Histo Glande 1.docx

HISTOLOGIE CURS 2 GLANDELE ENDOCRINE CURS 1

DEFINITIE : Sistemul endocrin este format din ansamblul celulelor endocrine din organism care au capacitatea de a sintetiza si secreta un mesager chimic pe care il descarca in sange sau limfa unde actioneaza asupra receptorilor. S.E. alaturi de SNV, cu care este in relatie, contribuie la homeostazie asigurand crestererea si dezvoltarea. ORIGINE: cea mai mare parte a celulelor endocrine reprezinta cel de tip epitelial; exista si celule de tip muscular si de tip conjunctiv (adipocite) cu rol endocrin. ! Descoperirea activitatii endocrine a unor neuroni; capacitatea unor neuroni de a sintetiza si secreta -> neurosecretie (concept sec XX (1928) E.Scharrer, demonstreaza prezenta unor celule cu activitate endocrina la hipotalamusul unui peste) Cel endocrine pot forma organe speciale = glande endocrine (epifiza, hipofiza, tiroida in raport cu paratiroidele, suprarenalele, placenta (rol temporar) (sintetizeaza si secreta h. steroizi+peptide) Glandele endocrine au plan de organizare comun 

nu au canale de excretie: produsul de sinteza va fi secretat initial in matricea extracelulara a tesutului conjunctiv de unde va trece in mediul intern (capilarele sangvine/limfatice); motiv pentru care toate glandele endocrine sunt foarte bine vascularizate;

Parenchimul este format din celule endocrine care sunt agregate de celule epiteloide (in majoritatea cazurilor) Formeaza si componenta endocrina a unor glande mixte (pancreas + gonade) Celulele endocrine se intalnesc in structura parenchimului unor organe specializate pentru alte functii: 

sistemul neuroendocrin difuz ( la acest nivel au rol paracrin/autocrin):  timus (timopoietina)  atriu (factorul natriuretic atrial)  rinichi (renina, eritropoietina, calcitriol)  tract gastro-intestinal (gastrina, secretina, CCK, grelina, PIP, GIP)  SN- hipotalamus (rol important in integrarea si reglarea sistemului endocrin)

COMPLEXUL HIPOTALAMO-HIPOFIZAR

Este format din cele doua organe intre care exista conexiuni anatomice si functionale Hipotalamusul: - se afla in partea inferioara a encefalului, partea ventrala a diencefalului - formeza peretii laterali + podeaua ventriculului 3; ventriculul 3 imparte hipotalamusul in 2 jumatati simetrice - la acest nivel, organizarea este de tip nervos (neuroni + cel gliale); - neuronii se organizeaza sub forma de nuclei (nuclei hipotalamici) - unii neuroni capata si proprietati secretorii, pastrand insa toate proprietatile neuronilor (neuroni hipotalamici secretori)   

Aparat de sinteza mult mai bine dezvoltat : aici gasim numerosi corpusculi Nissl Numerosi microtubuli: transportul mesagerilor chimici Prezenta in neuroplasma a granulelor de secretie

Toti neuronii secretorii sunt peptidergici: sintetizeaza si secreta peptide (o exceptie pt dopamina) Clasificare ( criteriu morfologic - dimensiunile neuronilor): sistemul neuronilor magnocelulari si parvocelulari 1. Neuronii magnocelulari :      





  

localizare: nc.supraoptic-SOP (deasupra chiasmei optice) + nc.paraventricular-PV (foarte aproape de peretele lateral al ventriculului 3 conectati cu lobul posterior hipofizar multipolari diametru 25 microni granule de secretie 160-200 nm axon lung si amielinic; colaratie HE: doar corpul neuronal se vede a) axonii se ramifica terminal butonat, se termina asinaptic, venind in raport apropiat cu capilare sangvine: conexiuni tip neurovascular; b) axonii au numeroase dilatatii care se numesc corpi Herring in care sunt stocate granule de secretie + profiluri de mitocondrii alaturi de imagini de microtubuli si REN; cea mai mare parte a axonilor ajung la nivel lobului posterior hipofizar: conexiune nervoasa hipotalamo-hipofizara:2 tracturi supraoptico-hipofizar si paraventriculohipofizar rol: sintetizeaza si secreta peptide posthipofizare(orientate catre lobul posterior) care au rol de neurohormoni efectori, deoarece cand se descarca in sange vor fi orientati catre cel tinta ADH + ocitocina – nanopeptide Se secreta ambele tipuri de hormoni atat in SOP, cat si in PV fiecare neuron secreta doar un hormon: SOP(50% ADH-50% ocitocina), PV(mai mult ocitocina);



   

sunt sintetizati sub forma a molecule mari precursoare care nu pot trece direct in sange din cauza barierei hemato-encefalice, astfel incat sunt transportate de-a lungul axonului pe parcursul careia are loc scindarea acestor molecule precursoare si o proteina care asigura transportul lor=neurofizina; moleculele mari sunt transportate dea lungul axonului; o proteaza scindeaza molecula precursoare; in mediu intern hormonii sunt liberi; dilatatiile Herring sunt prezente pana aproape de butonul terminal; eliberarea hormonului se face in prezenta unor PA descarcate de pericarion: daca scade vol sanguin sunt generate PA care deschid canale de Ca, care antreneaza descarcarea hormonului in mediului intern=exocitoza dep de ioni de Ca. 2. Parvocelulari



    

  

Localizare: arie hipofiziotropa care exercita o actiunde de control asupra hipofizei si corespunde hipotalamusului mediobazal ce contine mai multi nuclei (1962, Halasz): nc. arcuat, nc.ventromedial, nc.dorsomedial, nc.periventriculari, nc.paraventricular – in structura lui predomina neuronii magnocelulari conectati cu lobul anterior hipofizar multipolari diametru pericarion: 15 micrometri in citoplasma: granule de secretie cu diametru 100-110 nm axonii sunt nemielinizati si scurti a) se termina asinaptic, elementele vasculare cu care vin in raport sunt capilare sanguine care apartin unui plex capilar primar care se afla in eminenta mediana; axonii se orienteaza catre eminenta mediana; b) un nr mic de axoni ajung in peretele ventriculului 3; secreta peptide hipofiziotrope (numite si neurohormoni de eliberare) care controleaza activitatea secretorie prin stimulare si inhibitie, astfel acesti hormoni sunt RH sau IH. Hormonii sunt preluati din cavitatea ventriculului 3 si descarcati in capilar -> ventricul 3 rol depozit. Mecanismul prin care sunt eliberati neurohormonii este de feedback negativ scurt (adenohipofiza), lung (gl periferica).

HIPOFIZA (glanda pituitara)  

Galen din Pergamon a descoperit-o 12x10x9mm; forma ovalara, 0,5 grame, un pic mai mare la femeie si mult mai mare(3x) la femeile multipare  Localizare: se afla pe saua turceasca in dreptul hipotalamusului, cu care este conectata prin tija pituitara (infundibulara);  raport intim cu chiasma optica explicand frecventa tulburarilor de vedere, tulburari ale campului vizual in tumorile hipofizare care evolueaza supero-anterior;  glanda incapsulata, capsula provenita din dura mater care nu inchide complet saua turceasca si din care se desprind septuri care impart glanda in lob A+P;  dpdv embriologic, structural si functional:  lob A = adenohipofiza – tesut epitelial secretor, endocrin a) pars distalis: 75% din volum, componenta majora a glandei hipofize, localizata la nivelul seii turcesti b) pars intermedia: 2% din volum, separata printr-o fanta de pars distalis, dimensiunile variaza in raport cu varsta individului, localizata la nivelul seii turcesti c) pars tuberalis: lama de tesut glandular, care inconjoara incomplet tija pituitara  lob P = neurohipofiza - tesut nervos, extensie a SNC pana la nivelul seii turcesti pars nervosa, tija pituitara care o ataseaza la eminenta mediana din hipotalamus  Dpdv embriologic : a) lob A: orig ectodermala, provenind dintr-o evaginare a epiteliului stomodeumului care devine punga Rathke  peretele ant -> pars distalis  peretele post -> pars intermedia  peretele lat -> pars tuberosis b) lob P orig neuroectodermala, extensie a planseului ventriculului 3 Vascularizatia complex hipotalamo-hipofizar:  extrem de bogata, inalt specilizata;  mai multe retele vasculare: 1. R. posthipofizara - provine din a. hipofizara inferioara - vascularizeaza neurohipofiza - dupa ramificare, a. hip inf da nastere unui plex capilar alcatuit din capilare fenestrate - capilarele fenestrate vin in raport cu butonii neuronilor secretori din nucleii hipotalamusului anterior SOP + PV - venele eferente sunt tributare sinusului primar

2. R. hipotalamoadenohipofizara - a. hipofizara superioara da nastere initial la 2 ramuri : ant + post - vascularizeaza eminenta mediana, tija pituitara si pars tuberalis - ramurile formeaza o retea de capilare ce vine in raport cu butonii terminali ai neuronilor parvocelulari, preluand secretiile acestor neuroni - se organizeaza sisteme vasculare porte (vene precedate si urmate de capilare): unul lung si unul scurt

- sistemul port lung: plex capilar primar (capilare fenestrate) ; se continua cu venele portale lungi care intra in pars distalis si se capilarizeaza la nivelul zonelor din lobul anterior formand plexul capilar secundar adenohipofizar (capilare sinusoide) - sistemul port scurt – ramura a arterei hipofizare superioare ( a trabeculara) ce realizeaza o anastomoza cu artera hipofizara inferioara cu care va forma un plex capilar primar al plexului scurt (inferior tija pituitara); se continua cu venele portale scurte care se vor deschide in plexul capilar secundar adenohipofizar

Sistemul port este parcurs de sange atat in sens descendent cat si in sens ascendent ;  

Sensul descendent – asigura transportul secretiilor n. parvocelulari la adenohipofiza (RH + IH) Sensul ascendent este un flux mic, constant, prin care hormonii realizeaza feedback-ul negativ;

INERVATIE Adenohipofiza – inervatie vegetativa de tip vasomotor ( distribuita doar celulelor vasculare) Neurohipofiza contine axonii neuronilor secretori

ADENOHIPOFIZA: 1. LOBUL ANTERIOR  Structura predominant celulara epiteliala ce elibereaza hormoni proteici + glicoproteici;  se organizeaza in cuiburi, cordoane sau foliculi fiind inconjurate de o retea fina de fibre reticulare, ce au raporturi apropiate cu capilare sanguine (plex secundar, capilare de tip sinusoid) a) Pars distalis:  celulele de aici difera prin marime, culoare (cromofile sau cromofobe),  cromofile – contin granule de secretie, au afinitate pentru colorant  pot fi acidofile (produc proteine; PAS - ) sau bazofile (produc glicoproteine; PAS +)  cromofobe- contin rare granule sau nicio granula de secretie, nu au afinitate pentru colorant  5 tipuri de celule implicate in sinteza si secretia a 6 hormoni  tipuri de celule: A. cel granulare(endocrine)  celule somatotrope: acidofile, PAS – 50% STH, GH  celule lactotrope: acidofile, PAS – 15-20% PRL  celule corticotrope: bazofile, PAS + 15-20% POMC (proopiomelanocortina) -> ACTH + b lipotropina  celule tireotrope: bazofile, PAS + 5% TSH  celule gonadotrope: bazofile, PAS + 10% FSH si LH (cele mai multe produc ambii hormoni) B. cel agranulare  populatie heterogena  foliculo-stelate (cromofobe), au prelungiri care inconjoara cel endocrine din pars distalis  se pot organiza in foliculi sau cuiburi  sunt interconectate intre ele prin jonctiuni GAP formand o retea  roluri:  alternativa a reglarii eliberarii hormonilor de catre celulele din pars distalis  retea care transmite semnale  activitate fagocitara  activitate secretorie(citokine + factori de crestere)  unele au caracter de cel stem progenitoare;  

distributia: cel somatotrope + lactotrope se concentreaza in partile laterale ale pars distalis(cele mai frecvente tumori);  cel corticotrope – partea post mediana spre pars intermedia  cel tireotrope in partea ant mediana  cel gonatrope sunt dispersate b) Pars intermedia: alipita de lobul posterior, exista o infiltrare bazofila(o migrare pe o anumita distanta a celulelor din pars intermedia in lobul posterior), separata de pars distalis prin fanta Rathke  Predomina celulele bazofile(dispuse in jurul unor foliculi cu coloid captusite de un epiteliu, iar coloidul prezinta resturi celurare) si rar cromofobe;



rol: pozitive pentru subunitati ale POMC(depinde de specie); la om: exista cantitati mici de MSH, care nu e un hormon activ, dar care e parte a b lipoproteinei care e considerata hormonul izolat in pars intermedia

c) Pars tuberalis: zona bine vascularizata, pe langa componentele vasculare din celelalte parti(capilare) se remarca si lumene venoase din sistemele port; - organizare: gramaezi celulare, cuiburi(cel pavimentoase), foliculi(cel cubice) (cele mai mici celule + bazofile) - rol: pozitive pentru gonadotropina sau corticotropina

NEUROHIPOFIZA:    

difera complet ca structura de lobul anterior nu are structura de glanda endocrina, nu are structura de centru nervos, nu are celule endocrine, are o structura predominant fibrilara in toate componentele sale gasim: fibre nervoase nemielinizate si bogate in microtubuli care sunt axoni ai neuronilor din nucleii SOP si PV;

PARS NERVOSA :  se adauga elemente nervoase  2 tipuri de celule gliale : 1. Pituicite 25% considerate astrocite protoplasmatice prin caracteristicile pe care le au: nucleu mare, voluminos, eucromatic; implicate in fagocitoza prin numerosii lizozomi pe care ii contin 2. Microglii(nuclei heterocromatici),  celule conjunctive si retea de capilare sangvine fenestrate

GLANDA TIROIDA       

  

     

raport cu cartilajul tiroidian al laringelui forma de scut/ carte deschisa cu cotorul spre noi situata anterior de primele 2-3 inele cartilaginoase ale traheei 2 lobi: stang si drept (5cm/2,5cm la adult), cei doi lobi sunt uniti prin istmul tiroidian; la 40% din populatie exista si al treilea lob: lobul piramidall Lalouette; cea mai mare componenta a sistemului endocrin: 20-30g; orig embriologica: 1. Cel. Foliculare (cel principale) - endodermala 2. Cel. Parafolociulare (Cel C) – neuroectodermala, provenind din crestele neurale depoziteaza in cantitate mare hormonii sintetizati; depozitarea e extracelulara, la nivelul coloidului; in absenta sintezei, depozitul de hormoni poate sa asigure necesarul de hormoni pe 23 luni de zile; capsula ce da septuri care vor determina compartimentarea in lobuli, unde parenchimul se org in foliculi care au intre ei tesut conj interfolicular care prezinta adipocite (dupa 50 de ani); bogata retea de capilare sangvine fenestrate si capilare limfatice; inervatie: fibre vegetative ce se distribuie vaselor si foliculilor avem sute de mii de foliculi tiroidieni care apar ca microsfere delimitate de epiteliu unistratificat care inchide cavitatea in care se afla coloidul cu aspect omogen in coloid exista vacuole de resorbtie; foliculii au forme si dimensiuni variabile 0,2-1mm; coloidul=amestec proteinet+glicoproteine, cea mai importanta componenta fiind tireoglobulina: are nr mare de reziduri de tirozina, ea este sintetizata de cel foliculare si este precursor si depozit de hormoni tiroidieni, caracter PAS+

Cel.foliculare=principale. -

-

Dpdv al organizarii organitelor, are o polaritate distincta Aminteste de o celula glandulara exocrina sintetizeaza proteine, secreta proteine, resoarbe proteine si digera proteine MO: citoplasma moderat bazofila subnuclear care corespunde REG, nucleu cu nucleol evident in activitate crescuta ME: RER bine dezvoltat, subnuclear care se poate extinde pana in zona apicala, CG apical, mitocondrii filamentoase dispersate in toata citoplasma, microvili apicali (inaltimea corelata cu activitatea), In citoplasma apicala exista vezicule: mici (200nm, origine Golgiana, contin tireoglobulina), mari (contin coloid endocitat de la nivelul cavitatii foliculare) numerosi lizozomi care fuzioneaza cu picaturi de coloid si formeaza fagolizozomi; cel sunt legate intre ele prin complexe jonctionale; cel au R pt TSH; sintetizeaza T3 si T4

ROL sinteza hormonilor tiroidieni iodati – triiodotironina si tetraiodotirozina Etapele sintezei: 1. sinteza, secretia si depozitarea tireoglobulinei 2. resorbtia, difuzia si oxidarea iodului

3. iodarea tirozinei din TG in coloid ( tiroidperoxidaza asigura iodarea) 4. formarea hormonilor tiroidieni care raman atasati la TG 5. resorbtia coloidului 6. secretia hormonilor tiroidieni !! Avem simport I/Na Proces de secretie:f aza exocrina (stanga in poza) si o faza endocrina(de la preluarea din coloid) Cel parafoliculare:    

impreuna cu hormonii secretati de paratiroide intervin in echilibrul fosfo-calcic rare (0-1% din V glandei), mai mari decat cel foliculare, variaza numeric(mai numeroase la copii) se gasesc printre foliculii tiroidieni, dar exista si celule in peretele foliculului venind in contact cu lamina bazala, dar niciodata cu coloidul; MO: citoplasma palida ME: RER si Complex Golgi dezvoltate,mitocondrii, granule de secretie(calcitonina, serotonina, somatostatina)