Curs-6-histo.docx

Curs 6 histo TUBUL DIGESTIV II – INTESTIN SUBTIRE & INTESTIN GROS Intestinul subtire IS este cel mai lung segment al tubului digestiv. Dpdv al lungimii, exista foarte multe date contradictorii; se accepta ca poate sa ajunga pana la 6m. In cazul diametrului – 2, pana la 4 cm. Tine de la orif piloric pana la jonctiunea ileocecala, la nivelul careia se afla valva ileocecala. Dpdv fiziologic, IS ii descriem 3 componente: duoden, jejun si ileon. Duodenul, care este prima portiune a IS, merge de la orificiul piloric pana la flexura duodeno-jejunala. Este singura portiune fixa. Are un lumen mai larg decat restul IS. Lungimea este de 25 cm la adult, echivalentul a 12 degete de la mana, de aceea i se mai spune si duodenum digitorum. Jejunul este o portiune mobila din IS, intraperitoneala, pana la 2,5 m lungime. Incepe de la flexura duodeno-jejunala, neexistand o delimitare fixa intre duoden si jejun. Denumirea deriva din cuvantul latinesc jejunum, care inseamna gol. Totul a plecat de la observatiile facute pe persoanele decedate, acest segment al intestinului subtire este lipsit de alimente. Ileonul este ultima portiune. Continua jejunul pana la valva ileocecala, este portiune mobila, are pana la 3,5 m (are lungimea cea mai mare). Denumirea si-o primeste din greaca, care inseamna a se rasuci, a se infasura, tinand cont de ansele intestinale pe care le formeaza. Structura peretelui IS respecta general planul de organizare pt segmentele TD. Prin urmare, vom identifica cele 4 tunici:  tunica mucoasa, luand ca reper musculara mucoasei,  tunica submucoasa  tunica musculara  tunica externa Este locul in care alimentele sunt aduse in forma initiala, nespecifica, aici realizandu-se si un intreg proces de secretie, si, bineinteles, principalul loc de absorbtie. Tocmai pentru a realiza aceste functii, vom constata adaptari morfologice, la nivelul primelor 2 tunici. Aceste modificari au drept scop, pe de o parte, marirea suprafetei de absorbtie, iar pe de alta parte, a suprafetei de secretie. Aceste modficari sunt realizate de plicile circulare, la care se adauga vilozitatile intestinale, microvilii de la polul apical si formarea criptelor (glandelor intestinale Lieberkühn). Suprafata interna nu este neteda, ea prezinta niste evaginari, care pot avea un aspect semilunar sau circular. Aceste evaginari sunt alc din proiectia tunicii mucoase + submucoase. Ele sunt dispuse perpendicular pe directia IS, deci au pozitie transversala, caracterul lor fiind permanent. Pliurile mucoasei gastrice sunt prezente atat timp cat stomacul este gol, deci sunt temporare, spre deosebire de cele ale IS. Aceste proiectii spre lumen pot ocupa o arie mare, pana la 2/3 din circumferinta acestuia. Plicile circulare sunt vizibile macroscopic. 1. Pe sectiune transversala se observa plicile/valvele Kerckring, in nr de aprox 800. Aceste plici se mai numesc si conivente (care se indoaie spre interior). Le intalnim la niv IS, dar nu pe toata lungimea acestuia. Incep sa fie observate la o oarecare distanta de orificiul piloric, la aprox 5-6 cm de orif piloric (deci in portiunea initiala a duodenului lipsesc). Sunt foarte dese in partea terminala a duodenului si portiunea initiala a jejunului. Ele dispar in partea terminala a ileonului. In ultimul metru al ileonului,

Curs 6 histo plicile circulare sunt absente. Rolul acestor valve este de a mari suprafata de absorbtie. Prin dimensiuni si numar, reusesc sa o mareasca x3 ori. 2. Cea de-a doua categorie este reprezentata de vilozitatile intestinale, care antreneaza numai tunica mucoasa. Axul lung este paralel cu al IS. Prezenta lor creeaza senzatia de suprafata catifelata (wtf). Si ele, si plicile, au caracter permanent. Sunt caracteristice IS, nu sunt intalnite decat la niv acestui segment. Sunt in toate componentele(? Mai sus a zis ca s doar in tunica mucoasa), dar in apropiere de valva ileo-cecala, ele dispar. Urmarind vilozitatile de-a lungul IS, se constata ca ele variaza dpdv al 𝑛𝑟 𝑙𝑜𝑟

inaltimii: scad dinspre duoden spre ileon. Ne referim la 𝑢𝑛𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎𝑓𝑎𝑡𝑎 => nr lor pe unitate la niv ileonului. In ceea ce priveste morfologia, ea poate fi folosita ca un criteriu de diagn diferential. Ele sunt asem unei frunze, inalte si latite. Aspectul este diferit in functie de localizare; la niv jejunului (digitiforme si zvelte), la ileon forma e initial ingusta, apoi se lateste, este comparata aceasta forma cu o măciucă (doamne..). Prin nr mare, ele reusesc sa mareasca suprafata mai mult decat plicile, chiar si x10. Fiecare vilozitate va avea un ax conjunctiv care este acoperit de un epiteliu de acoperire simplu cilindric. Axul este o prelungire a corionului si se constata ca este bogat celular:  





  

celule care apartin tesutului conjunctiv, deci celule proprii: cele mai multe sunt fibroblastele si miofibroblastele celule cu prop imunocompetente (migrate sau formate prin activare) : limfocite (nu inteleg ce zice), plasmocite, macrofage, celule de tip imun o nucleu cilindric, cu citoplasma bazofila, halou perinuclear elemente vasculare: vase sangv si limfatic o dintre comp vasculare, intotdeauna vom observa o arteriola(sau mai multe, in functie de dimensiunea vilozitatii) – se continua cu o retea de capilare fenestrate care favorizeaza proc de traversare, continuata de una sau mai multe vene o pt comp limfatica, in axul viloz, chiar in partea centrala, se afla un capilar limf tip terminal si pt ca se afla in centru si cont un lichid laptos => s.n. chilifer central fibre musculare netede – desprinse din musculara mucoasei; o fusiforme, axul lung dispus paralel cu axul vilozitatii o Ansamblul lor formeaza muschiul vilozitar Brücke, avand elemente contractile + vasculare fibre nervoase amielinice din plexul submucos Meissner de obicei, elem vasc de tip sangv se observa usor; mai greu observam chiliferul. In mom in care el e dilatat, el poate fi observat. In concluzie, in cadrul vilozitatilor, avem 2 populatii de celule ce prezinta proprietati contractile: miofibroblastele si celulele musculare netede. Miofibroblastele (alungite) au axul lung perpendicular pe directia vilozitatii. Activ contractila este independenta de activ tunicii musculare. Este controlata de Meissner si el asigura contractii ritmile. Frecventa este de 6 contractii/minut. Aceste contractii ritmice au actiunea asemanatoare unei pompe care facilitateaza deplasarea elem absorbite catre torentul sangvin. Daca se contracta miofibroblastele, inseamna ca viloz se ingusteaza si se alungeste. Dc se contracta FMN, viloz se lateste si se scurteaza. Prin prisma acestei alternante, moleculele se deplaseaza mai usor.

Curs 6 histo Mentinerea integritatii viloz este obligatorie pt realizarea unui proces coresp de abs. Afectiuni in care integritatea este afectata: boala celiaca (enteropatia glutemica). Este o afectiune care debuteaza de regula in copilarie – chiar in primul an de viata. Apare o leziune la niv muc jejunale. Ele sunt tesite, scunde. Cauza: intoleranta la gliadina, proteina pe care o gasim in gluten (glutenul este format din gliadina si glutenina). Ipotetic, se considera ca in cazul acestei afectiuni, se realizaza o absenta a enzimei care hidrolizeaza gliadina => ea ramane intacta in lumen. Apare o reactie imunologica ce va avea ca efect lezarea celulelor intestinale. Gliadina este o proteina pe care o intalnim frecvent, pt ca ea face parte din cereale. Simptomele sunt reprezentate de dureri de inensitate foarte mare, insotite de un sindrom de malabsorbtie (mucoasa nu poate sa absoarba in cond normale), scaune frecvente si voluminoase, scadere in greutate, fatigabilitate si stare de rau. Din fericire, leziunile mucoasei jejunale sunt reversibile => in absenta gliadinei, mucoasa isi reface integritatea. Nu are un tratament in momentul de fata, se recomanda scoaterea din dieta zilnica a alimentelor care contin gluten. 3. Microvilii sunt specializari ce apar la polul apical al celulelor enterale. In cadrul vilozitatilor, la polul apical, se observa prezenta platoului striat => in ME sunt microvilii. Structura microvilului – consulta cursurile de biocel +alberts   

Specializare a polului apical Insotit de citoplasma apicala Are o forma activa intrucat prezinta elemente contractile – reteaua de filamente

Se estimeaza a fi un nr de 3.000 microvili => ei maresc suprafata de absorbtie x20. Luand in considerare pppuuuterea de marire a suprafetei si a vilozitatilor, respectiv a plicilor, se constata ca suprafata de absorbtie poate fi marita x400-x600. Deci, suprafata poate sa ajunga pana la 200 mp. 4. Glandele Lieberkühn sunt invaginari spre corion. Sunt simple, tubulare si drepte. Ele nu sunt foarte lungi la nivelul IS pt ca per total, peretele IS este relativ subtire (ca si lumenul) => si corionul este redus. Ajung pana la musculara mucoasei pe care nu o depaseste niciodata. Aceste cripte comunica cu lumenul intestinal. Ele se deschid intre bazele a 2 vilozitati intestinale. Caracteristicile IS sub aspectul tipurilor de celule din epiteliul de suprafata Ep de acop pe toata lungimea intestinului este simplu cilindric. In alcatuirea acestui epiteliu, intalnim o mare varietate de celule:

1. celulele absorbante (enterocitele)  

sunt localizatate atat in epiteliul de suprafata, cat si la nivelul criptelor. In epiteliu, reprezinta tipul celular care predomina. In MO, enterocitele sunt celule inalte, cilindrice, cu nucleu la polul bazal, cu citoplasma bazofila si cu platou striat la polul apical.

Curs 6 histo 





In ME: este o celula bogate in organite, cu constitutie aparte; mitocondrii de-a lungul intregii citoplasme dar se concentreaza la polul apical, continut mare de REN care se conc la polul apical, Golgi supranuclear, RER care apare supra- si subnuclear, granule de secretie mici care nu trebuiesc confundate cu pelicule de endocitoza => enterocitul desfasoara si activitate de sinteza. La domeniul lateral, spre partea apicala sunt complexele jonctionale(zonula occludens, zonula adherens, macula adherens), iar la polul bazal membrana se plicatureaza si formeaza spatii intercelulare. Aspectul acestora variaza, in fct de procesul de absorbtie (pe aici trec apa ioni lipide). Domeniul laterobazal este bogat in enzime de transport si enzima marker este Na/K-ATPaza. Pe imagini, se observa filamentele de actina, microvili, placa terminala. Microvilii patrund intr-un glicocalix gros. Rolul: sinteza de enzime intestinale. Aici sunt sintetizate enzime care completeaza digestia chimica: peptidaze, dizaharidaze, enterokinaza cu rol de enzima ???. Ele sunt exocitate la polul apical, dar vor ramane ancorate la niv glicocalixului => nu ajung in lumen. Este locul unde prin procesele de difuziune simpla sau fac, transport activ se real absorbtia produsilor de digestie. Uneori se pot absorbi si proteine integrale, in special in cadrul varstei sugarului, cand sursa de hranire este reprezentata de laptele matern exclusiv, ce contine colostrul. Al doilea rol: cap de a forma complexe glicoproteice – chilomicroni. Astfel, la nivelul enterocitului, pe seama AG cu lant lung si a MAG abs, alaturi de glicerol, sunt resintetizate TG care se combina cu proteine sintetizate la niv RER => chilomicron impachetat in vez golgiene care vor fi descarcat in lumenul intern -> chiliferul limfatic. Este principala modalitate de absorbtie a lipidelor.

2. celule caliciforme    

localizate in epiteliul de suprafata si in cripte. Nr acestor celule creste dinspre duoden spre ileon. Se recunosc cu usurinta dat aspectului granulos si citoplasma arida. Contin granule de mucina. Secreta mucus care se depune la surpraf ep, formand o pelicule protectoare. Aceasta pelicula protejeaza mucoasa de posilibile efecte citolitic al enz din lumen. De mentionat ca in lumen exista o flora bacteriana diversificata si bogata, cu potential patogen => mucusul protejeaza de aderarea acestora la epiteliu.

Enterocitele si celulele califorme sunt celulele principale regasite in mucoasa. 3. Celule Paneth  Sunt destinate mecanismului de aparare local.  nu sunt prezente la toate speciile.  Sunt prezente numai la nivelul criptelor Lieberkühn, in partea lor bazala.  Provin din celule stem. Celula nu migreaza, ci se diferentiaza direct in cripta. Sta aprox 4 sapt, apoi va disparea prin proc de apoptoza  Au granule de secretie acidofile, cu continut reprezentat de substante cu actiune antimicrobiana: lizozim (digera peretele unor bacterii, in special cele Gram+), defensis

Curs 6 histo       

Se recunosc prin intermed tinctorialitatii Apical – acidofil (a-a) bazal – bazofil (b-b) Este o celula implicata in secretie si sinteza de proteine de export Are un continut mare de lizozomi Are actiune fagocitara asupra bacteriilor si protozoarelor Sintetizeaza IgA Prin aceste actiuni in cadrul mecanismului de aparare, au rol in reglarea florei intestinale

4. celule M   

    

Sunt celule cu falduri, M provenind de la microfold In epiteliul de suprafata, in zonele in care, la niv corionului, este prezent tesutul limfoid nodular sub forma solitara sau in agregate Initial au fost descoperite cu microscopia de scanning; ulterior, si cu microscopia de transmisie, ele fiind considerate drept enterocite modif, microvilii fiind inlocuiti de mici proeminente ale mb apicale (faldurile) La polul bazal, corpul celular este adanc invaginat In aceasta scobitura, patrund limfocite si celule dendritice, migrate e la niv tusutul luimmofid nodular Rolul: transporta antigene Preiau din lumenul intestinal antigene pe care le duc la niv corionului; implicate in initierea rasp imun local Din domeniul apical, prin endocitoza, preiau antigenele. Le transporta sub forma de vezicule de endocitoza, continutul fiind exocitat in spatiul extracelular adiacent polului bazal. Prin acest spatiu adiacent, se gasesc celule dendritice, APC, limfocite. Sunt preluate antigenele de catre aceste celule, le prezinta limfocitelor Th, care determina activarea LB -> plasmocite. Plasmocitele sintetizeaza Ig, in special IgA. Aceste Ig vor fi preluate de catre enterocite si descarcate la polul apical. Descarcarea se face sub forma de dimer. Se va realiza un clivaj inainte de exocitare, clivarea dimerului de receptorul de pe suprafata enterocitului. Atunci cand se produce acest clivaj, alaturi de IgA ramane componenta extracel a receptorului. IgA + comp extracel s.n. componenta secretorie.

5. celule enteroendocrine      

Apartin SNED Ele fac parte din axa gastro-entero-pancreatica Ele pot fi localizate la nivelul glandelor Lieberkühn, in partea lor profunda, dar si in epiteliul de suprafata (mai rar) Aspect alungit, triunghiular Granule de secretie fine spre polul bazal La nivelul IS se intalnesc cele mai multe celule endocrine din tot tubul digestiv, precum si cele mai multe tipuri, ce pot sintetiza si secreta mesageri chimici cu rol endocrin sau paracrin

Curs 6 histo In epiteliul intestinal avem si sursa celulelor diferentiate: celula stem. Sunt localizate la nivelul glandelor Lieberkühn. In MO se recunosc doar pe baza procesului de mitoza => si-au inceput procesul de diferentiere. In ME: nici aici nu ofera caractere morfologice, pe seama carora ar fi putut fi identificate. Se pot identifica cu timidina tritiata. Rolul: din ele se pot diferentia toate celelalte tipuri de celule. In mom in care isi incepe proc de dif (devine cel tranzitorie), ea poate migra de-a lungul criptei sau la niv ep de acoperire (daca va face parte din ansamblul celulelor acolo) CU O SINGURA EXCEPTIE: Paneth se diferentiaza la baza si raman acolo. Mucoasa este alcatuita din 3 elemente: epiteliu de acoperire, corion si adiacent, musculara mucoasei. I. Epiteliul intestinului subtire are un turn over rapid => rata de inlocuire a celulelor este mare; pt epiteliul intestinului uman, rata este de 6 zile. Acest turn over este foarte important pentru pacientii ce sunt supusi la sedinte de chimioterapie, respectiv radioterapie. Turn over-ul va impune ritmicitatea sedintelor, astfel incat sa dea posibilitate mucoasei intestinale sa se refaca, pt ca, din pacate, acele substante nu au o actiune selectiva asupra celulelor, distrugand atat celulele canceroase, cat si pe cele ale mucoasei. II. Corionul. La nivelul lui – gl Lieberkühn, cu celule pe care le intalnim si in epiteliul de suprafata. Fiind o zona cu un continut microbian crescut, mucoasa si a dezv metode de aparare proprii. Astfel, in corion, in jurul criptelor, se formeaza o teaca alcatuita predominant din fibroblaste. (teaca fibroblastica pericriptala) => continut mare de tesut limfoid. Teaca e asezata in partea profunda a criptelor, langa lamina bazala a epiteliului; fibroblastele se divid si celulele care rezulta, migreaza de a lg criptei, ajung la suprafata si pe masura migrarii sufera un proces de diferentiere, devenind macrofage. In ceea ce priveste tesutul limfoid, el poate aparea in corion fie sub forma difuza, fie nodulara. Cand este nodular, este de regula solitar, noduli mari, se extinde pana la nivelul plicii submucoase. Doar intr-o anumita zona a IS, respectiv ileonul distal, nodulii formeaza agregate nodulare, cunoscute sub numele de placi Peyer, in numar de 30-40. Fiecare placa este constituita din cel putin 10 foliculi limfatici. Placile se afla opus de mezenter. III. Musculara mucoasei. Este form din FMN. Strat longitudinal extern si circular intern.

Submucoasa contine glandele. Exista 2 segm ale TD care prez glande in corion si in submucoasa: esofag si partea superioara a IS (gl Brünner) si ele sunt prezente doar la niv duodenului; la om doar in partea sup a duodenului. Dpdv morfologic, gl Brünner sunt gl compuse (ramif si tubulare) iar dpdv secretor – celule secr de mucus. Mucusul este drenat fie prin gl Lieberkühn si rareori direct in lumenul organului. Aceste gl Brünner se deschid in mod obisnuit la baza gl Lieberkühn. Alaturi de cel de tip mucos, in pop celulara, au fost identif si celule de tip endocrin care apartin SNED. Secretia este alcalina. Celulele gl Brünner contribuie la neutralizarea aciditatii chimului si creeaza un mediu usor alcalin necesar desfasurarii activitatii enzimelor. Musculara este exclusiv neteda, in 2 straturi. Intre cele 2 straturi: plexul Auerbach.

Curs 6 histo Tunica externa este seroasa, cu o exceptie: duodenul (retroperitoneal) are in partea post adventice.

Intestinul gros Rectul se intinde de la nivelul jonctiunii rectosigmoidiene pana la nivelul orif anal. Rectul, ca atare, are 2 componente care difera dpdv histologic:  rectul propriu-zis de la jonct rectosigm pana la nivelul unei linii care marcheaza inceputul diafragmei (linia anorectala) pelvine  ultima portiune – canalul anal. Structura peretelui este adaptata functiilor de la acest nivel – se cont proc de absorbtie (cantitati mari de apa si ioni) si secretie activa de mucus (cu rol lubrifiant, care asigura progresia produsilor de digestie neabsorbiti care intra in alcatuirea materiilor fecale). Exceptand canalul anal, toate celelalte ale IG respecta planul general de organizare (au cele 4 tunici). Nu exista plici circulare si nici vilozitati intestinale. Spre deosebire de IS, supraf interna este neteda. Apar 2-3 pliuri transversale numai la nivelul zonei rectului propriu-zis, acestea fiind cunoscute sub numele de plici semilunare Houston. Pe toata lungimea canalul anal – ep simplu cilindric. Tipuri de cel: toate din ep IS, cu urm mentiuni: celulele absorbante la niv IG s.n. colonocite, iar cele 2 tipuri de cel cu rol in apararea locala au o distributie restrictiva.Celulele Paneth sunt in cec si apendice, iar celulele M sunt doar la nivelul apendicelui.

Mucoasa – are tot 3 componente In epiteliu se gasesc celule alungit, cilindrice, bazofile – caliciforme ?. Are turnover rapid, comparabil cu al IS – cele 6 zile sunt suficiente pt inlocuirea colonocitelor si caliciformelor. Ca si localizare, colonocitele sunt si in epiteliul de suprafata ,si in gl Lieberkühn. Celulele absorbante sunt cele care predomina; pana in apropierea rectului, raportul cel abs/cel caliciforma = 4/1; apoi se modif in apropierea rectului=> 1/1; in rect, caliciformele vor predomina. Forma si marimea celulelor caliciforme creeaza o iluzie, dand senzatia ca in IG acestea predomina. La un obiectiv mai mare, se vor vedea nucleii de celule absorbante unii langa altii si de dimensiuni mai mici. Particularitati in ceea ce privesc colonocitele: 1. microvilii sunt mai scurti => platoul striat e mai subtire => placa terminala e mai putin dezvoltata 2. glicocalix bine repr dar enz digestive lipsesc in zona acestuia, pt ca ele nu secr enzime 3. intre colonocite, un sp intercel f bine reprezentat 4. rolul: abs de apa si ioni

Curs 6 histo 5. suprafata bazala e bogata in enz de transport si AG Colonul prox – colonocitele si enterocitele(?) pot sintetiza TG si pot forma chilomicroni => absorbtie de AG dar cu intensitate redusa. Caliciformele apar in epiteliu si in gl Lieberkühn, sunt mai numeroase ca in IS, mai multe in gl Lieberkühn si nr lor in epiteliu creste, de-a lg IG devenind predominante in zona rectala. Celule caliciforme – ME Sunt implicate in sinteza de mucus => ne-am astepta ca nr granulelor de mucina sa fie mare, ori, urmarind celula, ea impinge granulele spre zona polului apical unde se si elibereaza direct in lumen => secretie continua de mucus. Corion Ca si in cazul IS, se vad criptele Lieberkühn; mucoasa este mai groasa, deci corionul mai gros si gl mai lungi si dese. Nu depasesc nici aici musculara muscoasa. Exceptie: corionul apendicelui – glandele sunt grupate si de lungime mica, datorita tesutului limfoid foarte bine reprezentat la acest nivel. In privinta tipurilor celulare la niv gl Lieberkühn: aceleasi ca in IS, cu 2 mentiuni: mai multe celule caliciforme si mai putine tipuri de cel endocrine. Exista o bogata populatie de fibroblaste; apare si teaca pericriptala care asigura formarea de macrofage. Alaturi de fibroblastele pericriptale, o subpop de fibrobl se org subepitelial si genereaza un strat alc din colagen si proteoglicani. Acest srat regleaza rata de difuziune a moleculelor absorbite. Tot la niv pendicelui: tes limf se org sub forma unor noduli ce merg ca o coroana in jurul lumenului organului. Dupa 40 de ani, tesutul limfoid se restrange, fiind inlocuit cu tesut conjunctiv. Musculara mucoasei este subtire si mascata sau intrerupta de tesutul limfoid. Submucoasa Tesut conj dens care e foarte bine vascularizat, cu numeroase vase sangv, dar nu si limfatice => extravazarea celulelor canceroase epiteliale doar pe cale sangvina. Aici se afla o bogata populatie de limfocite. Musculara Organizata in cele 2 straturi, fiind neteda pe toata lungimea pana la canalul anal. Aceasta tunica este subtire la niv apendicelui. Un proces inflam acut de la niv mucoasei se continua o cu o peritonita – procesul inflam migreaza prin musculara peritoneului pana la nivelul peritoneului. Stratul longitudinal localizat in dreptul cecului si colonului are particularitatea de a se condensa in tenii => nu este un strat continuu. Se desprind niste fibre musculare din tenie care au activitate contractila independenta. Tonusul teniei impreuna cu aeste fibre creeaza dilat saciforme care s.n. haustre. Tunica externa

Curs 6 histo Poate fi seroasa sau adventice. Apendicele, cecul si toat segm intraperit – seroasa. Cele retroperit – adventice in partea post. Rect – adventice exclusiv. La niv corionului se obs de-a lungul teniilor, fara semnificatie functionala, prezenta de tesut adipos – apendici epiploici.

Canalul anal Aceasta ultima port nu mai respecta pe toata lung lui planul general cu cele 4 tunici. In partea sup mucoasa are pliuri longit si sunt denumite coloane anale Morgagni: sunt 8-10 pliuri cu aspect ce variaza. Aceste pliuri alterneaza cu depresiuni ale mucoasei. Depresiunile sunt numite sinusuri anale. In partea prof a coloanelor, se gasesc pliuri transversale ale mucoasei – valve anale care formeaza linia pectinee. In fct de partic mucoasei, canalului anal ii descriem 3 zone: 

zona colorectala – 1/3 superior – asemanatoare cu mucoasa IG. Tine de la linia anorectala pana la linia pectinee. Ca si restul IG – ep simplu cil. Corionul are gl Lieberkühn si e bogat in tesut limfoid. Este prezenta musculara mucoasei. Langa gl Lieberkühn apar gl anale. Aceste gl anale sunt, spre deosebire de gl Lieberkühn, simple tub ramif, se desprind la niv sinusurilor anale. Aceste gl dpdv functional sunt gl de tip mucos si deschiderea la niv sinusurilor anale se face in dreptul unor orificii ce repr criptele anale. Aceste gl anale se pot extinde profund pana la musculara. In momentul in care se oblitereaza canalul de excretie al acestor glande, mucusul se acumuleaza, apare abcesul perianal, care se poat deschide la piele si creeaza fistule anale  Zona de tranzitie – 1/3 mijlociu – aici se fac schimbari la nivelul epiteliului. De la linia pectinee pana la linia unde se face tranzitia la piele propriu-zisa. Tranzitia este brusca. Tesutul limfoid este bogat si dispar gl Lieberkühn si musculara mucoasei. Este zona cea mai susceptibila de aparitia celulelor canceroase.  Zona scuamoasa – 1/3 inf – mucoasa e inloc – pana la orif anal. Captusita de piele => epiderm cu strat subtire de k si cu derm cu elem caracteristice: gl sebacee, fire de par, gl sudoripare. Exista in jurul orif anal o categorie de glande sudoripare (apocrine): sunt glande circumanale, a caror activitate e controlata de hh sexuali. Adiacent, vene din plexul hemoroidal extern. Pt tunica musculara: LC. C se ingroasa => sf anal intern. Din diafr pelvina se constituie adiacent sf anal extern.