Jertfa Si Minune-v.onofrei

JERTF

I MINUNE: Biserica din Pris cani

de Vasilica Onofrei | 14 Noiembrie 2008 În perioada anterioar anului 1989, clerul ortodox a fost împiedicat în mod sistematic s - i îndeplineasc misiunea de propov duire a credin ei cre tine. “Democra ia popular ” comunist a urm rit reducerea la t cere a con tiin ei ortodoxe, fie prin deten ia în cele mai cumplite închisori, fie prin privarea de drepturile cele mai elementare. Cei care au avut ansa s nu ajung în temni au fost mereu icana i, atât ei, cât i familiile, având de înfruntat nenum rate obstacole în eforturile depuse pentru a sus ine activitatea religioas . În rândurile ce urmeaz , vom prezenta m rturisirile Prea Cucernicului P rinte Mihai M rgineanu referitoare la greut ile i riscurile pe care le-a tr it al turi de comunitatea parohial pentru reu irea ridic rii, în timpul regimului comunist, a Bisericii “Sfin ii Arhangheli Mihail i Gavriil”, din localitatea Pris cani, jude ul Ia i. “Începutul bisericii noi de la Pris cani se leag de momente foarte importante din via a mea i, în oarecare m sura, acest început coincide cu începutul activit ii mele de preot proasp t hirotonit i instalat în Parohia Pris cani. A putea c uta acest început mai cu seama în inima oamenilor care au avut dintotdeauna dorin a de a avea Biserica în centrul vie ii lor, al vie ii sociale i chiar în centrul geografic al comunei. În inima b trânilor care parcurgeau uneori chiar 5 km pe jos pentru a veni duminica la slujb . Pentru c vechea biseric , care, la rândul ei, se aflase cândva în centrul satului, în urma unei revers ri a Prutului care a distrus o bun parte din vechiul sat i care a schimbat chiar cursul acestui râu, a r mas izolat , ca un vestigiu amintind de Pris canii de odinioar . Biserica nou din Prisacani a fost rezultatul unei lucr ri a lui Dumnezeu. A rânduit Bunul Dumnezeu ca biserica s poat ajunge din nou în mijlocul satului, chiar dac printr-un complex de împrejur ri nu foarte favorabil. Dar tocmai în aceasta se v de te puterea lui Dumnezeu, ca în situa ii în care lucrurile par nefavorabile, El s lucreze în chip minunat pentru binele nostru. La Pris cani, am fost instalat ca preot la 1 ianuarie 1984. A fost pentru mine un moment de tr ire a unor mari emo ii i bucurii, conferit de întâlnirea cu oamenii din localitate, precum i cu fostul preot paroh, p rintele Ioan Pîr ac, r mas în Pris cani pân la moartea sa. Dar acest moment de bucurie a unui început de lucrare în parohie, a fost curând umbrit, la mai pu in de 40 de zile dup instalarea mea ca preot, prin faptul c m-am trezit în contul parohiei cu o suma mare de bani (400 mii lei) acordat de stat ca desp gubire pentru biserica-monument istoric în care slujeam pe care trebuia s o demolez conform Decretului 434/1982, dat de Ceau escu. Acest Decret era de fapt rezultatul unei negocieri între partea sovietic i partea român privind noul sistem de hidroamelioratii Sculeniu ora-Gorban. În sine, sistemul era gândit pozitiv, în sensul c trebuia s previn riscul de inunda ie pentru localita ile de pe malul Prutului, iar în caz de secet , s asigure alimentarea cu ap a zonelor agricole din preajma Prutului. Era o investi ie mare i,

evident un suport puternic pentru dezvoltarea zonei. Dar totodat a reprezentat i o cruce grea pentru locuitorii ale c ror case au r mas în zona dezafectat , urmând a se str muta. Biserica cu hramul “Sfin ii Arhangheli Mihail i Gavriil” din Pris cani - monument istoric ridicat în anul 1804 de Mitropolitul Veniamin Costachi, a fost inclus prin decretul ceau ist între cl dirile ce urmau s fie demolate, de i noul dig na ional trecea la doar câ iva metri de biserica i ar fi fost destul de simplu a o înconjura. Dar tr iam atunci drama demol rilor de biserici. Practic, acel moment în care s-au primit banii, mi-a adus în suflet i team i nedumerire i un puternic sentiment de neputin , c ci abia atunci am în eles i motivul serios pentru care regretatul preot Ioan Pîr ac î i depusese cererea de pensionare. Din acel moment trebuia s trec la îndeplinirea celor stipulate în susmen ionatul decret ce prevedea ca în limitele sumei alocate, parohia s î i demoleze biserica cea veche, iar din materialele rezultate în urma demol rii s se construiasc o alt biseric , de mici dimensiuni, în afara vetrei satului, în preajma cimitirului, într-un loc b ltos, în care era pu in probabil ca s-ar putea realiza o construc ie. Evident, îns i modul de amplasare a bisericii i strategia pe care urma s o adopt pentru construirea noii biserici aveau în vedere o diminuare a importan ei Bisericii în via a satului. Mi-a ajutat Bunul Dumnezeu s în eleg la vreme acest lucru, tot a a cum am în eles c El îmi va ajuta s aduc biserica în centrul satului ca astfel Biserica lui Hristos s fie pus în valoare în chip luminos în comunitatea de oameni credincio i ai satului Pris cani. Am reu it s în eleg importan a bisericii i din dialogurile cu oamenii. Mul i cre tini din sat mi-au transmis o viziune optimist a st rii de fapt care p rea destul de trist la început, c ar fi pentru noi o bun ans ca noua construc ie s fie amplasat într-un loc din centrul satului corespunz tor pentru toat comunitatea. Am avut mai multe dialoguri cu conducerea prim riei. Mi s-a cerut s am în vedere c nu se poate construi biserica decât lânga tarlaua comunal , în afara vetrei satului, mi s-a atras aten ia asupra faptului c nu pot s construiesc altfel decât ceea ce prevedea Decretul 434. Eram chemat a adar spre o lupt , pe de o parte pentru a salva monumentul ce era prev zut a fi demolat, iar pe de alt parte spre a construi noua biseric pe un amplasament în inima satului care s corespund locului firesc pe care-l avea în inima credincio ilor acestei localit i. S nu uit m, ne aflam atunci într-o perioad în care în România se demolau biserici multe i importan a vie ii religioase era pus în umbr în mod sistematic de directivele regimului ateist comunist. Având în vedere acestea, am început s fac demersuri pentru a str muta locul de amplasare a bisericii”. Ce au presus i cât au durat aceste demersuri? S-a reu it salvarea bisericii i amplasarea noii construc ii în centrul statului în ciuda ordinelor date prin Decret? Continuam, în rândurile ce urmeaza, relatarea m rturisirilor Prea Cucernicului P rinte Mihai M rgineanu referitoare la greut ile i riscurile pe care le-a tr it al turi de comunitatea parohial pentru reu irea ridic rii, în timpul regimului comunist, a Bisericii “Sfin ii Arhangheli Mihail i Gavriil”, din localitatea Pris cani, jude ul Ia i.

“Demersurile întreprinse pentru a str muta locul de amplasare a bisericii în centrul satului, contrar celor prev zute în Decretul 434 dat de Nicolae Ceau escu, mi-au luat aproape un an i jumatate, astfel încât în foarte multe rânduri a trebuit s intervin la diverse persoane i institutii pentru a ob ine toate aprob rile. Întâi de toate am apelat la cre tini. Ei mi-au indicat ca cel mai potrivit loc “la Rândunica” (o frumoas porecla pentru familia Tudor de care m-am ata at mult), dar m-au avertizat c aceast familie tocmai refuzase cu vehemen construirea noului sediu pentru CAP pe acest teren. Îmi aduc aminte cu emo ie, de primul dialog pe care l-am purtat cu familia Tudor Vasile i Elena. Era într-o dup amiaz . M aflam într-o situa ie delicat : venisem s le cer o parte din lotul în folosin , suprafa a de teren pe care autorit ile comuniste o considerau necesar pentru subzisten unei familii. tiam c starea de conflict cu pre edintele CAP a fost puternic alimentat de o dorin a lor de a men ine în proprietate acel teren. Am avut îns o mare surpriz : propunerea i cuvintele mele au devenit raza de lumina pe care ei o a teptau pentru a da o mai str lucitoare folosin acelui teren. Au fost îndat de acord. Evident dup dialogul avut cu ei, am mai discutat i cu alte trei familii: Chiriac Vasile i Aglaia, Costin Ion i Elena, Sula tefanache i Elena. Cu to ii au în eles importan a a ceea ce doream s fac i i-au dat acordul, de i cu temerea ca nu cumva s le fie pereclitat i mai mult dreptul lor de folosin asupra terenului, respectiv s se încurajeze construirea noului sediu al CAP-ului din comun . În baza acestui acord m-am adresat autorita ilor locale pentru a realiza transferul. Evident, nu mi-a fost deloc u or, înc de la început neacordându-mi-se dreptul nici m car de a visa la un asemenea loc. Întrucât pe plan local, lucrurile nu puteau fi rezolvate, singura solu ie a fost s insist pe toate c ile pentru a convinge autorita ile jude ene, în spe la cei de la Serviciul de sistematizare. Îmi aduc aminte, cel mai dificil i complex moment în privin a locului bisericii, a fost schimbarea pozi ionarii bisericii în proiectul de sistematizare al comunei ce era considerat ca anex la Decretul 434, ce con inea schi a comunei i amplasarea obiectivelor care urmau s fie dezafectate. În aceast schi a comunei era fixat clar locul bisericii. M-am bucurat tare mult de concursul unui enoria al parohiei, Nicolae Gorea, fost comunist, dar care a în eles importan a bisericii i a amplas rii acesteia în inima satului. El mi-a fost un aliat puternic i m-a ajutat foarte mult, mai cu seama prin influen a pe care o exercita asupra persoanelor investite cu putere politic . El a fost cel care, la sugestia mea, a participat împreun cu familia donatoare la colectarea de semn turi din sat pentru schimbarea amplasamentului bisericii. M-a impresionat profund ata amentul pe care l-a ar tat fa de mine, ca preot, dar mai cu seama responsabilitatea jertfelnic cu care s-a implicat direct în toate aceste demersuri. Urmare a unui an i ceva de insisten e, am ajuns la momentul în care se puteau realiza, în sensul c Nicolae Gorea a fost chemat la Sec ia de Sistematizare din cadrul Consiliului Jude ean, în vederea negocierii amplas rii bisericii. Desigur, l-am condus pân la sediul Consiliului Jude ean, dar neputând s intru i eu cu el, am r mas afar a teptându-l cu team . La un moment dat, a ie it afar cu un sul mare de hârtie sub bra , spunându-mi:

P rinte, nu m pricep pe schi a satului unde ar putea fi amplasat biserica. V rog s o marca i dvs. Problema era unde puteam noi s deschidem sulul acela mare de hârtie, f r s fim lua i la întreb ri de cineva. Ne-am retras în ni te tuf ri uri din parcul Consiliului Jude ean, dar i acolo parc era prea vizibil locul. Mi-a venit îns o idee salvatoare, aceea de a intra în holul Magazinului Moldova, unde era foarte mult lume i în felul acesta nu ne-ar fi acordat nimeni aten ie. Lucru pe care l-am i f cut imediat, reu ind astfel s terg vechiul amplasament al bisericii din schi i s însemnez noul loc al bisericii pe care l-am visat i dorit. A fost acela un moment extraordinar pe care l-am tr it la maxim intensitate atunci, dar l-am trait i mai intens, dup ce am aflat c de fapt documentul acela era secret de stat, dup ce am aflat c batrânul Nicolae Gorea a motivat în fa a celui care i-a dat documentul ca în camera respectiv nu vede foarte bine i ar trebui s ias la lumin , ob inând astfel acordul de a ie i pe hol. În momentul în care s-a reîntors la Sec ia de Arhitectur , to i arhitec ii au s rit asupra lui, strigându-i: Domnule e ti incon tient? Î i dai seama ce faci? Unde ai ie it cu document secret de stat? Te-am c utat pe hol i nu erai. Într-un final, a reu it Nicolae Gorea s se scuze i s explice unde este locul de amplasare a bisericii. Dup aceasta, m-am dus imediat i la Primarul comunei pentru a opera aceea i modificare i în schi a care era la nivelul comunei, astfel încât am reu it apoi în foarte scurt timp s intr m pe teren. A fost un moment foarte emo ionant, în primavara anului 1985, când, de comun acord cu cele patru familii, am început s tras m gardul care va delimita spa iul unde se va construi biserica. Îmi r mâne i astazi în memorie, cum enoria ul Tudor Vasile i-a t iat singur, f r nici o ezitare, via pentru a elibera terenul. O dat ob inut terenul, r mânea o alt problem foarte grea, trasarea axelor zidului bisericii. Am profitat de un moment favorabil, la venirea Comisiei de la Arhitectur Jude ului s traseze noul sediu de Poli ie din Pris cani, invitându-i i rugându-i pe membrii comisiei s vin s traseze i axele la locul bisericii, lucru pe care l-au f cut, evident cu asigurarea unui protocol deosebit din partea parohiei. În aceea i zi a venit, s revad locul pentru biserica, Mitropolitul Teoctist, cel care m sf tuise la început s respect locul prevazut în Decret, pentru a nu avea nici un fel de probleme cu autorit ile vremii. Constatând ca am ac ionat cum era mai bine pentru sat i pentru biserica lui Hristos, m-a îmbr i at i mi-a spus: M-ai biruit pân i pe mine! Ai biruit o lupt grea în acest demers al t u i s î i ajute Dumnezeu s duci la bun sfâr it lucrarea! Lucrurile au fost foarte complicate pentru c mi se aduceau diferite acuza ii i amenin ri, se f ceau asupra mea dese presiuni din partea anumitor exponen i ai autorit ilor de stat, mai cu seam din partea Inspectoratului de Stat pentru Culte, pentru a m determina s nu construiesc biserica pe alt amplasament. Pe lânga Decretul 434, exista de asemenea i o cerere a parohiei de amplasare a bisericii în zona demitrofa a satului, lâng cimitir, semnat for at i f r tiin de p rintele paroh Ioan Pîr ac, de tem de a nu mai suferi iar i prin închisorile comuni tilor.

Am inut totul într-o mare tain demersul facut cu Nicolae Gorea, refuzând s vorbesc despre aceasta i s fac în a a fel încât s nu se tie, nici m car de familie sau de cei mai apropia i enoria i. Sigur, au fost momente în care am avut i fric i emo ie i incapacitate de a gestiona poate foarte bine lucrurile, dar consider c toat acea lupt de un an i jumatate care s-a purtat pentru ob inerea locului bisericii în acel context i acea vreme, are în sine o valoare poate egal cu îns i biserica care s-a construit pe acel teren. Lucr rile la acest a ezamânt au început prin trasarea unui gard împrejmuitor, dup care s-a trecut la aprovizionarea cu materiale. i în acest sens, am avut o întreag aventur , pentru ca noi nu puteam aduce pietri , decât în cazuri excep ionale i cu aprob ri de excep ie, lucru care practic îmi era imposibil. Dar m-a ajutat foarte mult IPS Mitropolit Teoctist, care s-a ata at de aceast lupt a mea pentru a construi biserica i m-a secondat i urmarit cu foarte multa aten ie. Astfel, într-o bun zi, la recomandarea IPS Mitropolit, P rintele Andrei, actualul Protopop, care era atunci preot la Bl ge ti, a intervenit printr-o linie de cuno tinte ale sale, i am putut s ob in aprobare de a transporta pietri pe cale ferat de la Siret la Pris cani”. *** Cronica construirii bisericii noi din Prisacani Februarie 1984 - În baza decretului 434/1982 care se referea la construirea noului sistem de hidroameliora ii Sculeni- u ora-Gorban, s-au primit 400.000 lei în cont ca desp gubire din partea statului pentru biserica parohial , monument istoric, ctitorit de mitropolitul Veniamin Costachi, r mas în zona dintre râul Prut i noul dig na ional. Decretul prevedea ca din materialele rezultate în urma demol rii bisericii vechi cu dispozi ia expresa de a începe imediat demolarea. Martie 1984 - Primaria comunic oficial parohiei modul cum trebuiau executate lucrarile i amplasamentul pentru noua biseric - în zona b ltoas de lâng cimitirul satului. Aprilie 1984 - parohia ob ine acceptul a 4 familii - Tudor Vasile, Chiriac Vasile, Costin Ioan i Sula tefanache pentru a dona terenul din loturile lor în folosin aflate în zona central a satului. Iulie 1984 - se începe adunarea de semn turi din partea s tenilor pentru schimbarea amplasamentului pentru noua biseric . Septembrie 1984 - Prima vizit a Î.P.S. Teoctist, înso it de P. Cuv. Mitrofan, Stare ul m n stirii Cet uia. Inuarie 1985 - se accept tacit la nivel jude ean i local modificarea amplasamentului în proiectele i studiile anexate Decretului. Martie 1985 - în terenul pus la dispozi ie de cele 4 familii parohia face noul gard i o parte din organizarea de antier. Mai-Iunie 1985 - se realizeaz aprovizionarea cu materialele necesare pentru construirea funda iei i se efectueaz trasarea pentru amplasarea obiectivului în teren. 10 iunie 1985 - se încep lucr rile de execu ie a funda iei cu o echip de constructori particulari, cu un grup de studen i teologi i cu o larg participare din partea satului. August 1985 - a doua vizit a IPS Mitropolit Teoctist care î i manifest mul umirea pentru locul ales i pentru evolu ia lucr rilor.

Noiembrie 1985 - funda ia este finalizat . Martie 1986 - se încep lucr rile de zid rie în regie proprie i apoi prin cooptarea echipei de constructori din cadrul CAP M ri ei din Suceava, condus de maistrul Mateiciuc Gheorghe i eful de echip Babiuc Dumitru, de fapt vechea echip a D.M.I. Suceava. 5 mai 1985 - a treia vizit a IPS Teoctist, care vine înso it de o delega ie a bisericii Anglicane, respectiv, rev. Samuel van Culin, Secretarul General al Consiliului consultativ anglican i rev. Hugh Wybrew, dinul catedralei anglicane din Ierusalim i de Arhim. Irineu Ilie, întâist t tor al locurilor române ti de la Ierusalim. Noiembrie 1985 - lucr rile ajung la corni a bisericii. Martie-Iulie 1987 - se realizeaz bolta mare i cupolele pe altar i absidele laterale. August-Noiembrie 1987 - se construie te turnul-clopotni pe pridvor. Martie-August 1988 - se realizeaz sistemul de arce, turla mare a bisericii i cupola ei. Iulie 1988 - Prima vizit a P.F. Teoctist Patriarhul României la Pris cani. Septembrie-Decembrie 1988 - se execut i se monteaz crucile, se realizeaz acoperi ul bisericii i o parte din tencuirea exterioar , precum i instala ile electrice interioare. Martie-Septembrie 1989 - se execut tencuirea interioar cu stratul suport pentru pictura în fresc i se încheie tencuirea exterioara. În luna septembrie 1989 P.F. Patriarh Teoctist viziteaz pentru a doua oar antierul i î i manifest dorin a de a participa cât mai curând la sfin irea bisericii. Octombrie-Noiembrie 1989 - se toarn pardoseala armat din interior, se execut i se monteaza ferestrele metalice, se contracteaza i se aduc policandrele din sticla. Februarie-Aprilie 1990 - se execut lucr rile de ipsoserie i ornamenta ii interioare. Mai-Septembrie 1990 - se realizeaz pridvorul pe coloane de la intrare cu echipa Construc ii Feroviare Moldova condus de Ing. Vivi Iatan i Ing. Grosu Dumitru. Octombrie-Noiembrie 1990 - se execut acoperi ul pridvorului i se realizeaz fântâna din fa a bisericii dona ie a trei familii: Costin Ion, Roman Viorel i Pr. Mihai Margineanu. Februarie-Masi 1991 - se efectueaz s p turile i se realizeaza subsolul tehnic din pridvor. Iunie-Iulie 1991 - se cur i se str mut catapeteasma de la biserica veche amenin at de ape, se realizeaz al doilea dig de protejare a acestei biserici. August-Noiembrie 1991 - se realizeaz e afodajul i se monteaz la noua biseric catapeteasma cea veche, obiect de patrimoniu cu valoare istorica i artistica i se execut casa sc rii pentru accesul la cafasul corului. Februerie-Mai 1992 - se realizeaz i se monteaz u ile sculptate de la intr rile în biseric , altar i celelalte u i interioare. Iunie-Septembrie 1992 - se realizeaz mozaicul pe desen ce acoper integral pardoseala bisericii i se instaleaz policandrele din sticl . Octombrie-Noiembrie 1992 - se realizeaz scara de acces spre clopotni i se amenajeaz spa iile-depozit de deasupra bol ii cafasului. Februarie-Mai 1993 - se execut schela i se monteaz clopotele aduse de la biserica veche. Iunie-Iulie 1993 - se execut Sfânta Mas i proscomidiarul cu sp l torul i instala ia aferent . August-Noiembrie 1993 - se execut gardul de la strad pe stâlpi din bolovani de râu i

fier forjat prin participarea efectiv a tineretului din sat. Se execut i se monteaz mobilierul interior realizat de echipa nem ean a maistrului Checheri Vasile. 10 Noiembrie 1993 - preotul Mihai M rgineanu este instalat în func ia de Consilier economic la Centrul eparhial Ia i Martie-Aprilie 1994 - se fac lucr ri de sistematizare pe vertical , cu în l area semnificativ a terenului din zona, se realizeaz aleea betonat de acces pân la biserica i pode ul de la intrarea în incint . Cu prilejul înmormânt rii preotului Pâr ac Ioan se oficiaz de c tre P.S. Calinic Boto neanul prima slujb la noua biseric Mai-Noiembrie 1994 - se realizeaz imprejmuirea cu gard din fier forjat i stâlpi de beton pe toata circumferin a terenului bisericii noi. Ianuarie-Martie 1995 - se str mut tot necesarul pentru slujba la biserica nou i, cu binecuvântarea IPS Mitropolit Daniel, se începe a se sluji Sfânta Liturghie. Biserica Veche ramâne cu destina ia de capel pentru cimitirul ce nu se afl departe de aceasta. Mai 1995 - vizita IPS Mitropolit Daniel la Pris cani. În luna iulie 1996 p rintele Mihai M rgineanu este numit preot II la parohia Toma Cozma din Ia i. Lucr rile de Pictur în fresc au fost realizate sub directa coordonare a P.C. Pr. Iulian Vornicu, instalat în acela i an ca paroh la Pris cani. *** Duminica, 9 noiembrie a.c., a avut loc Sfin irea noii biserici “Sfin ii Arhangheli Mihail i Gavriil”, din localitatea PRIS CANI, jude ul Ia i. Slujba a fost oficiat de Înaltpreasfin itul P rinte Teofan, Mitropolitul Moldovei i Bucovinei i Preasfintitul P rinte Calinic Boto neanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Ia ilor, înconjura i de un impresionant sobor de preo i i diaconi. La finalul Sfintei Liturghii, fostul preot paroh Mihai M rgineanu a primit distinc ia “Crucea Moldava” pentru preo i, iar p rintele paroh Iulian Vornicu a primit distinc ia de iconom stavrofor. “Crucea Moldava” - pentru mireni a fost acordat în semn de gratitudine din partea Mitropoliei Moldovei i Bucovinei, din partea IPS Teofan, domnilor Vasile Tudor, Vasile Stanciu i Viorel Roman. Diploma de onoare “ tefan cel Mare i Sfânt” i alte distinc ii de vrednicie au fost acordate, de asemenea, altor persoane care s-au eviden iat prin jertfa depus la ridicarea i înfrumuse area bisericii din Pris cani. P rintele paroh Iulian Vornicu a oferit IPS Teofan, în semn de mul umire din partea credincio ilor, o icoan cu Sfin ii Arhangheli Mihail i Gavriil, iar PS Calinic Boto neanul a primit o icoan cu Maica Domnului. Liturghia arhiereasc a fost urmat de masa festiv organizata la ora 13.30 la coala generala Pris cani. Seria manifest rilor a continuat prin mai multe activit i culturale i sportive organizate de Prim ria Comunei Pris cani. Foto de la Slujba de Sfin ire: Valentin Burlacu. Celelalte Foto - din Arhiva proprie a Parohiei Pris cani, realizat de P.C. Pr. Mihai M rgineanu.