Kusama.odt

Yayoi Kusama Yayoi Kusama este cea mai incitanta si prolifica artista de origine japoneza, extrem de cunosuta si de apreciata in zilele noastre. De-a lungul carierei sale, a abordat mai multe domenii artistice, incluzand: sculptura, pictura, colajul, instalatia, performance-ul, filmul si nu in ultimul rand designeul vestimentar. Este de-asemenea romancier si poet, descoperind in arta scrislui si in cea vizuala o practica terapeutica. Asadar munca ei se intinde pe foarte multe domenii, rezistand astfel oricarei incercari de a fi clasificata Operele sale apartin artei conceptuale, fiind precursoare a artei pop, minimalismului si miscarii feministe carui i-a atribuit caracterstici ale suprarealismului, artei brute si expresionismul abstratct.

Opera sa prezinta un continut autobiografic, psihologic si sexual, abordand numeroase aspect sociale precum feminismul, homosexualitatea, ecologismul si bolile mintale. Lucrarile ei se remarca prin colori psichedelice si repetitii, iar tradedmarul artistei sunt bulinile (polka dots). Artista sustine ca arta reprezinta o cale de-a-si exprima boala mintala, deoarece aceasta a fost diagnosticata cu OCD (Onsessive-Compulsive Disorder) si halucinatii intense inca din copilarie. Puterea sugestiva a liniilor si punctelor din opera artistei japoneze, traseaza un univers observabil, aflat in plin haos. Asadar pentru Kusama arta a devenit un mechanism esential de supravietuire, iar opera sa se asociaza pentru scurt timp si cu multe miscari subculturale ale timpului sau, precum cultura hippie a anilor ’60 si miscarea feminista. Yayoy Kusama s-a nascut pe data de 22 Martie 1929 in orasul Matsumoto din Japonia, intr-o familie destul de bogata in care din pacate existau numeroase conflicte, ce au contribuit la accentuarea bolilor psihice. Kusama a inceput sa picteze pe cont propriu inca de cand era copila, mai exact, din perioada cand incepe sa se confrunte cu halucinatii, care de multe ori implicau flashuri de lumina si reprezentari cu buline. La varsta de 13 ani, Kusama a fost trimisa sa lucreze intr-o fabrica militara, unde a fost insarcinata sa coasa si sa produca parasute pentru armata japoneza, implicata in ce de-al doilea

Razboi Mondial. Auzea zilnic alertele raidului aerian, iar bombardierele B-29 ale armatei americane zburau in toiul zilei deasupra capului sau. Kusama a avut o copilarie tumultoasa si nu prea fericita, fiind puternic influentata de evenimentele razboiului. Artista sustine ca in acea perioada a inceput sa aprecieze cu adevarat notiunea de libertate personala si creativa. A studiat arta pentru scurt timp, la Scoala de Arte Kayato din Japonia, unde a lucrat in special in tehnica picturala nihaonga (un stil formal japonez care foloseste pigmenti de pamant si rasini animale), insa nemultumita si plictisita de acest stil distinct japonez, tanara artista devine din ce in ce mai interesata de avangarda europeana si americana. Conflictele din familie și dorința de a deveni un artist consacrat au determinat-o să se mute în anul 1957, în Statele Unite, stabilindu-se în cele din urma in New York, insa, inainte de a pleca din Japonia, artista si-a distrus numeroase picturi. Ea a declarat că a început să considere societatea japoneză "prea mică, prea servilă, prea feudalistă și prea dispretuitoare fata de femei". Pana in anul 1950, lucreaza in mare parte pe hartie, realizand diverse forme naturale abstractizate in acuarela, guasa si ulei, insa la inceputul anilor ’60 , Kusama incepe sa faca o obsesie din acopere diferitelor suprafete, precum : pereti, pardoseli, panze, obiecte de uz casnic si chiar oameni, cu faimoasele sale buline. Kusama zice despre bulinele polka ca au forma soarelei, care “simbolizeaza energia intregului univers si a propriilor noastre vieti”, dar si forma lunii, care “reprezinta calmul”, realizand astfel simbioza perfecta dintre toate energiile existente pe pamant si nu numai. Cea mai veche lucrare înregistrată în care artista a încorporat aceste buline este realizata in anul 1936, pe vremea cand avea 10 ani. Lucrarea prezinta imaginea unei femei japoneze (despre care se spune ca ar fi mama sa), imbracata intr-un kimono ce este acoperit in totalitate cu buline. Picturile sale din acea perioadă au anticipat mișcarea minimalistă în curs de dezvoltare, insa munca ei a trecut mai apoi la pop-art. A adevenit o figură centrală în avantgarda New York-ului, iar munca ei a fost expusă alături de cea a unor artiști precum Donald Judd, Claes Oldenburg, și Andy Warhol. Odata cu stabilirea sa la New York, artista lucreaza la o serie de lucrari intitulate “Infinity Nets”, care constau in realizarea obsesiva si repetitive a unor puncte mici pe suprafete mari, fara a tine seama de mariginea suportului, ca si cand acesta ar continua la infinit. Aceste lucrari au exploatat limitele fizice si psihice ale picturii, prin repetarea aparent fara sfarsit a unor forme, creeand astfel o senzatie aproape hipnotica atat pentru privitor cat si pentru artist. Seria de lucrari intutulate „Infinity Nets”, a obtinut comparatii cu opera lui Jackson Pollock, Mark Rothko si Brnett Newman, si reprezinta un pur exemplu de terapie prin arta. Din punct de vedere psihologic, procesul de realizare a acestor tablouri a reprezentat o formă de catharsis pentru artist, care a căutat să-si nimicească temerile și chiar pe sine prin actul repetiției. Aceste forme abstracte sunt inspirate din halucinatiile pe care artisla le avea , si despre care spune ca „ Au inceput sa acopere peretii, tavanul si, in final, intregul univers...”. In cautarea acestui abis infinit, Kusama, realizeaza numeroase lucrari in sesiuni neintrerupte de 40-50 de ore.

Tot in aceasta perioada, Kusama, realizeaza numeroase happening-uri, organizate in spatii vizibile, precum Central Park si Brooklyn Bridge, ce implicau adesea nuditatea. Aceste manifestatii au fost concepute drept proteste contra-culturale, impotriva razboiului din Vietnam. A fost o perioada extrem de productiva in care a experimentat prin realizarea unor instalatii de dimensiuni foarte mari, ce incorporau elemente precum luminile, oglinzile si muzica. Oglinzile din instalatiile lui Kusama au adus in discutie o alta preocupare obsesiva a ei, si anume cea referitoare la infinitul cosmic si la distrugerea orcarei bariere temporale si spatiale. Instalatia intutulata „Mirror Room – Phalli’s Fieled ” realizata in anul 1965, reprezinta o trecere de la pop-art, la arta surealista si miniala, de la arta figurativ la cea abstract si de la psihotic la erotic.

Instalatia prezinta sute de sculpturi, realizate din material alb si decorate cu buline rosii, la care artista a lucrat aproape neincetat in perioada cuprinsa dintre anii1962-1964 .Pentru a obtine o repetitie identica a acestor sculpturi, Kusama, alega sa le expuna intr-o camera creeata din oglinzi, reusind astfel sa depaseasca limitele fizice ale propriei productivitati. Facand referire la „free love” si psichedelia, lucrarea sa intruchipeaza tot ceea ce a reprezinta perioada seizecista.

In anul 1966, participa pentru prima data la Bineala de la Venetia, cu o instalati initulata „Narcissus Garden” („Gradina lui Narcissus”), ce cuprindea sute de sfere de oglinda asezate in aer liber, ce purtau numele de „covor kinetic”. Indata ce piesa a fost instalata, Kusama, imbracata intr-un kimono auriu, a inceput sa vanda fiecare sfera individual pentru suma de 1.200 de lire, pana cand organizatorii Binealei au pus capat interpretarii sale. Datorita acestei instalatii, artista a primit o importanta promovare prin intermediul mass-media, deoarece, lucrarea sa ofera o critica mecanizarii si comercializarii pietei artistice.

In anul 1973, Kusama s-a intors in Jaopina, datorita starii sale de sanatate..........