Finante Publice (2).docx

UNIVERSITATEA ,,ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

EVOLUȚIA CHELTUIELILOR PENTRU CULTURĂ, RECREERE ȘI RELIGIE ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2012 - 2017

Suceava 2017

CUPRINS

I. Cheltuieli pentru cultură, recreere și religie în perioada 2012-2017 ................................................ 3 II. Studiu de caz: Evoluția cheltuielilor pentru cultură recreere și religie în România în perioada 2012-2017 ............................................................................................................................................ 5 II.1. Calculul indicatorilor de nivel, de structură și de dinamică ................................................... 5 A.Indicatori de nivel ................................................................................................................ 5 B. Indicatori de structură ......................................................................................................... 6 C. Indicatori de dinamică ......................................................................................................... 6 II.2. Reprezentare grafică ................................................................................................................ 9 III. Concluzii ....................................................................................................................................... 9 IV. Bibliografie ................................................................................................................................. 10

2

I. CHELTUIELI PENTRU CULTURĂ, RECREERE ȘI RELIGIE

Cheltuielile publice reprezintă consumurile de resurse financiare efectuate de autorităţile publice, potrivit opţiunilor politice ale forţelor aflate la putere, în vederea furnizării de bunuri publice, acordării de transferuri financiare unor categorii socio-economice definite şi asigurării stabilităţii macroeconomice. În scopul realizării unor obiective ale politicii sociale privind serviciile culturale, artistice, sportive ș.a., autoritățile publice îndreaptă o parte din resursele financiare publice spre organizarea unor acțiuni sau întreținerea și funcționarea unor instituții specializate în aceste domenii. Resursee financiare destinate culturii, cultelor, acțiunilor cu activitate sportivă și de tineret contribuie la creșterea factorului uman; crearea și îmbogățirea nivelului cultural, cultivarea gusturilor și idealurilor morale și estetice, educația spirituală, activități sportive menite a pătra o anumită stare a individului din punct de vedere moral, moral, estetic, al condiției fizice; astfel spus, aceste acțiuni își aduc aportul la formarea personalității umane. Aceste resurse financiare intră în componența „investiției în resurse umane”; ele au un efect indirect și poate mai îndepărtat, dar influențează pozitiv activitatea economică și socială și în final, contribuie la creșterea economică. Cheltuielile publice pentru cultură, culte și acțiuni cu activitate sportivă și de tineret au în structura lor diferite componente; în unele țări ele apar împreună, iar în altele apar sub forma cheltuielilor pentru ,,recreare, cultură, culte”. Aceste resurse bugetare sunt destinate acelor instituții din domeniul culturii, artei, cultelor care aparțin statului; după 1990 au început să funcționeze și instituții artistice, edituri, formații artistice, oficii de expoziții particulare care își acoperă necesitățile de resurse pe seama veniturilor realizate, a donațiilor și a sponsorizărilor. Ca sisteme de finanțare a cheltuielilor instituțiilor pentru cultură, culte, artă, acțiuni sportive menționăm: a) finanțarea bugetară, respectiv alocarea integrală de la buget a fondurilor necesare întreținerii și funcționării instituției și vărsarea la buget a eventualelor venituri reaizate, sistem ce se aplică, de exemplu, în cazul bibliotecilor, inclusiv Biblioteca Națională, centrele de conservare și valorificare a tradițiilor și creanței populare, Agenția Națională de Presă ,,Rompres”, Editura Academiei, Oficiul Român pentru Depturi de Autor; b) finanțarea din venituri extrabugetare și alocații din buget, respectiv reținerea veniturilor reaizate pentru a acoperi unele cheltuieli stabilite și primirea în completare a unor subvenții de a bugetul de stat sau de la ugetele locale, în funcție de subordonare; ala este cazul caselor de cultură, al muzeelor, al unor publicații și cărți de interes național, al unor instituții de spectacole și concerte; c) integral din veniturile extrabugetare (autofinanțare) în cazul instituțiilor care au venituri suficiente pentru a-și acoperi în totalitate cheltuielile, deoarece desfășoară activități cu caracter economic, cum sunt editurile, casele de filme sau alte instituții sau activități; d) din fonduri extrabugetare; din anul 1997 funcționează și Fondul Cinematrografic Național care este gestionat de Oficiul Naționl al Cinematografiei. Resursele extrabugetare ale acestui Fond provin din încasări din organizarea unor manifestări ale Oficiului Național al Cinematografiei, contribuții din activități legate de difuzarea filmelor, taxe ș.a. Sumele gestionate de către Oficiul Național al Cinematografiei prin acest Fond sunt alocate pentru acordarea de prijin financiar 3

selectiv (prin licitație) sau de drept (prime de difuzare) producătorilor sau coproducțiilor, al actorilor, regizorilor, locul de desfășurare a filmărilor etc. În anul 1998 s-a creat Fondul Cultural Național care este un fond extrabugetar gestionat de acțiuni din domeniul cultuii. El are menirea de a completa necesitățile de fonduri pentru unele acțiuni din domeniul culturii. Fondul Cultural Național se constituie dintr-o serie de contribuții, între 1%-5%, calculate asupra încasărilor realizate de agenții economici care efectuează operațiuni cu bunuri culturale (reproduceri de artă, discuri, casete, CD-uri, produse de artă populară ș.a.), donații, sponsorizări, sume din colaborări internaționale. Acest fond este utilizat pentru crearea, păstrarea și promovarea valorilor culturale naționale și universale sau pentru sprijinirea inițierii, susținerii și derulării unor proiecte și programe culturale în țară sau în străinătate.. Cultele religioase sunt libere și autonome față de stat și se bucură de sprijinul acestuia. Din punct de vedere financiar, unele culte religioase recunoscute de stat primesc contribuții de la bugetul de stat care completează (alături de veniturile lor proprii) mijloacele bănești pentru acoperirea salariilor slujitorilor cultelor sau transferuri pentru construcții de noi lăcașuri de cult, reparașii etc. În ceea ce privește activitatea sportivă și de tineret, ea se finanțează din venituri extrabugetare, obținute din manifestările sportive sau acțiuni de tineret sau din alte surse (cam 25%) și alocații bugetare în completare (75%) acordate numai dn bugetul de stat. Trebuie subliniat factul că în prezent în România, o mare importanță o au sponsorizările, mai ales pentru activitățile culturale, artistice, sportive. Scopul cheltuielilor pentru cultură, recreere și religie constă în creșterea calității factorului uman prin îmbogățirea nivelului cultural, cultivarea gusturilor și idealurilor morale și estetice, educația spirituală sau altfel spus, contribuie la formarea personalității umane. Instituțiile și activitătile cultural - artistice, cultele, acțiunile sportive și de tineret se finanțează de la bugetul statului fie integral, fie parțial, prin acordarea de subvenții în completarea veniturilor lor proprii. Bugetul de stat reprezintă sursa cea mai importantă de susținere din punct de vedere financiar a acestor instituții și acțiuni. În totalul cheltuielilor publice pentru cultură preponderate sunt cheltuielile curente (de personal, materiale) cheltuielile de capital (cumpărări de opere artistice pentru muzee, construcții, echipamente) având o pondere redusă. Având în vedere ponderea mare a resurselor bugetare în acoperirea necesităților financiare ale acestor instituții, deci intervenția autorității publice, putem sublinia faptulca multe instituții de cultură și artareprezinta o componență importantă a protecției sociale, ele oferind membrilor societății servicii în mod gratuit sau cu prețuri (tarife) reduse, accesibile. Principalele surse de finanțare a cheltuielile pentru cultură, recreere și religie sunt finanțate din:  Bugetul de stat și bugetele locale;  Veniturile proprii ale instituțiilor respective;  Donații;  Contribuțiile populației;  Sponsorizări. În România, sursele financiare prin intermediul cărora se finanțează acțiunile și obiectivele de cultură, artă, sport și religie se pot clasifica astfel: - finanțarea bugetară integrală, asigurată prin intermediul bugetului de stat și al bugetelor locale, caz în care instituțiile de cultură, artă, sport și religie de interes național sunt finanțate din 4

bugetul de stat, iar cele de interes local prin bugetele locale (ex: Bibliotecă Națională, Editură Academiei etc.); - finanțare din venituri proprii, constituite sub formă mijloacelor extrabugetare și prin completare cu alocații bugetare de la bugetul de stat sau de la bugetele locale (ex: casele de cultură, muzeele, instituțiile organizatoare de spectacole etc); - finanțare integrală din venituri proprii, constituite sub formă mijloacelor extrabugetare, situație în care veniturile proprii aflate în sold la sfârșitul anului se reportează pe anul următor (ex: anumite edituri, case de film etc).

II. STUDIU DE CAZ: EVOLUȚIA CHELTUIELILOR PENTRU CULTURĂ RECREERE ȘI RELIGIE ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2012-2017

EXPLICAȚII

2012

2013

2014

2015

2016

2017

Cultură, recreere și religie (md.lei)

1,797222

1,752385

1,741571

1,873303

2,0283

3,058438

Cheltuieli curente (md.lei)

1,773702

1,7501

1,737787

1,870069

2,018489

3,041164

Cheltuieli de capital (md. lei)

0,02352

0,002285

0,003784

0,003234

0,009811

0,017274

PIB (md. lei)

595,4

637,5

667,6

712,8

746,6

815,2

Indicele prețuui de consum %

103,33

103,98

102,40

102,20

100,50

101,4

II.1. Calculul indicatorilor de nivel, de structură și de dinamică A. INDICATORI DE NIVEL a) Mărimea sau volumul cheltuielilor publice totale:  În expresie nominală: 𝐶ℎ𝑃𝑇𝑛 = ∑𝑛𝑖=1 𝐶ℎ𝑃𝑛𝑖 Anul 2012: 𝐶ℎ𝑃𝑇𝑛 = 1,773702 + 0,02352 = 1,80 𝑚𝑙𝑑 𝑙𝑒𝑖 Anul 2013: 𝐶ℎ𝑃𝑇𝑛 = 1,7501 + 0,002285 = 1,75 𝑚𝑙𝑑 𝑙𝑒𝑖 Anul 2014: 𝐶ℎ𝑃𝑇𝑛 = 1,737787 + 0,003784 = 1,74 𝑚𝑙𝑑 𝑙𝑒𝑖 Anul 2015: 𝐶ℎ𝑃𝑇𝑛 = 1,870069 + 0,003234 = 1,87 𝑚𝑙𝑑 𝑙𝑒𝑖 Anul 2016: 𝐶ℎ𝑃𝑇𝑛 = 2,018489 + 0,009811 = 2,03 𝑚𝑙𝑑 𝑙𝑒𝑖 Anul 2017: 𝐶ℎ𝑃𝑇𝑛 = 3,041164 + 0,017274 = 3,06 𝑚𝑙𝑑 𝑙𝑒𝑖  În expresie reală: 𝐶ℎ𝑃𝑇𝑟 = Anul 2012: 𝐶ℎ𝑃𝑇𝑟 = Anul 2013: 𝐶ℎ𝑃𝑇𝑟 = Anul 2014: 𝐶ℎ𝑃𝑇𝑟 =

1,797222 103,33 1,752385 103,98 1,741571 102,40

𝐶ℎ𝑃𝑇𝑛 𝐼𝑃

× 100 =

∑𝑛 𝑖=1 𝐶ℎ𝑃𝑛𝑖 𝐼𝑃

× 100 = 1,74 𝑚𝑙𝑑 𝑙𝑒𝑖 × 100 = 1,69 𝑚𝑙𝑑 𝑙𝑒𝑖 × 100 = 1,70 𝑚𝑙𝑑 𝑙𝑒𝑖

5

× 100

Anul 2015: 𝐶ℎ𝑃𝑇𝑟 =

1,873303 102,20

× 100 = 1,83 𝑚𝑙𝑑 𝑙𝑒𝑖

2,0283

Anul 2016: 𝐶ℎ𝑃𝑇𝑟 = 100,50 × 100 = 2,02 𝑚𝑙𝑑 𝑙𝑒𝑖 Anul 2017: 𝐶ℎ𝑃𝑇𝑟 = b)

3,058438 101,4

× 100 = 3,02 𝑚𝑙𝑑 𝑙𝑒𝑖

Ponderea cheltuielilor publice totale în produsul intern brut: 𝐶ℎ𝑃𝑇/𝑃𝐼𝐵 = Anul 2012: 𝐶ℎ𝑃𝑇/𝑃𝐼𝐵 = Anul 2013: 𝐶ℎ𝑃𝑇/𝑃𝐼𝐵 = Anul 2014: 𝐶ℎ𝑃𝑇/𝑃𝐼𝐵 = Anul 2015: 𝐶ℎ𝑃𝑇/𝑃𝐼𝐵 = Anul 2016: 𝐶ℎ𝑃𝑇/𝑃𝐼𝐵 = Anul 2017: 𝐶ℎ𝑃𝑇/𝑃𝐼𝐵 =

1,797222 595,4 1,752385 637,5 1,741571 667,6 1,873303 712,8 2,0283 746,6

𝑃𝐼𝐵

× 100

× 100 = 0,30 % × 100 = 0,27 % × 100 = 0,26 % × 100 = 0,26 %

× 100 = 0,27 %

3,058438 815,2

𝐶ℎ𝑃𝑇

× 100 = 0,38 %

𝐶ℎ𝑃𝑖

B. INDICATORI DE STRUCTURĂ: 𝑔𝑖 (%) = 𝐶ℎ𝑃𝑇 × 100 Anul 2012: 1,773702 𝑔𝑖 (%) = × 100 = 98,69 % 1,797222 𝑔𝑖 (%) =

Anul 2015: 1,870069 𝑔𝑖 (%) = × 100 = 99,83 % 1,873303

0,02352 × 100 = 1,31 % 1,797222

𝑔𝑖 (%) =

Anul 2016: 2,018489 𝑔𝑖 (%) = × 100 = 99,52 % 2,0283

Anul 2013: 1,7501 𝑔𝑖 (%) = × 100 = 99,87 % 1,752385 𝑔𝑖 (%) =

0,002285 × 100 = 0,13 % 1,752385

𝑔𝑖 (%) =

0,009811 × 100 = 0,48 % 2,0283

Anul 2017: 3,041164 𝑔𝑖 (%) = × 100 = 99,44 % 3,058438

Anul 2014: 1,737787 𝑔𝑖 (%) = × 100 = 99,80 % 1,741571 𝑔𝑖 (%) =

0,003234 × 100 = 0,17 % 1,873303

0,003784 × 100 = 0,22 % 1,741571

𝑔𝑖 (%) =

0,017274 × 100 = 0,56 % 3,058438

C. INDICATORI DE DINAMICĂ a) Modificarea absolută a cheltuililor publice totale:  În expresie nominală: ∆𝐶ℎ𝑃𝑇𝑛 = 𝐶ℎ𝑃𝑇𝑛1 − 𝐶ℎ𝑃𝑇𝑛0 Anul 2013/2012: ∆𝐶ℎ𝑃𝑇𝑛 = 1,752385 − 1,797222 = −0,04 𝑚𝑙𝑑 𝑙𝑒𝑖 Anul 2014/2013: ∆𝐶ℎ𝑃𝑇𝑛 = 1,741571 − 1,752385 = −0,01 𝑚𝑙𝑑 𝑙𝑒𝑖 6

Anul 2015/2014: ∆𝐶ℎ𝑃𝑇𝑛 = 1,873303 − 1,741571 = 0,13 𝑚𝑙𝑑 𝑙𝑒𝑖 Anul 2016/2015: ∆𝐶ℎ𝑃𝑇𝑛 = 2,0283 − 1,873303 = 0,15 𝑚𝑙𝑑 𝑙𝑒𝑖 Anul 2017/2016: ∆𝐶ℎ𝑃𝑇𝑛 = 3,058438 − 2,0283 = 1,03 𝑚𝑙𝑑 𝑙𝑒𝑖  În expresie reală: ∆𝐶ℎ𝑃𝑇𝑟 = 𝐶ℎ𝑃𝑇𝑟1 − 𝐶ℎ𝑃𝑇𝑟0 = Anul 2013/2012: ∆𝐶ℎ𝑃𝑇𝑟 = Anul 2014/2013: ∆𝐶ℎ𝑃𝑇𝑟 = Anul 2015/2014: ∆𝐶ℎ𝑃𝑇𝑟 =

1,752385 103,98 1,741571 102,40 1,873303 102,20

× 100 − × 100 − × 100 −

2,0283

Anul 2016/2015: ∆𝐶ℎ𝑃𝑇𝑟 = 100,50 × 100 − Anul 2017/2016: ∆𝐶ℎ𝑃𝑇𝑟 = b)

3,058438 101,4

𝐶ℎ𝑃𝑇𝑛1 𝐼𝑃1

1,797222 103,33 1,752385 103,98 1,41571 102,40

1,873303 102,20

× 100 −

𝐶ℎ𝑃𝑇𝑛0 𝐼𝑃0

× 100

× 100 = −0,05 𝑚𝑙𝑑 𝑙𝑒𝑖 × 100 = 0,015 𝑚𝑙𝑑 𝑙𝑒𝑖

× 100 = 0,45 𝑚𝑙𝑑 𝑙𝑒𝑖

× 100 = 0,19 𝑚𝑙𝑑 𝑙𝑒𝑖

2,0283

× 100 − 100,50 × 100 = 1 𝑚𝑙𝑑 𝑙𝑒𝑖

Modificarea relativă a cheltuielilor publice totale  În expresie nominală: ∆𝐶ℎ𝑃𝑇𝑛 (%) =

𝐶ℎ𝑃𝑇𝑛1 −𝐶ℎ𝑃𝑇𝑛0 𝐶ℎ𝑃𝑇𝑛0

Anul 2013/2012: ∆𝐶ℎ𝑃𝑇𝑛 (%) =

1,752385−1,797222

Anul 2014/2013: ∆𝐶ℎ𝑃𝑇𝑛 (%) =

1,741571−1,752385

Anul 2015/2014: ∆𝐶ℎ𝑃𝑇𝑛 (%) =

1,873303−1,741571

Anul 2016/2015: ∆𝐶ℎ𝑃𝑇𝑛 (%) =

2,0283−1,873303

Anul 2017/2016: ∆𝐶ℎ𝑃𝑇𝑛 (%) =

3,058438−2,0283

1,797222

1,752385

1,741571

1,873303

 În expresie reală: ∆𝐶ℎ𝑃𝑇𝑟 (%) =

2,0283

𝐶ℎ𝑃𝑇𝑟1 −𝐶ℎ𝑃𝑇𝑟0 𝐶ℎ𝑃𝑇𝑟0

× 100

× 100 = −2,49 % × 100 = −0,62 % × 100 = 7,56 %

× 100 = 8,27 % × 100 = 50,79 %

× 100 =

𝐶ℎ𝑃𝑇𝑛1 𝐶ℎ𝑃𝑇𝑛0 ×100− ×100 𝐼𝑃1 𝐼𝑃0 𝐶ℎ𝑃𝑇𝑛0 ×100 𝐼𝑃0

Anul 2013/2012: ∆𝐶ℎ𝑃𝑇𝑟 (%) =

1,752385 1,797222 ×100− ×100 103,98 103,33 1,797222 103,33

× 100 = −3,10 %

Anul 2014/2013: ∆𝐶ℎ𝑃𝑇𝑟 (%) =

1,741571 1,752385 ×100 − ×100 102,40 103,98 1,752385 103,98

× 100 = 1,54 %

7

× 100

Anul 2015/2014: ∆𝐶ℎ𝑃𝑇𝑟 (%) =

1,873303 1,741571 ×100 − ×100 102,20 102,40 1,741571 102,40

Anul 2016/2015: ∆𝐶ℎ𝑃𝑇𝑟 (%) =

2,0283 1,873303 ×100 − ×100 100,50 102,20 1,873303 102,20

× 100 = 10,11 %

Anul 2017/2016: ∆𝐶ℎ𝑃𝑇𝑟 (%) =

3,058438 2,0283 ×100 − ×100 101,4 100,50 2,0283 100,50

× 100 = 49,45 %

× 100 = 7,77 %

c) Indicatorul de corelație în raport cu produsul intern brut: 𝐾 =

𝐶ℎ𝑃𝑇1 ×100 𝐶ℎ𝑃𝑇0 𝑃𝐼𝐵1 ×100 𝑃𝐼𝐵0

Anul 2013/2012: 1,752385 1,797222 × 100 𝑘= = 0,91 637,5 × 100 595,4

Anul 2016/2015: 2,0283 × 100 1,873303 𝐾= = 1,03 746,6 × 100 712,8

Anul 2014/2013: 1,741571 × 100 1,752385 𝐾= = 0,95 667,6 × 100 637,5

Anul 2017/2016: 3,058438 2,0283 × 100 𝐾= = 1,38 815,2 × 100 746,6

Anul 2015/2014: 1,873303 × 100 1,741571 𝐾= = 1,01 712,8 × 100 667,6 d)

Coeficientul de elasticitate cheltuielilor publice totale în raport cu produsul intern brut: 𝐶ℎ𝑃𝑇𝑛1 − 𝐶ℎ𝑃𝑡𝑛0 × 100 𝐶ℎ𝑃𝑇𝑛0 𝑒= 𝑃𝐼𝐵1 − 𝑃𝐼𝐵0 × 100 𝑃𝐼𝐵0 1,752385−1,797222 ×100 1,797222 637,5−595,4 ×100 595,4

Anul 2013/2012: 𝑒

=

Anul 2014/2013: 𝑒 Anul 2015/2014: 𝑒 Anul 2016/2015: 𝑒 Anul 2017/2016: 𝑒

= −0,13 = 1,12 = 1,74 = 5,53

8

=-0,27

II.2. Reprezentare grafică

În expresie reală 3.50 3.00 2.50 2.00 1.50

1.00 0.50 0.00 Anul 2012

Anul 2013

Anul 2014

Anul 2015

Anul 2016

Anul 2017

III. CONCLUZII Interpretarea rezultatelor la indicatorii de nivel în expresie reală: În anul 2013 cheltuielile publice pentru cultură, recreere și religie au înregistrat un procent de 0,27 reprezentând o scadere față de anul 2012. În anul 2014 și 2015 cheltuielile publice pentru cultură, recreere și religie au înregistrat un procent egal de 0,26% exprimând o scadere față de anul 2013. În anul 2016 cheltuielile publice pentru cultură, recreere și religie au fost în creștere cu 0,01% față de anul 2015 și 2014, o egalitate față de anul 2013 și respectiv o scădere față de anul 2012 cu 0,03%. În anul 2017 cheltuielile publice pentru cultură, recreere și religie au înregistrat un pocent de 0,38% reprezentând o creștere față de anii anteriori. Interpretarea rezultatelor la indicatorii de dinamică, modificarea absolută și realtivă a cheltuililor publice totale: În perioada 2012-2013 se constată o scădere a cheltuielilor publice totale cu valoarea de -0,04 mld lei reprezentând un procent de -2,49%. În perioada 2013-2014 se constată o scădere a cheltuielilor publice totale cu valoarea de -0,01 mld lei, reprezentând un procent de -0,62%. În perioada 2014-2015 se constată o creștere a cheltuielilor publice totale cu valoarea de 0,13 mld lei adică un procent de 7,56%. În perioda 2015-2016 cheltuielilor publice totale au înregistrat o creștere de 0,15 mld lei reprezentând 8,27%, iar în perioada 2016-2017 tot o creștere de 1,03 mld lei având un procent de 50,79%. Interpretarea rezultatelor la indicatorul de corelație în raport cu PIB: Valorile subunitare din anii 2013 (0,91) și 2014 (0,95) ne arată că cheltuielile totale se modifică mai încet ca produsului intern brut (deoarece k<1). Valorile supraunitare din anii 2015 (1,01), 2016 (1,03) și 2017 (1,38) ne arată că cheltuielile totale se modifică mai repede ca produsului intern brut (deoarece k>1). Interpretarea rezultatelor la coeficientul de elasticitate cheltuielilor publice totale în raport cu PIB: În anii 2013 și 2014 valoarile subunitare ne indică faptul că cheltuielile totale sunt inelastice în raport cu produsul intern brut, (deoarece e<1) ceea ce semnfică modificarea cheltuielilor totale este mai lentă decât modificarea produsului intern brut. În anii 2015, 2016 și

9

2017 valoarile supraunitare a ne indică faptul că cheltuielile totale sunt elastice în raport cu produsul intern brut (deoarece e>1).

IV. BIBLIOGRAFIE

Gheorghe Sandu, Finanțe Publice, Edtura Universității Suceava, Suceava, 1999 http://www.scritub.com/administratie/CHELTUIELILE-PUBLICE-PENTRU-AC94669.php http://www.scritub.com/economie/SISTEMUL-CHELTUIELILOR-PUBLICE35491.php http://www.scrigroup.com/finante/Cheltuielile-publice-pentru-cu51527.php www.mfinante.ro https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/L_293_2011.pdf http://www.slipc.ro/date/legi/Legea%2052013%20Legea%20bugetului%20de%20stat%202013.pdf 8. http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget2014/LegeBugetdestat2014_ANEXELE1_10. pdf 9. http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget2015/Legea186_2014bugdestat2015.pdf 10. http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget2016/Legeanr339BS_2015.pdf 11. http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget2017/Legea6_2017.pdf 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

10