L Au Condamnat....p.berbentia

L-au condamnat pe Dumnezeu la moarte! de Petru Berbentia | Martie 22, 2008 „Auzind Pilat acestea, pe Iisus L-a scos la ei: „Ecce Homo ! Str lucitul Împ rat peste iudei!” V. Militaru tim ce s-a întâmplat în acele vremuri pentru c Sfin ii Evangheli ti au avut grij s ne relateze evenimentele cu destule am nunte. tim i ne îndurereaz ingratitudinea i r utatea concet enilor Domnului, contemporani cu evenimentele, dar oare care au fost motivele condamn rii Mântuitorului Iisus Hristos la moarte? Iat ce spune profesorul Martin Noth: ”Speran a vechilor profe i evrei în venirea unui rege mesianic, se transformase în timpul îndelungatei ocupa ii str ine în n dejdea apari iei unui eliberator politic”. În elegem atunci de ce ap ruse chiar un curent în sânul iudaismului antic a c rui adep i se numeau „zelo i” i care erau ap r tori ai teocra iei. De i proveneau din rândul fariseilor, au fost cei ce au preg tit i au animat în anul 66 r scoala împotriva st pânirii romane i au declan at r zboiul iudaic în urma c ruia romanii au d râmat templul din Ierusalim (anul 70). Resentimentul evreilor fa de st pânitorii romani era puternic i pentru c administra ia i armata se comporta deplorabil cu urma ii lui Avraam. De aceea dorin a de eliberare era fierbinte i eliberatorul mesianic era a teptat. Privit prin aceast prism , Iisus din Nazaret nu era Mesia cel a teptat de ei. El le vorbise despre o împ r ie cereasc i afirmase de mai multe ori c împ r ia Lui „nu este din lumea aceasta”, ori pe ei nu o astfel de împ r ie îi interesa. Dar dac Iisus nu era Mesia, eliberatorul a teptat, atunci El trebuia s fie un impostor - a a au gândit arhiereii i conduc torii templului – i pentru lini tea vie ii religioase din Ierusalim, impostorul trebuia înl turat. Mai trebuia i pretextul. Afirma ia Mântuitorului c El este Mesia - adic „Fiul lui Dumnezeu” conform Vechiului Testament - a fost momentul speculat de cei ce-I voiau moartea. Se declarase „Fiu al lui Dumnezeu”, deci era blasfemiator! Trebuia omorât! Dar cum, c legea în vigoare permitea doar romanilor s condamne la pedeapsa capital sau m car s fie confirmat aceast condamnare de c tre procuratorul pus de Roma. În vremea aceea era procurator Pontus, supranumit Pilatus – probabil din cauza unui „pilum”, o medalie de onoare în form de suli cu care el sau vreun înainta de-al s u fusese decorat. Era omul potrivit pentru o mâr vie pentru c , a a cum îl descriu Josephus Flavius i Philon din Alexandria, era avid de bani i setos de sânge, un tiran i un caracter coruptibil. „Era crud i inima lui împietrit nu cuno tea mila” iar vremea guvern rii sale a fost m cinat de corup ie i violen , de jafuri i execu ii f r judecat . Se na te totu i o întrebare: de ce nu a voit Pilat s -l condamne pe Iisus? Evreii tiau c Pilat îi ur te i îi dispre uie te cum i Pilat tia c acuzatul era o victim a urii dezl n uite de farisei. i pentru c avea puterea s refuze o cerere a evreilor i s -l achite pe cel învinuit, îl declar nevinovat f r nici o ezitare: ”Eu nu g sesc nici o vin în omul acesta „( Luca 23,4). Poporul însetat de sânge îns rostise sentin a: ”S se r stigneasc !” i Pilat nu se mai putea împotrivi decât formal. Pusese pentru început ca Iisus s fie biciuit i se retrage în palat ca s nu vad oroarea.

Biciuirea îns preceda de obicei pedeapsa cu moartea i Pilat – f r s vrea – rostise sentin a capital . Poate impresionat de sângele ce curgea, poate din dorin a de a mai icana odat pe evrei, Pilat roste te cu durere i cinism: ”Ecce Homo!”- „Iat Omul!”. Nu s-a înduio at nimeni ci gloata isterizat strig din nou cu o ur neostoit : ”R stigne te-L, r stigne te-L!” i pân la urm cedeaz presiunii. De ce oare? Sfântul Evanghelist Ioan ne d o l murire precis : ”…De-L vei slobozi pe Acesta nu e ti prietenul Cezarului. Tot cel ce se face pe sine împ rat este împotriva Cezarului” (Ioan 19, 12). Aceasta era o amenin are serioas pentru Pilat, însemna tr dare i „Lex Iuliana” pedepsea a a ceva cu moartea. I s-a f cut fric i totu i, cere ap i, într-un gest f arnic, î i spal mâinile de fa cu ei, ca un semn al neparticip rii la osândirea lui Iisus. i-a sp lat mâinile, dar nu con tiin a! i astfel se încheie un proces nedrept, o fars judiciar . i astfel este condamnat i omorât Dumnezeu – Fiul! De la tr d torul Iuda i pân la Pontius Pilat, to i vor pl ti acest omor: Iuda se spânzur , arhiereul Anna moare în ru ine, Irod moare departe, s rac i anonim, Pilat sfâr e te în exil i mul ime de popor va sfâr i în spânzur tori încât, a a cum se exprim un scriitor: ”…locul nu mai ajungea pentru cruci, iar crucile nu mai ajungeau pentru trupurile ucise”. DAR DOMNUL A ÎNVIAT! I ÎNVIIND, NE-A MÂNTUIT! Topice: Studii | Edit |