Holera Aviara: Uhaci Elena Facultatea De Biotehnologii Anul 4 - Bmv

Holera aviara

•UHACI

ELENA •FACULTATEA DE BIOTEHNOLOGII •ANUL 4 - BMV

Definitie, etiologie Pasteureloza (holera) aviara este o boala septicemica grava ce afecteaza pasarile domestice, salbatice si de agrement, producand enzootii si epizootii.  Boala raspandita pe toata suprafata globului, cu o incidenta mai mare in zonele calde si temperate.  Este produsa de Pasteurella multocida, subsp. multocida,,septica si gallicida.  Celelalte specii ale genului Pasteurella (gallinarum, haemolytica) se izoleaza uneori din afectiuni respiratorii, septicemice si genitourinare la puii de gaina, rata, curca si alte specii, dar infectiile produse de acestea nu se aseamana anatomo-clinic cu holera aviara si nu produc pierderi economice importante. 

Epidemiologie

    

Infectia naturala poate afecta toate speciile de pasari domestice si salbatice. Receptivitate crescuta: gastele,ratele, curcile si bibilicile in varsta de peste 2 luni. Susceptibilitatea masculilor si a palmipedelor pare a fi mai mare decat a altor pasari. Surse principale de infectie: Pasarile bolnave elimina pasteurele prin secretii si excretii; Pasarile sanatoase, purtatoare si eliminatoare de lunga durata; Pasarile salbatice – contribuie la raspandirea holerei; Cadavrele pasarilor moarte de holera, resturi de abator insuficient sterilizate; Mamifere purtatoare de pasteurele de tip aviar (porci, iepuri) Surse secundare : furajele contaminate, apa (inclusiv balti, iazuri), adaposturi, padocuri.

Epidemiologie 

 

 



Cai de contaminare : respiratorie, digestiva, transcutanata Factori favorizanti: sexul, varsta (puii pana la varsta de 2-3 luni sunt rezistenti), conditiile zooigienice: frigul, umezeala, schimbarile bruste de temperatura, microclimatul deficitar, furajarea necorespunzatoare stresul legat de vaccinari, transport, etc. stresul de indopare, administrarea hormonilor steroizi, In functie de patogenitatea tulpinilor infectante si de receptivitatea pasarilor, se pot intalni epizootii de tip exploziv, cu morbiditate si mortalitate de pana la 80100%, sau focare endemice cu mortalitate de numai 1030%, dar cu caracter trenant.

Tablou clinic  





   

Perioada de incubatie = 1-4 zile. Forma supraacuta, septicemica (fulgeratoare, apoplectica hipertoxica) – debuteaza cu febra (43-44⁰C), somnolenta, cianoza crestei si barbitelor; Pasarile stau retrase, ghemuite, cu aripile lasate, se deplaseaza greu Prezinta anorexie, polidipsie, indigestie ingluviala, din cioc si din nari se scurge un lichid spumos, cu particule alimentare, urat mirositor. Respiratia este accelerata, dispneica si zgomotoasa. Pasarile cad in decubit, prezinta cateva convulsii si mor in cateva minute sau ore de la debut, in 100% din cazuri. De cele mai multe ori, pasarile sunt gasite moarte fara sa se fi observat semne clinice de boala. Aceasta forma este mai frecventa la palmipede.



Dispnee



Secretie cu aspect filant la nivelul ciocului





Cianoza crestelor si barbitelor

Pulmon (curcan infectat cu P.multocida) – pneumonie, exsudat fibrinos pe suprafata pleurala.



Leziuni hemoragice in intestin

Tablou clinic     

    

Forma acuta – cea mai des intalnita. Debuteaza cu abatere, somnolenta, inapetenta, polidipsie. Pasarile prezinta creasta si barbitele sunt cinaotice, temperatura creste pana la 43⁰C; Pasarile bolnave au perioade de remisie aparenta, urmate de agravarea semnelor clinice. Prezinta tulburari digestive – indigestie ingluviala (masele alimentare pot fi regurgitate, amestecate cu un lichid filant), diaree spumoasa cenusieverzuie, ulterior hemoragica cu fragmente de mucoasa intestinala necrozata de culoare alb-cenusie; Respiratia este accelerata si zgomotoasa, datorita prezentei unui mucus vascos in caile respiratorii; Pasarile slabesc, nu se mai pot ridica, prezinta spasme si convulsii. Moartea survine in 12 ore, cel mult 3 zile de la debut, in 90-95% din cazuri. Este precedata de cateva miscari convulsive si un tipat scurt. Pasarile care supravietuiesc raman cu diaree care persista mai multe saptamani, ducand la cahexie. Terminarea bolii poate fi moartea sau trecerea in forma cronica.





Ficat marit in volum

Hepatita necrotica miliara



Peritonita vitelina asociata rupturii foliculilor ovarieni



Hiperemia foliculilor ovarieni



Hemoragii in mucoasa intestinala



Congestie si hemoragii in lumenul intestinal

Tablou clinic  Formele

subacuta si cronica –

evolutie mai lenta;  Anemie, diaree, slabire progresiva, apetit capricios.



Infiltratie celulara in camera anterioara a globului ocular





Torticolis

Edemul barbitelor

Diagnostic 









Este usor de stabilit in focarele cu forme tipice de boala (supraacute si acute), pe baza datelor epizootologice si anatomoclinice : boala enzootica, relativ sezoniera, cu izbucnire spontana, comuna mai multor specii, afectand de preferinta adultele. Confirmarea se face prin examene bacterioscopice, bacteriologice, bioproba pe gaini. Se realizeaza frotiuri din ficat sau lichid din cavitatea pericardica, colorate cu albastru de metilen, in care pasteurelele se pun usor in evidenta. Insamantarile pe medii uzuale, efectuate din maduva unui os lung sau din ficat, permit obtinerea de culturi pure, care se identifica apoi prin procedee biochimice. Bioproba – pe soarece si pasari – tulpinile izolate omoara constant animalul de experienta la titruri ridicate.

Profilaxie, combatere Profilaxie nespecifica: respectarea conditiilor de microclimat, achizitionarea de pasari din unitati indemne, carantina profilactica, urmarirea permanenta si sistematica a starii sanitar-veterinare a efectivelor  Profilaxie specifica – vaccinarea cu tulpini izolate din focar in zona de supraveghere sanitar-veterinara sau cu tulpini PMCU (inactivate si adjuvantate – asigura o imunitate de pana la 45%). 

Bibliografie  



 

Tudor Perianu – “Tratat de boli infectioase ale animalelor – Bacterioze”, editura Universitas XXI, Iasi, 2011 I. Bercea, Al. Mardari, R. Moga Manzat, M. Pop, A. Popoviciu – “Boli infectioase ale animalelor”, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti; V. Volintir – “Boli infectioase ale animalelor domestice”, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti; Radu Moga Manzat – “Boli infectioase ale animalelor – Bacterioze”, Editura Brumar https://www.lumeasatului.ro/stiri-agricultura/zootehniemedicina-veterinara/3701-holera-aviara.html