Lucrare Fara Numerotare.docx

UNIVERSITATEA ………………………….. FACULTATEA DE ....................................... SECŢIA .................................

MANAGEMENTUL PROIECTELOR REALIZATE CU FINANTARE EUROPEANA

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: Lector ....................................... CANDIDAT:.......................... ............................. ......................

CUPRINS INTRODUCERE …………………………………………………………………………4 CAP.I.FONDURI ALE UNIUNII EUROPENE .DEFINITIE SI CARACTERISTICI ….8 1.1.CONTEXTUL EUROPEAN ……………………………………………………………..11 1.1.1.ISTORICUL FONDURILOR EUROPENE …………………………………………….11 1.1.2.CADRUL LEGISLATIV ………………………………………………………………..13 1.2.PRINCIPALELE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE ……………………..15 1.3.PROGRAMELE DE FINANTARE IN PERIOADA 2014-2020 ………………………….17 1.3.1.PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL 2014-2020 ……………………………..17 1.3.2.COORDONAREA INTERSTITUTIONALA SI PARTENERIATUL …………………..21 1.3.3.AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL ……………………………………………………………………………………..24 1.3.4.ORGANISME INTERMEDIARE ……………………………………………………..…26 1.3.5.ALOCAREA PRINCIPALELOR FUNCTII DE CONTROL……………………………..27 CAP.II.2.STUDIU DE CAZ ‘’FINANTAREA PROIECTELOR DIN FONDURI EUROPENE LA S.C.TRANSROMANIA S.R.L ‘’…………………………………………..28 2.1.CONSTRUCTIA HOTELULUI ,,MAGNIFIC CANSADO ‘’ DIN FONDURI EUROPENE ……………………………………………………………………………………..28 2.1.1.ARBORELE PROBLEMELOR …………………………………………………………..30 2.1.2.ARBORELE OBIECTIVELOR …………………………………………………………..31 2.1.3.OBIECTIVUL GENERAL AL PROIECTULUI …………………………………………32 2.1.4.OBIECTIVUL SPECIFIC AL PROIECTULUI …………………………………………..32 2.2.IDENTIFICAREA IDEII PROIECTULUI SI A SURSEI DE FINANTARE ……………..32 2.2.1.TITLUL PROIECTULUI …………………………………………………………………32 2.2.2.LOCALIZARE ……………………………………………………………………………32 2.2.3.DESCRIEREA CONTEXTULUI PROIECTULUI ………………………………………32 2.3.STABILIREA SCOPULUI PROIECTULUI ……………………………………………….33 2.4.FACTORII DE INTERES …………………………………………………………………..34 2.5.GRUPELE TINTA ALE PROIECTULUI …………………………………………………..34 2

2.6.MOTIVATII ALE NECESITATII PROIECTULUI SI A SUSTENABILITATII ACESTUIA …………………………………………………………………………………..35 2.7.STRUCTURA FRAGMENTALA A ACTIVITATILOR ……………………………….37 CAP.III.2.8.MANAGEMENTUL SI ECHIPA DE PROIECT …………………………..38 2.9.REZULTATELE PRINCIPALE ALE PROIECTULUI IMPACT ………………………40 2.10.JUSTIFICAREA BUGETULUI DE PROIECT ………………………………………..40 2.11.BUGETUL PROIECTULUI ……………………………………………………………40 2.12.MATRICEA CADRULUI LOGIC ……………………………………………………..41 2.13.STABILIREA RISCURILOR SI INDICATORILOR DE EVALUARE A PROIECTULUI ……………………………………………………………………………43 2.13.1.STABILIREA POTENTIALELOR RISCURI ALE PROIECTULUI ………………….43 2.13.2.INDICATORII DE EVALUARE A PROIECTULUI …………………………………44 CONCLUZII …………………………………………………………………………………45 BIBLIOGRAFIA SELECTIVA………………………………………………………………50

3

Introducere

Odata cu aprobarea Programului Operational Sectorial „Dezvoltarea Resurselor Umane”, au aparut la orizont posibilitati mai numeroase de finantare pentru intreprinderi si mai usor de accesat decat cele oferite de alte programe. Ca idee generala, fondurile structurale pentru dezvoltarea personalului intreprinderilor sunt mai accesibile decat cele pentru achizitii de utilaje si hale de productie. Întreprinderile romanesti – mari, mijlocii, mici si microintreprinderi – asteapta de mai multa vreme fondurile structurale pentru dezvoltarea propriilor afaceri. Cele mai „vanate“ fonduri sunt cele pentru construirea de hale de productie, achizitia de utilaje, echipamente si instalatii, fonduri prevazute in cadrul Programului Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice (POS CCE) – Axa prioritara 1, respectiv in Programul Operational Regional (POR) – Axa prioritara 4, Domeniul de interventie 4.3. În data de 22 noiembrie 2007, Comisia Europeana a aprobat Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, fapt ce creeaza premisele pentru dezvoltarea resurselor umane din intreprinderi. Acestea pot primi finantari intre 170.000 si 1.700.000 lei pentru proiecte ce vizeaza:  formarea profesionala a personalului intreprinderilor (de la abilitati manageriale si IT pana la protectia mediului si egalitatea de sanse)  formarea abilitatilor manageriale ale persoanelor din conducerea microintreprinderilor si IMM-urilor  activitati de asistenta pentru crearea de afaceri etc. Interesant este ca, pentru accesarea POS DRU, intreprinderile pot primi finantare nerambursabila intr-un procentaj mai mare, de 80% pana la 98% din cheltuielile eligibile ale proiectului, fata de maximum 70% (pentru intreprinderi mici din zone cu nivel scazut de dezvoltare), cat finanteaza POS CCE. În cadrul POS DRU, intreprinderile pot primi finantare in special prin Axa prioritara 3 „Cresterea adaptabilitatii muncitorilor si intreprinderilor“. POS DRU, recent aprobat la Bruxelles Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, ultimul program operational, dintre cele sapte, aprobat de Comisia Europeana, pune la dispozitia beneficiarilor 3,476 miliarde euro de la Uniunea Europeana, la care se adauga 613 milioane euro – contributia nationala a Romaniei, din bugetul de stat. Cu o zi inainte de aprobarea acestui program, Comisia a dat unda verde si pentru celalalt Program Operational finantat din Fondul Social European, si anume cel destinat Dezvoltarii Capacitatii Administrative.

4

Astfel, se finalizeaza un proces de negociere indelungat, derulat pe aproape intreaga perioada a anului 2007, si se deschide posibilitatea utilizarii unora dintre cele mai importante fonduri ale Uniunii Europene, menite sa contribuie la:  imbunatatirea calificarii profesionale a cetatenilor UE, astfel incat sa isi mareasca sansele de a gasi un loc de munca sau de a ramane angajati  imbunatatirea serviciilor publice si crearea unei administratii publice mai eficiente. Sumele alocate prin POS DRU pot fi accesate pe baza de proiecte si acopera urmatoarele domenii: modernizarea sistemelor de educatie si formare profesionala initiala si continua, promovarea invatarii pe tot parcursul vietii, adaptabilitatea lucratorilor si a intreprinderilor, modernizarea serviciului public de ocupare, promovarea masurilor active de ocupare si incluziunea sociala pentru grupurile vulnerabile. POS DRU urmeaza a contribui la cresterea sanselor de angajare a circa 1.650.000 persoane. Programul are cea mai variata gama de potentiali beneficiari, de la autoritati si institutii publice si organizatii neguvernamentale pana la intreprinderi, asociatii sindicale si patronale. Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative (PO DCA) pune la dispozitia beneficiarilor 208 milioane euro de la Uniunea Europeana, la care se adauga 38 milioane euro – contributia nationala a Romaniei, prin bugetul de stat. Aceste sume sunt destinate imbunatatirii calitatii activitatii administratiei publice, in special in ceea ce priveste furnizarea serviciilor catre populatie. Ele pot fi accesate tot prin proiecte, insa gama de beneficiari este mult redusa, ea incluzand: ministere, agentii autoritati locale, organizatii neguvernamentale, universitati. Acest program operational nu poate fi accesat de intreprinderi. Înfiintat in anul 1957, Fondul Social European este principalul instrument al Uniunii Europene orientat spre sustinerea si dezvoltarea resurselor umane, in scopul cres- terii economice si imbunatatirii calitatii vietii cetatenilor din UE. Uniunea Europeană este una dintre regiunile cele mai prospere din lume. De la data lărgirii acesteia are puterea unei piete interne a 27 de state membre cu peste 454 milioane locuitori care locuiesc în 254 de regiuni. Însă nu toti europenii au acelea avantaje şi sanse de succes în termeni socio-economici1. Diferenta este facută de zona în care locuiesc - dacă e o regiune prosperă ori săracă, o zona aflata în expansiune sau declina economic, o zona urbana sau rurală, la periferia Uniunii Europene sau într-unul dintre centrele sale economice. În aceste conditii coeziunea economică şi socială este necesară, fiind totodată şi unul dintre principalele obiective ale Uniunii Europene. Extinderea Uniunii Europene la 27 de state membre a generat provocări din punct de vedere al competitivitătii sale şi a coeziunii interne. Se vor accentua decalajele existente între statele membre şi regiunile din acestea.

1

Dăianu Daniel şi Vrânceanu Radu, România şi Uniunea Europeană, Vol. II, Editura Polirom, Iaşi 2008, pg. 7;

5

Aceste decalaje provin din deficientele structurale în factorii-cheie ai competivitătii, şi anume dotarea inadecvată cu capital fizic şi uman (cu infrastructuri şi for e de muncă), insufficient a capacitătii de inovare, a sprijinului întreprinderilor şi a nivelului scăzut de capital de mediu (un mediu natural şi/sau urban poluat). Implementarea politicii de coeziune la nivelul Uniunii Europene presupune reducerea decalajelor existente între regiuni în termeni de productie, productivitate şi ocupare. O crestere economică puternica în special în noile State Membre, cele 10 care au aderat în mai 2004 plus România şi Bulgaria, poate fi un impuls semnificativ pentru restul economiei Uniunii Europene lărgite. Asadar, politica de coeziune are drept scop reducerea decalajelor existente între regiunile din Uniunea Europeană. Pentru atingerea elului politicii de coeziune, statele membre şi regiunile au nevoie de ajutor financiar important în vederea solutionarii diverselor probleme structurale raspândite şi a realizării potentialului lor de crestere. Există disparită i semnificative între statele membre ale UE şi regiunile sale, acestea în afara diferentelor Produsului Naţional Brut(PNB) fiind date de: - dotările cu infrastructura; - calitatea mediului; - somaj şi aptitudinile fortei de muncă necesare pentru dezvoltarea viitoare; - mărimea şi diversitatea mediului de afaceri; - diferente în ceea ce priveste utilizarea noilor tehnologii. Politica de coeziune economică şi socială a Uniunii Europene este, înainte de toate, o politică a solidaritătii 2. Scopul acesteia este să promoveze un înalt nivel de competitivitate şi de ocupare a fortei de muncă, oferind ajutor regiunilor mai putin dezvoltate şi celor care se confruntă cu probleme structurale. Se asigură astfel o dezvoltare stabilă şi durabilă a UE şi o functionare optimă a Pietei Interne. Politica regională se bazează în principal pe solidaritate financiară, adică pe redistribuirea unei părti din bugetul comunitar realizat prin contributia Statelor Membreț către regiunile şi grupurile sociale mai putin prospere. În acelasi timp Uniunea se confruntă ca ansamblu cu provocarea rezultată în urma potentialei accelerări a restructurării economice în urma globalizării, deschideriiț pietelor, revolutiei tehnologice, dezvoltării economiei şi societătii bazate pe cunoastere, îmbatrânirii populatiei şi cresterii nivelului emigrărilor. Pentru îndeplinirea obiectivelor stipulate în tratatul privind constituirea UE, actiunile care vor fi finantate din bugetul UE alocat politicii de coeziune trebuie să contribuie la promovarea cresterii sustenabile, competivitătii şi a gradului de ocupare. Politica de coeziune are un puternic caracter instrumental, iar prin fondurile sale de solidaritate contribuie la îndeplinirea obiectivelor altor politici sectoriale ale UE – cum ar fi politica agricolă comună, politica socială, politica de protectie a mediului. În plus, politica de dezvoltare regională este corelată şi cu politica de extindere a UE, prin crearea fondurilor de post-aderare la care au accesările în curs de aderare şi prin care este sprijinită tranzitia acestora la standardele UE.

2

www.finantari-eu.ue;

6

Prin reducerea decalajelor existente între regiuni, politica de coeziune urmăreste îmbunătătirea functionării Pietele Unice Europene, precum şi oferirea de oportunităti economice menite să ajute persoanele să-şi folosească cunostintele în scopul consolidării potentialului de crestere economică a UE spre beneficiul tuturor. Acest lucru va genera o cre tere a bunăstării cuș avantaje asupra întregii economii europene. Lucrarea de fată este structurată pe două capitole si anume: în primul capitol sunt tratate fondurile europene structurale si de coeziune. Al doilea capitol, reprezintă studiul de caz al lucrării; studiul de caz reprezintă un proiect de atragere de fonduri europene pentru constructia unui hotel de cinci stele, în Municipiul Sibiu, Judetul Sibiu.

7

Capitolul I

PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL (2014-2020) isi propune cresterea competivitatii economice si imbunatatirea conditiilor de viata ale comunitatilor locale si regionale prin sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri,a conditiilor infrastructurale si a serviciilor ,care sa asigure o dezvoltare sustenabila a regiunilor ,capabile sa gestioneze in mod eficient resursele , valorificie potentialul lor de inovare si de asimilare a progresului tehnologic. PROGRAMUL OPERATIONAL CAPITAL UMAN (2014-2020 ) urmareste integrarea nevoilor de dezvoltare a resurselor umane in ansamblul programelor si politicilor ale ROMANIEI ,ca SM al UE si are in vedere valorizarea capitalului uman,ca resursa pentru o dezvoltare sustenabila in viitor. PROGRAMUL OPERATIONAL CAPACITATE ADMINISTRATIVA (2014-2020) promoveaza crearea unei administratii publice modern ,capabila sa faciliteze socio-economica ,prin intermediul unor servicii publice competitive ,investitii si reglementari de calitate. PROGRAMUL OPERATIONAL DE COMPETIVITATE (2014-2020) contribuie la cresterea competivitatii si la dezvoltarea economica prin imbunatatirea ,securitatii si utilizarii TIC si prin consolidarea CDI. PROGRAMUL OPERATIONAL INFRASTRUCTURA MARE are ca obiectiv global dezvoltarea infrastructurii de transport ,mediu ,energie si prevenirea riscurilor la standard europene ,in vederea crearii premiselor unei cresteri economice sustenabile ,in conditii de siguranta si utilizare eficienta a resurselor naturale. PROGRAMUL OPERATIONAL ASISTENTA TEHNICA are drept scop asigurarea unui proces de implementarea eficienta si eficace a FONDURILOR STRUCTURALE SI DE INVESTITII IN ROMANIA ,in conformitate cu princiipiile si regulile de parteneriat ,programare ,evaluare ,comunicare ,management ,inclusive management financiar ,monitorizare si control,pe baza responsabilitatilor impartite intre STATELE MEMBRE SI COMISIA EUROPEANA. PROGRAMUL NATIONALA DE DEZVOLTARE RURALA este programul prin care se acorda fonduri nerambusabile de la UNIUNEA EUROPEANA si GUVERNUL pentru dezvoltarea economico-sociala a spatiului rural din ROMANIA. PROGRAMUL OPERATIONAL PENTRU PESCUIT SI AFACERI MARITIME isi propune in principal crestera productiei in acvacultura si procesare.De asemenea ,isi propune cresterea profitabilitatii operatorilor,conservarea biodiversitatii si protectia mediului ,mentinerea si crearea de locuri de munca ,in special in zonele pescaresti.

8

1. Fonduri ale Uniunii Europene. Definitie si caracteristici Fondurile Structurale şi de Coeziune (FSC), sau Instrumentele Structurale sunt instrumentele financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale. în termeni termeni financiari, financiari, aceste instrumente instrumente ocupă al doilea loc ca pondere ca pondere în bugetul în bugetul Uniunii Uniunii Europene, destinat politicilor europene. Acestea cuprind3: • Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER), reglementat prin Regulamentul nr. 1080/2006 al Consiliului, care susţine dezvoltarea economică durabilă la nivel regional şi local; • Fondul Social European (FSE), reglementat prin Regulamentul nr. 1081/2006 al Consiliului; • Fondul de Coeziune, reglementat prin Regulamentul nr. 1084/2006 al Consiliului, prin care se finanţează proiecte în domeniul protecţiei mediului şi reţelelor de transport transeuropene. Fondurile Structurale contribuie la 3 obiective strategice ale Politicii de Coeziune Economică si Socială 4 a Uniunii Europene: 1. Convergen a sau reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni. Statele potț solicita finan are pentru regiunile care au PIB/capita sub 75% din mediaț europeană. 2. Competitivitatea regională i ocuparea for ei de muncă. Statele pot solicita finantare pentru regiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul Convergenta. 3. Cooperarea teritorială europeană. Obiectiv tematic care sprijină adaptarea si modernizarea politicilor si sistemelor de educatie, instruire si angajare a fortelor de muncă. Pentru a putea avea o privire de ansamblu şi a putea întelege mecanismul de acordare a fondurilor si programelor europene trebuie sa cunoastem contextul care le generează. După cum se stie, aceste fonduri sunt alocate doar statelor membre, prin intermediul politicii regionale a acesteia. Competiţia in crestere dintre diferite regiuni,și implicit activitaţile desfasurate in cadrul acestora, atât în interiorul Uniunii Europene cât și în afara acesteia reprezinta o stare de fapt a lumii "globalizate" în care trăim. Nota distinctă pe care UE o realizează, în tot acest peisaj, constă in atenţia pe care o acordă faptului ca nu toate regiunile se bucură de acelea i condiţii economice, geografice si sociale , ca urmare a acestei realităti, nu toate pot concura de pe acelea poziţii. Pentru mulţi ani, disparitaţile regionale din punctul de vedere al nivelului de dezvoltare si al calitaţii vieţii faceau obiectul politicilor naţionale ale Statelor Membre. Multe imbunătăţiri au putut fi observate din momentul în care Uniunea Europeană a iniţiat politica de reducere a lor. 3 4

www.finantari-eu.ue; www.fonduri-ue.ro;

9

Politica de coeziune este definită prin scopul său si anume sprijinirea procesului de reducere a decalajelor dintre regiunile si statele membre mai dezvoltate ale Uniunii Europene si cele mai puţin dezvoltate. Politica de coeziune îsi are baza legală primară in textul Tratatului UE (Titlul XVII "Coeziunea Economica și Socială"). Obiectivul de a întări coeziunea economică si socială este menţionata explicit in Articolul 2 al Tratatului de la Amsterdam, fiind un obiectiv de prim rang al Uniunii Europene. Mai specific, Articolul 158 menţionează coeziunea ca pe o precondiţie pentru dezvoltarea armonioasă a UE, precizând voinţa de "a reduce disparităţile între nivelurile de dezvoltare ale diverselor regiuni si ramanerea în urma a celor mai defavorizate regiuni sau insule, inclusiv zone rurale". Înainte de toate, Politica regională a UE este despre Solidaritate: este astfel concepută incât să asigure la nivelul comunităţii asistenţa pentru ca cele mai dezavantajate regiuni să depasească handicapurile pe care le au. În perioada 2000-2006, o treime din bugetul comunităţii, realizat din contribuţiile statelor membre au fost cheltuiţi prin intermediul acestei politici, adica redistribuite catre regiunile care aveau nevoie de aceste fonduri pentru a se dezvolta. Statele Membre prin intermediul propriilor strategii de ajutor financiar si Uniunea Europeana îsi vor continua eforturile întreprinse pentru reducerea decalajelor în dezvoltare, pentru sprijinirea zonelor industriale aflate în declin, pentru diversificarea activităţilor în mediul rural si pentru imbunătăţirea zonelor urbane aflate în declin. Necesitatea promovării unei dezvoltări echilibrate prin reducerea dispariţiilor dintre diferite regiuni si sprijinirea celor mai puţin dezvoltate în recuperarea diferenţelor a fost observată chiar din preambulul Tratatului de la Roma (1957). S-au pus bazele Fondului Social European si a Băncii Europene de Investiţii. Alte instrumente au fostș create in timp, concomitent construcţiei europene si cresterii numărului de noi State Membre. Politica de coeziune a Uniunii Europene are drept scop reducerea diferenţelor de dezvoltare dintre regiuni, încurajarea unei dezvoltări echilibrate a întregului teritoriu al UE si promovarea egalităţii de anse pentru toţi.Fondurile Structurale si de Coeziune vor contribuii la trei obiective : •

Convergenţa: sprijinirea regiunilor rămase în urmă din punct de vedere al dezvoltării economice;

•

Competitivitate regională si ocupare: sprijinirea regiunilor, altele decat cele rămase în urmă ca dezvoltare, pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei de la Lisabona (strategie europeană cu orizont de timp 2010, pentru cresterea economică si locuri de muncă);

•

Cooperare teritorială europeană: promovarea unei dezvoltări echilibrate a întregului teritoriu al Uniunii, prin încurajarea cooperării si a schimbului de bune practici între toate regiunile UE. România este eligibilă pentru două obiective: Convergenţă si Cooperare teritorială-europeană.

10

Politicile Uniunii Europene sunt susţinute printr-o serie de fonduri si programe. Politica de coeziune este pusă în aplicare prin Instrumentele Structurale - Fondurile Structurale (Fondul European de Dezvoltare Regională si Fondul Social European) si Fondul de Coeziune. Politica Agricolă Comună este finanţată prin Fondul Agricol European pentru Dezvoltare Rurală, iar Politica Comuna de Pescuit prin Fondul European pentru pescuit. Programarea si implementarea Fondurilor Structurale si de Coeziune au la baza urmatoarele documente: Orientările Strategice Comunitare pentru perioada 2014-2020 - un document strategic european, adoptat de Consiliul UE pentru politica de coeziune, Cadrul Strategic Naţional de Referinţă – un document naţional de referinţă pentru programarea fondurilor structurale de coeziune si Programele Operaţionale -și instrumentele prin care se realizează prevederile Cadrului Strategic Naţional de Referinţă.

1.1 Contextul European 1.1.1 Istoricul fondurilor europene Fondurile structurale au contribuit, încă de la înfiinţarea Comunităţii Oţelului şi a Cărbunelui, la realizarea politicilor europene în domeniul economic şi social. Încă de la redactarea Tratului de la Roma, documentul care a pus bazele viitoarei Comunităţi Europene, s-au făcut referiri precise la nevoia de eliminare a disparităţilor economice dintre regiuni.(1957) În anul 1958 s-au înfiinţat Fondul Social European şi Fondul European pentru Orientare şi Garantare în Agricultură5. În anul 1975 după intrarea în Comunitate a Danemarcei, Irlandei şi a Marii Britanii s-a creat Fondul European de Dezvoltare Regională. Este pentru prima dată când a apărut conceptul de redistribuire între zonele bogate şi sărace ale Comunităţii6. 1986-1987: s-a introdus în Tratat conceptul de Coeziune socială şi economică, care a urmărit să ajute ultimele state intrate (Spania şi Portugalia) pentru a face faţă provocărilor pieţei unice7. În anul 1988, la iniţiativa lui Jacques Delors, preşedintele Comisiei Europene, sau dublat resursele financiare pentru fondurile structurale pe următorii ani. Astfel, ţările sărace au primit în nouă ani aproximativ 154 mld. La sfărsitul anului1989, s-a revoluţionat sistemul de acordare a fondurilor structurale8, prin introducerea principiului programării multi-anuale, stabilirea obiectivelor prioritare şi punerea la punct a sistemului de parteneriate între statele membre. După anii 90, sefii de stat au hotărât dublarea bugetelor pentru regiunile dezavantajate. Prin accederea Suediei şi Finlandei, regiunile puţin populate au început să primească fonduri(1995). Şefii de state şi de guvern au hotărât la Berlin cea de-a doua reformă a fondurilor structurale, punând accent pe ajutorarea grupurilor sociale şi a regiunilor dezavantajate(1999). 5

www.fonduricomunitare.ro; Ibidem; 7 Ibidem; 6

8

Fondurile Structurale ale UE dincolo de Agenda 2000: Reforma si implicatiile pentru actualele si viitoarele state membre, ., Institutul European de Administratie Publicã, Maastricht, Olanda;

11

Fondul Social European (FSE) este principalul instrument financiar al Uniunii Europene care finantează ocuparea fortei de muncă din statele membre si promovează coeziunea economică si socială. Cheltuielile FSE se ridică la aproximativ 10% din bugetul total al UE. FSE este unul dintre fondurile structurale ale UE dedicate îmbunătătirii coeziunii sociale și a bunăstării economice în regiunile Uniunii. Fondurile structurale sunt instrumente financiare redistributive care finantează coeziunea în Europa prin concentrarea cheltuielilor în regiunile mai putin dezvoltate. Obiectivul special al cheltuielilor FSE este creearea de locuri de muncă mai multe si mai bune în UE prin cofinantarea proiectelor locale, nationale si regionale care îmbunătătesc ratele de ocupare a fortei de muncă, incluziunea pe piata muncii si calitatea locurilor de muncă în statele membre si în regiunile acestora. Fondul Social European a fost creat în 1957 prin Tratatul fondator de la Roma si este cel mai vechi fond structural. Deoarece FSE a avut întotdeauna ca obiectiv cresterea ratei de ocupare a fortei de muncă, în decursul anilor, Fondul i-a adaptat actiunile principale pentru a putea face fată provocărilor timpurilor. În primii ani postbelici, Fondul s-a concentrat asupra gestionării migratiei lucrătorilor în Europa, apoi a trecut laț combaterea somajului în rândul tinerilor si al lucrătorilor cu calificări reduse. Pentru perioada de finantare actuală, 2014-2020, pe lângă directionarea sprijinului către grupurile care întâmpină dificultăti specifice în găsirea unui loc de muncă, precumț femeile, tinerii, lucrătorii mai în vârstă, migrantii si persoanele cu dizabilităti, finantările. FSE sprijină, de asemenea, întreprinderile si lucrătorii în vederea adaptării la schimbare. Acest lucru este posibil prin sus inerea inovatiei la locul de muncă, a învătăriiț de-a lungul vietii si a mobilitătii lucrătorilor. Strategia de bază a Uniunii Europene o constituie Agenda de la Lisabona, care urmăreste transformarea Europei, până în 2010, în cea mai dinamică si cea mai competitivă economie bazată pe cunoastere din lume,și capabilă de o crestere economică durabilă, cu locuri de muncă mai multe si mai bune, cu o coeziune socială mai mare si cu respect pentru mediu. Obiectivele Agendei de la Lisabona conturează prioritătile FSE. Există multe instrumente financiare si politice care functionează în sprijinul Agendei de la Lisabona. Printre acestea, politica de coeziune vizează reducerea discrepantelor economice si sociale dintre tările si regiunile UE. Pentru realizarea acestui obiectiv, politica foloseste resurse financiare ( fonduri structurale) de la bugetul UE – inclusiv FSE – în vederea sprijinirii dezvoltării economice si sociale a regiunilor mai putin dezvoltate. Ținând seama de necesitatea cresterii competitivitătii si a ocupării fortei de muncă pe fondul globalizării și al îmbătrânirii populatiei, strategia europeană privind ocuparea fortei de muncă [1]furnizează un cadru de coordonare pentru statele membre UE în vederea stabilirii unor obiective si a unor priorităti comune în domeniul ocupării fortei de muncă. Aceste priorităti comune sunt dezvoltate în liniile directoare privind ocuparea fortei de muncă și introduse în programele nationale de reformă redactate de fiecare stat membru în parte. Finantările FSE sunt implementate de statele membre înț vederea sprijinirii programelor lor nationale de reformă, precum si a cadrelor strategice nationale de referintă (CSNR), prin care se stabilesc principalele priorităti ale statelor membre pentru cheltuirea fondurilor structurale comunitare pe care acestea le primesc. 12

De asemenea, Agenda socială europeană joacă un rol în conturarea prioritătilor cheltuielilor FSE. Agenda socială caută să actualizeze „modelul social european” prin modernizarea pietelor muncii si a sistemelor de protectie socială, astfel încât lucrătorii și întreprinderile să poată beneficia de oportunitătile create de concurenta internatională, de realizările tehnologice si de tiparele populatiei aflate în schimbare, în acelasi timp protejându-i pe cei mai vulnerabili membri ai societătii. În plus, conceptul de „flexicuritate” contribuie la initiativele curente ale FSE. Flexicuritatea poate fi definită ca o strategie politică de intensificare a flexibilitătii pietelor muncii, a organizatiilor de muncă si a relatiilor de muncă, pe de-o parte, si ca o securitate a locului de muncă si a veniturilor, pe de altă parte. Termenul de flexicuritate include o nouă abordare a ocupării fortei de muncă, înlocuind modelul din trecut de „loc de muncă pe viată” cu „muncă pe durata vietii”. Această abordare încurajează lucrătorii să fie responsabili de viata lor activă prin intermediul formării de-a lungul vietii, adaptându-se la schimbare si la mobilitate. 1.1.2 Cadrul legislativ Dezvoltarea regională urmăreşte impulsionarea şi diversificarea activităţilor economice, stimularea investiţiilor în sectorul privat, contribuţia la reducerea şomajului şi să conducă la îmbunătăţirea nivelului de trai. Principiile strategice ale dezvoltării regionale vizează9: a) la nivel naţional promovarea mecanismelor economiei de piaţă în toate regiunile ţării în vedereaîmbunătăţirii competitivităţii şi realizării unei creşteri economice permanente; promovarea unei dezvoltări armonioase spaţiale şi a reţelei de localităţi; creşterea capacităţii regiunilor (din punct de vedere instituţional, financiar,decizional) la susţinerea propriului proces de dezvoltare; promovarea principiilor dezvoltării durabile; crearea şanselor egale în ceea ce priveşte accesul la informare, cercetaredezvoltare, educaţie şi formare continuă. b) la nivel regional - reducerea disparităţilor dintre regiuni, judeţe, mediu urban – mediu rural, zonecentrale, zone periferice etc; - preîntâmpinarea apariţiei unor zone – problemă; - coordonarea iniţiativelor de dezvoltare regională cu priorităţile naţionale şiorientările Uniunii Europene; - promovarea unor politici diferenţiate conform unor particularităţi zonale. Pentru a putea fi aplicată politica de dezvoltare regională, România a fost împărţită în opt regiuni de dezvoltare. Acestea cuprind mai multe judeţe. Regiunile de dezvoltare nu sunt unităţi administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridică, fiind rezultatul unui acord între consiliile judeţene şi cele locale.

9

www.fonduri-ue.ro;

13

Politica de dezvoltare regională reprezintă un ansamblu de măsuri planificate şi promovate de autorităţile administraţiei publice locale şi centrale, în scopul asigurării unei dezvoltări socio-economice durabile, prin valorificarea eficientă a potenţialului regional şi reprezintă o prioritate naţională legiferată prin Legea nr.315/2004 şi alte acte normative. Obiectivele de bază ale politicii de dezvoltare regională sunt următoarele: diminuarea dezechilibrelor regionale existente, preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre, îndeplinirea criteriilor de integrare în structurile Uniunii Europene şi de acces la instrumentele financiare de asistenţă (fonduri structurale şi de coeziune), corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare şi stimularea cooperării interregionale care să contribuie la dezvoltarea economică. Principiile care stau la baza elaborării şi aplicării politicilor de dezvoltare regională sunt10: - descentralizarea procesului de luare a deciziilor conform principiului subsidiarităţii; - parteneriatul între toţi actorii implicaţi în domeniul dezvoltării regionale; - planificarea ca un proces de alocare a resurselor, în vederea atingerii unorobiective stabilite; - cofinanţarea ca fiind contribuţia financiară a diverşilor actori implicaţi înrealizarea programelor şi proiectelor de dezvoltare regională. Principalele domenii care pot fi vizate de politicile regionale sunt11: dezvoltarea întreprinderilor, piaţa forţei de muncă, atragerea investiţiilor, transferul de tehnologie, dezvoltarea sectorului IMM-urilor, îmbunătăţirea infrastructurii, calitatea mediului înconjurător, dezvoltarea rurală, sănătate, educaţie, învăţământ, cultură. Legea 315/2004 privind dezvoltarea regională în România este cea care stabileşte modul de implementare a politicii de dezvoltare regională. Baza legală a politicii comunitare de dezvoltare regională este stabilită prin Titlul XVll al Tratatului Uniunii Europene ce defineşte obiectivul politicii regionale: “reducerea disparităţilor existente între nivelele de dezvoltare ale diferitelor regiuni şi a rămânerii în urmă a regiunilor mai puţin dezvoltate sau a insulelor, inclusiv a regiunilor rurale”. Acesteia li se adaugă12: • Regulamentul nr. 1080/2006 privind Fondul European pentru Dezvoltare Regională; • Regulamentul nr. 1081/2006 privind Fondul Social European; • Regulamentul nr. 1082/2006 privind cooperarea teritorială europeană; Regulamentul nr. 1083/2006 stabilind prevederile generale privind Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune; • Regulamentul nr. 1084/2006 privind Fondul de Coeziune;

10

Legea 315/2004; Ibidem; 12 http://www.fonduricomunitare.ro; 11

14

• Regulamentul 1828/2006 cu privire la regulile de implementare a Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1083/2006 ce conţine prevederi generale cu privire la Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune şi a Regulamentului Comisiei (CE) 1080/2006 cu privire la Fondul European de Dezvoltare Regională.

1.2 Principalele fonduri structurale si de coeziune Fondul European de Dezvoltare Regională - destinat reducerii dezechilibrelor între diferitele regiuni ale UE. Este cel mai important fond structural în termeni de resurse, acordând ajutoare financiare zonelor defavorizate, find astfel un important instrument de corectie a dezechilibrelor regionale. Principiile alocării acestui fond sunt:concentrarea pe obiective si regiuni (pentru maximizarea efectelor), parteneriatul între Comisia Europeană, statele membre UE si autorităti locale si regionale (pentru planificarea si punerea în practică a interventiei structurale), programarea interventiei si aditionalitatea contributiei comunitare (care nu trebuie să se substituie celei na ionale). FEDR trebuie să contribuie la cresterea coeziunii economice si sociale si reducerea disparitătiilor regionale, prin sprijinirea dezvoltării si ajustării structurale a economiilor regionale, inclusiv conversia regiunilor aflate în declin industrial si a regiunilor rămase în urmă, cooperării frontaliere, transnationale si interregionale. În acest sens, FEDR va sustine prioritătile Comunitătii, în special întărirea competitivitătii si inovării, crearea de locuri de muncă pe termen lung si asigurarea dezvoltării durabile. Domenii de finan are: Cercetare şi dezvoltare tehnologică, inovare şi antreprenoriat, sprijinirea cercetării şi dezvoltării în IMM-uri, transferul tehnologic, îmbunătăţirea legaturilor dintre IMMuri şi universităţi şi centre de cercetare, dezvoltarea reţelelor şi centrelor de afaceri, sprijin pentru furnizorii de servicii dedicate IMM-urilor prin noi instrumente de finanţare dedicate stimulării antreprenoriatului şi inovaţiei; Societatea informaţională, inclusiv dezvoltarea serviciilor şi aplicaţiilor locale, îmbunătăţirea accesului la internet, sprijin pentru IMM-uri pentru utilizarea eficienta a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor; Protecţia mediului, inclusiv investiţii legate de managementul deşeurilor, aprovizionarea cu apa, tratarea apelor uzate, calitatea aerului, prevenirea poluării, reabilitarea zonelor contaminate, promovarea biodiversitatii şi protejarea naturii, sprijin pentru IMM-uri pentru a promova metode durabile de producţie prin introducerea managementului de mediu eficient şi adoptarea tehnologiilor de prevenire a poluării; Susţinerea dezvoltării economice integrate la nivel regional şi local şi durabile prin mobilizarea capacităţilor locale şi diversificarea structurilor economice, în special în domeniile: Cercetare şi dezvoltare tehnologica, inovare şi antreprenoriat, sprijinirea cercetării şi dezvoltării în IMM-uri, transferul tehnologic, îmbunătăţirea legaturilor dintre IMM-uri şi universităţi şi centre de cercetare, dezvoltarea reţelelor şi centrelor de afaceri, sprijin pentru furnizorii de servicii dedicate IMM-urilor prin noi instrumente de finanţare dedicate stimulării antreprenoriatului şi inovaţiei; 15

Societatea informaţionala, inclusiv dezvoltarea serviciilor şi aplicaţiilor locale, îmbunătăţirea accesului la internet, sprijin pentru IMM-uri pentru utilizarea eficienta a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor. Domenii de intervenţie pentru Obiectivul „Cooperare teritorială europeană”: 1. Dezvoltarea activităţilor economice şi sociale transfrontaliere, prin strategii comunepentru dezvoltarea teritoriala durabila (ex.: dezvoltarea IMM, turismului, culturii, infrastructurii pentru sănătate, protecţia mediului); 2. Stabilirea şi dezvoltarea cooperării transnaţionale, inclusiv cooperarea bilaterala intreregiuni maritime, prin finanţarea reţelelor şi a activităţilor ce conduc la dezvoltarea teritoriala integrata (managementul apelor, accesibilitate, prevenirea riscurilor, reţele de cooperare ştiinţifică şi tehnologica); 3. Promovarea lucrului în reţea (networking) şi a schimbului de experienţa întreautorităţile locale şi regionale, inclusiv programele de cooperare şi acţiuni ce implica studii, culegere de date, monitorizarea şi analiza tendinţelor de dezvoltare în comunitate. Fondul Social European - principalul instrument al politicii sociale a Uniunii Europene. Prin intermediul său se acordă sus inere financiară actiunilor de formare si reconversie profesională ca si celor vizând crearea de noi locuri de muncă. FSE trebuie sã contribuie la îndeplinirea prioritătilor Comunitătii în ceea ce prive te întărirea coeziunii economice si sociale, a asigurării unui nivel înalt de ocupare si locuri de muncă mai multe si mai bune, prin îmbunătătirea oportunitătilor de angajare. Acesta va trebui sã sprijine politicile nationale pentru obtinerea unei ocupări depline a fortei de muncă, asigurarea calităii si productivitatea muncii si promovarea incluziunii sociale, prin asigurarea accesului la piata muncii a categoriilor dezavantajate si reducerea disparitătilor regionale si nationale. Domenii de finan are: – Promovarea includerii sociale şi a şanselor egale pentru toţi; – Dezvoltarea educaţiei şi a formării continue; – Promovarea unei forţe de muncă adaptabile şi calificate, sprijinirea inovaţiei înorganizarea muncii; – Sprijinirea întreprinzătorilor şi a creării de locuri de muncă; – Susţinerea potenţialului uman în cercetare ştiinţă şi tehnologie; – Îmbunătăţirea participării femeilor pe piaţa muncii. Domenii de intervenţie pentru Obiectivul „Convergentă”: 1. Sporirea adaptabilităţii forţei de muncă şi a întreprinderilor; 2. Creşterea accesului pe piaţa forţei de muncă a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă şi a persoanelor inactive, prevenirea şomajului, prelungirea vieţii active şi creşterea gradului de participare pe piaţa muncii a femeilor şi migranţilor 3. Sprijinirea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate şi combatereadiscriminării; 4. Reforma în domeniile ocupării şi incluziunii sociale, în particular prin promovareadezvoltării parteneriatelor şi a convenţiilor prin lucrul în reţea al actorilor relevanţi la nivel naţional, regional şi local; 5. Extinderea şi îmbunătăţirea investiţiilor în capitalul uman (educaţie şi formareprofesională);

16

6. Întărirea capacităţii instituţionale şi a eficientei administraţiilor publice şi serviciilorpublice la nivel naţional, regional şi local, pentru a putea implementa reforme, în special în domeniul economic, social, al ocupării forţei de muncă, protecţiei mediului şi judiciar. Fondul de Coeziune -contribuie la întărirea coeziunii economice si sociale a Comunitătii, în vederea promovării unei dezvoltări durabile. Prin Fondul de coeziune se finanţează proiecte pentru: – măsuri în domeniul mediului cum ar fi surse regenerabile de energie care promoveazădezvoltarea durabilă; – reţele trans-europene, în special proiecte de interes european. Domenii de intervenţie: 1. Reţelele trans-europene de transport; 2. Proiecte majore de infrastructură de mediu; 3. Domenii care se pot dezvolta durabil şi care prezintă beneficii evidente în ceea cepriveşte protecţia mediului (eficienta energetică şi energie regenerabilă, sisteme de transport în afara coridoarelor europene, căi ferate, transport fluvial şi maritim, sisteme de transport intermodal şi interoperabilitatea acestor sisteme, transport urban şi transport public ecologic).

1.3 Programele de finantare în perioada 2014-2020 1.3.1 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Pentru perioada 2014-2020, baza legală a instrumentelor structurale este reprezentatăde un pachet de cinci regulamente adoptate de Comisia Europeană şi de Parlamentul European în 2006. Regulamentul nr. 1083/2006 din 11 iulie 2006 conţine prevederile generaleaplicabile Fondului European pentru Dezvoltare Regionala, Fondului Social European şi Fondului de Coeziune; Regulamentul nr. 1080/2006 din 5 iulie 2006, conţine prevederile referitoare la Fondul European pentru Dezvoltare Regionala; Regulamentul nr. 1081/2006 din 5 iulie 2006, conţine prevederile referitoare laFondul Social European (FSE); Regulamentul Consiliului nr. 1084/2006 din 11 iulie 2006 defineşte condiţiilede înfiinţare şi funcţionare ale Fondului de Coeziune; Regulamentul nr. 1082/2006 din 5 iulie 2006, constituie baza legala a înfiinţăriiunei Grupări Europene pentru Cooperare Teritoriala (EGTC). Asistenţa financiară nerambursabilă în cadrul Politicii de Coeziune Economică şi Socială a Uniunii Europene se acorda României prin Fondurile Structurale şi de Coeziune în cadrul obiectivelor „Convergenţă” şi „Cooperare teritorială europeană”.

17

Suma totală a Fondurilor Structurale şi de Coeziune alocate României pentru perioada 2014-2020 este de 19,668 miliarde Euro, din care 12,661 miliarde vor fi alocate prin Fondurile Structurale în cadrul obiectivului „Convergenţă”, 6,552 miliarde Euro sunt alocate prin Fondul de Coeziune, iar 0,455 miliarde vor fi alocate Obiectivului „Cooperare Teritorială Europeană”. Alocările proiectate corespund priorităţilor naţionale stabilite prin Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2014-2020 (CSNR) elaborat pe baza prevederilor Planului Naţional de Dezvoltare 2014-2020 (PND). Asistenţa financiară nerambursabilă complementară în cadrul Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene însumează 8,022 miliarde Euro acordându-se României prin Fondul European de Dezvoltare Rurală. Priorităţile au fost stabilite prin Planului Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală 2014-2020.Programul Operaţional Regional (POR)13 pentru perioada 2014-2020 a operat în cele opt Regiuni de Dezvoltare din România, având ca obiectiv general localizarea neconcordanţelor socio-economice din interiorul regiunilor şi dintre regiuni. Potrivit Perspectivei Financiare 2014-2020 convenită la Consiliul European din Decembrie 2005, Statele Membre al căror PNB (PPS) mediu per capita în perioada 2001-2003 este sub 40% din media UE-25 sunt îndreptăţite să primească transferuri de Instrumente Structurale în valoare maximă de 3,7893% din PIB-ul lor. Întregul teritoriu al României este eligibil sub obiectivul „Convergenţă", având în vedere că PIB-ul (PPS) per capita în fiecare regiune NUTS II este sub 75% din media UE-25. România va primi finanţare şi în cadrul obiectivului „Cooperare Teritorială Europeană", pentru acţiuni de cooperare transfrontalieră, transnaţional şi interregională. Ca stat membru al cărui PNB (PPS) per capita este sub 90% din media UE-25, România va beneficia de Fondul de Coeziune. Pentru a reflecta nevoile semnificative ale noilor State Membre cu privire la infrastructura de transport şi de mediu, proporţia Fondului de Coeziune va fi stabilită la o treime din alocarea financiară totală (Fonduri Structurale plus Fond de Coeziune) pentru noile State Membre în perioada 2014-2020. Reglementările referitoare la Fondurile Structurale şi de Coeziune prevăd ca împrumuturile nerambursabile UE să fie cofinanţate de statele membre. Nivelul maxim al unui împrumut nerambursabil UE va fi stabilit în Regulamentul General, în conformitate cu Perspectiva Financiară UE pentru 2014-2020. României i se oferă o rată maximă de finanţare comunitară la nivelul PO de 85% pentru toate cele trei Fonduri: FEDR, FSE şi FC. Alocarea CSNR în cadrul obiectivului „Convergenţă" necesită o finanţare naţională estimată la 4,4 mld Euro, constituită atât din surse publice cât şi din surse private. Cofinanţarea publică va fi asigurată de la bugetul de stat de către Guvernul României şi de la bugetele locale de către autorităţile publice locale, care vor aplica pentru finanţare din Instrumente Structurale. Cofinanţarea privată va fi necesară pentru proiectele adresate beneficiarilor privaţi, cum ar fi întreprinderile. POR va cultiva o dezvoltare integrală la nivel local şi regional pentru a completa investiţiile în infrastructură la nivel naţional, competenţa, resursele umane şi agricultura (dezvoltarea rurală) prevăzute prin Programele Operaţionale Sectoriale (POS). Deşi este încă prea devreme pentru a lua măsuri precise de finanţare sub POR, temele sale de dezvoltare mai importante vor fi probabil incluse în: - deblocarea potenţialului de dezvoltare economică a regiunilor, inclusiv: 13

www.fonduri-ue.ro;

18

- reclamarea terenurilor abandonate şi pregătirea amplasamentelor pentru noiactivităţi economice; - lucrări locale de mediu pentru a susţine dezvoltarea afacerilor şi turismului;regenerarea zonelor urbane şi a centrelor rurale mai puţin dezvoltate. • investiţii de capital în infrastructura locală şi regională, inclusiv: - definitivarea reţelelor de servicii locale şi regionale; - dezvoltarea reţelelor de transport locale şi regionale; - pregătirea premiselor pentru IMM-uri; - dezvoltarea centrelor de instruire vocaţională locale şi regionale; - reabilitarea şi extinderea instituţiilor educaţionale; - reabilitarea şi extinderea centrelor de sănătate; - dezvoltarea infrastructurii turismului; • “soft investments” în bazele de afaceri locale şi regionale, inclusiv: - recomandări şi susţinere pentru IMM-uri locale în sectoarele cheie pentru dezvoltarea regională; - dezvoltarea lanţurilor de alimentare ale IMM-urilor regionale;recomandări şi susţinerea IMM-urilor din domeniu turismului; promovarea turismului. Programul Operaţional Regional a luat forma Priorităţilor şi Măsurilor standard pentru toate regiunile, fiind proiectat în parteneriat cu regiunile. Fiecărei regiuni îi va fi alocat un cadru financiar general în funcţie de dimensiune şi de numărul locuitorilor, de severitatea problemelor sale socio-economice şi de oportunităţile sale de dezvoltare. Pe urmă va fi sugerat de către fiecare regiune compensaţia financiară care se referă la măsurile luate, împreună cu cuantificarea sarcinilor asociate şi a criteriilor de selecţie specifice proiectului (acolo unde sunt relevante) pentru a acoperi criteriile naţionale esenţiale. Un procent de 10-15% din alocarea resurselor fiecărei regiuni va fi pusă de o parte pentru o Măsură specifică regiunii care se adresează problemelor de dezvoltare neacoperite de celelalte măsuri. Alocarea indicativă a resurselor la Programul Operaţional Regional Prioritatea de Dezvoltare Regională a Planului Naţional de Dezvoltare 2004-2006 justifică un număr de 20,5% din resursele existente în tabelele financiare ale actualului PND. Pentru perioada 2014-2020 se anticipează că aceasta va fi proporţia minimă a resurselor de Fonduri Structurale care vor fi alocate pentru POR. Nivelele cele mai înalte de finanţare pot fi alocate la POR stabilind posibile investiţii adiţionale în infrastructurile din domeniul educaţiei şi sănătăţii care nu figurează în Prioritatea de Dezvoltare Regională a Planului Naţional de Dezvoltare 2004-2006. Pentru planificarea POR a fost propusă provizoriu o alocare de 20-30% din totalul resurselor de Fonduri Structurale. Totalul Fondurilor Structurale şi de Coeziune prevăzute pentru România pentru perioada 2007-2009 anunţate de Comisia Europeană este de 5,973 mil. euro. Presupunînd că 33% dintre acestea vor fi alocate Fondului de Coeziune, restul sumei de 3,982 mil. euro vor fi distribuite Fondurilor Structurale. 19

Aceste cifre trebuie însă tratate cu precauţie în momentul de faţă. Toate alocările de resurse vor fi obiectul negocierii cu Comisia Europeană privind conţinutul exact al POR. Totuşi, este clar că resursele comunitare alocate POR-ului în această perioadă vor creşte în următorii ani în comparaţie cu perioada actuală sub Programele Phare CES.

Co-finanţarea Programului Operaţional Regional Ca o estimare generală a co-finanţării Fondurilor Structurale în procent de 70% din totalul cheltuielilor pentru POR, România va a mobilizat între aproximativ 340 şi 512 mil. euro în ajustarea resurselor menite să acopere angajamentele din perioada 2007-2009 sub acest program. Co-finanţarea publică pentru acest program a venit într-o primă etapă din transferul de resurse de la bugetul de stat la administraţia publică locală şi de resursele proprii ale administraţiei publice locale. S-a stabilit în mod concret şi co-finanţarea din sursele private pentru elementele POR. Indicativele mixte ale co-finanţării programului sunt: - resurse transferate de la bugetul de stat la administraţia publică locală; - resurse proprii ale administraţiei publice locale (taxe şi impozite); administraţia publică locală (împrumut); - contribuţiile sectorului privat. Repartizarea indicativului regional corespunzător resurselor de co-finanţare a fost stabilit în tabelele financiare ale POR la început. Mecanismul a permis o realocare în timp a resurselor transferate de la bugetul de stat la administraţia publică locală în diferite regiuni ca circumstanţe operaţionale cerute pe durata implementării programului. Proiecte pipeline pentru Programul Operaţional Regional La sfârşitul anului 2004, Autoritatea de Management pentru POR a lansat, prin Agenţiile pentru Dezvoltare Regională (ADR), o convocare deschisă pentru propuneri pentru proiecte eligibile pentru FEDR care să fie finanţate sub POR 2014-2020. Propunerile de proiecte care răspund acestei convocări sunt împărţite în două categorii principale: proiecte potrivite să găsească finanţare între 2007-2009 (care trebuie să fieînsoţite de studii de fezabilitate precizând output-uri şi rezultate, surse de finanţare şi lipsuri de finanţare); proiecte potrivite să găsească finanţare între 2010-2013 (pentru care se ceredoar schema profilelor proiectului). Termenul de răspuns al convocării pentru propuneri a fost în anul 2005. Pe parcursul anului 2005, Autoritatea de Management pentru POR, împreună cu ADR-urile, a susţinut o serie de seminarii publice pe tema acestei convocări de propuneri, invitând reprezentanţii ministerelor, autorităţilor locale, Instituţiilor Internaţionale de Finanţare (IFI), băncilor şi altor parteneri neguvernamentali.

20

Un plus al acestor întrevederi a fost identificarea ce se putea efectua în regiuni a organismelor care aveau potenţial de a coordona mini-programe ale proiectelor, în special pentru tema de soft investments prevăzute de POR. Această activitate a fost însoţită de o gamă largă de programe de instruire pentru pregătirea şi managementul proiectelor pentru oficialii autorităţilor locale şi a persoanelor din organismele non-guvernamentale cheie. La finele anului 2005, Autoritatea de Management pentru POR şi ADR-urile au constituit o listă a potenţialelor proiecte viabile pentru POR. Deoarece unele propuneri au fost mai potrivite pentru susţinerea sub POS, acestea au fost trecute Autorităţilor de Management relevante. Asistenţa Tehnică Phare CES va face accesibil iniţiatorilor de proiecte viabile să susţină desăvârşirea dezvoltării acestora

1.3.2 Coordonarea inter-instituţională şi parteneriatul Comitetul Naţional de Monitorizare pentru Programul Operaţional Regional Comitetul Naţional de Monitorizare pentru POR s-a bazat pe actualul CNDR însă se va modifica numărul de membri. Compoziţia indicativă a Comitetul Naţional de Monitorizare este următoarea: Membrii din administraţia naţională14: • Preşedinte – ministrul Ministerului însărcinat ca Autoritate de Management; • Directorul Autorităţii de Management pentru POR; • Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar; • Autoritatea de Plată; • Autoritatea de Management pentru POS Competitivitate; • Autoritatea de Management pentru POS Infrastructură, Transport, Mediu şi Energie (Organisme de implementare a Fondurilor de Coeziune); • Autoritatea de Management pentru POS Dezvoltarea Resurselor Umane; • Autoritatea de Management pentru POS Agricultură, Dezvoltare Rurală şi Pescuit; • Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM); • Consiliul Concurenţei; Membrii regionali: • Preşedinţii CDR (x8); • Directorii ADR-urilor (x8); Membrii ne-guvernamentali: • Învăţământul Superior; • Camera de Comerţ; • Alte centre de afaceri; • Asociaţii Naţionale Patronale; • Sindicate; • ONG de Mediu; 14

www.fonduri-ue.ro;

21

• •

ONG oportunităţi egale; Membrii UE: Comisia Europeană; Banca Europeană de Investiţii; Comitetul de monitorizare s-a stabilit în trei luni de la data apariţiei Deciziei Comisiei de aprobare a POR şi s-au întocmit proprii Termeni de Referinţă. Pentru a echilibra nevoile complexe ale POR cu operabilitatea Comitetului, cei 38 de membri descrişi mai sus au fost consideraţi ca un maxim absolut. Toţi membrii au fost nevoiţi să propună informaţii scrise în procedurile pe care le-au dat spre informare grupurilor pe care le reprezintă, despre afacerile în derulare ale Comitetului de Monitorizare. Comitetul de Monitorizare s-a întrunit de cel puţin două ori pe an şi mai des, atunci când este nevoie. Comitetul de Monitorizare a stabilit sub-comitete tehnice în limita cerinţelor. Acestea s-au bazat pe modelul deja în funcţiune a Comitetului de Organizare Phare CES şi a Comitetului de Programare Inter-instituţională. Pe lângă sarcinile sale de monitorizare a implementării POR, Comitetul va prelua monitorizarea intervenţiilor regionale ale celorlalte POS şi Fonduri de Coeziune relaţionate Planului de Dezvoltare Regional. Procedurile vor fi făcute astfel încât să fie în concordanţă cu Autoritatea de Management a POS. Această inovaţie este menită să faciliteze o posibilă tranzacţie către o abordare completă a unui program regional pentru Fondurile Structurale după 2013, dacă condiţiile vor fi cele adecvate la momentul respectiv. Comitetul de Monitorizare a înlocuit Consiliul Naţional pentru Dezvoltare Regională (CNDR). Acesta a preluat de la CNDR sarcinile curente în relaţie cu Programul Phare CES până când aceste programe vor fi terminate. Comitetele Regionale de Coordonare În acelaşi timp cu Comitetul de Monitorizare s-a înfiinţat în fiecare regiune câte un Comitet de Coordonare. Acesta a controlat implementarea regională a POR şi a preluat monitorizarea intervenţiilor regionale ale celorlalte POS şi Fonduri de Coeziune relaţionate cu Planul Regional de Dezvoltare pentru fiecare regiune. Comitetele Regionale de Coordonare au conţinut acelaşi orizont de interese ca şi cele reprezentate în Comitetul Naţional de Monitorizare. Componentele indicative ale Comitetelor Regionale de Coordonare sunt următoarele: Membrii regionali: • Preşedinte – Preşedintele Consiliului Judeţean cu mandat (ca şi pentru actualul CDR); • Directorul ADR; • Preşedinţii Consiliilor Judeţene; • Reprezentanţii Consiliilor Locale; • Sectorul învăţământului superior; • Camera de Comerţ; • Alte centre de afaceri ONG; • Asociaţii Patronale; • Sindicate; • Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului (ARPM); 22

• • • •

ONG de mediu; ONG pentru oportunităţi egale; Membrii administraţiei naţionale: Autoritatea de Management pentru POR; Reprezentanţii Regionali ai Autorităţii de Management pentru POS Competitivitate şi/sau IB unde este relevant; • Reprezentanţii Regionali ai Autorităţii de Management pentru POS Transport, Mediu, Infrastructură şi Energie; • Reprezentanţii Regionali ai Autorităţii de Management pentru POS Dezvoltare Resurse Umane şi/sau IB unde este relevant; • Reprezentanţii Regionali ai Autorităţii de Management pentru POS Agricultură, Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi/sau IB unde este relevant. Comitetele Regionale de Coordonare au înlocuit CDR-urile. După înlocuire acestea au preluat sarcinile curente ale CDR în relaţie cu Phare CES până când aceste programe au fost terminate. Alte mecanisme pentru coordonarea inter-instituţională Un comitet inter-ministerial pentru Fonduri Structurale şi de Coeziune a fost convocat şi s-a întrunit în fiecare lună de la înfiinţare. Comitetul conţine reprezentanţi numiţi din partea fiecărei Autorităţi de Management şi de Plată pentru Fonduri Structurale şi de Coeziune. Înainte aderării, Comitetul a avut următoarele atribuţii: - a coordonat IB necesar în Autorităţile de Management; - a pregătit dezvoltarea MIS; - a realizat schimburi de experienţă privind Organismele Intermediare; - a construit baza de date pentru potenţiale proiecte pentru Fonduri Structurale şi de Coeziune. După aderare, comitetul a: - fortificat în mod activ mecanismele de coordonare; - a continuat activitatea ca grupuri de utilizatori MIS; - a coordonat producerea Rapoartelor Anuale de Implementare; - a oferit din timp avertismente Comitetelor de Monitorizare. La nivel regional, ADR-urile au dezvoltat în continuare grupurile de parteneriate deja stabilite în cadrul Hotărârii Guvernului nr.1323/2002. O atenţie specială a fost acordată pentru a asigurarea unui dialog permanent între reprezentanţii ministerelor şi partenerii regionali pentru facilitarea realizarea POR şi pentru monitorizarea activităţilor POS.

23

1.3.3 Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional este constituită din Direcţia Generală de Dezvoltare Regională, găzduită momentan în cadrul Ministerului Integrării Europene şi care îndeplineşte rolul de Agenţie de Implementare pentru programele de Coeziune Economică şi Socială. Atribuţiile principale ale Autorităţii de Management pentru Programele Operaţionale, în conformitate cu Articolul 11 al Hotărârii Guvernului nr.497/2004 care înlocuieşte Hotărârea Guvernului nr.1555/2002, sunt următoarele : a) elaborează programele operaţionale şi programele complementare, în concordanţă cu obiectivele şi priorităţile stabilite prin Planul naţional de dezvoltare; b) asigură corelarea măsurilor din programele operaţionale sectoriale cu celedin programul operaţional regional, sub coordonarea Autorităţii de Management pentru Cadrul de sprijin comunitar; c) urmăresc obţinerea rezultatelor generale şi a impactului definit prinprogramele operaţionale, precum şi a celor specifice menţionate prin programele complementare; d) urmăresc dezvoltarea capacităţii administrative a structurilor implicate înderularea programului operaţional respectiv, precum şi consolidarea şi extinderea parteneriatelor în procesul de planificare şi în toate fazele de implementare a programului operaţional; e) asigură implementarea programelor operaţionale în concordanţă curecomandările comitetelor de monitorizare, cu reglementările Uniunii Europene şi cu principiile şi politicile comunitare, în special în domeniile concurenţei, achiziţiilor publice, protecţiei mediului şi egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi; f) dezvoltă şi promovează parteneriate la nivel central, precum şi între nivelul central, nivelul regional şi local, inclusiv parteneriatul public-privat; g) elaborează şi asigură un sistem funcţional de colectare, prelucrare şimanagement al informaţiilor şi datelor statistice privind implementarea programelor operaţionale şi evaluarea şi monitorizarea asistenţei financiare comunitare acordate pentru implementarea acestora; h) analizează şi propun modificări ale programelor operaţionale şicomplementare şi înaintează comitetelor de monitorizare corespunzătoare propunerile privind realocările de fonduri între măsurile din cadrul programelor operaţionale; i) elaborează şi prezintă comitetelor de monitorizare spre aprobare rapoartele anuale de implementare şi, după primirea aprobării acestora, le transmit spre aprobare Comisiei Europene; j) asigură şi răspund pentru corectitudinea operaţiunilor finanţate prinprogramele operaţionale, precum şi pentru implementarea măsurilor de control intern, în concordanţă cu principiile unui management financiar riguros şi transparent; k) urmăresc şi verifică instituirea de către organismele intermediare careimplementează măsurile din programele operaţionale a unui sistem contabil separat, precum şi a unui cod de contabilitate adecvat pentru operaţiunile finanţate; l) elaborează manuale de implementare şi utilizare pentru programele 24

operaţionale respective; m) elaborează criteriile de selecţie şi evaluare a proiectelor şi aprobă proiectele selectate de către organismele intermediare; n) transmit autorităţii de plată rapoarte privind recuperarea sumelor necuvenite, precum şi a celor neutilizate; o) efectuează corecţiile financiare; p) asigură informarea cetăţenilor şi mass-media cu privire la rolul UniuniiEuropene în derularea programelor şi conştientizarea potenţialilor beneficiari şi a organizaţiilor profesionale cu privire la oportunităţile generate de implementarea programelor; q) răspund pentru utilizarea eficientă, efectivă şi transparentă a fondurilor carefinanţează programul operaţional, precum şi pentru îndeplinirea atribuţiilor delegate organismelor intermediare; r) organizează evaluarea intermediară a programului operaţional şi informeazăComitetul de monitorizare asupra rezultatelor acestuia şi asupra modalităţilor propuse pentru implementarea recomandărilor Comisiei Europene ca urmare a evaluării intermediare; s) furnizează informaţii privind absorbţia fondurilor, conform datelor cuprinse în tabelele financiare; t) constituie Comitetul de monitorizare al programului operaţional, curespectarea principiilor parteneriatului, reprezentativităţii şi egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi; asigură preşedenţia şi secretariatul Comitetului de monitorizare al programului operaţional; u) participă la reuniunile anuale ale Comisiei Europene în vederea examinării rezultatelor anului precedent; v) asigură existenţa procedurilor privind păstrarea unei piste de audit corespunzătoare. Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional a avut responsabilităţi speciale adiţionale în termenii coordonării şi promovării parteneriatului între nivelul naţional şi cel regional. În special, a avut nevoie să lucreze împreună cu celelalte Autorităţi de Management pentru a asigura corelaţia între măsurile din cadru Programelor Operaţionale Sectoriale şi cele din Programul Operaţional Regional. În structura Autorităţii de Management există o separare clară a funcţiilor: Unitatea de Audit Intern raportează ministrului de la conducerea ministerului încare este găzduită Autoritatea de Management, mai degrabă decât Directorului Autorităţii de Management; Direcţia de Finanţare este complet separată de Direcţia de ManagementProgramare. Aceasta răspunde Secretarului de Stat înaintea Directorului Autorităţii de Management din ierarhia ministerului. Regulile interne de funcţionare au cerut ca numele oficialilor care au lucrat pentru fiecare stadiu a unui dosar de implementare să fie clar specificate în acel dosar. Intrările de la aceiaşi oficiali, în acelaşi timp, între limitele aferente, vor fi interzise. Întărirea acestei reguli va fi verificată la fiecare stadiu relevant al implementării, verificată mai departe de Auditul Intern. 25

1.3.4 Organisme intermediare Organismele intermediare sunt instituţiile desemnate de autorităţile de management, care, prin delegare de atribuţii de la acestea şi/sau de la autorităţile de plată, implementează măsurile din programele operaţionale şi asigură realizarea proiectelor finanţate din Fondul de coeziune. Delegarea de atribuţii către organismul intermediar şi reglementarea mecanismelor de coordonare şi control ale acestuia de către autoritatea care deleagă se fac pe bază contractuală. Responsabilitatea pentru îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor delegate, precum şi a operaţiunilor finanţate prin instrumentele structurale este încredinţată Autorităţii de Management şi/sau Autorităţii de Plată. Conform Hotărârii de Guvern nr.1179/2004 organismele intermediare pentru programul operaţional regional sunt agenţiile de dezvoltare regională. Pentru finalizarea Programului Operaţional Regional (POR) au fost desemnate ca şi organisme intermediare şi anumite instituţii care să desfăşoare măsuri specializate, sub acordul POR, privind conţinutul final al programului. Astfel: pentru creşterea competitivităţii economice au fost desemnate organismeintermediare: Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei şi Ministerul Economiei şi Comerţului - direcţia de specialitate cu profil energetic; pentru infrastructura de mediu organismele intermediare sunt agenţiileregionale de protecţie a mediului ; pentru Programul operaţional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane aufost desemnate organisme intermediare: Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă; pentru Programul operaţional sectorial pentru agricultură, dezvoltare rurală şipescuit Agenţia SAPARD şi Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol vor avea funcţia de organism intermediar. Resursele de asistenţă tehnică din POR vor fi puse la dispoziţia ADR-urilor pentru elementele de co-finanţare a operaţiilor organismelor intermediare în concordanţă cu un program aprobat de Autoritatea de Management şi de Comisia Europeană. Înainte de aderare, ADR-urile vor continua să beneficieze de acţiuni de construcţie instituţională sub programul Phare CES pentru a putea fi astfel transformate în organisme intermediare. Deoarece după aderare ADR-urile au îndeplinit două funcţii distincte, este necesară o separare a funcţiilor îndeplinite de organismele intermediare şi a celor îndeplinite de ADR-uri. Astfel ADR-urile vor fi obligate să menţină o structură separată a activităţilor sale care nu aparţin funcţiunilor de organism intermediar. Atribuţiile privind managementul unor proiecte din cadrul mini-programelor sau schemelor de grant din cadrul POR vor fi delegate către alte organizaţii sau parteneri cheie ai ADR-urilor din regiunile respective după următoarea schemă: Consiliilor Judeţene – mini-programele pentru proiecte de infrastructură; Consiliilor Municipale – programele de regenerare urbană; Camerelor de Comerţ – scheme de consultanţă şi grant mic pentru IMM-uri.

26

1.3.5 Alocarea principalelor funcţii de control Pentru Programele Operaţionale Regionale funcţiile de control au fost alocate mai multor instituţii, în funcţie de sfera acestora de cuprindere şi de modalităţile de executare a controlului. Unităţile de Audit Intern ale ADR-urilor s-au ghidat după principiul independenţei şi se va delega sarcina de a verifica mecanismele adecvate evaluării şi selecţiei programelor, executarea procedurilor pentru verificarea conformităţii cu Politicile comunitare şi nu în ultimul rând robusteţea sistemelor pentru a asigura oportunitatea financiară. Astfel sfera auditului intern va cuprinde: activităţile financiare sau cu implicaţii financiare desfăşurate de ADR-uri dinmomentul constituirii angajamentelor până la utilizarea fondurilor de către beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din asistenţa externă; constituirea veniturilor ADR; administrarea patrimoniului ; sistemele de management financiar şi control, inclusiv contabilitatea sistemelorinformatice aferente. Deoarece POR a fost elaborat pentru determinarea neconcordanţelor socioeconomice ale regiunilor, Unităţile de Auditul Intern vor trebui, de asemenea, să evalueze riscurile aferente proiectelor, privind: fiabilitatea şi integritatea informaţiilor financiare şi operaţionale din proiecte; eficacitatea şi eficienţa programelor; protejarea patrimoniului; respectarea legilor, reglementărilor şi contractelor. Organismele Intermediare au răspuns de verificarea şi validarea cererilor individuale de plată la nivel de proiect şi de transmiterea acestora către Autoritatea de Management. Aceasta transmiteau cererile în continuare către Autoritatea de Plată, care răspundea de asigurarea transferului de fonduri beneficiarilor finali şi care emiteau ordine de plată Trezoreriei locale. Autoritatea de Management a răspuns răspuns de certificarea cheltuielilor la nivel de măsură, prioritate şi program sub POR şi de transmiterea declaraţiilor interimare de cheltuieli către Autoritatea de Plată. O unitate separată, independentă a Autorităţii de Plată şi a Autorităţii de Management a fost stabilită în cadrul Ministerului Finanţelor Publice pentru a emite declaraţia de încheiere a asistenţei sub POR.

27

CAP.II.PREZENTAREA INSTITUTIEI PUBLICE BENEFICIARE A PROIECTULUI

”Transromânia” reprezintă un simbol al Municipiului Sibiu; din acest grup fac parte mai multe hoteluri printre care si hotelul ”Bertha” din Sibiu; grupul hotelier apartine afaceristului sibian Ion Carabulea. Hotelul ”Bertha” merită descoperit; acesta inspiră traditie si noutate. Una dintre destinatiile preferate ale oamenilor de afaceri atât pentru cazare, cât si pentru organizarea unor conferinte la cel mai înalt nivel, hotelul a reusit de-a lungul timpului să-i păstreze traditiile, dar si să vină mereu cu noi atractii pentru oaspetii săi. Constructia Hotelului ”Bertha” a început în anul 1977, după un proiect al arhitectilor români D. Hariton, Ghe. Nadrag, I. Moscu si Romeo Belea, care includea și clădirea Teatrului Municipal. La proiect au lucrat în întregime constructori, ingineri si muncitori români, clădirea fiind finalizată după trei ani, într-un timp record pentru acele vremuri. În acele vremuri, hotelul ”Bertha” era singurul hotel de 5 stele din Sibiu, care opera la standarde internationale. La ”Bertha” a fost introdus pentru prima oară într-un hotel din România sistemul de mic dejun tip “buffet suedez’, dar si conceptul de “room service”. Timp de multi ani, bucătarii hotelului ”Bertha” au făcut parte din echipele de bucătari români care câstigau competitii internationale de gastronomie. ”Bertha Hotel” este situat în imediata apropiere de centrul vechi al Sibiului la confluenta celor mai importante artere care traversează orasul astfel că de oriunde a-ți venii drumurile toate vă vor aduce la ”Bertha”. Fără să rupă deloc din farmecul Sibiului, ”Bertha Hotel” face foarte discret trecerea de la burgul medieval construit în mod armonios pe orizontală la Sibiul nou care străpunge înăltimile Stilul ”Bertha” Hotel, un mix perfect echilibrat între clasic si modern, între traditie si prezent îmbină elementele perioadei baroce si regăsite în liniile mobilierului cu ultimele tendinte în materie de dotări ale camerelor si interioarelor astfel că rezultatul final este întotdeauna confortul maxim al turistilor. Ospitalitatea este principiul director al întregii echipe Bertha Hotel de aceea atmosfera aici este întotdeauna caldă si prietenoasă neavând timp să realizezi că esti departe de casă. Hotelul dispune de 20 de spatii de cazare, un restaurant propriu cu o capacitate de 130 de locuri, parcareț supravegheată 24/24/7 si cel mai important un personal pregătit si aflat în fiecare moment în slujba turistilor cazati.

28

2.1 Constructia hotelului ”Magnific Cansado” din fonduri europene

Proiectul va fi realizat in perioada 2009-2012. Grupul ”TransRomânia” va încerca să construiască o nouă ”emblemă hotelieră” la Sibiu, din fonduri europene. Hotelul ”Magnific Cansado” (5 stele) va fi situat în centrul orasului Sibiu si este o îmbinare de nou cu vechi, de lux cu sarm medieval, dorind să convingă de calitatea si profesionalismul serviciilor, de confortul si dotările moderne de ineditul design interior. Hotelul va dispune de cazare în 120 de camere dotate cu cartele magnetice pentru acces, sistem automat de control al temperaturii, mini bar, seif, linie telefonică internatională, LCD TV, televiziune prin cablu, acces internet gratuit, uscător de păr, detectoare de fum, sistem de prevenire a incendiilor, room service. Situat în plin centrul istoric al oraşului, Hotel ”Magnific Cansado” va oferi oaspeţilor o panoramă uluitoare, sfidând prin linia ultramodernă şi curajul abordării. Prin îmbinarea armonioasă între modern şi util, această minunată locaţie va fi dincolo de dimensiunea temporală, adaptându-se perfect vârstei şi aşteptărilor celor care-i păşesc pragul. Localizarea -Distanţa până la Aeroport: 6 km; -Distanţa până la Gara: 2 km; -Distanţa până în centru: 0 km. Facilităti Hotelul va avea 120 camere dotate cu aer condiţionat şi echipate cu linie telefonică directă, mini bar, cablu TV, internet de mare viteză, set baie, uscător de păr, cafe-bar, serviciu de trezire, diferite perne la alegere, seif, room-service 12 ore.

29

2. 1.1 Arborele problemelor

Nerespec tarea termenului de construcţie

Investiţie nefinalizată

Greutatea accesării fondurilor europene pentru construcţia Hotelului

Birocraţia aflată la nivelul accesării fondurilor europene

Acces dificil la informaţii

Figura numărul 2.1 - Arborele problemelor

30

2.1.2 Arborele obiectivelor

Îmbunătăţirea calităţii cazării în Sibiu

Construcţia Hotelului Magnific Cansado, Sibiu

Crearea de noi locuri de muncă Figura numărul 2.2 - Arborele obiectivelor

31

2.1.3. Obiectivul general al proiectului Obiectivul general al proiectului este acela de construire a unui hotel, care să contribuie la creşterea numărului de locuri de muncă şi a veniturilor alternative.

2.1.4 Obiectivul Specific al proiectului: Obiectivul specific al proiectului este: Creşterea şi îmbunătăţirea structurilor de primire la scară largă în localitatea Sibiu prin construcţia unui hotel cu un grad de comfort de 5 stele si cu o capacitate de 200 de locuri

2.2 IDENTIFICAREA IDEII PROIECTULUI ŞI A SURSEI DE FINANŢARE

2.2.1 Titlul proiectului Construcţia Hotelului “Magnific Cansado” în localitatea Sibiu , judeţul Sibiu.

2.2.2 Localizare Spaţiul destinat construcţiei hotelului se află în intravilanul localităţi Sibiu , judeţul Sibiu, Strada Nicolae Bălcescu, în apropiere de centrul cultural şi istoric al localităţii.

2.2.3 Descrierea contextului proiectului Ideea proiectului este fundamentată pe baza potentialului turistic crescut alțe localităti Sibiu , potential ce poate fi exploatat profitabil prin amenajarea unei structuri de cazare de tip hotel de 5 stele dotat cu 120 camere cu o capacitate de 200 de locuri. Beneficiarul acestui proiect este Societatea Comercială ‘”TransRomânia’’, înregistrată la Registrul Comer ului sub numărul J32/4/1977 , cu sediul în localitatea Sibiu , judetul Sibiu , având administrator pe Carabulea Ion.

32

Societatea desfăsoara activităti în domeniul hotelier după cum urmează:obiectul principal de activitate este încadrat conform CAEN la sectiunea I Hoteluri si restaurante , clasa 5520 Facilităti de cazare pentru vacante si perioade de scurtă durată , activitătile secundare fiind de alimentatie , agrement si recreere.

2.3 Stabilirea scopului proiectului Scopul proiectului constă în construcţia unui hotel dotat cu unitate de alimentaţie şi de agrement astfel : Clădirea principală va cuprinde cramă , sală fitness , restaurantul şi spaţiile de cazare , acestea vor avea un grad de comfort şi calitate de 5 stele şi vor fi dispuse astfel : •

Subsol (190 m2) : - Sală fitness cu o suprafaţă de 80 m2 dotată cu aparate de gimnastică Cramă cu o suprafaţă de 100 m2 amenajată în stil rustic cu pereţi din caramidă roşie , tavanul în formă de boltă , decorate cu obiecte tradiţionale ( butoaie lemn , mobilier tradiţional , obiecte tradiţionale de ceramică , ţesături tradiţionale ) - Zonă de acces cu o suprafaţă de 10 m2; •

Parter (300 m2): - Birou receptie 25 m2 ;

80 m2) ;

Restaurant de 5 stele cu bucătărie (135 m2) dotată complet , sală de mese (

-

Toaletă (30 m);

-

Zonă de acces (30 m2);

•

Etajul 1 (400 m2) : va fi format din zona de acces ( 40 m2 ) şi din 20 camere duble , cu băi şi toalete proprii , amenajate să îndeplinească condiţiile de clasificare pentru 5 stele;

•

eajul 1I (400 m2) : va fi format din zona de acces ( 40 m2 ) şi din 20 camere duble , cu băi şi toalete proprii , amenajate să îndeplinească condiţiile de clasificare pentru 5 stele;

•

Etajul III (400 m2) : va fi format din zona de acces ( 40 m2 ) şi din 20 camere duble , cu băi şi toalete proprii , amenajate să îndeplinească condiţiile de clasificare pentru 5 stele;

•

Etajul 1V (400 m2) : va fi format din zona de acces ( 40 m2 ) şi din 20 camere duble , cu băi şi toalete proprii , amenajate să îndeplinească condiţiile de clasificare pentru 5 stele;

•

Etajul V (400 m2) : va fi format din zona de acces ( 40 m2 ) şi din 40 camere single , cu băi şi toalete proprii , amenajate să îndeplinească condiţiile de clasificare pentru 5 stele; 33

Piscina va fi situată la etajul 6 având o suprafaţă de 295 m2 , cu o adâncime de la 1m până la 3m , va fi prevăzută cu sistem automat de filtrare a apei , va avea 100 de şezlonguri. Dotări tehnice: hotelul va fi dotat cu o centrală geotermală pentru răcire/încălzire şi cu panouri solare fotovoltaice ce vor scădea costurile de întreţinere cu până la 30 % .

2.4 Factorii de interes Deţinătorii de interese pentru finalizarea acestui proiect sunt reprezentaţi de proprietarul hotelului, Carabulea Ion, de angajaţii hotelului şi de potenţialii clienţi din viitor ai acestui hotel. Tabel numărul 1- ”Persoanele sau grupurile de interese” Persoanele sau Ce Reacţiile Schimbarea Reacţii Idei privind grupurile de urmăresc? lor în este previzibile calea de acţiune interese tecut pozitivă sau asupra acestuia negativă pentru ei? Carabulea Ion Reuşita Pozitivă Pozitivă Menţinerea Investiţii afacerii cu calmului în continue în acest hotel situaţii acest hotel limită Angajaţii Menţinerea Negativă Pozitivă hotelului locului de muncă Potenţiali clienţi O cazare Pozitivă Pozitivă Încântare calitativă în ceea ce priveşte serviciile oferite de acest hotel

2.5 Grupurile ţintă ale proiectului Beneficiarii direcţi ai acestui proiect vor fi posibilii clienţi ai hotelului , ei fiind reprezentaţi de turiştii care doresc să viziteze zona Sibiului, aceştia sunt caracterizaşi ca având o înclinaţie spre cultură/religie ,istorie , peisaje montane , recreerea în medii montane , aceştia practicând următoarelor tipuri de turism : • Turism religios / ecumenic; • Turism cultural; • Turism de odihna / recreere; Turism montan. 34

Principalele nevoi ale beneficiarilor direcţi sunt : • Transportul – acesta va fi satisfăcut prin punerea la dispoziţie de către recepţia hotelului a datelor privind transportul în comun , date de contact firme de închirieri autovehicule , firme taximetrie , etc. •

Cazarea locuri;

•

Alimentaţia – va fi satisfacuta prin restaurantul şi crama hotelului;

•

Recreerea - se va face cu ajutorul sălii de fitness , piscinei; Informarea - se va face de catre recepţia hotelului, prin distribuirea pliantelor turistice privind localitatea Sibiu şi zona Ardealului;

- va fi satisfacută prin unitatea de cazare cu o capacitate de 200

Pentru o bună prezentare, beneficiarii direcţi vor fi cuantificaţi în înoptări/an , rezultând o valoare de 73000 înoptări pe an , această valoare fiind şi capacitatea maximă de cazare a hotelului pe zi înmulţită cu numărul de zile dintr-un an : 365 zile * 200 persoane ce pot fi cazate pe zi = 73000 înoptări/an . Grupul ţintă va fi format din beneficiarii direcţi care au o preferinţă pentru unitaţile de cazare de tip hotel cu un grad de comfort ridicat , pentru cuantificare, aceştia vor fi exprimaţi tot in înoptări pe an. Beneficiarul indirect este S.C. ‘”TransRomânia’’ SRL , societate cu activităţi în domeniul hotelier , deţinută şi manageriată de Carabulea Ion. Toţi potenţialii clienţi au nevoi comune şi nevoi proprii. Pentru ca fiecare client să plece din hotel cu dorinţa de a mai reveni aici, serviciile oferite trebuie să aibă un impact pozitiv asupra fiecăruia, aceasta fiind şi politica hotelului – satisfacţia clientului.

2.6 Motivaţii ale necesităţii proiectului şi a sustenabilităţii acestuia La un nivel macro oportunitatea acestui proiect este dată de creşterea continuă a numărului de turişti. Combinând creşterea numărului de turişti cu potenţialul turistic extrem de ridicat al regiunii ‘’Sibiu’’ şi cu promovarea foarte intensă a acestei regiuni atât pe plan intern cât şi internaţional rezultă o oportunitate ce poate fi exploatată odată cu punerea în practică a acestui proiect . La nivel local această oportunitate este intensificată datorită punctajului de 10 a localităţii Sibiu conform Listei cu oraşele cu potenţial turistic ridicat , numărului scăzut de structuri turistice de cazare cu grad ridicat de comfort care să ofere servicii turistice diverse de alimentaţie , agrement şi recreere (majoritatea oferind doar servicii de cazare ) , dar şi datorită poziţionării geografice centrale în zona turistica ‘’Ardeal’’ fapt e oferă un avantaj substanţial faţă de celelalte localităţi din regiune .

35

Activitatea proiectului este gândită să îndeplinească toate obiectivele specifice ale Strategiei de Dezvoltare a Regiunii Ardeal de a exploata potenţialul turistic al regiunii prin punerea în valoare a obiectivelor existente, ridicarea la nivel competitiv a calităţii serviciilor prestate, dezvoltarea unor obiective turistice noi cu destinaţii specifice cerinţelor clientului modern, care să crească veniturile economice rezultate din activitatea turistică, numărul de clienţi consumatori, îmbunătăţindu-se astfel imaginea regiunii şi creându-se o identitate benefică atragerii de investitori , dezvoltarea infrastructurii turistice cu caracter recreativ şi punerea în valoare a acesteia , de ea urmând să beneficieze atât turiştii cât şi comunităţile locale , dar şi obiectivele Măsurii 313 astfel : Tabelul numărul 2 - Obiectivele măsurii 3.1.3 Obiectivele Măsurii 313 Obiective realizate de proiect Crearea şi menţinerea locurilor de muncă Se creeaza 26 locuri de munca . prin activităţi de turism, în special pentru tineri şi femei; Crearea, îmbunătăţirea şi diversificarea Diversificarea infrastructurii turistice prin infrastructurii şi serviciilor turistice; amenajarea unei piscine , si a unei sali de fitness Creşterea numărului de turişti şi a duratei Se creste durata vizitelor la nivel local cu vizitelor pana la 30 % Creşterea şi îmbunătăţirea structurilor de Se creaza o structura de primire turistica primire turistice la scară mare; cu grad ridicat de comfort cu o capacitate de 200 persoane Crearea facilităţilor recreaţionale în Se creaza facilitati recreationale prin vederea asigurării accesului la zonele amenajarea unei piscine. naturale de interes turistic; Proiectul este o noutate pentru localitatea Sibiu prin faptul că diversifică serviciile turistice prezente pe plan local prin amenajarea unei crame, a unei piscine , a unei săli de fitness, dar şi prin faptul că foloseşte tehnologii ecologice inovatoare prin folosirea panourilor solare fotovoltaice pentru producerea energiei electrice şi prin folosirea unei centrale geotermale pentru asigurarea atât a încălzirii cât şi a răcirii hotelului , lucru ce duce la o scădere cu aproximativ 50% a cheltuielilor de întreţinere . Implementarea proiectului va ajuta la ameliorarea disfuncţionalităţii economiei locale.

36

2.7 Structura fragmentată a activităţilor Pentru punerea în practică şi realizarea jaloanelor se vor desfăşura următoarele activităţi : Jalonul 1 : Echipa management Activitatea 1100 : Selecţia managerului de proiect se va face cu ajutorul unei societăţi specializate pe resurse umane unde se vor stabili calităţile , experienţa şi răspunderile managerului de proiect . Subactivitatea 1110 Susţinerea interviului va consta în intervievarea candidaţilor şi alegerea celui mai potrivit pentru ocuparea funcţiei; Subactivitatea 1120 Angajarea managerului: se vor negocia beneficiile , salariul , responsabilităţile , bonusurile şi se va semna contractul. Activitatea 1200 Selecţia proiectantului presupune discuţii cu diverşi proiectanţi cu experienţă în acest domeniu; Subactivitatea 1210 Contractarea proiectantului: se vor expune responsăbilităţile legale , remuneraţia şi se va semna contractul; Subactivitatea 1220 Finalizare proiect: se vor clarifica toate detaliile privind arhitectura şi soluţiile tehnice privind proiectul. Jalonul 2 : Contractat Constructor Activitatea 2100 Creare caiet de sarcini: constă în creearea unui caiet de sarcini care prevede toate detaliile tehnice privind construcţia; Subactivitatea 2110 Verificarea conformităţii: se va verifica dacă proiectul prin arhitectura sa întruneşte toate normele de siguranţă , comfort şi calitate pentru clasificarea la unităţi de cazare cu un grad de comfort de 5 stele; Subactivitatea 2120 Listarea caietului de sarcini după clarificarea şi modificarea eventualelor discrepanţe se creează caietul de sarcini; Activitatea 2200 Licitarea caietului de sarcini : se va expune caietul de sarcini şi se va licita pentru desemnarea celui mai potrivit constructor ; Subactivitatea 2210 Expunerea licitaţiei se va face prin trimiterea unor invitaţii de participare la licitaţia proiectului a constructorilor; Subactivitatea 2220 Licitarea: se va susţine licita ia şi se vor studia ofertele;ț Subactivitatea 2230 Desemnarea constructorului: se va alege cea mai bună ofertă prezentată şi se va încheia contractul cu constructorul.

37

CAP.III.2.8 Managementul şi echipa de proiect Echipa responsabilă cu implementarea si managementul proiectului va fi formata din titularul proiectului , manager proiect , proiectant si constructor . Titularul de proiect este în acelasi timp si beneficiarul proiectului SC‘TransRomânia”având următoarele drepturi si obligatii : - Detine dreptul de reprezentare si de angajare în fapte comerciale; - Detine dreptul de decizie absolută în privin a implementării proiectului; - Are obligatia să pună la dispozitia organelor competente date , documente si justificări privind desfăsurarea proiectului; - Asigură buna comunicare între manager , proiectant si constructor; - Are obligatia să asigure cofinantarea proiectului. Managerul de proiect va fi selectat de catre beneficiarul proiectului acesta având un rol de moderator între părtile implicate , se va urmări să detină următoarele abilităti , cunostinte si experiente. Tabel numărul 3 - Abilită ile Managerului de proiectț Experienta Cunostiinte Abilitati -3 ani in domeniul -reglementările privind -bun comunicator; turismului; clasificarea unita ilor deț cazare; -1 an in managementul -antreprenoriat si -rezistentă la un program de proiectelor; dezvoltarea afacerilor; lucru prelungit; -2 ani pe un post de -contabile i financiare;ș -să facă fată cu buna conducere; situatiilor stresante; -să mai fi facut parte din -implementarea proiectelor -bun administrator. echipa de implementarea cu finantare europeană; unui alt proiect cu finantare europeană;

Managerul de proiect se va afla în subordinea beneficiarului , acesta având ca principale atributii oferirea de consultant a beneficiarului proiectului , să asigure transmiterea deciziilor beneficiarului către proiectant si constructor , să vegheze la legalitatea si buna desfăsurare a activitătilor proiectului , acesta va avea următoareleș drepturi si obligatii : -Are obligatia să asigure transmiterea deciziilor luate de către beneficiar către proiectant si constructor; -Răspunde de legalitatea actiunilor desfăsurate prin proiect; -Are obligatia să găsească solutii la orice probleme ce pot apărea pe parcursul desfăsurării proiectului ; -Are obligatia să înstiinteze beneficiarul proiectului asupra oricăror probleme; 38

-Nu are dreptul de decizie; -Are obliga ia să supravegheze la buna desfăsurare a proiectului; -Are obligatia să ofere consultantă beneficiarului proiectului . Proiectantul va fi selectat de către beneficiar , acesta va fi o societate comercială cu obiect de activitate în domeniul proiectării , specializata pe proiectarea structurilor de cazare de capacitate mare . La alegerea proiectantului se va urmări ca acesta să aibă experienâ în proiectarea structurilor de cazare de tip hotel , să mai fi participat la implementarea unui proiect cu finantare europeană si să aibă o viziune asupra arhitecturii si designului hotelului apropiat de cel al beneficiarului. Principalele atributii al proiectantului vor fi acelea de a realiza schita constructiei , de a oferi cele mai bune solutii tehnice si de a oferi consultanta beneficiarului , acesta va avea următoarele drepturi si obliga ii : -Are obligatia să respecte deciziile beneficiarului; -Are obligatia să ofere constructorului schitele tehnice în termenii stabiliti; Constructorul va fi selectat de către beneficiar , acesta va fi o societate comercială cu activitate în domeniul constructiilor , specializată pe constructia structurilor de cazare de tip hotel , acesta va fi ales prin licitatie unde se va urmări oferta cea mai bună privind calitatea si timpul de implementare a proiectului , acesta va avea rolul de a derula activitătile de constructie , având obligatia să respecte schitele tehnice ale constructiei oferite de către proiectant. Tabel numărul 4 - ”Participanii la proiect” Nr. Crt.

Nume şi prenume

Funcţia în proiect

Norma (ore-zi)

Luni de angajare(nr luni)

Cheltuieli salariale ale organizaţiei(lei)

1.

Carabulea Ion

Titular

3-10

-

-

2.

Anastasiei Ionel

Manager

8

12

10000

3.

Dorgo Marin Alexandru

Proiectant

10

12

8000

4.

Popovici Alin

Constructor

10

12

50000

39

2.9 Rezultatele principale ale proiectului, impact

Proiectul va avea un impact pozitiv, principalii beneficiari ai acestui hotel fiind turiştii. Acest hotel va crea locuri de muncă noi, va aduce un alt aspect centrului vechi al municipiului Sibiu, va aduce bani la bugetul local prin taxele si impozitele plătite.

2.10 Justificarea Bugetului de Proiect Tabel numărul 5- ”Justificarea bugetului de proiect” Nr. Crt. Denumire activitate Cheltuieli (Euro) 1.

Construcţie Clădire

350.000

2.

Amenajare cramă

20.000

3.

Amenajare sală

40.000

fitness(dotări) 4.

Amenajare

40.000

restaurant(dotări) 5.

Construcţie piscină

50.000

2.11. Bugetul proiectului Bugetul estimat al proiectului este de 500.000 de Euro , din care 350.000 de Euro vor fi fonduri europene nerambursabile acestea sunt impartite astfel: Tabel numărul 6 - Bugetul proiectului Activitatea Cladirea principala Piscina

Valoare totala 450 000 Euro 50 000 Euro

Valoare fonduri nerambursabile 200 000 12 000

40

2.12 Matricea cadrului logic Tabel numărul 7 - Matricea cadrului logic Descrierea proiectului

Logica intervenţiei

Obiectiv general

Care este obiectivul general la care va contribui proiectul?:

Obiective specifice

Indicatori de realizare verificabili în mod obiectiv Care sunt indicatorii cheie pentru obiectivul general?:

Obiectivul general al proiectului este acela de construire a unui hotel, care să contribuie la creşterea numărului de locuri de muncă şi a veniturilor alternative.

Datele statistice privind mediul cultural din Sibiu; Construcţia unui Hotel.

Care sunt obiectivele specifice pe care proiectul intenţionează

Ce indicatori arată în mod clar dacă obiectivul proiectului a

41

Surse şi mijloace de verificare

Presupuneri

Care sunt sursele de informare pentru aceşti indicatori?: Datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică;

Care sunt sursele de informaţii care există sau care pot fi

-

să îl atingă pentru a contribui la obiectivele generale?:

Creşterea şi îmbunătăţirea structurilor de primire la scară largă în localitatea Sibiu prin construcţia unui hotel cu un grad de comfort de 5 stele si cu o capacitate de 200 de locuri ;

fost atins ?:

1.hotel 5*-1 construcţie; 2.Crearea de noi locuri de muncă-26 locuri; 3. Atragerea de fonduri în localitatea Sibiu.

colectate ? care sunt metodele pentru a obţine aceste informaţii?: Contractele de lucrări; Contractele de muncă; Dosarele de licitaţii specifice.

Oţinerea finanţării; Modificarea preţurilor pentru realizarea investiţiei.

Rezultate aşteptate(outputuri)

Construirea unui hotel modern; Mobilarea camerelor; Amenajarea unei piscine; Angajarea unui număr de 26 de persoane; Creşterea calităţii cazării în zona Sibiului;

Bilanţul contabil: Contul de profit şi pierderi; Evidenţa salariaţilor; Adresa de internet a siteului de promovare;

Stabilitatea macroeconomică; Dezvoltarea regiunii „Centrul istoric” din municipiul Sibiu;

Activităţi

Construcţia Hotelului „Magnific Cansado”:

Sursele de informaţii:

Existenţa surselor de cofinanţare; existenţa unui personal specializat în managementul de proiect; existenţa unui personal

1. Planificarea, organizarea şi derularea lucrărilor de

42 Resurse umane: 2 persoane din

Documentele contabile, facturi emise, note de recepţie, poliţe de asigurare,

construcţie – sub stricta supraveghere a unui diriginte de şantier; 2. Recrutarea, selecţionarea, angajarea şi instruirea unui număr de 26 de persoane;

echipa de implementare; Resurse financiare: contravaloarea lucrărilor;

rapoarte tehnice şi financiare;

Resurse umane: 1 persoană din echipa de implementare; Resurse financiare: contravaloarea lucrărilor;

specializat în desfăşurarea activităţilor; existenţa spaţiului necesar pentru realizarea investiţiei.

2.13 Stabilirea riscurilor si indicatorilor de evaluare a proiectului 2.13. 1 Stabilirea potenţialelor riscuri ale proiectului Pentru buna desfăşurare a proiectului este necesar să se stabilească riscurile ce pot influenţa implementarea proiectului , impactul pe care o să îl aibă asupra acestuia dar şi acţiunile prin care aceste riscuri pot fi eliminate .

Nr 1. 2.

3. 4.

Tabel numărul 8 - ”Riscuri posibile ale proiectului” Riscul Impact asupra proiectului Acţiuni de efectuat . pentru contracararea riscului sau reducerea t. efectelor Depăşirea bugetului; Întârzierea desfăşurării Alocarea de sume activităţilor; suplimentare; Modificarea Se întrerupe proiectul; Modificarea schiţei reglementărilor privind hotelului pentru a putea fi clasificarea unităţilor de reîncadrată la un comfort cazare; de 5 stele; Întreruperea programelor Micşorarea grupului ţintă; Înfiintarea unei asociaţii de promovare a regiunii pentru promovarea Sibiului de către guvern; . regiunii Sibiului; Probleme tehnice privind Se întrerupe proiectul; Găsirea unei soluţii de construcţia; către proiectant şi implementarea acesteia;

43

5.

Proasta administrare a activităţilor proiectului;

Se intârzie proiectul; Schimbarea de proiect. .

managerului

2.13.2 Indicatori de evaluare a proiectului Pentru a se putea verifica dacă proiectul se desfăşoară în concordanţă cu planificarea acestuia se vor stabili indicatorii de evaluare a proiectului.

Tabel numărul 9 -” Indicatori de evaluare a proiectului” Jaloane Indicatori de Surse de verificare Riscuri şi ipoteze realizare Echipă S-a angajat managerul Bilanţ sintetic; management; proiectului; Contractat S-a semnat contractul Contractul cu constructor; cu constructorul şi proiectantul şi proiectantul; constructorul; Amenajat S-a construit piscina; Raport sintetic Întârziere din cauza piscină; condiţiilor meteo Construit corp S-a construit corpul Proces verbal de Întârziere din cauza principal; principal; recepţie; problemelor tehnice; Dotat şi decorat S-au dotat spaţiile de Raport sintetic; Neîncadrarea în spaţii; cazare , alimentaţie si bugetul iniţial; recreere ; Personal hotel S-au angajat 26 de Bilanţ sintetic; Imposibilitatea angajat; persoane ; găsirii de personal; Promovat Au fost distribuite Raport Hotel; pliante şi s-a realizat site-ului hotelului

44

Concluzii În urma procesului de selecţie, proiectul investiţional propus de SC ”TransRomânia” SRL a fost aprobat, contractat, implementat. Din lipsă de spaţiu, necesitând o tratare mult mai amplă, în lucrarea de faţă nu am studiat întregul proces al programului „Proiect de finan are europeană” cu aplicare în cazul firmei analizate. Cererea de finanţare este, totuşi, baza de pornire pentru evaluarea dosarelor, contractarea finanţării şi implementarea proiectului, şi de aceea a fost punctul central al studiului de caz prezentat. Scopul lucrării a fost ca pe baza unor date reale să fie prezentat un dosar de finanţare a unei firme beneficiare a acestui tip de program de finanţare. Pentru a face o analiză a utilităţii programului, se impune o prezentare a avantajelor şi a dezavantajelor acestui tip de finanţare în comparare cu forma clasică de finanţare, adică creditul bancar. Astfel avantajele programului pot fi privite din perspectiva beneficiarului, în comparaţie cu o bancă. Avantajele beneficiarului finanţării prin program european pot fi clasificate astfel: • împrumutul este nerambursabil (fapt ce nu se practică în cazul creditului bancar). Această facilitate conduce la creşterea potenţialului investiţional al societăţii contractante, necondiţionată de existenţa serviciului datoriei; • finanţarea se acordă şi în cazul în care nu se constituie garanţii. Ceea ce se urmăreşte este capacitatea de a implementa proiectul şi deci de a utiliza eficient finanţarea. „Garanţia” în acest caz poate consta în sistemul de evaluare a cererilor de finanţare, sistem care prin complexitatea lui asigură succesul finanţării. • criteriile riguroase de selecţie a firmelor solicitante care conduc la îmbunătăţirea performanţelor acestora prin implementarea proiectelor. Aceste avantaje apar doar în măsura în care obiectivul principal al proiectului nu este profitul, ca şi în cazul unei bănci, ci implementarea în regiunea de dezvoltare administrată a cât mai multor proiecte viabile. Astfel, noţiunea de risc capătă un alt sens care nu coincide cu imposibilitatea de rambursare a creditului, ci cu imposibilitatea beneficiarului de a implementa proiectul. Totuşi, există o modalitate prin care Uniunea Europeană se poate proteja de acest risc, şi anume prin rezilierea contractului în cazul în care beneficiarul nu este capabil să implementeze proiectul.

45

În ceea ce priveşte avantajele agenţiei de implementare, acestea sunt: • inexistenţa riscului de credit; • posibilitatea de a rezilia contractul; • beneficiile aduse de cunoaşterea know-how-ului aplicat deja în Uniunea Europeană în cadrul programelor de dezvoltare regională comunitare. Pe lângă cererea de finanţare laborioasă, în cazul în care se contractează finanţarea, solicitantul mai trebuie să depună trimestrial rapoarte intermediare care să ateste stadiul de evoluţie a proiectului şi gradul de atingere a obiectivelor. Constatările scriptice sunt dublate de constatări faptice periodice. În cazul în care durata de implementare a proiectului este mai mare de optsprezece luni, în fiecare an, din momentul implementării proiectului, contractul prevede posibilitatea verificării documentelor şi a locurilor de implementare a proiectului de către servicii ale autorităţii contractante, ale Comisiei Europene şi de către Curtea Europeană a Auditorilor. Ca şi oricare alt instrument, finan area europeană prezintă, de asemenea si uneleț dezavantaje. Din punctul de vedere al beneficiarului acestea pot fi înglobate în riscul de a nu i se acorda finanţarea, având în vedere concurenţa foarte mare. Riscul se cuantifică prin costurile implicate de cererea de finanţare (taxe pentru eliberarea de diverse autorizaţii, cheltuieli cu un eventual consultant extern, cheltuieli administrative şi influenţa factorului timp). Un alt dezavantaj important este raritatea acestui instrument de finanţare în comparaţie cu densitatea creditului bancar.. Toate acestea vin în susţinerea programului „Schema de finanţare nerambursabilă pentru întreprinderi”. Toate programele de finan are, inclusiv, vin săț răspundă la întrebarea „Ce ne rezervă viitorul ?”Pentru perioada 2007-2013 Comisia i-ș a propus să-şi concentreze priorităţile pe trei componente. • Componenta "Convergenţă": va stimula creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă în regiunile mai puţin dezvoltate (în special în noile state membre), care vor continua să beneficieze de Fondul de Coeziune. • Componenta "Competitivitate":va anticipa schimbările care au loc în restul UE. Aceasta va cuprinde o parte regională, care va permite fiecărui stat să aleagă zonele beneficiare, şi o parte naţională, bazată pe Strategia europeană pentru ocuparea forţei de muncă. • La rândul ei, componenta "Cooperare" va pleca de la experienţa acumulată prin intermediul INTERREG pentru a favoriza o dezvoltare armonioasă pe întreg teritoriul UE. Principala provocare pentru România în viitorul apropiat, este aceea de a face din dezvoltarea regională un instrument eficient pentru realizarea coeziunii economice şi sociale. Deşi coeziunea nu se realizează numai prin dezvoltare regională, aceasta este totuşi cel mai important mijloc în viziunea actuala a UE. Relaţia dintre coeziune şi politica regională este una foarte complexă, dar dezvoltarea economică regională este de o importanţă majoră. În ajutorul dezvoltării regionale un rol primordial îl are sectorul IMM.

46

Este evident şi experienţa ţărilor din Uniunea Europeană a demonstrat-o, că IMMurile stau la baza dezvoltării economiei de piaţă. Acestea reprezintă aproximativ 99,8% din totalul firmelor din UE, au o contribuţie mai mare de 50% din PIB-ul Uniunii şi marea parte a forţei de muncă lucrează în acest sector. În România acestea dovedesc o capacitate foarte mare de adaptare la condiţiile pieţei şi putere de absorbţie a forţei de muncă disponibilizată din întreprinderile mari falimentare, fiind totodată factorul cheie al creşterii economice şi al dezvoltării durabile. În urma realizării acestui proiect, rezultă următoarea analiză swot: PUNCTE TARI : • Infrastructură de comunicatii bună; • Personal bine pregătit; • Existenta programului de asigurare a calitătii; • Deschidere fată de comunitatea de afaceri locală natională si internatională ; • Experienta profesională; • Cunostinte solide în domeniul în care activează; • Comunicare, lucru în echipă, leadership; • Caracteristici personale (etică profesională, auto-disciplină, rezistentă la stres, lucrul în conditii de presiune, creativitate, optimism, energie); • Obiectivele turistice din apropierea hotelului: muzee, monumente arhitecturale, biserici, parcuri - Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul Brukenthal, Catedrala Evanghelică, cetatea orasului medieval cu toate fortificatiile, Complexul National Muzeal ASTRA, Turnul Sfatului, Podul Minciunilor; • Amplasare într-un ora istoric cu un peisaj natural uimitor, bogat în atractii turistice; • Plasarea într-un peisaj unic, posibilitatea de practicare a sporturilor de iarnă, oferta bogată de muzee, spectru larg de manifestări culturale; • Accesibilitate usoară la muntii Carpatii la obiectivele si monumentele dinspre și regiune; • Oferta variată de turism: de la peisajele montane ale Paltininului până la salba de lacuri sărate de la Ocna Sibiului; • Localizarea orasului Sibiu în centrul României, ceea ce facilitează accesul turistilor; • Existenta unui aeroport international; • Conectarea la reteaua soselelor si căilor ferate europene; • Acces gratuit la internet de mare viteză în toate camerele si sălile de conferintă; • Existen a a 3 săli de conferinţe (Alfa, Betta, Gamma);ț • Experienţă culinară extraordinară; • Salon de înfrumuseţare şi coafură; • Centru de sănătate: fitness AtlassGym, saună, solar, masaj; • Existen a unor facilităti precum: telefon cu linie internatională, seif în fiecare cameră, cameră de valori la receptie, PC pentru verificarea corespondentei, aparat de lustruit pantofii, bancomat, parcare cu plată: în garaj subteran sau în exterior; 47

• Limbi străine vorbite: engleza, franceza, germana, italiana, rusa; • Lift cu panoramă de unde turistii se pot bucura de o minunată privelişte spre centrul istoric; • Toţi copiii sub 5 ani sunt cazaţi gratuit pentru paturi suplimentare.

PUNCTE SLABE : • Perceptia ca fiind un hotel scump; • Nu este un hotel intim ; • Distanta mare fata de aeroport (6 km); • Distan a mare fată de gară (2 km); • Infrastructura tehnică în orasul vechi, ce necesită o modernizare acută (lipsa străzilor pietonale, a elementelor de iluminare a clădirilor istorice); • Lipsa unui concept unitar de dezvoltare a turismului pentru Sibiu; • Nu este cunoscut potentialul turistic al orasului Sibiu si suficient de mediatizat. OPORTUNITĂTI : • Scăderea preturilor pentru a asigura volumul ; • Notorietatea lantului ”TransRomânia” în lume; • Cresterea notorietătii orasului Sibiu în rândul turistilor din tările europene dezvoltate, ca de exemplu Ungaria; • Realizarea unui proiect de dezvoltare si modernizare a Sibiului, de către primăria Municipiului Sibiu, numit “Ghidul de Dezvoltare” de evolutie a orasului; • Societatea românească în tranzitie ; • Imaginea hotelului pe plan intern ; • Contextul geo- politic în care se afla România ; • Promovarea programelor privind serviciile oferite, cu ajutorul mass-media ; Extinderea turismul urban pe teritoriul României. AMENINTĂRI • Legislatia si politicile centraliste si nestimulative ; • Concurenta altor hoteluri : Hotel ”Împăratul Romanilor”, cel mai vechi din oras păstrează eleganta si luxul dinastiilor de odinioară; • Mare presiune finaciară; • Competitia practicării tarife mai reduse; • Slaba imagine a României pe plan extern.

48

În concluzie, se poate afirma că sprijinul acordat firmelor prin astfel de programe se concretizează direct în stimularea dezvoltării microeconomice, la nivelul fiecărei firme, cât şi indirect, la nivelul întregii economii naţionale prin prisma sporului valorii adăugate agregate create de acestea şi are ca şi finalitate realizarea scopului unei politici naţionale regionale eficiente, care este, pe de o parte, de a face ca România să fie pregătită pentru absorbţia Instrumentelor Structurale ale UE în continuare, iar pe de altă parte să progreseze către o economie de piaţă funcţională, descentralizată şi convergentă în cadrul Uniunii Europene.

49

Bibliografie Selectivă 1. Badea M. – ‘’Fonduri europene’’ Editura Didactic Special , Bucuresti 2010; 2. Dăianu Daniel şi Vrânceanu Radu, România şi Uniunea Europeană, Editura Polirom, Iaşi 2002; 3. Drăgan Gabriela şi Atanasiu Isabela, Studii privind impactul perioadei de preaderare – Raport final, Bucureşti 2004 4. Mayhew Alan, Recreating Europe, University Press, Cambridge, 1998; 5. Pascariu Gabriel şi Trăistaru Ioana, Politica de dezvoltare regională, Institutul European din România, Bucureşti 2001; 6. ”Cum să obţii finanţare de la Uniunea Europeană”, Bucureşti 2004; 7. ”Cum se lucrează cu PHARE, ISPA şi SAPARD”, Bucureşti 2004; 8. ”Fondurile structurale în UE” – Ghidul actorilor dezvoltării regionale, Bucureşti 2013; 9. ”ADDENDUM” (iulie-august 2008) la Raportul 2008 asupra progreselorînregistrate post-aderare la Uniunea Europeană, Bucureşti 2004 10. www.feadr.eu Siteul official al Fondului European pentru Agricultura şi Dezvoltare; 11. www.finantari-eu.ue Site de consultanta privind fondurile europene; 12. http://www.pos-consultancy.com/index.php?/Modernizare-hotel.html; 13. www.fonduri-ue.ro - Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale; 14. Cine sunt cei apte anonimi care stau în spatele calculatoarelor si au pus mână pe miliardele din fondurile europene. ZF îi scoate pentru prima dată la lumină, 27 septembrie 2011, Adelina Mihai, Ziarul financiar; 15. Viitorul sumbru al fondurilor europene, 20 martie 2013, Mirona Hri cu,ț Capital; 16. Fonduri Europene nerambursabile - ”Fonduri europene nerambursabile pe în elesul tuturor”;ț 17. www.fonduri-nerambursabile.eu - Ghid de accesare a fondurilor europene.

50