = 456 „Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul” Grupa 20 „Imobilizări necorporale” Grupa 21 „Imobilizări corporale” Grupa 26 „Imobilizări financiare” Grupa 30 „Stocuri de materii prime şi materiale” (301 „Mterii prime” 302 „Materiale consumabile” 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar”) 371 „Mărfuri” 512 „Conturi curente la bănci” 531 „Casa” - vărsarea capitalului social (capitalul social subscris nevărsat se va transforma în

capital social subscris vărsat): „Capital subscris nevărsat” 1011 = 1012 „Capital subscris vărsat” - întârzieri la plată ale asociaţilor: „Conturi curente la bănci” 512 =

% 456 „Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul” 758 „Alte venituri din exploatare” 766 „Venituri din dobânzi”

b) creşterea capitalului social:

- mărirea capitalului din profitul obţinut: „Repartizarea profitului” 129 = 1012 „Capital subscris vărsat” - mărirea capitalului din profitul realizat în exerciţiile precedente: „Rezultatul reportat” 117 = 1012 „Capital subscris vărsat” - mărirea capitalului din rezerve: „Rezerve” 106 = 1012 „Capital subscris vărsat” - încorporarea în capital a primelor legate de capital: „Prime de capital” 104 = 1012 „Capital subscris vărsat” c) scăderea (diminuarea) capitalului social:

- retragerea capitalului subscris: „Capital subscris vărsat” 1012 = 456 „Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul” „Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul” 456 =

% 5121 „Conturi la bănci în lei” 531 „Casa”

- reducerea capitalului cu pierderile din exerciţiile precedente:

„Capital subscris vărsat” 1012 = 117 „Rezultatul reportat” - reducerea capitalului cu pierderile înregistrate în cursul exerciţiului: „Capital subscris vărsat” 1012 = 121 „Profit şi pierdere” 2) Contabilitatea primelor legate de capital a) înregistrarea primelor de capital: „Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul” 456 = 104 „Prime de capital” b) utilizarea primelor de emisiune pentru amortizarea cheltuielilor de emisiune a acţiunilor: „Prime de emisiune” 1041 = 201 „Cheltuieli de constituire” c) încorporarea primelor în capitalul social şi în rezerve: „Prime” 104 =

% 1012 „Capital subscris vărsat” 106 „Rezerve”

3) Contabilitatea rezervelor a) Constituirea şi utilizarea rezervelor - rezerve constituite din primele legate de capital şi rezervele din reevaluare: % „Prime” 104 „Rezerve din reevaluare” 105

= 106 „Rezerve”

- rezerve constituite din profit:

„Repartizarea profitului” 129 = 106 „Rezerve”

- utilizarea rezervelor pentru acoperirea pierderilor din exerciţiilor anterioare: „Rezerve” 106 = 117 „Rezultatul reportat” - rezerve încorporate în capitalul social: „Rezerve” 106 = 1012 „Capital subscris vărsat” 4) Contabilitatea rezervelor din reevaluare - înregistrarea rezervelor din reevaluare constatate cu ocazia inventarierii şi reevaluării activelor imobilizate: „Conturi de imobilizări” Clasa 2 = 105 „Rezerve din reevaluare” - încorporarea rezervelor din reevaluare în rezerve, pe măsura amortizării activelor imobilizate reevaluate: „Rezerve din reevaluare” 105 = 106 „Rezerve” - concomitent: „Cheltuieli cu amortizările, provizioanelor ...” 68 = 28 „Amortizarea privind imobilizările” 5) Contabilitatea subvenţiilor pentru investiţii - subvenţii pentru investiţii primite: % = 13 „Subvenţii pentru investiţii” „Conturi curente la bănci” 512 „Casa” 531 - subvenţii pentru investiţii de primit: „Subvenţii” 445 = 13 „Subvenţii pentru investiţii” - avizarea primirii subvenţiei: „Conturi curente la bănci” 512 = 445 „Subvenţii” 6) Contabilitatea rezultatului reportat - în cazul profitului: „Profit sau pierdere” 121 = 117 „Rezultatul reportat” - în cazul pierderilor:

„Rezultatul reportat” 117 = 121 „Profit sau pierdere” - repartizarea profitului: „Rezultatul reportat” 117 =

% 1012 „Capital subscris vărsat” 106 „Rezerve” 457 „Dividende de plată”

- acoperirea pierderilor din rezultatul exerciţiului curent, din rezerve sau din capitalul social % = 117 „Rezultatul reportat” „Profit sau pierdere” 121 „Rezerve” 106 „Capital subscris vărsat” 1012 I.2. Contabilitatea provizioanelor Provizioanele sunt fonduri constituite la închiderea exerciţiului financiar prin autofinanţare pe seama cheltuielilor, fiind destinate finanţării pierderilor şi cheltuielilor probabile sau exigibile în viitor, certe şi nedeterminate în ceea ce priveşte mărimea lor. Contabilitatea analitică a provizioanelor se ţine pe categorii, în funcţie de natura şi destinaţia pentru care au fost constituite. Contabilitatea sintetică se ţine cu ajutorul contului 151 „Provizioane”. 1. Constituirea provizioanelor % = 151 „Provizioane” „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele” 6812 2. Diminuarea sau anularea provizioanelor „Provizioane” 151 = % 7812 „Venituri din provizioane” I.3. Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate Împrumuturile şi datoriile asimilate reprezintă surse externe atrase pentru finanţarea activităţii pe termen mediu şi lung (altele decât datoriile curente). Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 16 „Împrumuturi şi datorii asimilate”: 161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni”, 162 „Credite bancare pe termen lung”, 166 „Datorii care privesc imobilizările financiare”, 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate”, 168 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate”, 169 „Prime privind rambursare obligaţiunilor”.

Principalele operaţii pot fi grupate astfel: operaţii privind împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni, operaţii privind creditele bancare şi împrumuturile pe termen lung, operaţii privind datoriile legate de participaţii, operaţii privind alte împrumuturi şi datorii asimilate. Operaţiile privind creditele bancare şi împrumuturile pe termen lung pot fi următoarele: - angajarea creditului: „Conturi curente la bănci” 512 = 162 „Credite bancare pe termen lung” - obligaţia de plată a dobânzii anuale aferente: „Cheltuieli privind dobânzile” 666 = 1682 „Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung” - achitarea dobânzii: „Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung” 1682 = 512 „Conturi curente la bănci” - decontarea cheltuielilor cu dobânzile: „Profit sau pierdere” 121 = 666 „Cheltuieli privind dobânzile” - rambursarea creditului: „Credite bancare pe termen lung” 162 = 512 „Conturi curente la bănci”

APLICAŢII 1. Asociaţii A şi B constituie SC AB SRL cf. actului constitutiv, cu un capital social de 100 000 lei. Capitalul social este structurat astfel: asociatul A subscrie 40 000 lei, iar asociatul B subscrie 60 000 lei. Depunerea capitalului social se realizează astfel:  Asociatul A depune la banca suma de 10 000 lei cu foaie de vărsământ si cu proces verbal de predare primire depune utilajul de 30 000 lei adus ca si aport în natură. Valoarea utilajului s-a determinat pe baza raportului de expertiză şi suma a fost acceptată de asociatul B.  Asociatul B depune la banca suma de 20 000 lei cu foaie de vărsământ si cu proces verbal de predare primire depune utilajul de 40 000 lei adus ca si aport în natură. Valoarea utilajului s-a determinat pe baza raportului de expertiză şi suma a fost acceptată de asociatul A. Pentru constituirea societăţii se fac cheltuieli de 800 lei, cf. decontului de cheltuieli de constituire. Contaţi operaţiile. 2. Se constituie SC ABC SA prin prospect de emisiune, efectuând o subscripţie publică.

Capitalul social este de 100 000 lei, alcătuit din 10 000 de acţiuni la purtător cu valoare nominală de 10 lei/acţiune. Preţul de emisiune al acţiunilor este de 15 lei/acţiune, iar cheltuielile de emisiune de 2000 lei cf. facturii, au fost plătite prin ordin de plată. Contaţi operaţiile.

3. Asociaţii X şi Y constituie SC XY SRL cf. actului constitutiv, cu un capital social de

20 000 lei, structurat astfel: asociatul A subscrie 5000 lei în numerar, iar asociatul B subscrie 15 000 lei în natură . Depunerea capitalului social se realizează astfel:  Asociatul A depune la banca suma de 5000 lei cu foaie de vărsământ  Asociatul B depune aportul în natură cu proces verbal de predare primire la sediul societăţii. În urma expertizei efectuate, utilajul adus ca şi aport în natură la capitalul social de către asociatul B a fost evaluat la 23 000 lei, valoare acceptată de asociatul A. Pentru constituirea societăţii se fac cheltuieli de 1000 lei, cf. decontului de cheltuieli de constituire. Contaţi operaţiile.

As.dr.ec.matem. Mihaela Vartolomei As. ec. Kinga Schramko Földváry