Facultatea De Drept Anul Ii Drept Financiar Si Fiscal-1

Drept financiar si fiscal-Curs I Notiuni: -pt.realizarea functiilor si sarcinilor sale,statul are nevoie de fonduri banesti care se formeaza pe baza P.I.B.-ului prin distribuirea si redistribuirea venitului national -relatiile economice exprimate valoric care apar in procesul repartitie si circulatiei produsului intern brut rep.rel.financiare -se poate spune ca rel.fin.apar ca urmare a transferurilor fondurilor obtinute in economie catre diversi beneficiari,fie fara echivalent si cu titlu rambursabil,fie in conditii de rambursabilitate in scopul satisfacerii nevoilor gen.ale.soc. -aceste categ.de rel.soc.alcatuiesc finantele publice -stiinta fin.pub.trebuie privita ca o stiinta ec.dat.folosirii cu precadere de catre stat a mijloacelor financiare pt a intervene in domeniul ec.,cat si ca stiinta politica intrucat foloseste tehnici fin.pt.a intervene in dom.rel.sociale,familiare.etc Rel.financiare care alcatuies siinta finantelor sunt reglementate de catre dr.financiar. Dr.financiar poate fi definit ca ansamblul unitary de n.jur.care reglementeaza rel.financiare de formare.de administrare,intrebuintare si control a resurselor fin.pub.apartinand statului,colectivitatilor locale si inst.publice Ca stiinta,numerosi autori trateaza Dr.financiar ca un tot unitary de rel.fin.si fiscale,alti autori separa dr.fin.de dr fiscal tratand fiscalitatea ca o categ.distincta de rel.financiare obisnuita -majoritatea autorilor considera ca fiscalitatea este o componenta a rap.jur.de dr.fin.si este tratata in consecinta. Norma jur.de dr.fin.: Este o regula generala unitara si obligatory care este intarita de forta coercit.a statului. Izv.dr.fin.: a)Constitutia-legea fundamentala in care sunt mentionate principiile de urmarire,incasare,stabilire a inpozitelor,taxelorsi alte contributii datorate statului -prin Const.sunt stabilite inst.fundamentale ale statului care urmaresc incasarea taxelor b)Legea-pana la aparitia C.F.si modif. C.F.rel.finan.erau reglementate prin intermediul legilor publice si a legilor locale si a ordonantei si a ordonantei de urgenta -erau cazuri in care impozitele si taxele erau reglementate prin numeroase ardonante.,hot.de guv. -o serie de regl.erau contrdictorii fapt ce a det.unirea ord.si hot.in C.F. -prin lege se reglementeaza anumite domenii eco.-fin.,reglementarile din aceste acte norm.fiind considerate regl.generale -hot.de guv.si ordinele minist.finantelor pub.sunt izv.de dr. fin. Scopul acestora fiind doar de interpretare a legilor financiare c)Hotararea Consiliului local -aceasta reg.domeniul finantelor pub.locale,fiind emisa insa cu respectarea stricta a principiilor mentionate in legea fin.publice 1

-hot.Consiliilor locale sunt obligatorii pt. colectivitatile loc.si prevad de regula interdictii si drepturi in utilizarea creditului bugetar,atat a creditului obt.din resursele loc.cat si a celor obt.din bug.pub.nat. -interdictia se refera la neutilizarea creditelor bugetare de la un capitol la alt capitol,de la un om bugetar la alt om bugetar,etc Raportul jur.de dr.fin.: *rep.acele relatii sociale reglementate de normele jur.financiare -izv.rap.jur.de dr.fin.sunt faptele jur.reprez.de evenimente si de actiunile umane -subiectele rap.jur.fin.sunt constituite din subiecte active si sub.pasive -o caracteristica principala a rap.jur.de dr.fin.este inegalitatea intre sub.activ sic el pasiv -sub.activ este rep.de catre stat,instit.pub.,colectivitatile locale -sub.pasiv este rep.de catre contribuabili(pers.fiz.sau jur.) -in rel.dintre cele doua subiecte,sub.activ are numai drepturi,iar sub.pasiv are de regula numai obligatii -institutiile publice-este pers.jur.,o organizare de sine statatoare cu economie propie care utilizeaza credite bugetare -credit bugetar = fondurile bugetare care sunt repartizate fiecarui ordenator princip.,secund sau tertiar de credite din bug.national -ordonator principal = ministere si inst.pub.de sine statatoare (inst.de cercetare,de invatamant) -ordonator secundar = inst.bugetare care se afla in subordinea ministerului si primeste de la acesta crd.bugetare -ordonator tertiar = subordinea ord.sec.si primeste crd.bug.de la acesta Curs II Activitatea fin.a statului -statul participa la active.ico.-fin.prin asigurarea codrului legislative de desfasurare a active.eco.,cat si prin intermediul agentilor eco.cu capital de stat -activ.fin.a statului este totusi redusa,limitatade: a)economia de piata ale carei legi reglementeaza active.eco.a acestora b)este limitata de activitatea relativitatile relative restranse a organelor administratiei centrale si locale si reg.autonome a caror activitate este in scadere --cea mai ampla implicare a statului in activitatea fin.este legata de repartizarea fondurilor bugetare,unitatilor administrative locale si centrale prin sistemul fiscal cat si prin credite guvernamentale -aparatul fin.al statului este format din organelle de specialitate cu atributii in domeniul relatiilor financiare -… aparatului fin.pot fi impartite in: *organe de stricta specialitate cu competenta speciala (min.de finante,garda fin.,curtea de conturi) *org. cu competenta generala in domeniul fin.care pot fi impartite in: a)organe centrale (parlamentul,guvernul,ministerele) 2

b)org.teritoriale (directiile finantelor pub.,adm.financiare si sectiile judetene si regionale ale garzii financiare) Moneda si functiile ei -in literature de specialitate exista numeroase controverse cu privire la notiunea de moneda si la aparitia ei Prin moneda este desemnat orice bun acceptat ca instrument de schimb,atat de creditor cat si de vanzator in operatiunile comerciale. -moneda in forma ei clasica este un disc metalic cu greutate determinata fiind utilizata ca mijloc de circulatie,ca mijloc de plata si ca mijloc de tezaurizare -moneda poate fi definite ca instrument de schimb,de plata si tezaurizare utilizata in activitatile economice in active.de produse si servicii. Functiile monedei: 1.Functia de evaluare a valorii economice: -prin intermediul monedei se masoara valori materiale ,se exprima preturile,puterea de cumparare si creditul -cand moneda este marfa fiind turnata din metal pretios ea are valoare intriseca si are o putere de cumparare corespunzatoare acestei valori -cand rep.doar un semn,ea are valoare corespunzatoare marfurilor ce pot fi achizitionate in schimbul ei 2.Functia de mijlocire a schimbului de bunuri si servicii: -moneda serveste ca mijloc de circulatie pt.marfuri,ea insasi fiind o marfa intermediara 3.Functia de mijlocire a platii: -moneda dobandeste calitatea marfa legala pt.a fi utilizata in circulatie sau pt.lichidarea unei datorii -ea este utilizata la efectuarea oricarei plati de catre oricare dintre sub.de drept indifferent de categ.de marfuri si servicii 4.Functia de mijlocire a creditelor: -creditul fiind o modalitate de transmitere a unei puteri de cumparare astfel incat el poate fi privit ca un imprumut de moneda 5.Functia de mijlocire a economiilor -disponibilitatile temporare ale populatiei se pot valorifica prin intermediul modei in acest mod,moneda transforma un capital care poate fi utilize in cirulatia monetara 6.Functia de tezaurizare: -cu ajutorul monedei se pot pastra si transfera valorile care se cer mentinute in timp pe o perioada destul de indelungata

3

Relatia bani-moneda: Istoric notiunea de moneda a aparut mult mai tarziu decat ceea de bani si anume atunci cand s-a trecut de la sistemul de schimb bazat pe metale pretioase la lingourile marcate -prin bani se exprima intreaga varietate a instrumentelor care masoara valoarea marfurilor,mij.circulatia si plata sau care alcatuiesc rezervele in relatiile economice -bani se manifesta prin moneda sau prin bani script,biletele de banca,etc. -bani sunt mai cuprinzatori decat moneda -moneda este concretizata sub forma pieselor metalice Aparitia monedei: -exista mai multe teorii,dar semnicative prin importanta ipotezelor emise sunt: a)Ipoteza economica-este teoria conform careia moneda a aparut ca mijlocitor a schimbului,aparitia ei datorandu-se nevoii comunitatilor umane de a intrebuinta un bun care sa inlesneasca schimburile de marfuri. b)Moneda etalon de valoare: -aparitia monedei s-a datorat necesitatii utilizarii unui instrument de masurare a valorii bunurilor -moneda ca etalon de valoare a fost utilizata de societatile umane in activitatea de troc. c)Ipoteza religioasa: -pornind de la animalul sacru folosit ca mijloc de plata in rel.cu divinitatea,trecand la etalonul care simboliza animalul si care era utilizat in scopul achizitionarii prin schimb a bunurilor consumate d)Ipoteza patrimoniala:ipoteza romaneasca -la baza originii monedei a stat instinctul uman de a poseda si a dobandi cantitati cat mai mari de produse care depaseau necesitatile consumului si de aici necesitatea de economisire a unui bun Categ.de monede existente in circ.baneasca: 1.Moneda efectiva-reprezentata de semnele monetare utilizate in circulatia cu numerar fiind confectionata atat din metal cat si de hartie. 2.Moneda conventionala: -rep. O unitate de cont cu caracter international fara o existenta materiala utilizata de grupari de state in scopul exprimarii valorice a schimburilor,a tranzactiilor dintre acestea. 3.Moneda de calcul: -este o moneda etalon care are functia de masurare a dr.si obligatiilor reciproce dintre parti. 4.Moneda bancara: -moneda scripturala,care nu se vede,doar se percep functiile sale -acesti bani nu au existenta materiala ci au o existenta scriptica in conturi bancare 5.Moneda de credit(bancnota): -este folosita in procesul cresterii ec.nationale -sub denumirea generala de titlu de credit,banii de credit sunt mijlocitori ai schimbului 4

6.Moneda electronica(cardul) -pt.prima data moneda a fost creata de firma Philiph care a lansat in circulatie un portofel electronic care inlocuia platile in numerar cat si carneturile de cecuri Monede internationale: -pana la primul razboi mondial sist.monetare s-au bazat pe etalonul aur: *continutul de aur al unei monede se stabilea prin lege *monedele se comparau intre ele utilizand paritatea monetara -1944-bazele primului sist.monetar international -pt. Ca acest sist.sa functioneze s-au creat 2 institutii 7.Fondul international monetar: -incepand din 1971 sist.etalon aur devize a fost inlocuit de sist.devize -devize:DST , ECU DST-este utilizata ca devizie in relatiile internationale ECU era folosit numai intre tarile europene Introducerea monedei unice in Europa respectiv inlocuirea ECU-lui cu EURO s-a realizat in 1995 -introducerea acestei monede are avantajele: *factor de stabilitate a preturilor si de consolidare a cursului valutar *a fost eliminata diferenta in privinta ratei dobanzelor *a fost eliminat riscul valutar,modificari care apareau la fluctuatiile de curs valutar Curs III Circulatia monetara -este un proces al schimburilor de marfuri efectuat prin intermediul banilor care det.transformarea marfurilor in bani si apoi a banilor in marfuri -deosebirea care exista intre circ.monetara si circ.baneasca este det.de deosebirea dintre bani si moneda respectiv circ.monetara este inclusa in circ.baneasca -circ.monetara este alcatuita din: *circ.cu numerar *circ.fara numerar -de-a lungul timpului circ.cu monetar a fost intr-o continua scadere la circa 15%,iar in tarile dezvoltate sub 5% -locul circ.monetare a fost luat de bani scripturali sau de card -circ.monetara are in continut 3 modalitati,respectiv: a)vanzarea si cumpararea marfuriilor si serviciilor cu ajutorul numerarului b)vanzarea si cumpararea marfurilor si serviciilor prin credit c)vanzarea si cumpararea marfurilor si serviciilor in activitatea de comert exterior -circ.monetara are urmatoarele functii: a)functia de dezvoltare si perfectionare a sist.monetara 5

b)functia de emisiune monetara -pt.realizarea functiilor sale circulatia trebuie sa tina seama de urmatorii factori economici: a)circ.marfurilor si serviciilor pe plan intern si international b)preturile interne si internationale c)situatia balantei de pret externe d)situatia economica a tarii e)puterea de cumparare a monedei f)situatia valutar monetara pe plan mondial -acesti factori afecteaza cu prioritate masa monetara Masa monetara rep.ansamblul mijloacelor monetare care sunt necesare pt.efectuarea tuturor platilor existente in economie la un moment dat respectiv existente in sfera circulatiei -structural masa monetara are urmatoarea componenta: a)disponibilitatile monetare in care intra moneda iluzionara,depozite la vedere,bile de banca,etc b)disponibilitatile vasimonetare (depozite la termen,conturi bancare) Ca surse de constituire a masei monetare pot fii: -aurul si devizele -creditele acordate tezaurului -creditele acordate economiei Analiza masei monetare conduce la doua aspecte: a)moneda care se exprima prin numerar b)moneda de cont Fondul monetar international a stabilit pt.toate tarile afiliate acestuia ca masa monetara are in componenta urmatoarele agregate: 1.Agregatul M 1-includ numerarul si depunerile la vedere 2.Agregatul M2-cuprind M1+ depunerile la termen 3.Agregatul M3-cuprinde M2+depunerile la casele de economie 4.Agregatul M4-cuprinde M2+ certificatele de depozit negociabil 5.Agregatul M5 – cuprinde M3 + certificatele de depuneri negociate Derularea in conditii de normalitate a procesului de schimb al marfurilor si serviciilor si asigurarea unei stabilitati a masei monetare trebuie stabilita suma de bani necesara circulatiei monetare Suma de bani necesara circ.monetare reprezinta un ansamblu de preturi ale marfurilor si serviciilor vandute si incasate a platilor scadente influentate de preturile marfurilor si serviciilor vandute pe credit sau compensatie toate acestea in functie de viteza de rotatie a banilor Uit.de rotatie a banilor exprima nr.de tranzactii la care serveste o unitate monetara intr-o perioada de timp. Aceasta este influentata de cantitatea de bani aflata in circulatie cat si de stabilitatea social politica. Circ.masei monetare este supusa reglementarilor juridice care in totalitatea lor alcatuiesc sistemul monetar Un sistem monetar trebuie sa precizeze unitatea monetara,paritatea acestuia,modul de punere in circulatie a monedei metalice,emisiunea de bancnote. 6

Literatura de specialitate face referire la 2 sisteme monetare: a)sist. Monometalist-in care masa monetara este alcatuita numai dintr-o moneda de aur,argint sau platina care imbraca rolul de echivalent general b)sist.bimetalist in care masa monetara este exprimata sub 2 forme(aur,argint) Sist.monetar care s-a aplicat pana in 1944 a fost si el bazat pe aur,iar in perioada 1944-1970 a fost bazat pe aur-devize. Criza dolarului american din 1970 a det.aparitia sist.monetar al cursurilor globale,cursuri care se calculeaza in raport de un cos valutar fie in functie de dr.speciale de tragere DST. In Europa dupa 1999 a actionat sist.monetar al monedei unice(Euro) Emisiunea monetara cuprinde totalitatea operatiunilor efectuate de banca centrala a unei tari (si de MIF),operatiuni ce constau in baterea monedei,stocarea acesteia ,emiterea,punerea in circulatie,retragerea din circulatie a bancnotelor si monezilor,dar si formarea de bani script. Astazi in Romania singura institutie care emite monezi este BNR.A fost infiintata in aprilie 1880 prin legea bancara din 1890 s-a adoptat sist.banesc al leului cu un continut in aur de 0,290 aur fin. Dezvoltarea schimbului de marfuri a impus si emiterea unor monezi din nichel in anul 1905 si a bancnotelor de hartie in anul 1928. Legea din 1929 –scade continutul de aur al leului la 0,009g aur. Inflatia galopanta ce a urmat acestei reforme monetare a impus aparitia unei noi monezi de aur respectiv modificarea continutului in aur al leului la 0,005g aur fin,iar incepand din anul 1954 pana in prezent,reforma din acest an(1954) a stabilit continutul in aur 0,148112. Legea 101/1998 a prevazut statutul banci nationale cat si conditiile de emisiuni monetare. Stabilitatea si echilibrul monetar -masa monetara este supusa influentei unor factori de natura economica dar si unor factori demografici si sociali -pt. A vorbi de o stabilitate monetara monetara trebuie sa facem referire la puterea de cumparare a unei unitati monetare care este data de volumul de marfuri si servicii ce pot fi achizitiona de aceasta unitate intr-o perioada de timp - pemtru a stabili mai corect puterea de cumparare sunt necesare doua conditii: a) alegerea indecilui de pret b) calcularea corecta a acestui indice Stabilitatea monetara coincide cu echlibrul intre cererea solvabila si productia de bunuri si servicii - in stab monetara influentele de natura economica au o pondere hotaratoare dar sunt situatii de exceptie cand factorii de natura politica sau militara pot determina un dezechilibru monetar si chiar o modif substantiala a paritatii monetare - toti acesti factori pot genera si devalorizarea monetara care consta in reducerea globala a valorii paritare a monedei internationale - valoarea paritara este data de continutul valoric al unitatii monetare reprezentat de aur, alte monezi sau un cos de valuta 7

- literatura de specialitate a delimitat mai multe tipuri de devalorizare: a) devalorizare explicita ca fiind o masura luata de stat la intervale mari de timp b) devalorizarea implicita – un proces continuu si presupune deprecierea monetara - indiferent, devalorizarea poate sa fie: *totala- atunci cand nivelul puterii de cumparare a monedei a ajuns sa fie atat de scazut incat aceasta constituie o piedica pt. indeplinirea functiilor monetare, situatie in care solutia este inlocuirea vechii monezii cu una noua (reforma monetara) * devalorizarea partiala este rezultatul reducerii valorii paritare a unitatii monetare in raport cu alte monede de referinta, in acest caz se poate ajunge la schimbul unor semne monetare - echilibrul monetar respectiv dezechilibrul monetar sunt conditiile care avantajeaza sau dezavantajeaza puterea de cumparare a monedei sunt factri care genereaza inflatie sau defflatie. CURS IV CONTROLUL FINANCIAR Un agent economic este supus continu legilor de piata,legi care sunt intr-o continua modificare. Administratorul unui agent economic trebuie sa cunoasca factorii care influenteaza desfasurarea activitatilor economice si masurile care trebuie intreprinse pt.a inlatura fenomenele negative. Trebuie sa cunoasca in permanenta raportul dintre cerere si oferta. Informatiile cele mai pertinente si credibile le asigura controlul. Dar inainte de a recurge la control, administratorul trebuie sa cunosca acei factori interni care influenteaza desfasurarea productiei, respective factori de natura sociala , de natura demografica, clientii cu care lucreaza , precum si furnizorii , bancile, precum si facorii internationali care pot sa influenteze productia. Dupa aceasta etapa managerul solicita informatii de la controlul financiar propiu stabilindui acestuia obiectivele de control . Controlul poate sa fie intern, ( un control analitic) fiind privit ca un autocontrol , un control extern ( un control sintetic ) care se efectueaza de partenerii cu care vine in control in diverse relatii economice si un control al statului ( un control public ), efectuat de diferite organism de control , specializate. Cele trei aspect sunt cunoscute ca tripla semnificatie a controlului reflectand modalitatile de control ale acestuia. • Formele controlului: Controlul poate fi privit sub urmatoarele aspect:e : a) Dupa momentul exercitarii controlul poate fi: 1) Control financiar – preventive 2) Control operativ – current 8

3) Control ulterior b) Dupa modul de organizare: 1) Control financiar preventiv 2) Control financiar propiu c) Dupa organelle care il exercita: 1) Control al ministerului finantelor publice 2) Control al agentiei generale de control ( fosta autoritate nationala de control ) 3) Control al curtii de conturi d) Dupa natura lui: 1) Control de conformitate 2) Control de performanta

A1) controlul financiar preventive: Este organizat prin decizia conducatorului agentului economic sau prin conducerea institutiei publice. In decizie se mentioneaza operatiunile supuse controlului, respective : • Caracterele comerciale si civile • Platile in natura si in lei • Alte operatiuni patrimoniale pe care conducatorul unitatii considera ca trebuie supuse controlului financiar preventive. Din inasasi denumirea lui controlul financiar preventive se eectueaza inainte de realizarea operatiunii eco – fin. Ordonanta 119/99 cu modificarile respective a prevazut principalele operatiuni care trebuie supuse controlului preventive dar si conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca persoana care exercita acest control si anume aceasta trebuie sa efectueze inregistrari in evident contabila. In practica se intalneste urmatoarea situatie : controlul preventive se exercita de catre contabilul sef sau de directorul economic si se considera ca acestia nu efectueaza inregistrari in evidenta contabila, lucru total gresit, intrucat prin semnarea bilantului contabil , contabilul sef sau directorul economic si-a insusit toate operatiunile inregistrate in evident contabila si in acest mod prin semnatura pe care a acordat-o a fost de accord cu efectuarea operatiunilor dar nu cu prevenirea lor. 9

Regula este ca viza de control financiar preventiv sa fie acordat din cadrul serviciului financiar de o persoana care nu efectueaza inregistrari in contabilitate. Viza de control financiar preventive se acorda pe operatiunile cuprinse in decizie , inainte de ordantarea platilor organizate de conducatorul agentului economic sau cel al institutiei publice ( director general sau minstru ). Pana la aparitia ordonantei 119/99 controlul financiar preventive s acorda la ardonatorii principl ali de credite delegatii curtii conturilor. Acestia realizau dupa efectuare ordonantei de catre ordonatorul principal (ministru). In felu acesta se asigura o viza corecta si reala , inrucat delegatul curtii de cnturi nu era salariatul ministerului. Refuzul de viza presupunea automat ne efetuarea operatiunilor. De la 1999 delegatul care acorda viza de control financiar preventive este salariat al minist. Fin., ia r acesta avizeza innainte de ordonantarea platii dispuse de ministru. Este usor de inteles ca in acest mod ministrul poate sa dispuna, pe propria raspundere, realizeza realizarea operatiunii. Astfel ca, nu intotdeauna viza de control este cea reala si corecta. Din aceste considerente ord. 119/99, cat si legea 94/92 urmeaza intro etapa viitoare de a fi modificata si completata pt inlaturarea disfunctionalitatilor ce se pot ivi in realizarea operatiunilor economice. A2) Controlul operativ-curent Din insasi denumirea lui este acel control care se efectuiaza odata cu operatiunea economic-fin. Organizarea acestuia se face,atat prin decizia a conducatorului entitatii sau se organizeaza de la sine. A3) Controlul ulterior Se org.prin decizie a conducatorului entitatii,in care sunt cuprinse principalele obiective de control,stabilite in funct.de domeniul de verificare. Controlul ulterior se organizeaza si prin legile si actele normative de infiintare a institutiilor specializate de control financiar. Acest control se realizeaza dupa efectuarea operatiunilor economice si in mod obligatoriu,trebuie sa priveasca urmatoarele : • Faptele care a adus prejudicii actv.ec. • Consecintele economic-financiar a acestor fapte • Pers.raspztr. • Legea incalcata • Foctorii care au contribuit la producerea prejudiciului Sist.de control romanesc consacra,de regula,controlul ulterior care este prevazut in actele de infiintare ale institutiilor de control. Foloasele nerealizate pana la codul fiscal cuprindea penalizari,majorari si drepturi. B2) Control financiar propriu 10

Este org.prin decizia conducatorului entitatii,are prevazute in aceasta decizie obiectiva,care se refera : • Asigurarea integritatii si existentei bunurilor material si banesti • Utilizarea cu respectarea legislatiei a fondurilor ridicate de la buget sau a fondurilor stabilite prin bugetul de venituri si cheltuieli proprii In sist.bancar mai sunt cuprinse si obiective legate de managementul riscurilor. Controlul financiar propriu poate stabili atat rasp.materiala cat si rasp.civila sau penala,valorificarea fiind insa diferita. Astfel,in cazul in care faptele constatate intrunesc elementele raspunderii materiale,conducatorul entitatii in termen de 60 de zile este obligat sa evite in ordin sau decizie pt.recuperarea prejudiciului.

Obiectivele controlului financiar propriu nu sunt limitative,acestea putand fi completate la dorinta conducatorului agentului economic sau ordonatorului de credit,in functie de procedura de control ce urmeaza a fi aplicata. C1) Controlul efectuat de ministerul finantelor publice

Acest control se efectuiaza prin intermediul directiilor de control al finantelor sau prin agentia nationala de administrare fiscala,precum si prin garda financiara

Raspunderea juridica Sa existe faptuitor

Sa prejudiciu Legatura cauzalitate faptuitor

Rasp.materiala

Sa existe faptuitor dar acesta trebuie sa fie salariat al agentului ec. existe Sa existe prejudiciu,adica paguba (valoarea de inlocuire) de Legatura de intre cauzalitate si

Rasp.civila

Rasp.penala

Sa existe faptuitor Sa existe faptuitor dar acesta sa nu fie indifferent ca e sau salariat nu salariat Sa existe prejudiciu,adica paguba+folosul realizat Legatura de cauzalitate 11

Sa existe prejudiciu (paguba+folosul nerealizat) Legatura de cauzalitate dintre faptuitor si

prejudiciu Fapta trebuie sa fie Fapta sa fie ilicita Fapta ilicita ilicita Sa existe vinovatie Sa existe vinovatie Vinovatie

prejudiciu Fapta ilicita Vinovatie,dar acesta sa prezinte pericol social

Directiile de control a finantelor publice verifica modul in care au fost allocate si utilizate subventiile si creditele bugetare,precum si modul in care au fost utilizate si constituite fondurile la dispozitia regular si societatilor cu capital de stat. Organelle de control apartinand ANAF-ului verifica modul in care au fost achitate impozitele,taxele si alte contributii datorate bugetului de stat,bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale. Garda financiara efectuiaza un control inopinant asupra modului in care se respecta legislatia financiara in domeniul TVA-ului,accizelor,taxelor vamale,etc. Este singurul organ al carui act de control nu are titlu executoriu. C2) Agentia generala de control Este fosta autoritate nationala de control. Este o institutie care este subordonata cancelariei si are atributii atat in domeniul privatizarii si postprivatizarii , cat si a modului in care sunt puse in aplicare ordinile si deciziile ministrilor si a primului ministru. CURS VI………(continuare curs 6) • Nota de constatare bilaterala: E actul de control care se incheie de organele de control financiar cu ocazia verificarii unor unitati fara personalitate juridica sau cu ocazia verificarii ordonatorilor secundari si tertiari de credite. Continutul ei este asemanator cu cel al procesului verbal de control,deosebirile constand mai mult in valorificarea deficientelor inserate si instrumentate de organele de control. De regula notele de constatare sunt anexe la procesul vb.de control. In cazul in care controlul se efectueaza la nivelul unui agent economic care are personalitate juridica si gestiune economica proprie,actele de control care se intocmesc la nivelul sucursalelor si filialelor sunt notele de constatare. Se numeste nota de constatare bilaterala pt.ca sunt semnate si insusite,atat de organul care efectueaza controlul,cat si de organele controlate. 12

In situatia in care,in urma controlului efectuat,nu s-au constatat deficiente,notele de const.intocmite sunt unilaterale,in sensul ca acestea sunt semnate numai de catre organele de control. • Rapoartele de control: Sunt acte care se intocmesc de catre Curtea de conturi cu ocazia verificarii contului anual de executie,deci cu ocazia verificarii institutiilor publice. Continutul raportului este acelasi cu cel al procesului vb.de control,cu deosebire ca acesta nu se semneaza,decat de organele care efectueaza controlul. # Cand verificarea contului de executie s-a efectuat pe parcursul executiei bugetare,actul de control care se intocmeste este procesul vb.de control si nu raportul de control. Rap.de control se valorifica prin transmiterea lui spre analiza la un complet format din 3 consilieri de conturi,care emit o incheiere putand stabili urm.: - descarcarea de gestiune sau transmiterea actelor pt.refacere si completare. In cazul celorlalte acte de control,valorificarea consta in transmiterea actelor la instantele civile sau penale,dupa caz. • Raportul de inspectie fiscala: Este actul de control care se intocmeste de Administratia Nat.a Finantelor (ANAF)cu ocazia verificarii modului in care sunt achitate obligatiile fata de buget,respectiv a impozitelor,taxelor si contributiilor. Spre deosebire de celelalte acte de control,rap.de inspectie fiscala presupune o procedura prealabila. Astfel,organul de inspectie instiinteaza entitatea controlata despre perioada de efectuare a controlului,obiectivele de control si documentele supuse controlului. Dupa realizarea acestei proceduri se trece la controlul propriu-zis,rap.de inspectie avand acelasi continut ca si procesul vb.de control,cu deosebirea ca in partea de final se mentioneaza modalitatea de contestatie,precum si caile de atac in cazul in care contestatia nu a fost rezolvata pe cale ...... Organele de control instrumenteaza rasp.materiala,civila si penala,dar si rasp.contraventionala sau disciplinara. INFLATIA Pt.efectuarea multiplelor operatiuni economice,atat pers.jur.cat si pers.fiz.trebuie sa dispuna de anumite sume de bani,desfasurarea normala a vietii economice fiind posibila numai atunci cand intre masa banilor aflati in circulatie si volumul de bunuri si servicii exista un echilibru valoric. • Factorii (cauzele) care conduc la realizarea unui dezechilibru intre cele doua parti sunt: 1.Deficitul bugetar 13

Pt.a acoperii diferenta dintre veniturile si cheltuielile bugetare,statul, pt.a-si acoperi integral cheltuielile,recurge la un imprumut la Banca Centrala. Acest lucru are ca efect cresterea cantitatii de bani aflati in circulatie in rap.cu nevoile pietii si cu valorile bunurilor si serviciilor. 2.Creditul bancar Lipsa banilor,atat in cazul pers.fiz.cat si pers.jur.,banii necesari pt.desfasurarea activitatilor economice sau pt.acoperirea nevoilor de consum determina apelarea la credite bancare. Cresterea volumului de credite bancare det.cresterea banilor aflati in circulatie si implicit dezechilibrul intre cele doua parti (masa bunurilor si masa monetara). 3. ....................balantei de plati curente Acesta apare atunci cand in tara intra din motive diferite un volum mare de valuta care influenteaza implicit masa banilor aflati in circulatie fara a exista insa pe piata un volum corespunzator de marfuri si servicii. 4. Intrarea in circuit a unor sume tezaurizate Acest factor influenteaza atunci cand posesorii de bani devin constienti de reducerea puterii de cumparare a acestora,realizand ca pt.o cantitate de bani va reusi sa cumpere o cantitate mai mica de bunuri si servicii. Dintre factorii mentionati,un rol deosebit in stabilirea nivelului inflatiei il au factorii monetari,cum ar fii: a)cantitatea de moneda pusa in circulatie de emitent b)volumul veniturilor individuale ale populatiei c)volumul creditelor acordate de banci d)viteza de circulatie e)increderea populatiei in moneda Inflatia generata de factorii mentionati se manifesta prin deprecierea banilor si cresterea preturilor. O crestere a preturilor devine inflationista numai atunci cand preturile nationale cresc mai mult decat cele internationale. Factorii care det.nivelul general al preturilor sunt: - factorul economic – care det.scaderea productiei de bunuri si servicii - factorul monetar – det.de cresterea vitezei de circulatie a monedei O crestere continua a preturilor aduce o noua marire a cantitatii de monede aflate in circulatie,astfel ca se poate spune ca inflatia aduce dupa sine o noua inflatie. In raport cu cele mentionate,inflatia poate fi definita ca o rupere de echilibru la un moment dat dintre masa monetara si masa de bunuri,prin inmultirea sumelor monetare in asa masura,incat sa fie urmata de fenomenul general de urcare a preturilor si respectiv de a deprecierei monetare. • Consecintele ecomonico-sociale ale inflatiei: 1. Inflatia det.o ieftenire a marfurilor si serviciilor destinate exportului,intrucat impotatorul din strainatate,detinator de valuta,cumpara cu aceasta suma de bani (bani locali)si implicit cu acestia mai multe marfuri si servicii. 2. O scumpire a marfurilor si serviciilor importate,intrucat cu banii locali cumpar un volum redus de marfuri din strainatate 3. Inflatia produce o deplasare patrimoniala de la detinatorul de bani la detinatorul de bunuri,respectiv o imbogatire a acestuia din urma fara justa cauza 14

4. Inflatia este pagubitoare pt.salariati,intrucat salariile raman conventional constante,in timp ce preturile marfurilor cresc 5. Inflatia produce consecinte negative si asupra activitatii productive,intucat pers.jur.,detinatoare de bani care desfasoara o activitate productiva isi va orienta productia catre bunuri care pot fi valorificate intr-un termen scurt si la preturi ridicate • Metodele de reducere ale inflatiei trebuie cautate chiar in cauzele inflatiei,respectiv: a) reducerea pe cat posibil a deficitului bugetar =>Institutiile publice trebuie obligate sa cheltuiasca in limita veniturilor disponibile b) reducerea creditului bancar si acordarea creditelor,indeosebi pt.activitatea productiva c) balanta de plati curente trebuie sa asigure un echilibru intre preturile la intern si preturile la extern => Acest lucru este posibil numai prin asigurarea unei egalitati intre volumul marfurilor transportate si cele importate

DEFLATIA MONETARA Este un proces care presupune reducere sau temporarea cresterii preturilor prin micsorarea banilor aflati in circulatie. Este un fenomen invers in inflatie,de modificare a masei monetare prin reducerea sumelor monetare. Ca si inflatia,deflatia presupune o rupere a echilibrului intre masa monetara si masa de bunuri si servicii,urmata insa de o scadere a pretului. Principala cauza a deflatiei monetare o constituie politica monetara a statului care urmareste o crestere a puterii de cumparare a unitatii monetare si o reducere a exportului. Tot prin politica monetara,statul urmareste o urcare a cursului de schimb al monedei nationale. • Principalele metode ale deflatiei sunt: a) reducerea sumelor monetare de catre institutiile autorizate cu emiterea ei b) reducerea sumelor monetare prin disparitia din circulatie a anumitor categorii de semne monetare c) prin politica de tezaurizare a monedei • Consecintele economice ale deflatiei: 1. Deplasarea nejustificata a averilor din mana debitorilor in mana creditorilor,creditorul fiind interesat sa-si valorifice diferentele de capital ,obtinand fara nici un efort prin cumpararea de cat mai multe marfuri si servicii 2. Organismele de credit isi vor micsora unitatea de creditare din cauza riscului de plasament 3. Activitatea productiva se va reduce • Pt.inlaturarea deflatiei se folosesc urmatoarele metode: 15

a) distrugerea fizica a banilor aflati,in circulatie b) cresterea impozitelor pe venituri c) reducerea creditelor bancare si cresterea ratei dobanzii d) dirijismul economic,resp.reducerea programata a salariilor,etc.

16

preturilor,inghetarea