Fermier In Europa

CUPRINS Introducere .......................................................................................................... 1 Capitolul 1 POLITICA AGRICOLÃ COMUNÃ A UNIUNII EUROPENE ªI MODERNIZAREA AGRICULTURII ROMÂNEªTI ....................................... 2 Capitolul 2 SECTORUL VEGETAL ....................................................................................... 19 Capitolul 3 ZOOTEHNIE .................................................................................................... 27 Capitolul 4 AGRICULTURA ECOLOGICÃ ........................................................................ 55 Capitolul 5 FINANÞÃRI ....................................................................................................... 58 Contacte utile ................................................................................................... 69

Publicaþie editatã de Ministerul Integrãrii Europene, Direcþia Mass media ºi comunicare Proiect editorial: Adriana DOBRE Informaþiile au fost furnizate de: Cãtãlina LUCA – consilier negociator, Ministerul Integrãrii Europene Colaboratori: Speranþa NEAGU – consilier de integrare, Ministerul Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale Experþi de la Ministerul Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale ºi Autoritatea Naþionalã Sanitar-Veterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor Redactor: Doina DOBRE-LEREANU

INTRODUCERE

S

atul românesc se aflã într-un moment de rãscruce al evoluþiei sale. Standarde complicate, reguli noi, instituþii noi vin sã-i tulbure existenþa. Vor mai avea voie þãranii sã producã þuicã în gospodãrie, sã-ºi sacrifice orãtãniile în propria curte, sã-ºi vândã rodul muncii în faþa porþii, sã obþinã un ban cinstit din cultivarea gliei? Sunt întrebãri care bulverseazã tradiþiile împãmântenite de generaþii. Uniunea Europeanã este un oaspete care a pãtruns în casele oamenilor pe neºtiute. Reprezintã însã schimbãrile produse de apariþia sa un pericol la adresa existenþei satului românesc sau o ºansã la o viaþã mai bunã, la condiþii de trai decente, la o dezvoltare armonioasã ºi durabilã?

Aceastã broºurã doreºte sã ofere rãspunsuri neliniºtilor locuitorilor de la sate ºi clarificãri celor în mâinile cãrora stã viitorul mediului rural românesc – întreprinzãtorilor ºi potenþialilor întreprinzãtori. Întrebãrile aparþin oamenilor de rând ºi ne-au parvenit prin intermediul Agenþiei Naþionale de Consultanþã Agricolã, iar rãspunsurile au fost furnizare de experþi din cadrul Ministerului Integrãrii Europene ºi Ministerului Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale. Va reuºi mediul rural românesc, în plin proces de integrare europeanã, sã-ºi pãstreze farmecul ºi identitatea? Rãmâne de vãzut. Este la latitudinea locuitorilor lui ºi a celor care vor sã contribuie la revitalizarea sa sã încerce sã-i conserve valorile ºi specificul, integrându-l în acelaºi timp în peisajul european. Perspectivele sunt încurajatoare. Mai e nevoie doar de iniþiativã, perseverenþã ºi respect pentru tradiþie. Cei care posedã aceste calitãþi pot descoperi în lucrarea de faþã informaþii utile care sã-i ghideze în drumul spre destinaþia europeanã.

Prin mãsurile destinate agriculturii ºi dezvoltãrii rurale, Uniunea Europeanã oferã satului românesc ºansa de a renaºte, de a se moderniza, de a deveni competitiv, ºi, de ce nu, de a se redescoperi. De la sursã unicã pentru supravieþuirea familiei, ferma româneascã poate deveni o sursã de profit ca atracþie turisticã, producãtor de alimente ecologice sau tradiþionale.

Adriana DOBRE Coordonator proiect editorial

1

Capitolul 1

POLITICA AGRICOLÃ COMUNÃ A UNIUNII EUROPENE ªI MODERNIZAREA AGRICULTURII ROMÂNEªTI Generalitãþi de piaþã) sau întãrirea structurilor existente (cum ar fi Agenþia SAPARD pentru derularea fondurilor pentru dezvoltare ruralã). În afarã de structurile care gestioneazã fondurile comunitare ºi naþionale se vor organiza ºi specializa ºi structuri legate de managementul cotelor negociate (cota de lapte, zahãr). ! costuri legate de funcþionarea pe piaþa internã ºi asigurarea securitãþii viitoarei frontiere a UE (laboratoare, Puncte de Inspecþie la Frontierã etc.).

Care sunt avantajele ºi costurile integrãrii în UE pentru agriculturã? Beneficii ! creºterea nivelului de trai în mediul rural; ! revigorarea satelor; ! noi oportunitãþi de angajare, prin diversificarea activitãþilor în mediul rural; ! creºterea calitãþii produselor, prin retehnologizarea unitãþilor din industria alimentarã; ! creºterea protecþiei consumatorului, prin implementarea legislaþiei în domeniul siguranþei alimentare (respectarea standardelor UE în unitãþile de procesare, abatoare, ecarisaj); ! creºterea accesului la informaþii; ! creºterea producþiei ºi a competitivitãþii prin utilizarea noilor tehnologii.

Costurile pe care le implicã adaptarea sectorului privat sunt importante, de aceea existã deja sprijinul oferit de UE prin SAPARD. Pe lângã acesta, Guvernul a decis demararea unor noi programe – „Fermierul”, creditul rural, consolidarea proprietãþii etc.

Costuri ! costuri instituþionale, care sunt legate de organizarea unor noi structuri ce vor asigura transferul fondurilor comunitare cãtre sectorul privat (Agenþia de Plãþi ºi Intervenþie ºi Sistemul Integrat de Administrare ºi Control care asigurã accesul la plãþile directe ºi mecanismele

2

Ce a obþinut România în negocierile de aderare la capitolul agriculturã? România a obþinut în negocieri o perioadã de tranziþie de 3 ani, pânã la 31 decembrie 2009, pentru modernizarea unitãþilor de prelucrare a laptelui ºi cãrnii. !

! România a obþinut o perioadã de tranziþie de 8 ani pentru eliminarea din culturã a viilor hibride de pe o suprafaþã de 30.000 ha ºi replantarea acestora cu soiuri din specia Vitis vinifera, cu recunoaºterea dreptului de replantare.

(cereale, oleaginoase, proteaginoase, in pentru ulei, in pentru fibrã, cânepã pentru fibrã) de 7.012.666 de hectare pentru care România va primi subvenþii de la Uniunea Europeanã. Pentru restul de 2,4 milioane ha de teren (culturi de cartofi, sfeclã, legume, tutun, pepeni, culturi furajere, plante medicinale etc.), se vor primi subvenþii, în cuantumurile prevãzute de acquis-ul comunitar pentru cultura respectivã.

!

România a obþinut alte perioade de referinþã pentru negocierea cotelor de producþie decât celelalte state candidate (2000-2002 faþã de 19971999), ceea ce i-a permis obþinerea de cote avantajoase, apropiate de potenþialul de producþie al þãrii. !

România a obþinut o cotã de zahãr care practic acoperã consumul intern, formatã din cota de zahãr din sfeclã – 109.164 t, o cotã de procesare a zahãrului din trestie – 329.636 t (în condiþiile în care pe piaþa europeanã existã o supraproducþie de zahãr) ºi o cotã de izoglucozã – aproape 10.000 t.

!

! România s-a orientat spre dezvoltare ruralã (pentru a rezolva problema suprapopulãrii din agriculturã ºi a fermelor de subzistenþã) ºi spre sectoarele unde avea potenþial de dezvoltare (zootehnie, cereale, viþã-de-vie, lapte, zahãr); ! România a obþinut posibilitatea suplimentãrii cu pânã la 20% a plãþilor directe din fondurile pentru dezvoltare ruralã.

În cadrul pachetului financiar, România a obþinut pentru agriculturã, în perioada 2007-2009, cca. 4,7 miliarde de euro: 3,9 miliarde pentru capitolul Agriculturã; 800 de milioane pentru capitolul 21 – Politicã regionalã, ca fonduri structurale destinate sectorului

!

La cereale s-a obþinut în negocieri o suprafaþã de bazã pentru culturi arabile !

3

Fermier în Europa

Capitolul 1 vor putea investi aceºti bani pentru achiziþionarea de utilaje ºi echipamente agricole. Cotele obþinute de România în negocieri sunt în general mai mari decât producþiile actuale, ceea ce înseamnã cã agricultorii români trebuie sã se orienteze cãtre productivitate, în condiþiile în care ei vor fi sprijiniþi ºi prin plãþi directe, care vor fi mai mari decât subvenþiile actuale. În acelaºi timp, este recomandatã orientarea cãtre culturi ºi produse cerute de piaþã (de exemplu, produse ecologice).

agricol (Fondul European de Orientare ºi Garantare a Agriculturii - FEOGA). Cele aproximativ 4 miliarde destinate expres agriculturii vor fi alocate dupã cum urmeazã: - plãþi directe: 967,9 milioane euro; - mãsuri de piaþã: 732 de milioane euro; - dezvoltare ruralã: 2.308 milioane euro.

În acelaºi timp, produsele tradiþionale ºi cu denumiri geografice vor avea un loc pe piaþa europeanã, deoarece România a întreprins ºi va continua demersurile pentru recunoaºterea acestora (bãuturi spirtoase, tipuri de lapte, iaurt ºi lapte bãtut, tipuri de caº, salam, magiun etc.).

Efecte ale negocierilor În primul rând, fondurile importante obþinute la acest capitol reprezintã o investiþie în modernizarea agriculturii ºi în creºterea competitivitãþii produselor româneºti. Astfel, absorbþia fondurilor comunitare va sprijini procesul de dezvoltare a satelor ºi reducerea decalajelor faþã de mediul urban. De asemenea, vor putea fi sprijiniþi agricultorii care nu fac faþã pe piaþa unicã pentru a se putea orienta cãtre alte sectoare non-agricole (servicii, turism rural etc.). Exploataþiile mici, dar care au ºansa de a reuºi pe piaþã, vor fi de asemenea sprijinite financiar pentru a deveni ferme comerciale, iar agricultorii

În ceea ce priveºte industria agroalimentarã, aceasta va fi protejatã prin obþinerea de cãtre România a unor perioade de tranziþie care vor da mai mult timp unitãþilor de colectare ºi procesare a laptelui ºi cãrnii sã realizeze investiþiile necesare respectãrii standardelor sanitare de producþie. Respectarea normelor sanitar-veterinare în industria alimentarã, dar ºi la nivelul fermelor care produc pentru piaþã, este un subiect foarte important pentru Uniunea Europeanã, deoarece are un impact major, direct, asupra sãnãtãþii consumatorilor. 4

procesarea produselor la standarde europene. Programul „Fermierul” vine, de asemenea, în sprijinul mãsurilor programului SAPARD, asigurând partea de cofinanþare privatã.

În UE fermierii au fost sprijiniþi prin politici agricole pentru restructurare ºi capitalizare. Cum va fi sprijinit fermierul român pentru a fi competitiv în mediul concurenþial european în contextul actual, de schimbare a PAC?

Renta viagerã este o mãsurã care faciliteazã compactarea terenurilor, premisã pentru practicarea unei agriculturi competitive.

În contextul actual, de þarã în curs de aderare la UE, au fost avute în vedere o serie de mãsuri ce au vizat pregãtirea fermierului român pentru piaþã unicã, competitivã. În acest sens, un rol important îl are Programul SAPARD, dar ºi programele naþionale „Fermierul” ºi Renta viagerã. Aceste programe sprijinã investiþiile la nivelul gospodãriilor, fermelor ºi pentru prelucrarea ºi

În perioada post-aderare, Planul Naþional de Dezvoltare Ruralã 20072013 va include mãsuri ce au ca obiectiv creºterea competitivitãþii sectorului agricol ºi forestier.

Politica agricolã comunã - creºterea calitãþii produselor agroalimentare, ca urmare a respectãrii standardelor comunitare; - protejarea mediului ºi respectarea standardelor de bunãstare a animalelor; - posibilitatea creºterii economice în

Ce reprezintã Politica Agricolã Comunã a UE ºi care sunt avantajele acesteia? Politica Agricolã Comunã (PAC) este o politicã prioritarã a Uniunii Europene, care utilizeazã aproape 50% din fondurile comunitare. Politica Agricolã Comunã urmãreºte: - asigurarea unui nivel de viaþã decent pentru producãtorii agricoli prin acordarea de subvenþii consistente pentru fermieri din fondurile comunitare; - asigurarea unor preþuri echitabile ale produselor agricole pentru consumatori; 5

Fermier în Europa

Capitolul 1 zonele sãrace, ca urmare a aplicãrii programelor de dezvoltare ruralã; - creºterea investiþiilor strãine în agriculturã ºi industria alimentarã.

Ce prevede comunitarã în agriculturii?

- produse animaliere: lapte si produse lactate; carne de vacã; carne de oaie; carne de porc; - dezvoltarea ruralã; - legislaþia în domeniul veterinar: sistemul de control de pe piaþa internã; identificarea ºi recensãmântul animalelor; controlul la graniþele externe; mãsuri de control al bolilor animaliere; sãnãtatea animalelor comerþul cu animale vii ºi produse animaliere; protecþia sãnãtãþii publice; asigurarea condiþiilor corespunzãtoare de viaþã pentru animale; legislaþia specificã zootehniei; - legislaþia în domeniul fitosanitar: organisme dãunãtoare; calitatea seminþelor ºi a materialului sãditor; drepturi privind varietatea plantelor; produse utilizate pentru protecþia plantelor / pesticide; nutriþia animalelor.

legislaþia domeniul

Agricultura este unul dintre cele mai vaste domenii acoperite de politicile comunitare. Acquis-ul comunitar acoperã urmãtoarele domenii principale: - aspecte orizontale: garantare ºi orientare; mecanisme de schimb comercial; politica în domeniul calitãþii; agricultura organicã; reþeaua de date contabile specifice; subvenþii de stat; - organizarea pieþei comune: culturi arabile; cereale, seminþe oleaginoase ºi culturi proteice; cereale ne-alimentare prelucrate, amidon din cartofi, substituenþi cerealieri, orez; zahãr; culturi de plante pentru producþia de fibre; - culturi specializate: fructe ºi legume; vin ºi alcool; banane; ulei de mãsline; tutun;

În Uniunea Europeanã existã un preþ minim garantat al produselor agricole? Da. Se numeºte preþ de intervenþie ºi este preþul minim garantat care poate fi obþinut pentru producþia comercializatã pe piaþa internã. Atunci când preþurile unor produse (în special la cereale, produse lactate, carne de vitã, de porc, zahãr, orez) ating nivelul minim (când oferta este în exces faþã de cerere), instituþiile abilitate de Uniunea Europeanã intervin prin achiziþia ºi stocarea produsului respectiv, nepermiþând scãderea preþului de piaþã sub 6

cheltuielile determinate de stocarea producþiei de cãtre fermieri în perioada de recoltare ºi comercializare. Creºterea lunarã a preþului de intervenþie are rolul de a evita situaþiile de plasare pe piaþã a întregii recolte, fermierii fiind încurajaþi în acest fel sã comercializeze producþia treptat, în tranºe mai mici. Se pot prelua în sistem de intervenþie urmãtoarele cereale: grâu comun, grâu dur, orz, porumb, sorg.

preþul de intervenþie ºi asigurând fermierilor garanþia unor venituri minime. Producþia cumpãratã astfel de stat urmeazã a fi revândutã, atunci când preþul pieþei se redreseazã, sau urmeazã a fi vândutã la export.

Perioada de intervenþie, stabilitã de Comisie, este 1 noiembrie – 31 mai (cu anumite excepþii pentru anumite state membre în funcþie de perioada de recoltare).

Iniþial, în stadiul de început al PAC, nivelul preþului de intervenþie era mult superior celui de pe piaþa mondialã. Preþurile mari la produsele alimentare constituiau un stimulent puternic pentru creºterea producþiei, ceea ce a dus curând la situaþii de supraproducþie ºi producþie pe stoc. Prin reformele din 1992 (MacSharry) ºi 1999, preþul de intervenþie a fost adus spre nivelul de pe piaþa mondialã, în special pentru produsele generatoare de surplusuri (culturi arabile, carne de vitã, lapte ºi produse lactate), concomitent cu acordarea, cãtre fermieri, de ajutoare financiare (plãþi compensatorii), care sã compenseze pierderile suferite.

Preþul de intervenþie este de 101,3 euro/tonã, iar în cadrul perioadei de intervenþie acest preþ este supus unor creºteri lunare cu 0,46 euro/tonã. Preþul poate varia în funcþie de calitatea cerealelor.

Preþul de intervenþie este stabilit anual de cãtre Comisie, iar nivelul acestuia creºte în fiecare lunã pentru a acoperi 7

Fermier în Europa

Capitolul 1

Dezvoltare ruralã

- informarea ºi pregãtirea profesionalã a persoanelor implicate în sectoarele agricol ºi forestier; - utilizarea serviciilor de consultanþã de cãtre fermieri ºi proprietarii de pãduri; - modernizarea exploataþiilor agricole; - creºterea valorii economice a pãdurilor; - creºterea valorii adãugate pentru principala producþie agricolã ºi forestierã; - îmbunãtãþirea ºi dezvoltarea infrastructurii pentru dezvoltarea ºi adaptarea agriculturii ºi silviculturii; - sprijin pentru agricultori în vederea adaptãrii la standardele comunitare; - sprijin pentru fermele de semisubzistenþã care se aflã în proces de restructurare; - sprijin pentru înfiinþarea grupurilor de producãtori; - compensaþii acordate fermierilor din zonele montane cu handicapuri naturale; - înfiinþarea plantaþiilor pe terenuri agricole;

Cum va fi implementatã în România politica de dezvoltare ruralã a Comunitãþii Europene? Politica Uniunii Europene de dezvoltare ruralã, la care ºi România se racordeazã, vizeazã trei direcþii principale: 1. creºterea competitivitãþii fermelor ºi silviculturii, prin mãsuri de îmbunãtãþire ºi dezvoltare a infrastructurii; sprijinirea fermierilor care participã la schemele de calitate a alimentelor; ajutorul de stabilire pentru tinerii fermieri; sprijinirea fermelor de semi-subzistenþã; 2. managementul mediului ºi al pãmântului, prin mãsuri pentru sprijinirea fermierilor din zonele montane; programul „Natura 2000”; îmbunãtãþirea mediului agricol; plãþi pentru bunãstarea animalã; 3. îmbunãtãþirea calitãþii vieþii ºi diversificarea activitãþilor prin: sprijinirea activitãþilor non-agricole; ajutoare pentru crearea microîntreprinderilor; încurajarea turismului; renovarea satelor. Dupã aderarea României la Uniunea Europeanã va exista Programul Naþional de Dezvoltare Ruralã ce se va derula în perioada 2007-2013 va cuprinde mãsuri pentru: - instalarea tinerilor fermieri în mediul rural; - pensionarea anticipatã a fermierilor ºi a lucrãtorilor agricoli; 8

- înfiinþarea sistemelor agro-forestiere pe terenuri agricole; - înfiinþarea plantaþiilor pe terenuri neagricole; - promovarea activitãþilor nonagricole; - sprijin pentru crearea ºi dezvoltarea micro-întreprinderilor; - încurajarea turismului; - protejarea ºi creºterea potenþialului natural care sã contribuie la dezvoltarea economicã durabilã.

Cu ce vine PAC pentru zonele montane? Dar pentru zonele defavorizate – zone cu handicap natural (LFA)?

Cum poate fi stopatã migraþia tinerilor de la þarã la oraº ºi prin ce sistem se pot crea locuri de muncã în mediul rural?

Programul Naþional de Dezvoltare Ruralã pentru perioada 2007-2013 va viza ºi mãsuri prin care se vor acorda compensaþii fermierilor din zonele montane cu handicapuri naturale.

În primul rând scopul programelor de dezvoltare ruralã are în vedere crearea locurilor de muncã în mediul rural. Acestea pot fi asigurate prin crearea ºi dezvoltarea unor unitãþi de procesare, prin crearea ºi dezvoltarea de IMM-uri, prin activitãþi non-agricole. Toate aceste acþiuni vor fi co-finanþate prin Planul Naþional de Dezvoltare Ruralã 20072013. Acesta va finanþa mãsuri ce vor sprijini financiar instalarea tinerilor în mediul rural, modernizarea fermelor prin investiþii în exploataþiile agricole ºi sprijin pentru fermele de semi-subzistenþã ºi acordarea de compensaþii financiare pentru populaþia îmbãtrânitã ocupatã în agriculturã ce va ceda terenul sau dreptul de a-l lucra.

Aceste compensaþii au ca scop menþinerea unei ocupãri echilibrate a zonelor rurale ºi menþinerea utilizãrii terenurilor agricole în zonele montane cu handicap natural, ceea ce conduce la menþinerea spaþiului rural ºi la promovarea unor ferme durabile. Plãþile pentru handicap natural în zonele de munte ºi plãþile în alte zone cu handicap trebuie sã contribuie, prin utilizarea continuã a terenului agricol, la ocrotirea zonelor rurale, dar ºi la susþinerea ºi promovarea sistemelor agricole durabile.

9

Fermier în Europa

Capitolul 1 Conform Regulamentului 1698 din 2005 privind sprijinul pentru dezvoltarea ruralã, plãþile vor fi acordate anual pe hectar de teren agricol utilizat ºi trebuie sã compenseze costurile suplimentare ºi pierderile suferite de agricultori cu referire la handicapul pentru producþia agricolã în zonele vizate. Plãþile vor fi acordate agricultorilor care se obligã sã desfãºoare activitãþi agricole în zonele desemnate pentru minim 5 ani de la prima platã. Aceste plãþi vor fi regresive peste un nivel prag al suprafeþei pe proprietate ºi vor fi definite în program.

producþie (aparþinând unuia sau mai multor proprietari), interconectate într-un sistem unitar, în vederea executãrii de lucrãri, prestãrii de servicii ºi obþinerii eficiente de produse agricole. Exploataþiile agricole comerciale trebuie conduse sau administrate de personal calificat tehnic ºi economic în domeniul agricol, iar cele familiale pot fi conduse ºi administrate de respectivii proprietari, atestaþi în pregãtirea agricolã. Limitele minime pentru exploataþiile agricole sunt urmãtoarele: pentru sectorul vegetal: cereale, plante tehnice ºi medicinale: zona de câmpie – 110 ha; zona de deal – 50 ha; pajiºti naturale cultivate ºi culturi furajere pentru zona de munte – 25 ha; legume – 2 ha; plantaþii de pomi ºi pepiniere – 5 ha; cãpºunerii, arbuºti fructiferi – 1 ha; plantaþii de vii nobile, pepiniere ºi hamei – 5 ha; sere ºi solarii – 0,5 ha; ciupercãrii – 0,2 ha.

Ce reprezintã o exploataþie agricolã? Ordonanþa de Urgenþã nr. 108 din 27 iunie 2001 se referã la exploataþiile agricole. În prezent, în urma modificãrilor la care a fost supusã, prevede, în principal, faptul cã exploataþiile agricole reprezintã forme complexe de organizare a proprietãþii, prin care se pun în valoare pãmântul, animalele ºi celelalte mijloace de

Pentru sectorul animalier, prin exploataþie agricolã înþelegem: vaci de lapte sau bubaline – 15 capete; taurine la îngrãºat – 50 capete; oi sau capre – 300 capete; cai de rasã – 15 capete; cai la îngrãºat – 50 capete; porci – 100 capete; alte specii de animale – 100 capete; gãini ouãtoare – 2000 capete; pãsãri pentru carne – 5000 capete; staþii de incubaþie – 200.000 de capete; alte specii de pãsãri – 1000 capete; apicultura – 50 familii; struþi – 15 capete; iepuri – 500 capete; animale de blanã – 100 capete. 10

Pentru sectorul piscicol exploataþiile sunt definite astfel: bazine amenajate pentru producerea puietului de peºte – 10 ha; bazine amenajate pentru producerea peºtelui de consum – 20 ha sau pãstrãvãrii. Exploataþiile pot fi ºi mixte ºi vor fi formate din cote-pãrþi ale dimensiunilor care vor da un întreg, prin cumulul de activitate. Suprafeþele exploataþiilor agricole din sectorul vegetal pot fi formate din maxim 4 trupuri.

date în care vor fi înscrise toate fermele din România.

Exploataþiile agricole cu dimensiuni sub limitele stipulate sunt considerate exploataþii agricole familiale.

În ce constã modernizarea fermelor ºi ce trebuie fãcut pentru revigorarea sectorului agricol, în perspectiva aderãrii ºi dupã aceasta?

Proiectele de organizare a terenului, pe categorii de folosinþã agricolã, ºi stabilirea reþelei de drumuri agricole ºi de perdele forestiere de protecþie se întocmesc de cãtre instituþiile specializate de la nivel central, judeþean ºi local, împreunã cu consiliile locale ºi judeþene, cu acordul prealabil al proprietarilor.

Revigorarea agriculturii româneºti, respectiv racordarea acesteia la exigenþele comunitare în domeniu, reprezintã un proces de duratã ce necesitã aplicarea integratã a unui pachet de mãsuri care sã se înscrie în orientãrile generale ale Politicii Agricole Comune. În acest sens, este necesarã îmbunãtãþirea infrastructurii rurale (drumuri, utilitãþi publice), proces ce trebuie corelat cu crearea unui mediu investiþional atractiv, organizarea grupurilor de producãtori agricoli etc.

Care este importanþa înscrierii suprafeþelor agricole în Registrul fermelor? Fãrã înscriere în Registrul fermelor nu se pot primi plãþile pe hectar de la Agenþia de Plãþi ºi Intervenþii. Registrul fermelor este foarte important ºi deoarece prin intermediul lui se va obþine o bazã de

Modernizarea fermelor are în vedere atât achiziþionarea unor echipamente moderne, care sã permitã reducerea 11

Fermier în Europa

Capitolul 1 costurilor de producþie, cât ºi atragerea tinerilor fermieri care sã preia ferme agricole cu potenþial real pentru a face faþã presiunii concurenþiale dupã aderare. Aceste mãsuri sunt promovate prin programe finanþate atât la nivel naþional, cât ºi la nivel comunitar (ex.: „Fermierul”, SAPARD).

piscicole pentru producere de peºte de consum (vezi capitolul 5 – Finanþãri); - Sprijin direct al statului acordat producãtorilor agricoli din sectorul vegetal pentru anul 2006 sub forma plãþilor directe pe suprafaþã, prin atribuirea de bonuri valorice (vezi capitolul 5 – Finanþãri); - Acordarea de despãgubiri pentru pierderile cantitative ºi calitative de recolte, mortalitatea ºi/sau sacrificarea de necesitate a animalelor, produse printr-o manifestare distructivã a unor fenomene naturale ºi a bolilor, pe areale extinse; - Subvenþionarea primelor de asigurare producãtorilor agricoli care îºi asigurã culturile agricole, animalele, pãsãrile, familiile de albine ºi peºtii la societãþile de asigurare ºi asigurare – reasigurare agreate de Ministerul Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale; - Acordarea de sume fixe pentru speciile, soiurile ºi categoriile biologice pentru seminþele certificate oficial ca sãmânþã de prebazã, bazã sau certificatã, din producþia internã, vândute ºi/sau utilizate pentru

În plus, pentru asigurarea unor venituri care sã favorizeze modernizarea fermelor, agricultorii români vor beneficia, de la data aderãrii, de la bugetul Uniunii Europene, de: - plãþi directe: aceste plãþi vor fi acordate pe suprafaþã de teren agricol; - restituþiile la exportul produselor agricole cãtre þãrile terþe; - intervenþiile destinate regularizãrii pieþelor agricole; - fonduri pentru mãsuri de dezvoltare ruralã. Cum sunt sprijiniþi de stat fermierii privaþi? Ministerul Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale (MAPDR) a venit în fiecare an în sprijinul fermierilor privaþi prin diferite forme de sprijin, precum: - Acordarea de sprijin direct din partea statului producãtorilor agricoli, persoane fizice sau juridice, care deþin, cresc ºi exploateazã animale de producþie, înscrise în Registrul agricol, sau care deþin/administreazã amenajãri 12

însãmânþare în campaniile agricole din anii de vânzare 2004-2005 ºi 20052006; - Sprijinirea asociaþiilor crescãtorilor de animale pentru lapte pentru achiziþionarea de dotãri ºi instalaþii de muls ºi de rãcire a laptelui; - Acordarea de despãgubiri pentru animalele tãiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidãrii rapide a focarelor de boli transmisibile de animale.

Dupã aderare, vor dispãrea micii fermieri? Nu. În vederea comercializãrii produselor pe piaþã ºi pentru a deveni competitivi, aceºtia vor trebui sã se alinieze unor standarde de calitate impuse. În ceea ce priveºte fermierii care nu au în vedere comercializarea produselor ºi produc pentru auto-consum, aceºtia nu vor fi obligaþi sã îndeplineascã standardele de calitate.

Vom fi obligaþi sã lucrãm pãmântul în asociaþii?

Dupã momentul aderãrii, ce se va întâmpla cu terenurile rãmase nelucrate?

Nu. Nimeni nu este obligat sã se asocieze cu altcineva, mai ales pentru a lucra pãmântul. Este însã încurajatã asocierea pentru vânzarea produselor. Acest lucru înseamnã cã agricultorii îºi vor putea vinde marfa împreunã pentru a obþine preþuri mai bune.

Terenurile arabile care nu vor fi lucrate ºi care nu vor îndeplini condiþiile de bune practici agricole nu vor primi plata unicã pe suprafaþã, platã derulatã prin intermediul Agenþiei de Plãþi ºi Intervenþii în Agriculturã. Prin urmare, proprietarul sau utilizatorul terenului respectiv nu va primi nici un fel de platã pentru terenul respectiv.

Ce rol au asociaþiile pe produs în Uniunea Europeanã? Principalul rol al asociaþiilor de producãtori din Uniunea Europeanã este de a îi reuni pe producãtorii agricoli astfel încât aceºtia sã deþinã o poziþie mai bunã pe piaþã ºi sã poatã fi reprezentaþi mai bine în relaþiile cu autoritãþile ºi cu comercianþii, ei devenind astfel mai puternici.

13

Fermier în Europa

Capitolul 1

Comerþul cu produse agricole Fluctuaþia preþurilor va continua, aceasta fiind rezultatul diferenþelor permanente existente între cerere ºi ofertã, între producþie ºi consum. Preþurile sunt dictate de piaþã.

Fermele mici vor face faþã presiunii concurenþiale de pe piaþa unicã? În ce priveºte micile ferme, acestea vor putea rãmâne competitive pe piaþa unicã, cu 2 condiþii. Prima vizeazã îndeplinirea standardelor de calitate impuse. A doua reprezintã de fapt un avantaj ce se referã la faptul cã preþurile pentru produsele agricole ºi agroalimentare româneºti vor fi mai mici decât cele practicate în UE, iar pe piaþa unicã cererea pentru acestea va creºte. Astfel de ferme vor face faþã presiunilor concurenþiale (ex: în Polonia, la un an de la integrare, exportul cu produse agroalimentare a crescut).

Care sunt culturile ºi speciile de animale pentru care au fost stabilite cote? Culturile agricole ºi speciile de animale nu au stabilite cote. Singurele cote alocate sunt pentru zahãr, lapte ºi tutun.

În ce condiþii vor mai putea vinde þãranii produsele tradiþionale româneºti dupã ce România va intra în Uniunea Europeanã? Cum trebuie sã procedeze aceºtia, pentru ca aceste produse sã devinã cunoscute pe piaþa europeanã?

Dupã aderare, va exista o fluctuaþie a preþului produselor agricole ºi al cãrnii? Aderarea la Uniunea Europeanã nu înseamnã o îngheþare a preþurilor cãrnii nici pe piaþa internã ºi nici pe piaþa UE.

Produsele tradiþionale destinate comercializãrii sunt supuse aceloraºi reguli de comercializare ca oricare produs alimentar. Pentru promovarea produselor tradiþionale se organizeazã la nivel regional festivaluri, expoziþii, iar la nivel central, târgul INDAGRA etc. (calendarul este afiºat pe site-ul Ministerului Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale, www.maap.ro). Promovarea produselor cu potenþial pentru export se face ºi prin Camerele de Comerþ judeþene. 14

Ce prevede legislaþia europeanã în privinþa comercializãrii produselor agricole?

Cum se pot elimina intermediarii în procesul de valorificare a producþiei?

Legislaþia comunitarã cu privire la comercializarea produselor agricole ºi alimentare se încadreazã la capitolul 1 – Libera circulaþie a mãrfurilor, subdomeniul Produse alimentare. Aceasta prevede respectarea normelor de siguranþã alimentarã ºi de comercializare a produselor alimentare. Legislaþia este împãrþitã în douã categorii: legislaþie verticalã (igienã, controlul oficial al alimentelor, aditivii alimentari, contaminanþii, alimente cu destinaþie specialã etc.) care se aplicã tuturor categoriilor de produse destinate comercializãrii, ºi legislaþia orizontalã (miere, produse zaharoase, cacao ºi ciocolatã, gem ºi jeleu de fructe) care se aplicã doar anumitor categorii de produse alimentare destinate comercializãrii.

Relaþia dintre producãtori ºi procesatori nu este un aspect ce þine de politica agricolã, ci este legat de gradul de dezvoltare economicã a afacerilor ºi a reþelei de producþie. Eliminarea intermediarilor se poate realiza printr-o dezvoltare a afacerilor din agriculturã ºi printr-o îmbunãtãþire a relaþiei ºi comunicãrii dintre producãtorul agricol ºi procesator, precum ºi prin organizarea producãtorilor agricoli în grupuri de producãtori ºi organizaþii de producãtori.

Ce denumiri de origine a reuºit sã obþinã România în negocierile cu Uniunea Europeanã? În ce priveºte denumirile de origine ºi indicaþiile geografice pentru produse alimentare ºi produse agricole, nu s-a negociat nimic cu Uniunea Europeanã. România a transmis Comisiei Europene în anul 2004 o listã cu posibile denumiri geografice care dupã aderare, la solicitarea grupurilor de producãtori, vor putea fi protejate ºi înregistrate la nivel comunitar. Lista va fi definitivatã în primele 6 luni dupã aderare, pe baza solicitãrilor autoritãþilor române transmise Comisiei Europene. În prezent, România nu poate solicita înregistrarea denumirilor la nivel comunitar deoarece trebuie sã creeze un sistem naþional de

Se vor închide pieþele ºi târgurile de produse agricole ºi animale vii? Nu, atâta timp cât respectã normele sanitar-veterinare, de igienã ºi de mediu.

15

Fermier în Europa

Capitolul 1 - de Alba; Brânzã: - de Moeciu; - de Þaga; - de Vlãdeasa; - de Satu Mare; - de Dorna; - de Sibiu; - de Bistriþa; - de Brãdet; - de Covasna; - de Arad; - de Harghita; Caºcaval: - de Rucãr; - de Dej; - de Vidraru; - de Râuºor; - de Carei; - de Hârlãu; - de Feteºti; - de Harghita; - de Sibiu; - de Brãdet; - de Râuºor; - de Covasna; Telemea: - de Braºov; - de Argeº; - de Oaº; - de Sibiu;

înregistrare ºi un sistem de evaluare a aplicaþiilor transmise. Mai multe informaþii despre mãrcile cu potenþial de a fi protejate comunitar se pot obþine de la Oficiul de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci - www.osim.ro . Lista cuprinzând indicaþiile geografice ºi denumirile de origine protejate ºi recunoscute în România pentru produse alimentare A. Produse din lapte Lapte: - de Dorna; - Cedra de Apuseni; - de Cluj; - de Covasna; - de Satu Mare; - de Harghita. - de Rarãu; Iaurt: - Cedra de Apuseni; - de Satu Mare; - Napoca. Lapte bãtut: - de Harghita. Caº: - de Oaº; - Baºchiu;

- de Sibiu. - de Fãgãraº; - de Nãsal; - de Mãnãºtur; - de Moldova; - de Napoca; - de Alba; - de Homorod; - de Rarãu; - de Sibiu; - de Satu Mare. - de Bobâlna; - de Moeciu; - de Mateiaº; - de Satu Mare; - de Napoca; - de Dobrogea; - de Penteleu; - de Ciuc; - de Rarãu; - de Vidraru; - de Argeº; - de Dorna. - de Huedin; - de Carei; - de Vâlcea; - de Harghita.

B. Produse din carne Salam: - de Sibiu. Cârnaþi: - de Pleºcoi.

16

C. Produse de panificaþie Pâine: - ardeleneascã cu cartofi; - ardeleneascã cu coaja bãtutã. Covrigi: - de Buzãu; - de Braºov. Plãcintã: - dobrogeanã.

8.Palincã Româneascã “Tricolor” 9.Palincã de Brad 10.Palincã de Banoviþa 11. Palincã de Câlnãu 12.Palincã “Crai Nou” 13.Palincã de Valea Vinului 14.Palincã de Medieºu Aurit 15.Palincã de Cãmârzana 16.Palincã de Oaº 17.Palincã de Cluj 18.Palincã de Focºani 19.Palincã de Dragosloveni 20.Palincã de Vrancea 21. Palincã de Jariºtea

D. Fructe procesate: - magiun de prune de Râureni. Lista cuprinzând denumirile geografice protejate ºi recunoscute în România pentru bãuturi spirtoase

C. Vinars 1.Vinars Târnave 2.Vinars Vaslui 3.Vinars Murfatlar 4.Vinars Vrancea 5.Vinars Segarcea

A. Þuicã 1.Þuicã Zetea de Medieºu Aurit 2.Þuicã de Valea Milcovului 3.Þuicã de Buzãu 4.Þuicã de Argeº 5.Þuicã de Zalãu 6.Þuicã Ardeleneascã de Bistriþa 7. Horincã de Maramureº 8.Horincã de Cãmârzana 9.Horincã de Seini 10.Horincã de Chioar 11. Horincã de Lãpuº 12.Turþ de Oaº 13.Turþ de Maramureº

Ce documente sunt necesare pentru importul ºi exportul produselor agro-alimentare? În ceea ce priveºte produsele care beneficiazã de prime la export, actele necesare pentru efectuarea exportului de marfã (prevãzute în HG 1518/2002) sunt: - decont justificativ; - acte doveditoare ale producerii ºi/sau achiziþionãrii produsului agro-alimentar care a fost livrat la export/exportat; - declaraþia vamalã sau factura externã; - declaraþia de încasare valutarã;

B. Pãlincã 1.Palincã de Bihor 2.Rieni Palincã de Bihor 3.Palincã de Zalãu 4.Palincã de Ardeal 5.Palincã de Maramureº 6.Palincã de Carpaþii Apuseni 7. Palincã de Transilvania 17

Fermier în Europa

Capitolul 1 - declaraþia de confirmare a încasãrii contravalorii exportului, certificatã de o bancã comercialã; - declaraþie pe propria rãspundere cã datele furnizate sunt conforme cu realitatea.

preferenþiale încheiate între România ºi UE), ambele pãrþi participante la acord vor permite importul produselor care fac obiectul acordurilor respective cu taxe vamale mai mici (sau chiar cu taxe vamale zero) decât cele percepute pentru aceleaºi produse, dar care provin din þãri care nu sunt parte la acord.

Lista produselor agro-alimentare, cantitãþile, destinaþiile de export, cuantumul primelor ºi condiþiile specifice de acordare a acestora se stabilesc prin consultãri cu patronatele de profil, în funcþie de disponibilitãþile pentru export, evoluþia preþurilor pe plan intern ºi internaþional ºi oportunitãþile existente pe pieþele externe ºi se aprobã prin ordin comun al ministrului Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale ºi al ministrului Finanþelor Publice, cu avizul favorabil al Departamentului de Comerþ Exterior.

Importul cu taxe vamale reduse se desfãºoarã în limita unor cantitãþi bine determinate; atât produsele care fac obiectul aranjamentelor preferenþiale, cât ºi cantitãþile pentru care aceste aranjamente sunt încheiate vor fi notificate la Organizaþia Mondialã a Comerþului (OMC). Cantitatea maximã dintr-un produs care poate fi importatã cu taxã vamalã redusã sau cu taxã vamalã zero poartã numele de contingent. Controlul cantitãþilor importate în cadrul unor aranjamente preferenþiale se realizeazã prin intermediul licenþelor de import.

În plus faþã de acestea, pentru anumite produse agro-alimentare, atât la exportul cât ºi la importul acestora, poate fi necesar un certificat fito-sanitar ºi/sau sanitar-veterinar, în funcþie de specificul produselor respective.

Perioada pentru care se pot efectua importuri cu taxe vamale reduse sau zero este, de obicei, limitatã, deschiderea acestor contingente fiind anunþatã, astfel încât agenþii economici interesaþi sã poatã depune aplicaþii pentru eliberarea unei licenþe de import.

Am auzit recent expresia “practica deschiderii de contingente tarifare”. La ce se referã? În cazul încheierii unor acorduri comerciale preferenþiale între un stat ºi un alt stat (România-Israel, RomâniaTurcia etc.) sau grup de state (cum este cazul acordurilor comerciale 18

Capitolul 2

SECTORUL VEGETAL Fructe ºi legume respectaþi obligatoriu standardele de comercializare în vigoare. Controlul respectãrii acestora este realizat de cãtre inspecþia de fructe ºi legume organizatã în cadrul Ministerului Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale care are în teritoriu organisme de control specializate.

Dupã 2007, voi mai putea vinde legume în piaþã? Odatã cu aderarea României la Uniunea Europeanã, toate fructele ºi legumele pentru consum în stare proaspãtã vor fi supuse standardelor de comercializare. Aceste standarde sunt obligatorii ºi au fost transpuse în legislaþia româneascã de cãtre Asociaþia de Standardizare din România (ASRO). Conformitatea cu standardele de comercializare va fi verificatã de cãtre Inspecþia de Stat pentru Controlul Tehnic în Producerea ºi Valorificarea Legumelor ºi Fructelor. Detalii tehnice privind standardele puteþi afla accesând site-ul www.asro.ro.

Lista standardelor de comercializare a fost aprobatã prin Ordinul 532 din 28 iulie 2004, publicat în Monitorul Oficial cu numãrul 712 din data de 6 august 2004.

Plantele ºi pomii fructiferi destinaþi comercializãrii trebuie sã aibã etichetã? Ce trebuie scris pe aceasta?

Comerþul cu fructe ºi legume în pieþele stradale nu va înceta odatã cu aderarea României la Uniunea Europeanã. Prin urmare, nimeni nu vã poate îngrãdi dreptul de a comercializa fructe ºi legume în piaþã, însã va trebui sã

Plasarea pe piaþã a fructelor ºi legumelor destinate consumului în stare proaspãtã se va face numai cu respectarea conformitãþii cu standardele de comercializare. Astfel, toate ambalajele care conþin fructe ºi legume vor trebui sã poarte etichete pe care se menþioneazã cel puþin urmãtoarele elemente: - numele producãtorului; - expeditorul; - specia sau varietatea destinatã 19

Fermier în Europa

Capitolul 2 comercializãrii; - cantitatea netã a produsului; - clasa de calitate; - tratamente în timpul pãstrãrii.

destul de dificil de realizat atâta vreme cât situaþia pe piaþã nu este aceeaºi pentru toate fructele ºi legumele. Astfel, în unele cazuri, preþul produselor din import poate fi mai mare decât cel al produselor similare autohtone, în vreme ce în cazul altor fructe ºi legume situaþia poate sta invers. Mai mult decât atât, comparaþiile sunt greu de fãcut þinând cont de faptul cã, în cele mai multe cazuri, sortimentele importate diferã de cele autohtone.

Dupã aderare, þãranii români vor putea sã îºi mai vândã legumele ºi fructele în faþa porþii? Din momentul aderãrii la Uniunea Europeanã producãtorii agricoli români îºi vor putea comercializa legumele ºi fructele doar în spaþii amenajate.

Dupã aderare, legumele, fructele ºi conservele româneºti vor face faþã concurenþei de pe piaþa internã?

Ce taxe se plãtesc pentru fructele ºi legumele importate din statele membre ale Uniunii Europene? Cum se explicã diferenþa de preþ dintre fructele ºi legumele importate ºi cele autohtone?

Pe piaþa comunitarã se manifestã o tendinþã crescândã de concentrare a producþiei comercializate (cca. 70% din producþia de fructe ºi legume proaspete se comercializeazã de cãtre marile lanþuri de magazine). În aceste condiþii, este de presupus ca ºi în România lanþurile de supermarket-uri sã comercializeze cantitãþi din ce în ce mai mari de fructe ºi legume. Pentru a putea avea acces la desfacere, dar în acelaºi timp pentru a putea respecta condiþiile de comercializare impuse de consumator, producãtorii agricoli vor fi

Pentru anumite produse importate din UE, România a negociat cu Uniunea Europeanã o serie de concesii tarifare, care presupun importul unor anumite cantitãþi de fructe ºi legume cu taxe vamale zero. În aceastã categorie intrã tomatele care, în limita a 300 de tone, pot intra în România cu taxã vamalã zero, morcovii (1000 de tone cu taxa vamalã zero), mere, pere ºi gutui (500 de tone cu taxã vamalã zero). Pentru alte fructe ºi legume provenite din UE, importul în România este permis în cantitãþi nelimitate ºi cu taxã vamalã zero. În ceea ce priveºte diferenþa de preþ între fructele ºi legumele importate faþã de cele autohtone, o comparaþie este 20

comercializarea producþiei de fructe ºi legume este singura ºansã de a face faþã presiunii pieþei comunitare.

Se pot folosi seminþe modificate genetic în UE?

nevoiþi sã apeleze la o formã de comercializare adecvatã. În România, trecerea rapidã la formarea grupurilor organizate care au ca principal scop sortarea, ambalarea, etichetarea ºi

Nu. Începând cu data aderãrii, cultivarea seminþelor modificate genetic este interzisã.

Zahãr produce zahãr atât din sfeclã de zahãr, cât ºi prin rafinarea zahãrului brut din trestie din import.

Cum s-a stabilit cota de zahãr, pentru România? Ce se va întâmpla dacã vom realiza o producþie sub cotã cu cel puþin 30%?

Pentru realizarea cotei de zahãr din sfeclã de zahãr existã un program naþional de mãsuri pentru creºterea suprafeþei cultivate cu sfeclã de zahãr. Capacitatea de procesare existentã în România poate acoperi procesarea cantitãþii de sfeclã de zahãr necesarã realizãrii cotei de zahãr. Totodatã, existã ºi capacitate de procesare funcþionalã ºi pentru prelucrarea zahãrului brut. Capacitatea de procesare a României este mai mare decât cotele stabilite în cadrul negocierilor de aderare.

Cota de zahãr pentru România a fost stabilitã în urma negocierilor cu Comisia Europeanã, pe baza producþiei istorice realizatã într-o perioadã de referinþã. Cota de producþie nerealizatã de cãtre un stat membru se pierde.

Ce evoluþie va avea sectorul zahãrului începând cu data aderãrii? Dupã data aderãrii, producþia de zahãr se va realiza în cadrul unor cote de producþie (cantitãþi maxime admise de producþie). României i-a fost alocatã o cotã de 109.164 tone de zahãr ºi o cotã de 9.981 tone de izoglucozã. Se va

Preþul de referinþã pentru zahãrul alb de calitate standard va fi 631,9 euro/tonã pentru 2006-2007 ºi 2007-2008, 541,5 euro/tonã pentru 2008-2009 ºi 21

Fermier în Europa

Capitolul 2 404,4 euro/tonã pentru 2009-2010. Zahãrul brut de calitate standard va fi 496,8 euro/tonã pentru anii comerciali 2006-2007 ºi 2007-2008, 448,8 pentru 2008-2009 ºi 335,2 pentru 2009-2010. Preþul de referinþã va descreºte pânã în 2010. Aceste preþuri de referinþã se vor aplica zahãrului neambalat, de la poarta fabricii.

Preþul minim garantat pentru sfecla de calitate standard va fi 32,86 euro/tonã pentru anul comercial 2006-2007, 29,78 euro/tonã pentru 2007-2008, 27,83 euro/tonã pentru 2008-2009 ºi 26,29 euro/tonã pentru 2009-2010. Acest preþ este stabilit pentru calitatea standard.

Viþã-de-vie Feteascã neagrã, Bãbeascã neagrã, Cadarcã, Frâncuºã ºi Busuioacã de Bohotin; ! creºterea ponderii vinurilor roºii în raport cu cele albe pânã la 40%; ! creºterea ponderii vinurilor de calitate cu denumire de origine controlatã ºi cu indicaþie geograficã pânã la 40% din totalul producþiei de vin; ! creºterea numãrului asociaþiilor de producãtori mici ºi mijlocii ºi a participãrii acestora la piaþa vinului.

Dupã aderare, în România se vor mai putea planta soiuri hibride de viþã-de-vie, pe ce suprafaþã ºi în ce condiþii? În prezent ºi dupã aderarea României la UE nu se vor mai putea planta soiuri de viþã-de-vie hibridã. Plantãrile de viþã-devie se vor face numai cu soiuri nobile de viþã-de-vie admise în culturã în arealele viticole din România. România, ca viitoare membrã a Uniunii Europene, urmãreºte pentru sectorul vitivinicol: ! consolidarea patrimoniului viticol; ! perfecþionarea continuã a tehnologiilor de culturã ºi de vinificaþie pentru obþinerea unor vinuri de înaltã calitate; ! promovarea cu prioritate în noile plantaþii a soiurilor româneºti pentru vinuri de calitate competitive pe plan european: Feteascã albã, Feteascã regalã, Tãmâioasã româneascã, Grasã,

Odatã cu aderarea României la Uniunea Europeanã, obiectivele

22

hibrizi interziºi nu primesc sprijin financiar comunitar. Soiurile de viþã-de-vie interzise pentru comercializare în Uniunea Europeanã sunt: Noah, Othello, Isabelle, Jacques, Clinton ºi Herbemont. Dacã se doreºte înlocuirea acestora cu soiuri acceptate pentru comercializare, suprafeþele trebuie defriºate ºi replantate cu viþã-devie de calitate, pentru care Uniunea Europeanã acordã ajutoare financiare.

prioritare pentru sectorul viti-vinicol vor fi urmãtoarele: ! defriºarea suprafeþelor cu vii hibride de cãtre producãtorii direcþi ºi replantarea acestora cu viþe altoite din soiuri nobile, de calitate, cu acordarea de sprijin financiar; ! acordarea sprijinului financiar din fonduri europene pentru sectorul vitivinicol prin programe de restructurare ºi reconversie a plantaþiilor viticole distribuite de Agenþia de Plãþi ºi Intervenþii în Agriculturã; ! promovarea intensã a vinurilor româneºti din soiuri autohtone pe pieþele UE ºi în afara UE.

Ce se va întâmpla cu vinurile româneºti dupã aderare? Vinurile româneºti recunoscute în UE vor circula în continuare pe pieþele þãrilor membre, fãrã taxe vamale. Vinurile exportate în þãrile din afara UE vor circula cu taxe vamale.

În legislaþia europeanã nu existã o reglementare care sã prevadã faptul cã fermierii trebuie sã defriºeze suprafeþele cultivate cu vie hibridã. Trebuie þinut cont însã de faptul cã strugurii acestor viþe produc vinuri care nu sunt de calitate, acestea neputând face faþã cerinþelor calitative de pe piaþa vinurilor din Uniunea Europeanã. În consecinþã, aceste vinuri nu pot fi comercializate ci pãstrate doar pentru consumul în familie sau pentru a fi vândute cãtre distilerii în vederea obþinerii de alcool ºi oþet. Putem menþiona cã suprafeþele cultivate cu

Va trebui sã îmi înlocuiesc via din curte dupã 2007? Nu. Vinul obþinut va fi folosit numai pentru consumul familial. Aº dori sã cumpãr soiuri de viþã nobilã acceptate în Uniunea Europeanã ºi doresc sã ºtiu cum pot primi o finanþare în acest sens ºi în ce condiþii? Subvenþiile acordate pentru materialul sãditor viticol sunt destinate 23

Fermier în Europa

Capitolul 2 Lista producãtorilor autorizaþi poate fi consultatã la Ministerul Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale (Inspecþia Naþionalã pentru Calitatea Seminþelor). Materialul sãditor viticol din import se achiziþioneazã la preþul producãtorului, acesta nebeneficiind de subvenþii. În cazul investiþiilor prin programe SAPARD în derulare, cumpãrãtorul beneficiazã de o reducere egalã cu 50% din valoarea materialului sãditor viticol certificat importat.

producãtorilor. Avantajul compãrãtorului constã într-un preþ mai scãzut (egal cu preþul de cumpãrare din care se scade valoarea subvenþiei).

Bãuturi spirtoase este un impozit indirect asupra unor bunuri ºi servicii. Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datoreazã bugetului de stat pentru urmãtoarele produse provenite din producþia internã sau din import: a) bere; b) vinuri; c) bãuturi fermentate, altele decât bere ºi vinuri; d) produse intermediare; e) alcool etilic; f) produse din tutun; g) uleiuri minerale.

Îmi va trebui autorizaþie ca sã fac þuicã? Pentru a produce þuicã pentru consum propriu, în cazan propriu, producãtorul nu are nevoie de autorizaþie. Pentru a produce þuicã în vederea comercializãrii, în cazan propriu, producãtorul trebuie sã obþinã autorizaþie fiscalã, eliberatã de Ministerul Finanþelor Publice. De ce trebuie sã plãteascã accize cei care fac þuicã în propria gospodãrie?

România trebuie sã se alinieze cu legislaþia fiscalã în domeniu, de aceea dupã aderare producãtorul de þuicã în gospodãria proprie, destinatã comercializãrii, va trebui sã plãteascã acciza. Valoarea acesteia va fi stabilitã de cãtre Ministerul Finanþelor Publice ºi

Accizarea alcoolului etilic este reglementatã în Uniunea Europeanã prin directive ºi regulamente. Acciza 24

va fi regãsitã în Codul fiscal care se publicã anual în Monitorul Oficial.

consumul propriu sau comercializare. România a obþinut în negocieri o derogare, dupã data aderãrii: plata a 50% din acciza pentru 50 de litri de bãuturi spirtoase/gospodãrie/an pentru alcoolul produs din fructe, destinat autoconsumului.

În Uniunea Europeanã, pentru a descuraja consumul de alcool, se percepe acelaºi nivel al accizelor pentru alcool, indiferent dacã este pentru

Aspecte fitosanitare octombrie 2004), modificatã ºi completatã prin HG nr. 894 din 4 august 2005; ! HG nr. 437 din 12 mai 2005 privind aprobarea Listei cu substanþele active autorizate pentru utilizare în produse de protecþie a plantelor pe teritoriul României (MO nr. 446 din 26 mai 2005); ! Ordinul nr. 421 din 2 iunie 2005 pentru aprobarea cerinþelor pe care trebuie sã le îndeplineascã dosarele substanþelor active ºi ale produselor formulate, necesare evaluãrii în vederea omologãrii, frazelor de risc ºi frazelor-tip pentru mãsurile de siguranþã specifice produselor de protecþie a plantelor (MO nr. 771 din 24 august 2005); ! Ordinele nr. 1017/2005, 1144/ 2005, 1171/2005 pentru aprobarea principiilor uniforme de evaluare ºi omologare a produselor de protecþie a plantelor.

În þãrile din Uniunea Europeanã se mai folosesc pesticide? Da, în spaþiul Uniunii Europene se utilizeazã pesticide (produse de protecþie a plantelor) pentru combaterea bolilor, dãunãtorilor ºi buruienilor. Cadrul legal pentru acest tip de produse este Directiva 91/414 privind plasarea pe piaþã a produselor de protecþie a plantelor. Directiva 91/414 a fost transpusã în legislaþia naþionalã prin urmãtoarele acte normative: ! Hotãrârea de Guvern nr. 1559 din 23 septembrie 2004 privind procedura de omologare a produselor de protecþie a plantelor în vederea plasãrii pe piaþã ºi a utilizãrii lor pe teritoriul României (Monitorul Oficial nr. 955 din 19

Toate aceste acte normative care reglementeazã regimul produselor de protecþie a plantelor vor intra în vigoare în momentul aderãrii þãrii noastre la Uniunea Europeanã.

25

Fermier în Europa

Capitolul 2 A fost armonizatã legislaþia româneascã în privinþa protecþiei plantelor? În sectorul fitosanitar, reglementãrile comunitare privind controlul fitosanitar teritorial ºi vamal, omologarea ºi plasarea pe piaþã a produselor de protecþie a plantelor, controlul reziduurilor de pesticide din plante ºi produse vegetale au fost transpuse în legislaþia naþionalã printr-un numãr de 37 de acte normative. Majoritatea acestor acte normative sunt deja în vigoare, în procedurã de implementare.

cuprinse în Anexa 1 a Directivei Consiliului din 15 iulie 1991 privind introducerea pe piaþã a produselor de protecþie a plantelor (91/414/CEE). România a negociat perioade de tranziþie, respectiv o perioadã de tranziþie pânã la 31 decembrie 2009, pentru utilizarea produselor de protecþia plantelor omologate în prezent în România ºi care conþin urmãtoarele substanþe active: - compuºii cuprului (sulfat, oxiclorurã sau hidroxid de cupru), - sulfurã, - acetoclor, - dimetoat ºi o perioadã de tranziþie pânã la 31 decembrie 2008 pentru utilizarea produselor de protecþia plantelor, omologate în prezent în România, ºi care conþin substanþa activã 2,4-D inclusã în Anexa Ia Directiva 91/414/CEE.

Pentru a facilita implementarea acestora au fost elaborate de cãtre Direcþia Fitosanitarã ºi pentru Selecþie Vegetalã ºi transmise în teritoriu (Unitãþi Fitosanitare, Inspectorate de Carantinã Fitosanitarã Vamalã) programe de monitorizare specifice ºi proceduri de lucru.

Sunt producãtor agricol ºi doresc sã ºtiu dacã dupã aderare va trebui sã folosesc numai anumite substanþe pentru dãunãtori, impuse de normele Uniunii Europene, sau le pot utiliza tot pe cele pe care le folosesc în prezent?

Amânarea termenelor limitã se aplicã numai companiilor care au început activitatea privind generarea sau achiziþionarea datelor necesare înainte de 31 decembrie 2004.

Dupã aderare va trebui sã folosiþi numai anumite substanþe pentru dãunãtori, impuse de normele Uniunii Europene – cele care conþin substanþe active 26

Capitolul 3

ZOOTEHNIE Carne Ce evoluþie va avea sectorul cãrnii începând cu data aderãrii?

Dupã aderare, carnea se va clasifica în funcþie de calitate, precum ouãle?

O serie de ferme de dimensiuni mici care nu vor face faþã cerinþelor Uniunii Europene, în special în sectorul cãrnii de porc, vor dispãrea dupã anul 2007. Pe de altã parte, aderarea României la UE va însemna dezvoltarea ºi modernizarea fermelor de dimensiuni mari ºi creºterea competitivitãþii acestora. Implementarea sistemului european de comercializare a carcaselor de bovine, ovine ºi porcine, respectiv sistemul EUROP, prin care plata animalelor se va face diferenþiat în funcþie de calitatea acestora, va avea ca rezultat creºterea calitãþii cãrnii ºi implicit, intensificarea schimburilor cu statele membre ale UE.

Clasificarea cãrnii în funcþie de calitate, conform sistemului EUROP, se va face începând cu anul 2006, astfel: pentru specia porcine sistemul de clasificare se aplicã din luna ianuarie 2006, iar pentru speciile bovine ºi ovine, din luna iunie 2006. Introducerea sistemului EUROP de clasificare a carcaselor garanteazã plata cãrnii în funcþie de diferitele clase de calitate (conþinutul de carne în carcasã).

De ce acte va fi nevoie ºi în ce condiþii se vor putea exporta animalele vii din România dupã 2007? Exportul animalelor vii din România se efectueazã în condiþiile respectãrii cerinþelor sanitar-veterinare impuse de autoritatea veterinarã a þãrii importatoare ºi sunt precizate în certificatele de sãnãtate care însoþesc animalele. Ordinul Preºedintelui Autoritãþii Naþionale Sanitar-Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor nr. 53/2005 reglementeazã certificarea sanitar-

27

Fermier în Europa

Capitolul 3 veterinarã ºi a exportului de animale vii din România în þãrile Uniunii Europene ºi þãri terþe.

ianuarie 2006, pe întreg teritoriul þãrii este interzisã vaccinarea contra acestei boli, condiþie impusã de Comunitatea Europeanã pentru þara noastrã ºi alte state membre pentru a putea participa pe piaþa unicã europeanã la comerþul cu animale, carne ºi preparate din carne de porc.

Începând cu anul 2007 se mai pot introduce în raþia furajerã a animalelor la îngrãºat, fãinuri proteice din carne ºi peºte? Este interzisã utilizarea oricãrui tip de fãinã provenitã de la animale în hrana animalelor. Singurele excepþii sunt anumite tipuri de fãinuri din peºte.

Dupã aderare, câte animale voi putea sã þin în curte? Mai putem tãia porcii în propria curte? În ce mod le voi putea sacrifica pentru uzul în familie?

Dupã aderare, animalele destinate comercializãrii vor trebui vaccinate? Vor fi alte tipuri de vaccine faþã de cele utilizate în prezent?

Creºterea animalelor în curte nu poate fi abandonatã cel puþin în perioada urmãtoare aderãrii la UE fiind o tradiþie a poporului român. Tãierea porcilor pentru consum familial va trebui sã respecte prevederile Ordinului MAAP nr. 425/2002.

Conform strategiei adoptate de România pentru eradicarea pestei porcine clasice, începând cu data de 1

Creºterea porcinelor porcilor: 1. Sistemul de creºtere fãrã deºeuri; 2. Sistemul de creºtere cu deºeuri. 1. Sistemul de creºtere fãrã deºeuri – se foloseºte acolo unde este posibilã

Care sunt constrângerile de naturã tehnicã în creºterea porcinelor potrivit legislaþiei europene? Conform normelor Uniunii Europene, alegerea tehnologiei de creºtere a porcinelor trebuie sã þinã cont de: nevoile animalelor pentru condiþii de viaþã adecvate; gradul de mecanizare a muncii; scara de producþie; suprafaþa de pãmânt ºi calitatea solului. Existã douã sisteme de creºtere a 28

utilizarea deºeurilor ca îngrãºãminte pentru sol. În acest caz, structura solului nu trebuie sã fie permeabilã sau uºoarã deoarece, în caz contrar, atât solul cât ºi pânza de apã freaticã pot fi contaminate, iar aplicarea reziduurilor ca îngrãºãminte ar avea efecte minore. Mai mult, acest sistem este aplicat în cazul fermelor în care nu este suficient aºternut care sã fie utilizat pentru litierã.

pentru umplerea unui stal (depinde de tehnologia de creºtere aplicatã).

Este important ca în acest tip de sistem de creºtere sã existe echipamentul necesar pentru facilitarea transportului excrementelor animale ºi pentru utilizarea acestora.

Necesarul de aºternut de paie pentru 24 de ore: - pentru 1 porc – 0,15 kg; - pentru porci la îngrãºat – 0,3 – 0,5 kg/cap; - pentru scroafe care fatã, scroafe reformate ºi vieri – 1 kg/cap.

În creºterea porcinelor la nivel industrial este folosit mai ales sistemul de creºtere fãrã deºeuri.

Sistemul de creºtere cu paie, poate fi împãrþit în: a) Sistem de suprafaþã; b) Sistem de adâncime; c) Sistem de producþie, atunci când panta podelei este mare (8-10 grade).

2. Sistemul de creºtere cu deºeuri – este utilizat în special în cazul fermelor cu sol uºor, unde folosirea îngrãºãmintelor este posibilã sau chiar necesarã. Altfel, nitraþii ºi fosfaþii conþinuþi în îngrãºãmântul natural pãtrund prin sol pânã la pânza de apã freaticã, contaminând-o.

În astfel de tehnologii, aplicarea stratului de îngrãºãmânt este necesarã.

În sistemul de creºtere cu deºeuri, existã diferite tehnologii care permit utilizarea oricãror cantitãþi de deºeuri ca îngrãºãmânt ºi de diferite calitãþi. Într-un astfel de sistem de creºtere, toate stalurile sunt în principal cu aºternut de paie. În producþia de porci, 0,1 – 1 kg de paie pe zi sunt în general utilizate

Cerinþe generale: 1. Temperatura adecvatã - vieri – min. 12OC, opt. 15OC; - scroafe la începutul sarcinii - min. 12OC, opt. 15OC; - scroafe înainte de fãtare - min. 15OC, opt. 19OC; - scroafe care alãpteazã - min. 18OC, 29

Fermier în Europa

Capitolul 3 Lumina artificialã trebuie sã corespundã cu cea naturalã între orele 9 am ºi 5 pm. 3. Ventilaþia aerului sã fie cea corespunzãtoare, dupã cum urmeazã: - vieri, purcele care au fãtat, purcele care fatã (180 kg): iarna – 20 m3/h; vara – 100 m3/h; - purcele care alãpteazã (200 kg): iarna – 50 m3/h; vara – 150 m3/h; - purcei înþãrcaþi cu vârsta mai micã de 2 sãptãmâni (30 kg): iarna – 8 m3/h; vara – 30 m3/h; - vieri ºi purcele de rasã (100 kg): iarna – 20 m3/h; vara – 90 m3/h; - porci la îngrãºat (100 kg): iarna – 15 m3/h; vara – 80 m3/h.

opt. 20OC; - purceluºi mai mici de 14 zile - min. 24OC, opt. 28OC; - purceluºi cu vârsta între 14 ºi 28 de zile - min. 18OC, opt. 23OC; - purceluºi mai mari (grãsuni, tineret creºtere, înþãrcaþi) - min. 18OC, opt. 21OC; - porci la îngrãºat – min. 15OC, opt. 18OC; - vieri ºi purcele de rasã – min. 14OC, opt. 17OC.

4. Protejarea aºternutului împotriva condiþiilor extreme de vreme ºi împotriva umezelii. 5. Sistemul de canalizare: apa cu deºeuri de la stalurile animalelor trebuie cumulatã în cel mai apropiat container etanº.

2. Lumina naturalã sau artificialã sã fie adecvatã speciei de animal ºi categoriei din care acesta face parte: - vieri, scroafe care au fãtat, scroafe la îngrãºat – luminã naturalã 1:20 lx; luminã artificialã 20 – 30 lx; - purceluºi ºi purcele de rasã – luminã naturalã 1:20 lx; luminã artificialã 20 – 30 lx; - scroafe care alãpteazã – luminã naturalã 1:20 lx; luminã artificialã 20 – 30 lx; - purceluºi înþãrcaþi – luminã naturalã 1:25 lx; luminã artificialã 20 – 30 lx; - porci la îngrãºat – luminã naturalã 1:30 lx; luminã artificialã 20 – 30 lx.

Clãdirea de producþie trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele cerinþe privind evacuarea: - distanþa dintre stalul celui mai apropiat animal ºi ieºirea de urgenþã nu trebuie sã depãºeascã 50 de metri, în cazul sistemului de creºtere cu deºeuri, ºi 75 de metri, în cazul sistemului de creºtere fãrã deºeuri; - dacã numãrul porcilor este mai mic de 15 iar sistemul de creºtere folosit este cel fãrã deºeuri, atunci clãdirea va avea 30

cel puþin o ieºire de urgenþã; - clãdirile care au mai mult de 15 capete vor avea cel puþin douã ieºiri de urgenþã, iar anexele divizate în douã sectoare vor avea cel puþin câte o ieºire de urgenþã pentru fiecare sector; - porþile ºi uºile se vor deschide întotdeauna cãtre exterior.

cont de dimensiunile minime permise ale stalurilor. Astfel, suprafaþa þarcurilor pentru porcii crescuþi individual trebuie sã fie de minimum: - pentru vieri – 6,00 m2; - pentru scroafe – 1,20 m2 (2,00 m x 0,6 m); - pentru scroafe cu purceluºi – 3,50 m2; - pentru vieri ºi purcele de rasã cu greutatea cuprinsã între 30 kg ºi 110 kg – 2,70 m2;

Fermele de porci trebuie sã fie echipate cu utilaje de depozitare a excrementelor. Mãrimea acestora trebuie sã fie echivalentã cu jumãtate din producþia anualã de excremente a animalelor deþinute în ferma respectivã. Capacitatea containerelor utilizate pentru depozitarea dejecþiilor lichide dintr-o fermã trebuie sã fie suficient de mare pentru a asigura depozitarea pentru o perioadã de 4 luni.

Suprafaþa spaþiului liber de care dispune fiecare porc înþãrcat sau porc de producþie crescut în grup trebuie sã fie de cel puþin: — 0,15 m2 pentru porcii cu o greutate medie egalã sau mai micã de 10 kilograme; — 0,20 m2 pentru porcii cu o greutate medie cuprinsã între 10 ºi 20 de kilograme; — 0,30 m2 pentru porcii cu o greutate medie cuprinsã între 20 ºi 30 de kilograme; — 0,40 m2 pentru porcii cu o greutate medie cuprinsã între 30 ºi 50 de kilograme;

În cazul porcilor crescuþi în sistemul cu deºeuri, necesitatea vaselor sau containerelor pentru îngrãºãmânt depinde de felul ºi cantitatea resturilor precum ºi de perioada de depozitare în stalurile animalelor. Dependinþele pentru porci ºi echipamentul utilizat trebuie sã fie realizate din materiale care sã nu dãuneze sãnãtãþii animalelor ºi care sã poatã fi uºor curãþate ºi dezinfectate. Animalele trebuie sã aibã acces permanent la apã. Pentru a asigura animalelor condiþiile optime de „gãzduire”, trebuie sã se þinã 31

Fermier în Europa

Capitolul 3 — 0,55 m2 pentru porcii cu o greutate medie cuprinsã între 50 ºi 85 de kilograme; — 0,65 m2 pentru porcii cu o greutate medie cuprinsã între 85 ºi 110 kilograme; — 1,00 m2 pentru porcii cu o greutate medie mai mare de 110 kilograme. Condiþii generale: 1. Materialele utilizate pentru construcþia grajdurilor, în special boxele ºi instalaþiile cu care porcii pot intra în contact, nu trebuie sã dãuneze porcilor ºi trebuie sã poatã fi curãþate ºi dezinfectate temeinic. 2. Pânã la adoptarea unor norme comunitare în domeniu, echipamentele ºi circuitele electrice trebuie instalate în conformitate cu reglementãrile naþionale în vigoare pentru a evita orice ºoc electric. 3. Izolarea, încãlzirea ºi aerisirea grajdurilor trebuie asiguratã astfel încât circulaþia aerului, nivelul de praf, temperatura, umiditatea aerului ºi concentraþiile de gaze sã fie menþinute la niºte limite care sã nu fie nocive pentru porci. 4. Orice echipament automat sau mecanic indispensabil sãnãtãþii ºi bunãstãrii porcilor trebuie sã fie inspectat cel puþin o datã pe zi. Orice defect constatat trebuie remediat imediat sau, dacã acest lucru este imposibil, trebuie luate mãsuri adecvate pentru a proteja sãnãtatea ºi bunãstarea porcilor pânã la efectuarea reparaþiei, în special utilizând alte metode de

alimentaþie ºi menþinând un mediu ambiant corespunzãtor. Dacã se utilizeazã un sistem de ventilaþie artificialã, trebuie prevãzut un sistem adecvat de înlocuire, pentru ca, în caz de defecþiune a sistemului principal, sã se poatã asigura o reînnoire a aerului suficientã pentru a proteja sãnãtatea ºi bunãstarea porcilor; trebuie prevãzut, de asemenea, un sistem de alarmã care sã anunþe crescãtorului defecþiunea. Sistemul de alarmã trebuie testat în mod regulat. 5. Porcii nu trebuie sã fie menþinuþi în permanenþã în întuneric. În acest sens, pentru a rãspunde nevoilor lor comportamentale ºi fiziologice, trebuie prevãzut, având în vedere diversele condiþii climaterice din statele membre, un sistem de iluminare adecvat, natural sau artificial; dacã este vorba de un sistem artificial, iluminarea trebuie sã fie cel puþin echivalentã cu durata de luminã naturalã disponibilã în mod normal între orele 9 ºi 17. În plus, trebuie sã fie disponibil un sistem de iluminare adecvat (fix sau mobil), de o intensitate suficientã pentru a permite o inspectare a porcilor în orice moment. 32

6. Toþi porcii crescuþi în grup sau în boxe trebuie sã fie inspectaþi de proprietar sau de responsabilul cu animalele cel puþin o datã pe zi. Orice porc care pare bolnav sau rãnit trebuie îngrijit în mod corespunzãtor, cât mai repede posibil. Dacã este necesar, porcii bolnavi sau rãniþi trebuie sã poatã fi izolaþi în încãperi adecvate, prevãzute cu aºternuturi de paie uscate ºi confortabile. Dacã porcii nu reacþioneazã la îngrijirile crescãtorului trebuie consultat cât de repede posibil un medic veterinar. 7. Dacã porcii sunt crescuþi în grup, trebuie luate mãsuri pentru a se evita orice luptã care nu se încadreazã într-un model de comportament normal. Porcii care manifestã o agresivitate constantã faþã de celelalte animale, precum ºi victimele unei astfel de agresivitãþi trebuie izolaþi sau îndepãrtaþi de grup. 8. Grajdurile pentru porci trebuie construite astfel încât fiecare porc: — sã aibã loc suficient pentru odihnã, sã poatã sã se întindã sau sã se ridice în picioare cu uºurinþã; — sã dispunã de un loc curat pentru odihnã;

— sã poatã vedea alþi porci. 9. Dacã porcii sunt legaþi, legãturile nu trebuie sã-i rãneascã ºi trebuie inspectate în mod regulat ºi ajustate, dacã este necesar, pentru ca animalul sã se simtã confortabil. Fiecare legãturã trebuie sã fie suficient de lungã pentru ai permite animalului sã se deplaseze. Ea trebuie astfel conceputã încât sã evite, în mãsura posibilului, orice risc de strangulare sau de rãnire. 10. Grajdurile, cuºtile, echipamentele ºi ustensilele care servesc porcilor trebuie sã fie curãþate ºi dezinfectate în mod corespunzãtor, pentru a preveni contaminarea încruciºatã ºi apariþia vectorilor de maladii. Ar trebui eliminate cât de des posibil materiile fecale, urina, precum ºi alimentele neconsumate sau deversate, pentru a reduce mirosul ºi pentru a nu atrage muºtele sau rozãtoarele. 11. Pardoselile trebuie sã fie nederapante, dar fãrã asperitãþi, pentru a evita rãnirea porcilor, ºi trebuie concepute astfel încât sã nu provoace rãni sau suferinþe porcilor culcaþi sau ridicaþi în picioare. Ele trebuie sã fie adecvate pentru mãrimea ºi greutatea porcilor ºi sã constituie o suprafaþã rigidã, planã ºi stabilã. Suprafaþa culcuºului trebuie sã fie confortabilã, curatã, drenatã corespunzãtor ºi sã nu poatã dãuna porcilor. Dacã existã aºternut de paie, acesta trebuie sã fie curat, uscat ºi sã nu dãuneze porcilor. 12. Toþi porcii trebuie sã aibã acces la o alimentaþie adecvatã vârstei ºi greutãþii lor ºi care sã þinã seama de 33

Fermier în Europa

Capitolul 3 nevoile lor comportamentale ºi fiziologice, pentru a le asigura o stare bunã de sãnãtate ºi confort. 13. Toþi porcii trebuie sã fie hrãniþi cel puþin o datã pe zi. Dacã porcii sunt adãpostiþi în grup ºi nu beneficiazã de o alimentaþie ad libitum sau de un sistem de alimentaþie automat, fiecare porc trebuie sã aibã acces la mâncare în acelaºi timp cu celelalte animale din grup. 14. Porcii în vârstã de peste douã sãptãmâni trebuie sã aibã acces la apã proaspãtã adecvatã, furnizatã în cantitate suficientã, sau trebuie sã-ºi poatã satisface nevoia de lichide cu alte preparate. 15. Instalaþiile de alimentare ºi de adãpare trebuie concepute, construite, instalate ºi întreþinute în aºa fel încât sã se limiteze riscurile de contaminare a hranei ºi a apei destinate porcilor. 16. Pe lângã mãsurile obiºnuite împotriva caudofagiei sau a altor vicii ºi pentru a le permite sã-ºi satisfacã nevoile comportamentale, toþi porcii – þinând cont de mediul ambiant ºi de densitatea populaþiei – trebuie sã dispunã de paie sau de orice alt material sau alt obiect adecvat.

mirosul ºi prezenþa altor porci ºi sã dispunã de un loc curat pentru odihnã. Suprafaþa culcuºului trebuie sã fie uscatã ºi confortabilã. În plus, boxa unui vier adult trebuie sã aibã o dimensiune minimã de 6 m2. Totuºi, trebuie sã se prevadã o suprafaþã mai mare atunci când boxele sunt folosite pentru montã. Scroafe ºi purcele: 1. Scroafele gestante ºi purcelele trebuie, dacã este necesar, sã fie tratate contra paraziþilor interni ºi externi. Scroafele gestante ºi purcelele trebuie, dacã sunt adãpostite în încãperi pentru fãtare, sã fie curãþate de orice murdãrie. 2. Ele trebuie sã aibã la dispoziþie o suprafaþã de culcare curatã, drenatã corespunzãtor, confortabilã ºi trebuie, dacã este necesar, sã poatã beneficia de materiale potrivite pentru pregãtirea culcuºului pentru purcei. 3. În spatele scroafei sau al purcelei trebuie prevãzut un spaþiu liber pentru ai permite o fãtare naturalã sau asistatã. 4. Boxele pentru fãtare unde scroafele se pot miºca liber trebuie dotate cu dispozitive de protecþie a purceilor, cum ar fi barele.

Dispoziþii specifice care se aplicã diverselor categorii de porci: Vieri: Boxele pentru vieri trebuie plasate ºi construite în aºa fel încât vierii sã poatã sã se întoarcã, sã perceapã grohãitul, 34

doar dacã se constatã cã rãnile de la nivelul mameloanelor scroafei, urechilor sau cozilor porcilor sunt o consecinþã a neaplicãrii acestui procedeu. Dacã este necesarã tãierea parþialã a dinþilor, ea trebuie efectuatã în primele ºapte zile dupã naºtere. 5. Purceii nu trebuie separaþi de mamã înainte de a atinge vârsta de trei sãptãmâni, cu excepþia cazului în care nesepararea ar dãuna bunãstãrii sau sãnãtãþii scroafei sau purceilor.

Purcei: 1. Dacã este necesar, trebuie asigurate purceilor o sursã de cãldurã ºi o suprafaþã de culcare solidã, uscatã ºi confortabilã, la distanþã de scroafã, unde pot sã se odihneascã toþi în acelaºi timp. 2. Dacã se foloseºte o boxã pentru fãtare, purceii trebuie sã dispunã de un spaþiu suficient pentru a putea fi alãptaþi fãrã dificultãþi. 3. Dacã este practicatã, castrarea porcilor masculi mai mari de patru sãptãmâni trebuie efectuatã obligatoriu sub anestezie, de cãtre un medic veterinar sau o persoanã calificatã, în conformitate cu legislaþia naþionalã. 4. Tãierea parþialã a cozii ºi a dinþilor nu trebuie efectuatã în mod obiºnuit, ci

Purcei înþãrcaþi ºi porci de producþie: Formarea grupurilor de porci trebuie sã aibã loc cât mai curând posibil dupã înþãrcare. Porcii trebuie sã fie crescuþi în grupuri stabile ºi sã se evite pe cât posibil amestecarea lor.

Creºterea bovinelor individuale sau legaþi în staule, boxele sau staulele trebuie sã aibã pereþi despãrþitori gãuriþi, iar lãþimea acestora nu trebuie sã fie mai micã fie de 90 centimetri ±10%, fie de 0,80 din înãlþimea greabãnului.

Care sunt constrângerile de naturã tehnicã în creºterea bovinelor potrivit legislaþiei europene? Clãdiri ºi adãposturi Fermele nou construite sau reconstruite ºi/sau puse în funcþiune pentru prima datã dupã 1 ianuarie 1994 trebuie sã respecte cel puþin urmãtoarele cerinþe: - dacã viþeii sunt adãpostiþi în grup, ei trebuie sã dispunã de un spaþiu liber suficient pentru a se întoarce sau a se culca fãrã greutate, de minimum 1,5 m2 pentru un viþel viu cu o greutate de 150 de kilograme; - dacã viþeii sunt adãpostiþi în boxe 35

Fermier în Europa

Capitolul 3 temperatura, umiditatea relativã a aerului ºi concentraþiile de gaze sã fie menþinute la niºte limite care sã nu fie nocive pentru viþei. Orice echipament automat sau mecanic indispensabil sãnãtãþii ºi bunãstãrii viþeilor trebuie sã fie inspectat cel puþin o datã pe zi. Orice defect constatat trebuie remediat imediat sau, dacã acest lucru este imposibil, trebuie luate mãsuri adecvate pentru a proteja sãnãtatea ºi bunãstarea viþeilor pânã la efectuarea reparaþiei, în special utilizând alte metode de alimentaþie ºi menþinând un mediu ambiant corespunzãtor.

Dispoziþiile prezentate anterior nu se aplicã fermelor cu mai puþin de ºase viþei. Se pot aplica dispoziþii speciale pentru: - viþeii a cãror stare de sãnãtate sau comportament impun izolarea de grup în vederea unui tratament adecvat; - bovinele de reproducþie de rasã purã; - viþeii þinuþi lângã mamã pentru alãptare; - viþeii þinuþi în stabulaþie liberã.

Dacã se utilizeazã un sistem de ventilaþie artificialã, trebuie prevãzut un sistem adecvat de înlocuire, pentru ca, în caz de defecþiune a sistemului principal, sã se poatã asigura o reînnoire a aerului suficientã pentru a proteja sãnãtatea ºi bunãstarea viþeilor; trebuie prevãzut, de asemenea, un sistem de alarmã care sã anunþe crescãtorului defecþiunea. Sistemul de alarmã trebuie testat în mod regulat.

Materialele utilizate pentru construcþia grajdurilor, în special boxele ºi instalaþiile cu care viþeii pot intra în contact, nu trebuie sã dãuneze viþeilor ºi trebuie sã poatã fi curãþate ºi dezinfectate temeinic. Pânã la adoptarea unor norme comunitare în domeniu, echipamentele ºi circuitele electrice trebuie instalate în conformitate cu reglementãrile naþionale în vigoare pentru a evita orice ºoc electric.

Viþeii nu trebuie sã fie menþinuþi în permanenþã în întuneric. În acest sens, pentru a rãspunde nevoilor lor comportamentale ºi fiziologie, trebuie prevãzut, având în vedere diversele condiþii climaterice din statele membre, un sistem de iluminare adecvat, natural sau artificial; dacã este vorba de un sistem artificial, iluminarea trebuie sã fie cel puþin echivalentã cu durata de

Izolarea, încãlzirea ºi aerisirea grajdurilor trebuie asiguratã astfel încât circulaþia aerului, nivelul de praf, 36

luminã naturalã disponibilã în mod normal între orele 9 ºi 17. În plus, trebuie sã fie disponibil un sistem de iluminare adecvat fix sau mobil, de o intensitate suficientã pentru a permite inspectarea viþeilor în orice moment. Toþi viþeii crescuþi în grup sau în boxe trebuie sã fie inspectaþi de proprietar sau de responsabilul cu animalele cel puþin o datã pe zi. Orice viþel care pare bolnav sau rãnit trebuie îngrijit în mod corespunzãtor, cât mai repede posibil. Dacã este necesar, viþeii bolnavi sau rãniþi trebuie sã poatã fi izolaþi în încãperi adecvate, prevãzute cu aºternuturi de paie uscate ºi confortabile. Dacã viþeii nu reacþioneazã la îngrijirile crescãtorului trebuie consultat cât de repede posibil un medic veterinar.

Grajdurile, cuºtile, echipamentele ºi ustensilele care servesc viþeilor trebuie sã fie curãþate ºi dezinfectate în mod corespunzãtor, pentru a preveni contaminarea încruciºatã ºi apariþia vectorilor de maladii. Ar trebui eliminate cât de des posibil materiile fecale, urina, precum ºi alimentele neconsumate sau deversate, pentru a reduce mirosul ºi pentru a nu atrage muºtele sau rozãtoarele. Pardoselile trebuie sã fie nederapante, dar fãrã asperitãþi, pentru a evita rãnirea viþeilor, ºi trebuie concepute astfel încât sã nu provoace rãni sau suferinþe viþeilor culcaþi sau ridicaþi în picioare. Ele trebuie sã fie adecvate pentru mãrimea ºi greutatea viþeilor ºi sã constituie o suprafaþã rigidã, planã ºi stabilã. Suprafaþa culcuºului trebuie sã fie confortabilã, curatã, drenatã corespunzãtor ºi sã nu poatã dãuna viþeilor. Trebuie asigurat un aºternut de paie corespunzãtor pentru toþi viþeii cu vârsta sub douã sãptãmâni.

Grajdurile pentru viþei trebuie construite astfel încât fiecare viþel: — sã aibã loc suficient pentru odihnã ºi pentru necesitãþi de igienã, sã poatã sã se întindã sau sã se ridice în picioare; — sã poatã vedea alþi viþei. Dacã viþeii sunt legaþi, legãturile nu trebuie sã-i rãneascã ºi trebuie inspectate în mod regulat ºi ajustate, dacã este necesar, pentru ca animalul sã se simtã confortabil. Fiecare legãturã trebuie sã fie suficient de lungã pentru ai permite animalului sã se deplaseze. Ea trebuie astfel conceputã încât sã evite, în mãsura posibilului, orice risc de strangulare sau de rãnire.

Hranã, apã ºi alte substanþe Toþi viþeii trebuie sã aibã acces la o alimentaþie adecvatã vârstei ºi greutãþii lor ºi care sã þinã seama de nevoile lor 37

Fermier în Europa

Capitolul 3 Instalaþiile de alimentare ºi de adãpare trebuie concepute, construite, instalate ºi întreþinute în aºa fel încât sã se limiteze riscurile de contaminare a hranei ºi a apei destinate viþeilor. Nici o altã substanþã, cu excepþia substanþelor administrate în scopuri terapeutice sau profilactice sau în scopul tratamentului zootehnic, nu trebuie administratã unui animal decât dacã s-a demonstrat prin studii ºtiinþifice de bunãstare a animalelor sau în baza experienþei acumulate cã efectul respectivei substanþe nu este dãunãtor pentru sãnãtatea sau bunãstarea animalului.

comportamentale ºi fiziologice, pentru a le asigura o stare bunã de sãnãtate ºi confort. Alimentaþia trebuie sã conþinã suficient fier, precum ºi un minimum de alimente uscate care sã conþinã fibre digerabile (de la 100 la 200 de grame pe zi, în funcþie de vârsta animalului). Totuºi, condiþia unui minimum de alimente uscate care sã conþinã fibre digerabile nu este obligatorie pentru producþia de viþei cu carne albã. Viþeilor nu trebuie sã le fie puse botniþe.

Metode de creºtere Metodele de creºtere naturale sau artificiale care provoacã sau pot provoca suferinþe sau vãtãmãri animalelor nu trebuie practicate.

Toþi viþeii trebuie sã fie hrãniþi cel puþin o datã pe zi. Dacã viþeii sunt adãpostiþi în grup ºi nu beneficiazã de o alimentaþie ad libitum sau de un sistem de alimentaþie automat, fiecare viþel trebuie sã aibã acces la mâncare în acelaºi timp cu celelalte animale din grup.

Nici un animal nu va fi pãstrat într-o crescãtorie dacã nu se poate estima, într-o manierã rezonabilã, în baza genotipului sau fenotipului acestuia, cã poate fi pãstrat fãrã efecte negative asupra sãnãtãþii sau bunãstãrii sale.

Viþeii în vârstã de peste douã sãptãmâni trebuie sã aibã acces la apã proaspãtã, furnizatã în cantitate suficientã, sau trebuie sã-ºi poatã satisface nevoia de lichide cu alte preparate.

38

Creºterea ovinelor Efectivele de ovine trebuie inspectate în fiecare dimineaþã, astfel încât cele care îºi schimbã starea de sãnãtate sã poatã fi depistate din timp. Indivizii bolnavi trebuie izolaþi de restul turmei.

Care sunt constrângerile de naturã tehnicã în creºterea ovinelor potrivit legislaþiei europene? Clãdiri, adãposturi, echipamente Oile trebuie þinute în condiþii care nu sunt dãunãtoare pentru sãnãtatea lor ºi care nu cauzeazã vãtãmãri sau alte suferinþe.

Circulaþia aerului, praful, temperatura, umiditatea relativã ºi concentraþia de gaze trebuie menþinute la niveluri care sã nu dãuneze animalelor.

Mai mult, condiþiile de trai trebuie sã asigure animalelor libertatea ºi miºcarea, incluzând, în particular, culcarea, odihna ºi ridicarea precum ºi contactul vizual cu alte animale.

Majoritatea oilor care fatã miei în perioada de toamnã, iarnã sau primãvara devreme, au nevoie de încãperi calde. De asemenea, în perioada de alãptare, timp de cel puþin douã sãptãmâni, temperatura nu trebuie sã fie mai micã de +8OC. Pentru oi în general, cerinþele temperaturii minime sunt de +5OC.

Încãperea în care se aflã oile, echipamentul aferent, precum ºi alte diferite facilitãþi instalate trebuie sã fie realizate din materiale care nu sunt dãunãtoare pentru sãnãtatea animalelor ºi care pot fi curãþate ºi dezinfectate. Facilitãþile ºi echipamentul trebuie sã fie inspectate cel puþin o datã pe zi, iar toate defectele trebuie îndepãrtate fãrã întârziere. Echipamentul clãdirii trebuie sã facã posibilã divizarea efectivului existent în grupe de producþie.

Oile sunt foarte sensibile la umiditãþi mari ale aerului. Ele pot rezista chiar ºi la temperaturi mai mici de 0OC, cu condiþia ca încãperea sã fie uscatã ºi sã

Pentru mieii nou-nãscuþi, trebuie prevãzut un þarc separat care trebuie sã aibã facilitaþi pentru încãlzirea mieilor. Materialele utilizate pentru construcþia þarcurilor ºi a facilitaþilor cu care mieii vin direct în contact nu trebuie sã dãuneze sãnãtãþii acestora. 39

Fermier în Europa

Capitolul 3 nu fie expusã curenþilor de aer. Umiditatea relativã a aerului pentru toate categoriile de ovine nu trebuie sã depãºeascã procentul de 75 – 80%. Conform normelor UE, viteza aerului nu trebuie sã depãºeascã 0,3 m/s. Numai atunci când verile sunt foarte calde iar temperatura aerului din încãperi depãºeºte 20OC, este permisã o mãrire a vitezei aerului peste 0,3 m/s.

aºternuturi superficiale. În clãdirile cu temperatura interioarã de 8–16OC, coeficientul de transfer de cãldurã al pereþilor trebuie sã fie sub 0,75W/m2K. Pereþii adãposturilor trebuie sã fie constituiþi din cel puþin 2 sau 3 bucãþi.

Aerul din interiorul încãperilor trebuie sã fie pe cât posibil curat ºi sã aibã o compoziþie din punct de vedere chimic asemãnãtoare cu cea a celui atmosferic. Concentraþiile mari de dioxid de carbon – peste 0,3%, de amoniac – peste 0,0020% ºi de hidrogen sulfurat – peste 0,0005% sunt foarte dãunãtoare pentru animale.

Plafonul trebuie sã fie plat, astfel încât sã permitã curãþarea rapidã ºi menþinerea igienei. În clãdirile izolate ºi plafonul trebuie sã fie de asemenea izolat, iar coeficientul de transfer al cãldurii trebuie sã se situeze sub 0,50 W/m2K. Ca materiale izolatoare sunt folosite: polistiren expandat, polistiren, lemn mineral rezistent la apã ºi poliuretan.

Intensitatea zgomotului în perioadele de odihnã ale animalelor nu trebuie sã depãºeascã 70 dB. Suprafaþa adãpostului pentru ovine trebuie sã fie de max. 15 m. Suprafeþele mai mari de 15 m necesitã prezenþa luminatoarelor adiþionale în acoperiº ºi o creºtere a capacitãþii cubice a clãdirii, ceea ce o face greu de menþinut la o temperaturã adecvatã.

Podeaua încãperii trebuie sã fie netedã, ne-lunecoasã ºi etanºã, astfel încât sã fie prevenitã scurgerea dejecþiilor în sol. Ventilaþia naturalã este obligatorie în clãdirea în care sunt þinute oile. Deschiderile trebuie plasate sub sau deasupra geamurilor sau sub plafon, în pereþii externi. Elementele de evacuare trebuie sã aibã forma canalelor de ventilaþie verticale sau a canalelor de

Înãlþimea adãpostului depinde de sistemul de creºtere aplicat ºi trebuie sã fie de 4,5–5 m în cazul în care animalele sunt þinute pe aºternuturi înalte ºi de 3,5–4 m dacã sunt þinute pe 40

ventilaþie. Pentru a face sistemul de ventilaþie mai eficient, în special în timpul perioadei de varã, se utilizeazã ventilaþia mecanicã. În cazul în care clãdirea este echipatã cu sistem de ventilaþie automat sau mecanic, acesta trebuie cuplat la un sistem de avertizare care sã arate eventualele defecþiuni. Sistemul de ventilaþie cu care sunt prevãzute încãperile trebuie sã fie cuplat cu un sistem de alarmã, astfel încât orice defecþiune sã fie anunþatã.

riscurile de contaminare a hranei ºi apei, precum ºi efectele negative ale rivalitãþii dintre animale. Nici o altã substanþã, cu excepþia substanþelor administrate în scopuri terapeutice sau profilactice sau în scopul tratamentului zootehnic, nu trebuie administratã unui animal decât dacã s-a demonstrat prin studii ºtiinþifice de bunãstare a animalelor sau în baza experienþei acumulate cã efectul respectivei substanþe nu este dãunãtor pentru sãnãtatea sau bunãstarea animalului.

Hranã, apã ºi alte substanþe Oile trebuie hrãnite de douã ori pe zi cu hranã adecvatã speciei din care fac parte, vârstei ºi stãrii psihologice, care sã le fie administratã în cantitãþi suficiente pentru a le menþine într-o stare bunã de sãnãtate ºi pentru a le satisface nevoile nutriþionale. Nici un animal nu trebuie hrãnit sau adãpat astfel încât sã i se cauzeze suferinþe sau vãtãmãri inutile, iar hrana sau raþia de lichide nu trebuie sã conþinã nici o substanþã care sã îi poatã cauza suferinþe sau vãtãmãri inutile.

Metode de creºtere Metodele de creºtere naturale sau artificiale care provoacã sau pot provoca suferinþe sau vãtãmãri animalelor nu trebuie practicate. Nici un animal nu va fi pãstrat într-o crescãtorie dacã nu se poate estima, într-o manierã rezonabilã, în baza genotipului sau fenotipului acestuia, cã poate fi pãstrat fãrã efecte negative asupra sãnãtãþii sau bunãstãrii sale.

Animalele trebuie sã aibã acces nelimitat la o sursã de apã proaspãtã sau trebuie sã îºi poatã satisface nevoia de lichide prin alte mijloace. Troaca de apã trebuie construitã ºi plasatã astfel încât sã întruneascã condiþiile de igienã, iar riscul îngheþãrii apei sã fie minim. Instalaþiile de alimentare ºi adãpare trebuie concepute, construite ºi amplasate astfel încât sã se limiteze 41

Fermier în Europa

Capitolul 3

Creºterea pãsãrilor Care sunt constrângerile de naturã tehnicã în creºterea pasãrilor potrivit legislaþiei europene? Standarde minime pentru protecþia gãinilor ouãtoare

- trebuie sã nu existe mai mult de patru niveluri; - spaþiul de trecere între niveluri trebuie sã fie de cel puþin 45 cm; - locurile de bãut ºi de mâncat trebuie distribuite în aºa fel încât sã ofere acces egal pentru toate gãinile; - nivelurile trebuie aranjate astfel încât sã împiedice cãderea pe nivelurile inferioare.

Dispoziþii aplicabile la sistemele alternative 1. Toate sistemele trebuie dotate astfel încât toate gãinile ouãtoare sã aibã: (a) fie alimentatoare lineare; (b) fie jgheaburi de bãut continue; (c) cel puþin un cuibar la fiecare ºapte gãini; dacã se folosesc cuibare de grup, trebuie sã existe cel puþin 1 m2 de spaþiu de cuibar pentru maxim 120 de gãini; (d) stinghii adecvate, fãrã margini ascuþite ºi care sã asigure cel puþin 15 cm pentru fiecare gãinã. Stinghiile nu trebuie sã fie montate deasupra gunoiului, distanþa orizontalã dintre stinghii trebuie sã fie de cel puþin 30 cm, iar distanþa orizontalã dintre stinghii ºi perete trebuie sã fie de cel puþin 20 cm; (e) cel puþin 250 cm2 de suprafaþã cu gunoi pe cap de gãinã, gunoiul ocupând cel puþin o treime din suprafaþa solului. 2. Podelele instalaþiilor trebuie astfel construite încât sã suporte în mod corespunzãtor fiecare dintre ghearele orientate anterior ale fiecãrui picior.

Dacã gãinile ouãtoare au acces la spaþii în aer liber: - trebuie sã existe mai multe deschizãturi auxiliare care sã ofere acces direct afarã, de cel puþin 35 cm înãlþime ºi 40 cm lãþime, dispuse de-a lungul întregii clãdiri; în orice caz, este nevoie de o deschidere totalã de 2 m la 1000 de gãini; - spaþiile în aer liber trebuie: " sã aibã o suprafaþã corespunzãtoare densitãþii de pãsãri ºi caracteristicilor solului, pentru a preveni orice contaminare; " sã fie dotate cu adãpost de vreme rea ºi de animale de pradã ºi, dacã este necesar, cu jgheaburi de bãut corespunzãtoare.

Dacã sistemele de creºtere sunt folosite acolo unde gãinile ouãtoare se pot miºca liber între diferite niveluri:

3. Densitatea de pãsãri nu trebuie sã depãºeascã 9 gãini ouãtoare pe m2 de suprafaþã utilizabilã. 42

Totuºi, acolo unde suprafaþa utilizabilã corespunde suprafeþei de teren disponibile, statele membre pot, pânã la 31 decembrie 2011, sã autorizeze o densitate de pãsãri de 12 gãini pe m2 de suprafaþã disponibilã, pentru stabilimentele care au aplicat acest sistem la data de 3 august 1999.

corespunzãtor fiecare dintre ghearele orientate anterior ale fiecãrui picior. Înclinaþia podelei nu trebuie sã depãºeascã 14% sau 8%. În cazul podelelor ce folosesc altceva decât plasã de sârmã dreptunghiularã, statele membre pot permite înclinaþii mai mari; - coteþele trebuie dotate cu dispozitive adecvate de scurtare a ghearelor.

Cerinþele minime se aplicã la toate sistemele alternative începând cu 1 ianuarie 2007.

Începând cu 1 ianuarie 2012 este interzisã creºterea gãinilor în acest tip de coteþe.

Dispoziþii aplicabile creºterii în sisteme de coteþe neîmbunãtãþite: - pentru fiecare gãinã ouãtoare trebuie sã se asigure cel puþin 550 cm2 de suprafaþã de coteþ, mãsuratã în plan orizontal, care sã poatã fi folositã fãrã restricþii ºi fãrã a include devieri ce pot limita suprafaþa disponibilã; - trebuie pus la dispoziþie un jgheab pentru hranã ce poate fi folosit fãrã restricþii. Lungimea acestuia trebuie sã fie de cel puþin 10 cm înmulþit cu numãrul gãinilor din coteþ; - dacã nu se pun la dispoziþie dispozitive tip biberon sau cãni, fiecare coteþ trebuie sã aibã un canal de bãut continuu, de aceeaºi lungime ca ºi jgheabul de mâncare. Dacã punctele de bãut sunt plumbuite, cel puþin douã dispozitive tip biberon sau douã cãni trebuie sã fie accesibile pentru fiecare coteþ; - coteþele trebuie sã fie de cel puþin 40 cm înãlþime în cel puþin 65% din suprafaþa coteþului ºi de cel puþin 35 cm în orice punct; - podelele coteþelor trebuie astfel construite încât sã suporte în mod

Dispoziþii aplicabile creºterii în coteþe îmbunãtãþite: 1. gãinile ouãtoare trebuie sã aibã: (a) cel puþin 750 cm2 de suprafaþã de coteþ pe cap de gãinã, din care 600 cm2 de suprafaþã utilizabilã; înãlþimea coteþului, cu excepþia suprafeþei utilizabile menþionate mai sus va fi de cel puþin 20 cm în fiecare punct ºi nici un coteþ nu va avea o suprafaþã totalã de mai puþin de 2000 cm2; (b) un cuibar; (c) gunoi, astfel încât gãinile sã poatã ciuguli ºi râcâi; (d) stinghii adecvate, permiþând cel puþin 15 cm pe gãinã;

43

Fermier în Europa

Capitolul 3 2. trebuie asigurat un jgheab pentru hranã ce poate fi folosit fãrã restricþii. Lungimea acestuia trebuie sã fie de cel puþin 12 cm înmulþit cu numãrul de gãini din coteþ; 3. fiecare coteþ trebuie sã aibã un sistem de bãut corespunzãtor mãrimii grupului; dacã se pun la dispoziþie dispozitive tip biberon, fiecare gãinã trebuie sã aibã acces la cel puþin douã dispozitive tip biberon sau douã cãni; 4. pentru a facilita inspectarea, instalarea ºi depopularea gãinilor, trebuie sã existe un culoar de o lãþime minimã de 90 cm între rândurile coteþelor ºi un spaþiu de cel puþin 35 cm între podeaua clãdirii ºi rândul cel mai de jos al coteþelor; 5. coteþele trebuie dotate cu dispozitive adecvate de scurtare a ghearelor.

- de la 0,5 m3/kg în perioada de iarnã, la 5-6 m3/kg în perioada de varã. Viteza aerului: - max. 0,1–0,3 m/s iarna; - max. 1 m/s în perioada de varã. Concentraþia de gaze admisã: - CO2 – 0,25%; - NH3 – 0,0026%; - H2S – 0,0010%; - acroleina – 0,6 mg/m3. Intensitatea luminii: - 20 lx.

Cerinþe de mediu Temperatura aerului: - gãini adulte – min. 15OC; - pãsãri tinere – de la 33OC în prima zi de viaþã, la 22OC la sfârºitul celei dea patra sãptãmâni de viaþã. Umiditatea relativã a aerului: - gãini adulte – 65%–70%; - pãsãri tinere – 60%–70%. Circulaþia aerului:

Cerinþe de hranã, apã, nutrienþi 1. Sisteme alternative de creºtere a) accesul la hranã: - liniar – min. 10 cm/gãinã; - circular – min. 10 cm/gãinã; b) accesul la sistemul de adãpare: - liniar – min. 2,5 cm/gãinã; - circular – min. 1 cm/gãinã

Suprafeþele ºi echipamentele utilizate în diferitele sisteme de creºtere a gãinilor trebuie sã fie constituite din materiale care sã poatã fi uºor curãþate ºi dezinfectate. De asemenea, materialele utilizate nu trebuie sã dãuneze sãnãtãþii animalelor.

Atunci când sunt folosite bãutoarele sau cãnile, trebuie sã existe minimum un bãutor sau o canã pentru fiecare 10 gãini. 2. Cuºti neîmbunãtãþite: a) accesul la hranã: - cel puþin 10 cm/gãinã. b) accesul la sistemul de adãpare: - cel puþin 10 cm/gãinã sau accesul la min. 2 bãutoare sau cãni/cuºcã. 44

3. Cuºti îmbunãtãþite: a) lungimea jgheabului de mâncare – 12 cm/gãinã; b) accesul la sistemul de adãpare – accesul la min. 2 bãutoare sau cãni/cuºcã.

forme de îngrãºãminte pot fi gãsite: - dejecþii proaspete – umiditate 70%–80%; - dejecþii uscate – umiditate 55–62%; - întrebuinþarea dejecþiilor se face la fiecare 5-7 sãptãmâni în cazul puilor broiler ºi la fiecare 18-70 de sãptãmâni în cazul gãinilor.

Depozitarea îngrãºãmintelor naturale În crescãtoriile de pãsãri, urmãtoarele

Ouã Dacã intrãm în UE, cum se vor comercializa ouãle de pasãre? Acestea vor trebui sã îndeplineascã anumite standarde?

doua sau ouã conservate”; - categoria C sau “ouã de calitate scãzutã destinate industriei alimentare”. ! Ouãle din categoria A se clasificã în funcþie de greutate.

Dupã 2007, comercializarea ouãlor se va face în conformitate cu legislaþia europeanã în care sunt prevãzute standardele pentru comercializarea ouãlor (Regulamentul Consiliului CEE nr. 1907/1990). Iatã câteva dintre condiþiile de comercializare care sunt prevãzute în acest Regulament: ! Ouãle se clasificã în funcþie de calitate dupã cum urmeazã: - categoria A sau “ouã proaspete”; - categoria B sau “ouã calitatea a

Pe ouãle din categoria A se pot aplica unul sau mai multe din urmãtoarele marcaje distinctive: (a) data ambalãrii sau, în cazul ouãlor neambalate, data clasificãrii; (b) una sau mai multe date care sã-i ofere consumatorului informaþii suplimentare; (c) categoria de calitate; (d) categoria de greutate; (e) numãrul centrului de ambalare; (f) numele sau denumirea de activitate a centrului de ambalare; (g) numele comercial sau marca fabricii; (h) o referire la tipul de producþie; (i) o indicaþie asupra originii ouãlor; (j) un cod care sã identifice unitatea producãtoare. Ouãle din categoriile A ºi B, cu excepþia ouãlor crãpate, trebuie sã poarte un

45

Fermier în Europa

Capitolul 3 marcaj distinctiv care sã specifice categoria de calitate.

Ambalajele mari trebuie sã fie prevãzute cu o bandã sau etichetã cu specificaþiile menþionate mai sus, care sã nu fie refolositã dupã desfacerea ambalajelor ºi care sã fie emisã de cãtre sau sub supravegherea organismelor oficiale. Aceste benzi sau etichete nu sunt necesare în cazul ambalajelor mari sub forma cutiilor sau containerelor deschise.

Ouãle din categoriile A ºi B care nu mai îndeplinesc caracteristicile acestor categorii se retrag din categoria respectivã ºi pot fi considerate de categoria B sau C, în funcþie de caracteristicile lor. În acest caz, ele trebuie sã poarte un marcaj distinctiv. Ouãle nu trebuie sã poarte alte marcaje în afara celor prevãzute de regulament. Ambalajele mari, precum ºi ambalajele mici chiar ºi când sunt introduse în ambalaje mari, trebuie sã indice pe suprafaþa exterioarã, cu caractere vizibile ºi lizibile, urmãtoarele: (a) numele sau denumirea activitãþii ºi adresa unitãþii care a ambalat sau care a dispus ambalarea ouãlor; (b) numele, denumirea activitãþii sau marca fabricii folositã de unitatea respectivã, care poate fi o marcã folositã în mod colectiv de mai multe întreprinderi; (c) numãrul distinctiv al centrului de ambalare; (d) categoriile de calitate ºi greutate. Ouãle din categoria A pot fi identificate fie prin cuvintele “categoria A”, fie prin litera “A”, singurã sau în combinaþie cu cuvântul “proaspete”; (e) numãrul de ouã ambalate; (f) data ambalãrii; (g) specificaþii privind refrigerarea sau metoda de conservare, sub formã necodificatã, în legãturã cu ouãle refrigerate sau conservate.

Totuºi, dispoziþiile privind clasificarea ºi marcarea nu se aplicã ouãlor în urmãtoarele situaþii: a) dacã sunt transportate direct de la locul de producþie la un centru de ambalare sau la o piaþã care vinde exclusiv angrosiºtilor care au centre de ambalare, sau, pentru prelucrare, la întreprinderile din industria alimentarã aprobate în conformitate cu Directiva Consiliului nr. 89/437/CEE din 20 iunie 1989 privind problemele de igienã ºi sãnãtate care afecteazã producþia ºi plasarea pe piaþã a produselor din ouã; b) dacã sunt produse în Comunitate ºi livrate pentru procesare la întreprinderile din industria alimentarã aprobate în conformitate cu Directiva 89/437/CEE.

46

Lapte ºi produse lactate Ce este cota de lapte? Se foloseºte ºi în UE? Ce trebuie sã fac pentru a-mi vinde laptele în propria curte dupã aderare? Dupã aderare, comercializarea laptelui ºi a produselor din lapte realizate de producãtori va fi supusã regimului naþional de referinþã denumit cota de lapte, în conformitate cu prevederile Ordonanþei Guvernului României nr. 48 din 11 august 2005 privind organizarea pieþei laptelui de vacã.

comercializeazã unui cumpãrãtor, care colecteazã laptele pentru rãcire, ambalare, stocare, precum ºi fabricilor de procesare a laptelui. Cota de lapte individualã pentru VÂNZARE DIRECTÃ este cantitatea de lapte sau produse lactate vândutã direct consumatorilor.

COTA DE LAPTE este cantitatea fizicã de lapte de vacã, cu procentul de grãsime aferent, atribuitã fiecãrui stat membru al Uniunii Europene, ca mijloc de gestionare a producþiei de lapte ºi produse lactate, în interiorul pieþei unice europene.

Cota cuprinde tot laptele realizat de producãtor pe parcursul unui an, pentru a fi valorificat sub formã de lapte sau produse lactate, prin vânzare sau cedare cu titlu gratuit, în afara exploataþiei.

Fiecare stat membru al UE deþine o cotã naþionalã de lapte cu douã componente: livrare (cu un procent de grãsime de referinþã naþional) ºi vânzare directã.

Laptele folosit în exploataþie, pentru hrana animalelor ºi consumul personal, nu este inclus în cotã. Oricare producãtor care obþine, prin mulgerea vacilor pe care le deþine, o producþie de lapte pe care doreºte sã o livreze fabricilor de procesare a laptelui ºi/sau direct consumatorilor (pe piaþã, la poarta fermei sau la vecini) ºi care dovedeºte cã a realizat acest lucru în perioada de referinþã, poate solicita cota de lapte.

Cota naþionalã se repartizeazã la solicitarea fiecãrui producãtor de lapte, situat în zona geograficã naþionalã = cota individualã. Cota de lapte individualã pentru LIVRARE este cantitatea de lapte, cu procentul de grãsime reprezentativ, obþinutã de un producãtor, pe parcursul unui an de piaþã, prin mulgerea uneia sau mai multor vaci, pe care o

În lipsa unei cote alocate, producãtorii nu-ºi pot vinde laptele pe piaþã. Aceastã cotã se referã doar la livrãrile 47

Fermier în Europa

Capitolul 3 Pentru obþinerea cotei individuale, este necesar ca fiecare producãtor sã îºi evidenþieze, în fiecare zi, într-o formã care sã permitã arhivarea, urmãtoarele date: – cantitatea de lapte obþinutã; – cantitatea de produse lactate realizatã; – forma de valorificare (livrare de lapte sau vânzare directã de lapte ºi/sau produse lactate, cedare gratuitã); – beneficiarul ºi cantitatea cumpãratã de fabrica de procesare, centrul de colectare, piaþa liberã, alþii; – conþinutul de grãsime (pentru laptele pe care îl livreazã la fabricile de procesare a laptelui) conform buletinelor de analize efectuate de laboratoarele de control al calitãþii laptelui; – numãrul de animale, numerele matricole ale acestora, intrãrile ºi ieºirile din efectiv, precum ºi date privind activitatea de reproducþie.

cãtre unitãþile de procesare ºi la vânzãrile directe ºi nu include autoconsumul. Solicitãrile pentru alocarea cotei de lapte se depun la filialele judeþene ale Departamentului de Administrare a Cotelor de Lapte (DACL), care funcþioneazã în cadrul Agenþiei Naþionale de Ameliorare ºi Reproducþie în Zootehnie, instituþie aflatã în subordinea Ministerului Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale. Termenul de depunere a cererilor este de 31 octombrie 2006. Cererile vor presupune ºi completarea datelor specifice pentru fiecare proprietar de vaci de lapte, astfel încât sã existe o concordanþã clarã între numãrul de vaci deþinute ºi cota solicitatã. Începând cu 1 noiembrie 2006, se calculeazã cantitatea totalã de lapte de cotã solicitatã, iar în condiþiile în care ea va fi mai micã de 3,057 milioane tone (cota naþionalã pe care România a obþinut-o în urma negocierilor cu UE), diferenþa se constituie în aºa-numita rezervã naþionalã, din care se va asigura redistribuirea ulterioarã cãtre producãtorii care se dezvoltã, conform unor criterii ce vor fi stabilite în 2007.

Aºadar, pentru a declara cota de lapte (care este numai pentru laptele de vacã) trebuie în primul rând ca aceasta sã fie obþinutã. Cota se obþine pe baza producþiei comercializate în perioada 1 aprilie 2005–31 martie 2006.

48

membre UE, însoþite de certificate de sãnãtate pentru laptele ºi produsele din lapte destinate exportului în Uniunea Europeanã. Existã vreo reglementare privind calitatea laptelui? Ce prevede aceasta? Dupã aderare, vom putea mulge în continuare laptele destinat comercializãrii manual sau va fi obligatorie mulgerea automatã?

Începând cu 1 aprilie 2007, dacã producãtorii nu vând pe piaþã 100% din cota solicitatã, aceasta li se diminueazã corespunzãtor cu cantitatea nevândutã. Producãtorii care realizeazã sub 70% din cota solicitatã o vor pierde integral.

Ordinul MAAP nr. 389/29.08.2002 conþine normele sanitar-veterinare privind condiþiile de sãnãtate pentru producerea ºi comercializarea laptelui crud, a laptelui tratat termic ºi a produselor pe bazã de lapte. Conform prevederilor Anexei nr. 1, cap. III, mulsul trebuie sã fie efectuat în condiþii igienice, iar imediat dupã muls laptele trebuie sã fie plasat într-un loc curat, astfel încât sã se evite deprecierea calitativã.

România, la fel ca orice þarã membrã a Uniunii Europene, va fi penalizatã dacã depãºeºte cota de lapte. Pentru fiecare tonã de lapte realizatã peste cota alocatã, România va plãti o taxã de 278,3 euro. Pentru recuperarea acestor eventuale penalizãri, România se va întoarce cãtre producãtorii care au realizat depãºirile ºi le va imputa aceste sume. Producãtorul va plãti aºadar o penalizare în cazul în care îºi depãºeºte cota (doar dacã cota naþionalã este depãºitã). Orice producãtor de lapte din UE care deþine cotã de lapte are aceleaºi responsabilitãþi. Ce condiþii trebuie sã îndeplinesc pentru a transporta laptele în Uniunea Europeanã? Exportul de lapte ºi produse lactate din România în Uniunea Europeanã se face numai din unitãþi aprobate sanitar veterinar pentru export în statele 49

Fermier în Europa

Capitolul 3 Lista brânzeturilor ºi produselor lactate din lapte de vacã, bivoliþã ºi caprã realizate cu tehnologii tradiþionale, pentru care se acordã derogãri privind aplicarea normelor sanitar veterinare JUDEÞUL Alba

PRODUSUL 1. Caº de Alba 2. Brânzã de burduf de Alba

Argeº

1. Brânzã de burduf

2. Urdã 3. Telemea 4. Caºcaval Botoºani

1. Caºcaval

2. Brânzã de burduf de Botoºani Braºov

1. Brânzã frãmântatã

2. Urdã 3. Caº afumat Brãila

1. Brânzã frãmântatã “Blasova”

ELEMENTE TRADIÞIONALE Opãrire repetatã în timpul maturãrii. Opãrire repetatã a caºului ºi utilizarea pentru mãrunþire a dispozitivului din lemn denumit “crestãu”. Se utilizeazã pentru închegare cheag natural din stomac de miel sau viþel, se ambaleazã în burduf de oaie, bãºici naturale sau coajã de brad. Dupã scurgere, sãrare ºi presare, se ambaleazã în saci de pânzã sau coajã de brad. Se ambaleazã în putini de lemn. Afumare cu rumeguº din lemn de brad sau lemn de arin negru. Folosirea laptelui crud, utilizarea coºurilor de nuiele (fierte), îmbrãcate în interior cu sedilã la opãrirea caºului Baºchiu. Ambalare în membrane naturale (vezici de porc) ºi membrane artificiale (folie poliamidã). Fermentarea-maturarea caºului se face în vasul din doage de lemn de brad numit “buduroi”. Dupã “bãgatul brânzei”, aceasta se introduce în burduf de oaie, bãºicã de porc sau coajã de brad. Se sãreazã ºi se pãstreazã în putini de lemn cãptuºite cu hârtie pergament. Caºul se afumã la rece cu fum obþinut prin arderea rumeguºului din foioase, pânã la o culoare a cojii brun-maronie. Amestec de brânzã de oaie ºi vacã, în membrane naturale (stomac de porc). 50

JUDEÞUL

PRODUSUL 2. Telemea de Gulianca 3. Iaurt de oaie

Bistriþa Nãsãud

1. Unt 2. Brânzã de vaci

3. Caº de oaie

4. Brânzã frãmântatã 5. Smântânã 6. Lapte acru

Bihor

1. Caº de Bihor din lapte de oaie 2. Telemea de Bihor din lapte de vacã 3. Telemea de Bihor din lapte de oaie

4. Telemea de Bihor

ELEMENTE TRADIÞIONALE Telemea din lapte de oaie, fabricatã la stânã, cu gust specific datorat solului sãrãturat al pajiºtilor cu florã specificã. Utilizarea vaselor de lut smãlþuit pentru coagularea laptelui. Obþinut în putineie din lemn prin baterea manualã cu bãtãtor din lemn a smântânii maturate. Cu adaos de boia, chimen pentru sortimente tip aperitiv. Cu adaos de zahãr, vanilie, stafide, arome pentru sortimente de tip desert. Se fabricã la stânã utilizând pentru închegare stomacuri de miel sau viþel tânãr ºi se consumã ca atare sub denumirea de “caº dulce”. Caº de oaie natural (dospit) ambalat în putini sau butoaie de lemn. Se obþine prin smântânire naturalã ºi se culege în vase de ceramicã. Lapte de oaie integral, rezultat la sfârºitul lactaþiei (august-septembrie); se foloseºte ºi la pregãtirea mâncãrurilor (salate, ciorbe). Pentru închegare se foloseºte cheag natural din stomacuri de miel sau pepsine. Pentru prelucrarea coagulului se folosesc unelte tradiþionale. Pentru închegare se foloseºte cheag natural din stomacuri de miel, viþel sau ied. Prelucrarea coagulului se face în vase ºi cu unelte tradiþionale. Pentru închegare se foloseºte cheag natural din stomacuri de miel, viþel sau ied. Prelucrarea coagulului se face în vase ºi cu unelte tradiþionale. Se adaugã în masa laptelui pregãtit

51

Fermier în Europa

Capitolul 3 JUDEÞUL

PRODUSUL cu aromã de chimen din lapte de bivoliþã Caraº Severin 1. Caº de oaie Cluj

1. Brânzã “Þaga” 2. Brânzã “Nãsal”

Constanþa

Mehedinþi

Sibiu

1. Caº din lapte de vacã, oaie, caprã sau în amestec 2. Telemea din lapte de vacã, oaie, caprã sau în amestec 3. Urdã din zerul obþinut de la prelucrarea laptelui de oaie 1. Caºcaval Mehedinþi 2. Telemea din lapte de vacã 3. Caº proaspãt 1. Brânzã de burduf 2. Brânzã de burduf mixtã 3. Telemea de Sibiu

4.Telemea cu chimen

ELEMENTE TRADIÞIONALE pentru închegare aromã de chimen, care conferã un gust specific produsului. Pentru închegare, pe lângã pepsina obþinutã industrial, se foloseºte cheagul de miel, viþel sau “rânza de porc”. Produsã ºi maturatã în condiþii de microclimat specific (grota naturalã din localitatea Þaga, jud. Cluj). Produsã ºi maturatã în condiþii de microclimat specific (grota naturalã din localitatea Nãsal, jud. Cluj). Se pãstreazã în zer fiert ºi rãcit pentru a fi comercializat. Se ambaleazã în putini din lemn. Apreciatã datoritã valorii alimentare ridicate. Produs din lapte proaspãt, utilizând ustensile din lemn. Produs din lapte proaspãt, utilizând ustensile din lemn. Produs din lapte proaspãt, utilizând ustensile din lemn. Produs din lapte proaspãt, utilizând ustensile din lemn. Amestec de caº de oaie ºi caº de bivoliþã maturat, frãmântat ºi ambalat în membrane naturale sau artificiale. Se utilizeazã cheag natural ºi se ambaleazã în putini din lemn de esenþã tare. Se adaugã chimen, care conferã aromã specificã. Se produce de regulã

52

JUDEÞUL

PRODUSUL

5. Caºcaval: Dalia ºi Muscel – din lapte de vacã ! Magnolia – din amestec de lapte de vacã ºi lapte de bivoliþã ! Penteleu – din amestec de lapte de vacã ºi lapte de oaie. 6. Brânzã frãmântatã de Sibiu: ! Caº de vacã fermentat ºi frãmântat – amestec de caº de vacã ºi caº de bivoliþã ! Caº – din lapte de oaie, vacã, bivoliþã sau caprã 7. Urdã – produsã din zerul rezultat de la fabricarea brânzeturilor 1. Telemea 2. Caº !

Timiº

Vrancea

1. Caºcaval de Soveja 2. Brânzã de burduf 3. Telemea din lapte de oaie sau vacã

ELEMENTE TRADIÞIONALE toamna, când laptele de oaie este mai gras. Este o specialitate fabricatã în cantitãþi mici pentru ocazii speciale. Opãrirea se face în coºuri de nuiele prin amestecare cu lopãþicã de lemn.

Ambalat în bãºici de porc sau în membrane artificiale. Închegat cu cheag natural obþinut din stomac de miel, viþel sau purceluºi de lapte.

Are forma sãculeþului din pânzã în care a fost scursã. Se consumã proaspãtã ºi se foloseºte pentru produse de patiserie. Se ambaleazã în putini din lemn. Se produce sãrat, afumat sau se utilizeazã la obþinerea brânzei frãmântate. Se folosesc tipare, se pune la sãrat în izvoare de apã sãratã (satul Rucãreni). Se afumã la cald cu fum din lemn de brad. Se utilizeazã membrane naturale pentru ambalare. Se foloseºte pentru închegare cheag natural obþinut din stomac de miel. 53

Fermier în Europa

Capitolul 3 JUDEÞUL Sãlaj

PRODUSUL 1. Brânzã sãlãjeanã în saramurã

2. Brânzã sãlãjeanã Viomil 3. Brânzã dulce de la þarã

4. Caº þãrãnesc de oaie Silvania 5. Caº þãrãnesc de caprã Mãgura Priei 6. Caº sãlãjean 7. Caº în saramurã Mãgura

8. Brânzã frãmântatã Mãgura

ELEMENTE TRADIÞIONALE Se foloseºte cheag din stomacuri din miel; pentru grãbirea închegãrii se introduce în lapte zer acidulat sau samachiºe (lapte integral nepasteurizat, pãstrat în ulcele de lut). Se ambaleazã în putini de lemn. Se utilizeazã cheag de miel, se ambaleazã în butoaie de fag. Din lapte de vacã sau bivoliþã, nepasteurizat, coagulat natural în ulcele de lut, smântânit natural. Se prelucreazã prin încãlzirea coagulului la 30-35OC. Brânza în sedilã se agaþã în cui pentru scurgerea zerului. Dupã scurgere la ventilaþie naturalã, la loc umbros, se scoate la soare ºi se formeazã o coajã la suprafaþa caºului, care indicã începutul fazei de maturare. Pentru grãbirea închegãrii se utilizeazã zer acidulat sau lapte acru, acidulat în ulcele de lut. Se produce din lapte integral de vacã, bivoliþã sau din amestecul acestora dupã aceeaºi tehnologie. Dupã formarea cojii caºul se taie în bucãþi, se aºeazã în putini de lemn sau butoaie de fag. Se pune un grãtar de lemn ºi o piatrã de râu pentru a menþine bucãþile în saramurã. Se obþine caºul, se taie bucãþi, se macinã, se sãreazã ºi se frãmântã pânã la obþinerea unei paste untoase ºi uniforme. Dupã frãmântare, se ambaleazã în putini de lemn sau în bãºici de porc. Brânza în bãºici de porc se introduce în plase de cânepã. Pentru obþinerea unui gust caracteristic se supune unei afumãri reci. 54

Capitolul 4

AGRICULTURÃ ECOLOGICÃ

stimulatori ºi regulatori de creºtere, hormoni, antibiotice ºi sisteme intensive de creºtere a animalelor. Organismele modificate genetic ºi derivatele lor sunt interzise în agricultura ecologicã.

Ce înseamnã produse ecologice ºi cum se obþin ele? Agricultura ecologicã (termen similar cu agricultura organicã sau biologicã) este un procedeu “modern” de a cultiva plante, de a îngrãºa animale ºi de a produce alimente, care se deosebeºte fundamental de agricultura convenþionalã. Rolul acestui sistem de agriculturã este de a produce hranã mult mai curatã, mai potrivitã metabolismului organismului uman, dar în deplinã corelaþie cu conservarea ºi dezvoltarea mediului. Agricultura ecologicã contribuie la creºterea activitãþilor economice cu o importantã valoare adãugatã ºi cu o mare intensitate a ocupãrii populaþiei din mediul rural ºi are o contribuþie importantã la sporirea interesului pentru spaþiul rural.

Practicarea agriculturii ecologice presupune utilizarea acelor procedee ºi tehnologii care se apropie foarte mult de legile naturii, reglementate prin reguli ºi principii de producþie stricte, cuprinse în legislaþia naþionalã elaboratã în acest domeniu, armonizatã cu legislaþia comunitarã. Respectarea regulilor ºi principiilor agriculturii ecologice, reglementate prin legislaþia naþionalã, respectiv controlul întregului lanþ de obþinere a unui produs ecologic de la pãmânt ºi pânã la produsul final, se face de organisme de inspecþie ºi certificare înfiinþate în acest scop, care elibereazã certificatul de produs ecologic.

Agricultura ecologicã nu utilizeazã: fertilizanþi ºi pesticide de sintezã,

De remarcat cã trecerea de la agricultura convenþionalã la cea ecologicã nu se face brusc, ci prin parcurgerea unei perioade de trecere, numitã „perioada de conversie”, perioadã necesarã pentru adaptarea managementului fermei la regulile de producþie ecologicã. Durata perioadei de conversie în producþia vegetalã, 55

Fermier în Europa

Capitolul 4 animalierã ºi apiculturã este de: - 2 ani pentru culturile de câmp anuale; - 3 ani pentru culturile perene ºi plantaþii; - 2 ani pentru pajiºti ºi culturi furajere; - 12 luni pentru vite pentru carne; - 6 luni pentru rumegãtoare mici ºi porci; - 6 luni pentru animale de lapte; - 10 sãptãmâni pentru pãsãri pentru producþia de carne, cumpãrate la vârsta de 3 zile; - 6 sãptãmâni pentru pãsãri pentru producþia de ouã; - 1 an pentru albine, dacã familia a fost cumpãratã din stupine convenþionale.

numele ºi codul organismului de inspecþie ºi certificare care a efectuat controlul unitãþii ºi a eliberat certificatul de produs ecologic. De asemenea, eticheta unui produs ecologic va cuprinde în mod obligatoriu sigla ,,ae” ce reprezintã pentru consumatori o garanþie cã produsul ce poartã aceastã siglã este obþinut prin agricultura ecologicã.

În scopul informãrii corecte a consumatorului, produsele ecologice trebuie sã fie etichetate, în conformitate cu regulile specifice privind etichetarea, respectiv cu Ordinele comune nr. 417/13.09.2002 ºi nr. 110/7.10.2002 ale ministrului agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor ºi ale preºedintelui Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia Consumatorilor, pentru aprobarea regulilor specifice privind etichetarea produselor agroalimentare ecologice.

Dupã aderare se vor folosi numai îngrãºãminte ecologice? Utilizarea îngrãºãmintelor ecologice nu este condiþionatã de momentul aderãrii, pentru cã legislaþia din acest domeniu este armonizatã cu legislaþia comunitarã. Una dintre regulile de producþie în agricultura ecologicã este aceea cã fermierii care cultivã pãmântul dupã metodele ecologice trebuie sã foloseascã numai îngrãºãmintele permise în agricultura ecologicã. Utilizarea în agricultura ecologicã a îngrãºãmintelor, pesticidelor, precum ºi a ingredientelor care nu sunt cuprinse în aceastã listã este interzisã. Lista

În conformitate cu aceste acte legislative, eticheta produselor ecologice trebuie sã conþinã, în plus faþã de menþiunile obligatorii de pe eticheta alimentelor, menþiuni specifice modului de producþie ecologic. Aceste menþiuni sunt: referirea la modul de producþie ecologic, ca de pildã ,,produs obþinut din agriculturã ecologicã”, precum ºi 56

substanþelor permise sã fie utilizate în agricultura ecologicã se regãseºte în Anexa nr. 2 la HG nr. 917/2001.

inspecþie ºi certificare aprobat de MAPDR. Procedura de înregistrare a producãtorilor în agricultura ecologicã este precizatã în O.M nr. 527/2003.

Ce trebuie sã fac ca sã devin producãtor de produse ecologice?

Pasul 4 – Organizarea comercializãrii În vederea valorificãrii produselor ecologice, producãtorul se va adresa firmelor ce au în activitate comercializarea produselor ecologice ºi îºi va afiºa oferta pe situl ce cuprinde cererea ºi oferta de produse ecologice: www.agricultura-ecologica.ro.

PASUL1- Informare Pentru a practica agricultura ecologicã, producãtorul trebuie sã aibã cunoºtinþe minime despre acest sector, pe care le poate obþine de la Direcþiile pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã Judeþene (DADR), de la Agenþia Naþionalã de Consultanþã Agricolã ºi de la oficiile judeþele ale acesteia, de la Federaþia Naþionalã pentru Agriculturã Ecologicã ºi de la asociaþiile de producãtori de agriculturã ecologicã.

Cum trebuie sã procedez din punct de vedere legal pentru a exporta produse ecologice într-unul din statele membre? Produsul agro-alimentar ecologic trebuie sã fie însoþit de certificatul de produs ecologic în original, emis de un organism de inspecþie ºi certificare aprobat de MAPDR. Exportul se face în conformitate cu prevederile legislaþiei interne privind exportul produselor agroalimentare ºi cu acordurile ºi convenþiile din domeniu la care România este parte.

PASUL 2 – Înregistrarea activitãþii Urmãtorul pas este de a-ºi înregistra activitatea ca producãtor, procesator, importator, distribuitor, comerciant în agricultura ecologicã la Direcþia pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã din judeþul unde se aflã unitatea/ferma, prin completarea fiºelor de înregistrare care îi conferã calitatea de producãtor în agricultura ecologicã. PASUL 3 – Contract cu un organism de inspecþie ºi certificare În vederea inspecþiei fermei sale ºi pentru obþinerea certificatului de produs ecologic, producãtorul trebuie sã încheie un contract cu un organism de 57

Fermier în Europa

Capitolul 5

FINANÞÃRI

vare a produselor agricole atât pe piaþa internã, cât ºi în statele terþe.

Cum va fi finanþatã agricultura dupã aderarea României la UE?

FEADER va finanþa programele de dezvoltare ruralã. Sprijinul acordat de acest instrument financiar comunitar se va concentra pe urmãtoarele axe: - îmbunãtãþirea competitivitãþii sectorului agricol; - protecþia mediului ºi a spaþiului rural; - îmbunãtãþirea calitãþii vieþii ºi diversificarea activitãþilor economice în mediul rural; - abordarea LEADER (proiecte de dezvoltare ruralã promovate de grupurile de acþiune localã).

Pe lângã fondurile destinate agriculturii de la bugetul naþional, România va avea dreptul, în calitate de stat membru, la sprijin financiar de la bugetul comunitar, din douã surse, ºi anume: ! Fondul European pentru Garantare în Agriculturã (FEGA); ! Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Ruralã (FEADER). FEGA va finanþa, în principal: - plãþile directe cãtre fermieri, prevãzute în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC); - restituþiile fixate la exportul produselor agricole cãtre þãrile terþe; - intervenþiile destinate regularizãrii pieþelor agricole; - programele de informare ºi promo-

Cum vor primi fermierii fondurile pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã dupã aderare? De la data aderãrii la Uniunea Europeanã plãþile din fondurile comunitare se vor derula doar prin agenþiile de plãþi acreditate. România a optat pentru crearea a douã agenþii de plãþi: Agenþia de Plãþi ºi Intervenþii în Agriculturã (APIA) ºi Agenþia de Plãþi pentru Dezvoltare Ruralã ºi Pescuit (APDRP). Activitatea ambelor agenþii va fi coordonatã de cãtre un organism

58

În acelaºi timp, statul român poate acorda suplimentar, sub diferite scheme de platã, sprijin producãtorilor de la bugetul naþional – aºa numitul “top-up”. În anul 2007 vor fi alocate fonduri în valoare de 440 mil. euro pentru plãþile directe pe suprafaþã alãturi de care se vor adãuga fondurile de la bugetul naþional. Tot dupã momentul integrãrii, România se va alinia reglementãrilor Uniunii Europene în ceea ce priveºte Organizaþiile Comune de Piaþã. Acest lucru presupune o serie întreagã de mecanisme care intervin pentru a regla piaþa cum ar fi: preþul de intervenþie, restituþiile la export, stocarea privatã etc. Toate aceste mecanisme, împreunã cu eliberarea certificatului de exportimport la produsele agricole fac parte din atribuþiile APIA.

coordonator, aflat în structura APDRP. Agenþiile de plãþi sunt în subordinea Ministerului Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale (MAPDR).

Care este rolul Agenþiei de Plãþi ºi Intervenþii în Agriculturã (APIA)? Agenþia de Plãþi ºi Intervenþii în Agriculturã (APIA) a fost înfiinþatã ºi funcþioneazã în baza Legii 1/2004. Rolul Agenþiei este sã aplice mãsurile de sprijin pentru producãtorii agricoli finanþate atât de la bugetul UE, cât ºi de la bugetul de stat al României în limita sumelor alocate.

Mãsurile finanþate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Ruralã conform prevederilor Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1.698/ 2005, care urmeazã a fi implementate de cãtre Agenþia de Plãþi ºi Intervenþii în Agriculturã:

APIA este instituþia responsabilã pentru plata directã acordatã producãtorilor pe suprafaþã. Odatã cu reforma Politicii Agricole Comune din 2003, producãtorii agricoli primesc sprijin european, din 2007, în funcþie de numãrul de hectare pe care îl au în administrare ºi condiþiile agricole ºi de mediu în care menþin aceastã suprafaþã.

Mãsuri incluse în axa II “Îmbunãtãþirea mediului ºi a peisajului”: 1. Plãþi compensatorii pentru handicap natural în zonele montane 2 Plãþi compensatorii în alte zone cu handicap natural 3. Agromediu 59

Fermier în Europa

Capitolul 5 necesar pentru administrarea fondurilor europene destinate finanþãrii mãsurilor de sprijin prevãzute în cadrul Politicii Agricole Comune. În anul 2006, APIA este responsabilã pentru acordarea subvenþiilor de la bugetul de stat ºi eliberarea unor certificate de import-export pentru anumite produse agricole. Agenþia de Plãþi ºi Intervenþii în Agriculturã deruleazã, în prezent, urmãtoarele plãþi: 1. Conform OUG 20/2006 – Sprijinul direct al statului acordat producãtorilor agricoli din sectorul vegetal în anul 2006. 2. Conform HG 1853/2005 – Sprijinul direct al statului prin acordarea de subvenþii în anul 2006 pentru producãtorii agricoli din sectorul animalier ºi sectorul piscicol. 3. Prin HG 807/2005 – APIA a fost autorizatã sã preia ºi urmãtoarele forme de sprijin (douã de la DADR ºi una de la MAPDR): a. subvenþionarea primei de asigurare b. subvenþionarea seminþei certificate c. acordarea primelor de export pentru vin. 4. Conform HG 1211/2005 – Sprijinul activitãþii de neutralizare a deºeurilor.

4. Prima împãdurire a terenului agricol 5. Prima împãdurire a terenului neagricol 6. Plãþi pentru silvo-mediu 7. Plãþi “Natura 2000” pe teren agricol ºi silvic. Principalele atribuþii ale APIA sunt cele de autorizare, efectuare ºi contabilizare a plãþilor. APIA este organizatã pe trei niveluri: nivelul central, judeþean ºi local. Astfel, sunt prevãzute 42 de sucursale judeþene ºi 210 sedii locale. În ceea ce priveºte beneficiarii, aceºtia trebuie sã fie conºtienþi de faptul cã plãþile dupã momentul 2007 se vor face numai în cont bancar. De asemenea, ei trebuie sã colaboreze încã din aceastã perioadã cu specialiºtii teritoriali ai APIA pentru a fi înscriºi în Registrul fermelor (condiþie fãrã de care nu pot primi sprijin) ºi pentru a realiza legãtura dintre fermier ºi hãrþile cadastrale. Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole reprezintã o componentã esenþialã a Sistemului Integrat de Administrare ºi Control, instrument 60

În 2007, pânã cel târziu la data de 15 mai, va completa ºi depune o cerere de platã directã pe suprafaþã. Acest formular va fi tipãrit de APIA ºi va fi disponibil pentru toþi fermierii la Centrele locale ale APIA din toatã þara. În aceastã cerere fermierul trebuie: - sã declare absolut toate parcelele pe care le are în folosinþã (atât pe cele eligibile, de peste 0,3 ha, cât ºi pe cele neeligibile, mai mici de 0,3 ha); - sã menþioneze numãrul sãu de înregistrare în Registrul fermelor; - sã indice suprafaþa ºi localizarea exactã a tuturor parcelelor agricole pe care le utilizeazã (numerele de identificare a blocurilor fizice în care se aflã parcelele agricole pe care le utilizeazã i-au fost aduse la cunoºtinþã în campania de identificare a parcelelor agricole „Gãseºte-þi parcela”).

!

Care sunt paºii pe care trebuie sã-i urmeze un fermier pentru a primi plãþi directe pe suprafaþã începând din 2007? ! Se înregistreazã în Registrul fermelor. La Centrul local APIA la care este arondatã comuna sa primeºte o cerere de înscriere în Registrul fermelor pe care o completeazã. Acte necesare: buletinul de identitate/cartea de identitate. ! Participã la campania de identificare a parcelelor agricole „Gãseºte-þi parcela”, care se desfãºoarã în fiecare comunã: - Primeºte cererea cu care s-a înscris în Registrul fermelor; - Identificã parcelele agricole pe care le utilizeazã pe ortofotoplanurile A0 aferente comunei; - Completeazã cererea de înscriere în Registrul fermelor cu numãrul/ numerele de identificare a blocurilor fizice în care se gãsesc parcelele pe care le utilizeazã, pentru ca aceste date sã fie introduse de angajaþii APIA în baza de date a Registrului fermelor.

Pentru a obþine plãþi directe, fermierul trebuie: - Sã utilizeze cel puþin 1 ha teren agricol format din parcele de cel puþin 0,3 ha. Plãþile se fac numai pentru parcelele eligibile. - Sã depunã o cerere de platã directã pe suprafaþã (cerere de sprijin). - Sã menþinã absolut toate suprafeþele agricole pe care le are în folosinþã în bune condiþii agricole ºi de mediu (definite prin Ordinul nr. 446/737 din 2006 al ministrului agriculturii, pãdurilor ºi dezvoltãrii rurale ºi al ministrului mediului ºi gospodãririi apelor, publicat în Monitorul Oficial nr. 635/24 iulie 2006):

!

61

Fermier în Europa

Capitolul 5 a. Protejarea solului împotriva eroziunii prin excluderea totalã a cultivãrii plantelor prãºitoare pe terenurile arabile cu panta mai mare de 12%; b. Asigurarea unui nivel minim de întreþinere a solului prin evitarea fixãrii vegetaþiei nedorite pe terenurile arabile – distrugerea buruienilor ºi a ierburilor invazive neculturale; c. Protejarea pajiºtilor permanente prin menþinerea suprafeþei acoperite cu pajiºti permanente existente la nivel naþional corespunzãtor datei de 1 ianuarie 2007.

accesul la fonduri în 2007 ºi de a-i scuti de neplãcerile unor eventuale nereguli.

! Sã se supunã tuturor controalelor care se vor aplica asupra datelor pe care le va înscrie în cererea de platã directã pe suprafaþã din 2007.

APDRP va fi principalul instrument pentru derularea plãþilor pentru Pilonul II al Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene, Dezvoltarea Ruralã, ºi pentru pescuit.

Care este rolul Agenþiei de Plãþi pentru Dezvoltare Ruralã ºi Pescuit (APDRP)? Pe lângã Agenþia de Plãþi ºi Intervenþii în Agriculturã (APIA), Agenþia de Plãþi pentru Dezvoltare Ruralã ºi Pescuit (APDRP) va avea un rol decisiv în dezvoltarea agriculturii ºi pescuitului din România.

Campaniile de înregistrare a fermelor în Registrul fermelor ºi de identificare a parcelelor agricole reprezintã etape de pregãtire menite sã îi ajute pe fermieri, etape pe parcursul cãrora nu li se cer dovezi cu privire la corectitudinea declaraþiilor fãcute, pentru cã scopul este acela de a le oferi fermierilor informaþiile necesare, de a le facilita

Agenþia de Plãþi pentru Dezvoltare Ruralã ºi Pescuit este urmaºa Agenþiei SAPARD, pe structurile cãreia a luat naºtere, cu deosebirea cã strãmoºul APDRP era organizat în 8 euroregiuni, iar acum au fost create structuri la nivelul fiecãrui judeþ. În prezent, APDRP este în proces de acreditare de cãtre Autoritatea Competentã din cadrul MAPDR. Sprijinul pentru dezvoltare ruralã va fi acordat prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Ruralã (FEADR). Mãsurile finanþate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Ruralã conform prevederilor Regula62

semisubzistenþã; 10. Sprijinirea înfiinþãrii grupurilor de producãtori. Mãsuri incluse în axa II “Îmbunãtãþirea mediului ºi a peisajului”: 1. Investiþii non-productive în domeniul agricol ºi silvic; 2. Prima înfiinþare a sistemelor agroforestiere pe terenurile agricole.

mentului Consiliului (CE) nr. 1.698/2005, care urmeazã a fi implementate de cãtre Agenþia de Plãþi pentru Dezvoltare Ruralã ºi Pescuit:

Mãsuri incluse în axa III “Calitatea vieþii în spaþiul rural ºi diversificarea economiei rurale”: 1. Diversificarea activitãþilor nonagricole; 2. Sprijin pentru crearea ºi dezvoltarea microîntreprinderilor cu scopul de a promova spiritul întreprinzãtor; 3. Încurajarea activitãþilor turistice; 4. Servicii de bazã pentru economia ºi populaþia ruralã; 5. Renovarea ºi dezvoltarea satelor; 6. Conservarea ºi îmbunãtãþirea moºtenirii rurale; 7. Pregãtire ºi informare; 8. Animare ºi dobândire de aptitudini profesionale.

Mãsuri incluse în axa I “Îmbunãtãþirea competitivitãþii sectorului agricol ºi silvic”: 1. Acþiuni de pregãtire profesionalã ºi informare, incluzând difuzarea de cunoºtinþe ºtiinþifice ºi practici inovatoare persoanelor angrenate în sectoarele agricol, alimentar ºi silvic; 2. Stabilirea tinerilor fermieri în mediul rural; 3. Pensionarea timpurie a fermierilor ºi a muncitorilor agricoli; 4. Utilizarea serviciilor de consultanþã de cãtre fermieri ºi deþinãtorii de pãduri; 5. Modernizarea exploataþiilor agricole; 6. Creºterea valorii economice a pãdurilor; 7. Creºterea valorii adãugate a produselor agricole ºi silvice; 8. Îmbunãtãþirea ºi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea ºi adaptarea agriculturii ºi silviculturii; 9. Sprijinirea exploataþiilor agricole de

Axa IV LEADER – proiecte de dezvoltare ruralã promovate de grupurile de acþiune localã.

63

Fermier în Europa

Capitolul 5 Dupã aderare, România va beneficia de aceleaºi subvenþii ca actualii membri ai Uniunii Europene?

Ce subvenþii au fost acordate fermierilor în 2006 ºi ce subvenþii sunt prevãzute pentru anul viitor?

Nu. Sprijinul pe care îl vor primi agricultorii români va fi mai mic decât cel primit în Uniunea Europeanã, însã doar în primii ani. Acest sprijin va creºte proporþional în urmãtorii ani astfel încât în 10 ani va atinge acelaºi nivel cu cel din Uniunea Europeanã.

În conformitate cu HG 1853/2005, în anul 2006 se acordã subvenþii pentru producãtorii agricoli, crescãtori de bovine, care deþin vaci de lapte, individualizate în sistemul naþional conform legislaþiei în vigoare, însãmânþate artificial sau montate natural cu tauri autorizaþi.

În afara plãþilor de la Uniunea Europeanã, Guvernul României va mai putea sprijini sectorul agricol?

Valoarea subvenþiei este: a) 200 RON/cap la fãtare, dacã aceasta este urmare a unei însãmânþãri artificiale; b) 100 RON/cap la fãtare, dacã aceasta este urmare a unei monte naturale cu taur autorizat; c) 200 RON/cap la împlinirea vârstei de 6 luni a viþelului, dacã acesta provine din însãmânþare artificialã; d) 100 RON/cap la împlinirea vârstei de 6 luni a viþelului, dacã acesta provine din montã naturalã cu taur autorizat.

În primii 10 ani dupã aderare Guvernul României va putea acorda o serie de plãþi compensatorii care sã completeze plãþile primite de agricultori de la UE, astfel încât acestea sã ajungã la un nivel cât mai apropriat de cel din UE.

Se acordã un sprijin financiar suplimentar de: a) 300 RON/cap dacã animalul este cuprins în controlul oficial al performanþelor (COP); b) 100 RON/cap dacã animalul este înscris în Registrul genealogic (RG); c) 200 RON/cap dacã animalul este certificat ecologic.

64

EUROP, se acordã sprijin financiar producãtorilor agricoli individuali, crescãtori de porcine, persoane fizice, în valoare de 50 RON/cap, care cumpãrã din producþie internã minimum 2 purcei înþãrcaþi, castraþi, în greutate de pânã la 30 kg/cap, ºi obþinuþi printr-o schemã de încruciºare industrialã, din unitãþi specializate. Se acordã subvenþie producãtorilor agricoli, crescãtori de ovine ºi caprine, care deþin minimum 50 de capete ovine ºi/sau minimum 10 capete caprine, pentru oile/caprele care în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2006 au fãtat cel puþin o datã ºi pentru reproducãtori, animale care sunt înscrise în Registrul agricol la data de 31 decembrie 2005.

De asemenea, se acordã subvenþie, în valoare de 700 RON/cap pentru tineretul bovin mascul, livrat la abatoare autorizate, la o greutate minimã de 450 kg/cap. Începând cu data de 1 martie 2006, crescãtorii de porcine beneficiazã de subvenþie pentru animalele individualizate în sistemul naþional conform legislaþiei în vigoare, în greutate de 90–120 kg/cap, provenite din unitãþi autorizate sanitar-veterinar, crescute în abatoare care clasificã carcasele conform Sistemului de clasificare a carcaselor EUROP.

Valoarea subvenþiei este de: a) 20 RON/cap oaie/caprã; b) 50 RON/cap berbec/þap înscris în Registrul genealogic. Subvenþiile se solicitã începând cu data de 1 octombrie 2006.

Valoarea subvenþiei este de 120 RON/cap animal pentru clasa de calitate “E” ºi 100 RON/cap animal pentru clasa de calitate “U”, clase de calitate rezultate în urma clasificãrii carcaselor conform Sistemului de clasificare a carcaselor EUROP. De asemenea, pentru asigurarea livrãrii porcilor la abatoare autorizate, în condiþiile de calitate prevãzute de Sistemul de clasificare a carcaselor 65

Fermier în Europa

Capitolul 5 g) Legume de câmp ºi cartofi timpurii: - Legume de câmp (prin rãsad) ºi cartofi timpurii – 1000 RON/ha; - Legume de câmp semãnate – 500 RON/ha; h) Legume de solarii ºi sere reci – 4000 RON/ha; i) Orzoaicã de primãvarã – 200 RON/ha; j) Plantaþii de pomi, arbuºti fructiferi ºi cãpºuni – 400 RON/ha; k) Viþã-de-vie: - Viþã-de-vie din soiuri nobile – 200 RON/ha; - Viþã-de-vie din soiuri nobile ºi pentru vinuri DOC – 610 RON/ha; l) Culturi ecologice certificate: - Soia ecologicã – 800 RON/ha; - Floarea-soarelui ecologicã – 800 RON/ha; - Plante textile ecologice – 1000 RON/ha; - Plante medicinale ºi aromatice ecologice – 1200 RON/ha; - Plantaþii ecologice de pomi, arbuºti fructiferi ºi cãpºuni – 800 RON/ha; - Viþã-de-vie ecologicã – 800 RON/ ha; - Legume ecologice de câmp (prin rãsad) ºi cartofi timpurii – 1200 RON/ha; - Legume ecologice de câmp semãnate – 600 RON/ha; - Legume ecologice de solarii ºi sere reci – 7000 RON/ha.

Se acordã subvenþie producãtorilor agricoli, crescãtori de pãsãri, care deþin autorizaþie sanitar-veterinarã ºi care, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2006, livreazã pui broiler pentru abatorizare la abatoare autorizate sanitar-veterinar ºi licenþiate. Valoarea subvenþiei este de 1,40 RON/cap pentru puii broiler livraþi la abatoare autorizate, cu o greutate minimã de 1,75 kg/cap. În conformitate cu O.U. 20/2006, în anul 2006 se acordã subvenþii pentru producãtorii agricoli din sectorul vegetal, astfel: a) Sfeclã de zahãr – 1500 RON/ha (sprijinul direct la sfecla de zahãr, în cea de-a doua etapã, se acordã diferenþiat, în funcþie de producþia medie realizatã); b) Soia din soiuri nemodificate genetic – 500 RON/ha; c) Plante textile – 900 RON/ha; d) Orez – 1500 RON/ha; e) Plante medicinale ºi aromatice – 900 RON/ha; f) Hamei: - pe rod: 1760 RONi/ha; - plantaþii tinere: 1440 RON/ha;

Conform reglementãrilor UE pentru aplicarea Politicii Agricole Comune, în noile state membre, începând cu anul 66

2007 se va acorda din bugetul comunitar 25% din valoarea plãþilor directe alocate în UE, în 2008 – 30 %, în 2009 – 35 %, în 2010 – 40% ºi apoi o creºtere anualã de 10%, pânã la atingerea valorii de 100% din sprijinul UE-15.

Principalele condiþii de eligibilitate vor fi: - animalul sã fie identificat ºi sã se regãseascã în baza de date naþionalã aflatã la Autoritatea Naþionalã SanitarVeterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor; - sã fie respectate normele sanitarveterinare aflate în vigoare ºi sã fie asigurate condiþiile minime de creºtere a animalelor, precum ºi cele de biosecuritate.

Conform reglementãrilor în vigoare ºi rezultatelor negocierilor, plãþile directe (atât cele din sectorul vegetal cât ºi cele din sectorul animal) se vor putea aloca independent de nivelul producþiei, aplicând schema de platã unicã pe suprafaþã (SAPS), posibil a fi acordate tuturor deþinãtorilor de terenuri de peste 0,3 ha.

Aplicarea CNDP – Plãþilor Naþionale Directe Complementare (cu autorizarea Comisiei Europene) pentru suplimentarea plãþilor directe se poate face numai în cadrul unor scheme de sprijin conforme cu PAC (culturi arabile: cereale, culturi proteice, seminþe oleaginoase ºi plante pentru fibre, aºa cum sunt definite în Anexa I a Regulamentului Consiliului nr. 1251/ 1999, cartofi pentru feculã, ulei de mãsline, leguminoase cu boabe: linte, nãut, mãzãriche din specia Vicia sativa L. ºi Vicia ervilla Willd, viermi de mãtase, banane, stafide, tutun, seminþe conform Articolului 1 al Regulamentului 2358/ 1971, hamei, orez, carne de vitã ºi viþel,

Schema de platã unicã pe suprafaþã (hectar) SAPS constã în plata unei sume uniforme pe hectar plãtibilã o datã pe an, decuplatã total de producþie. Condiþiile de eligibilitate stabilite pentru acordarea acestui sprijin exploataþiilor din România sunt urmãtoarele: ! menþinerea terenului respectiv în bune condiþii agricole ºi de mediu: - evitarea eroziunii solurilor pe pante mai mari de 12% (culturile prãºitoare); - evitarea infestãrii cu buruieni; - conservarea pajiºtilor permanente. ! suprafaþa minimã a exploataþiei sã fie de minimum 1 ha, ce nu poate fi compusã din parcele mai mici de 0,3 ha. Plãþi directe vor fi acordate ºi cãtre crescãtorii de animale, diferenþiat în funcþie de animal ºi de vârsta acestuia. 67

Fermier în Europa

Capitolul 5 destinate dezvoltãrii rurale ºi implicit sectorului agricol. Rata maximã de co-finanþare a mãsurilor cuprinse în acest plan naþional de dezvoltare ruralã depinde de tipul de mãsurã, aceasta variind între 75% ºi 80%.

Subvenþiile pe cap de animal nu dezavantajeazã fermierii care obþin producþii mai mari de la acelaºi numãr de animale?

ovine ºi caprine, grâu dur, culturi proteice, fructe cu coajã, culturi energetice, lapte ºi produse lactate).

În Uniunea Europeanã nu se acordã plãþi în funcþie de cantitatea produsã, ci în funcþie de numãrul de animale crescute sau în funcþie de suprafaþa cultivatã. Acest lucru se realizeazã tocmai pentru a nu încuraja þãranii sã producã cantitãþi mai mari prin folosirea unor metode de creºtere a animalelor ºi de culturã a plantelor care sã sporeascã producþia cantitativ, dar sã îi diminueze calitatea, afectând negativ natura înconjurãtoare ºi sãnãtatea oamenilor.

Care este, în prezent, procentul de finanþare din fonduri europene pentru dezvoltarea ruralã ºi sprijinirea producþiei agricole, ºi care va fi acesta dupã data aderãrii? În prezent, fondurile din finanþare europeanã pentru dezvoltare ruralã ºi sectorul agricol sunt cele acordate prin programul SAPARD, program care se desfãºoarã în perioada de pre-aderare, iar co-finanþarea este de 50%, respectiv 100% (în funcþie de tipul de proiect ºi beneficiar). În ceea ce priveºte perioada postaderare, programul SAPARD va fi înlocuit de Programul Naþional de Dezvoltare Ruralã care va continua sã sprijine atât o parte din mãsurile programului SAPARD, cât ºi alte mãsuri 68

CONTACTE UTILE

MINISTERUL AGRICULTURII, PÃDURILOR ªI DEZVOLTÃRII RURALE Bucureºti, B-dul Carol I, nr. 24, sector 3, cod poºtal 020921, oficiul poºtal 37 Tel. 021 307.24.24; 021 307.24.46 E-mail: [email protected] www.mapam.ro

Bistriþa-Nãsãud Bistriþa, P-þa Petru Rareº nr. 2 Tel: 0263.217.102 E-mail: [email protected] Botoºani Botoºani, Calea Naþionalã nr. 81 Tel: 0231.514.262 E-mail: [email protected] Brãila Brãila, Calea Cãlãraºilor nr. 58 Tel: 0239.691.700 E-mail: [email protected] Braºov Braºov, Str. Michael Weiss nr. 22 Tel: 0268.478.529 E-mail: [email protected] Site: http://www.daia.ro Bucureºti Bucuresti, Bd. Regina Elisabeta nr. 45-47, sector 5 Tel: 021.314.28.66 E-mail: [email protected] Buzãu Buzãu, Str. Victoriei nr. 1 Tel: 0238.411.194 E-mail: [email protected] Cãlãraºi Cãlãraºi, str. Prelungirea Bucureºti nr. 26, Bl. D3 Tel: 0242.331.325, 0242.331.316 E-mail: [email protected] Caraº-Severin Reºiþa,Piaþa Republicii nr. 28

DIRECÞII JUDEÞENE PENTRU AGRICULTURÃ ªI DEZVOLTARE RURALÃ Alba Alba-Iulia, str. Moþilor nr. 112 Tel: 0258.835.342; E-mail: [email protected] Arad Arad, str. Cloºca nr. 6a Tel: 0257/253640 E-mail: [email protected] Site: www.dadrarad.uv.ro Argeº Piteºti, Str. Armand Cãlinescu nr. 44 Tel: 0248.633.692 E-mail: [email protected] Bacãu Bacãu, Str. George Bacovia nr. 20 Tel: 0234.576.500 E-mail: [email protected] Bihor Oradea, Str. D. Cantemir nr. 26 Tel: 0259.416.722 E-mail: [email protected]

69

Fermier în Europa

Tel: 0255.214.015 E-mail: [email protected] Cluj Cluj-Napoca, Piaþa Avram Iancu nr. 15 Tel: 0264.591.403 E-mail: [email protected] Constanþa Constanþa, Str. Revoluþiei din 22 decembrie 1989 nr. 17-19 Tel: 0241.618.136 E-mail: [email protected] Covasna Sfântul Gheorghe, Str. Libertãþii nr. 4 Tel: 0267.351.829, 0267.531.838 E-mail: [email protected] Dâmboviþa Târgoviºte, Str. I.C. Brãtianu nr. 27 Tel: 0245.216.836 E-mail: [email protected] Site: http://www.dadrdambovita.ro Dolj Craiova, str. Pãltiniº nr. 2 Tel: 0251.411.037, 0251.412.571 E-mail: [email protected] Galaþi Galaþi, Str. Domneascã nr. 96 Tel: 0236.413.641, 0236.413.914 E-mail: [email protected] Giurgiu Giurgiu, ªos. Ghizdarului nr. 2 Tel: 0246.212.038 E-mail: [email protected] Gorj Str. Victoriei nr. 2, Târgu-Jiu Tel: 0253.211.018 E-mail: [email protected] Harghita Miercurea Ciuc, Piaþa Libertãþii nr. 5 Tel: 066.371.898 E-mail: [email protected]

Hunedoara Hunedoara, Str. 22 decembrie nr. 222 Tel: 0254.214.261 E-mail: [email protected] Ialomiþa Slobozia, Bd. Chimiei nr. 19 Tel: 0243.212.040 E-mail: [email protected] Iaºi Iaºi, Bd. ªtefan cel Mare ºi Sfânt nr. 4749 Tel: 0232.255.958 E-mail: [email protected] Site: http://www.dadris.ro Ilfov Bucureºti, ªos. Olteniþei nr. 35-37, sect.4 Tel: 021.331.03.65 E-mail: [email protected] Maramureº Baia Mare, Str. Gheorghe ªincai nr. 46 Tel: 0262.213.550 E-mail: [email protected] Site: http://www.dgaiamm.ro Mehedinþi Drobeta Turnu Severin, Str. Criºan nr. 87 Tel: 0252.315. 409 E-mail: [email protected] Mureº Tg. Mureº, Str. Gh. Doja nr. 9 Tel: 0265.262.145 E-mail: [email protected] Site: http:// www.dadr-mures.ro Neamþ Piatra Neamþ, Str. Mihai Eminescu nr. 26, cod 5600 Tel: 0233/213902,03; 221060, 215403, 217665 E-mail: [email protected] Olt

70

Slatina, Str. Arcului nr. 20 Tel: 0249.430.538 E-mail: [email protected] Prahova Ploieºti, Str. Anton Pann nr. 7 Tel: 0244.593.210, 0244.523.634 E-mail: [email protected] Site: http://www.dgaiaph.ro Sãlaj Zalãu, Str. Corneliu Coposu nr. 79/a Tel: 0260.661.336 E-mail: [email protected] Satu Mare Satu Mare, Str. 1 decembrie 1918 nr. 13 Tel: 0261.710.064 E-mail: [email protected] Sibiu Sibiu, Str. Someºului nr. 49 Tel: 0269.210.894, 0269.232.287 E-mail: [email protected] Suceava Suceava, Str. Ana Ipãtescu nr. 3 Tel: 0230.511.039 E-mail: [email protected] Teleorman Alexandria, str. Constantin Brâncoveanu nr. 73 Tel: 0247.315.580 E-mail: [email protected] Timiº Timiºoara, Piaþa Libertãþii nr. 1 Tel: 0256.220.944 E-mail: [email protected] Tulcea Tulcea, Str. Mahmudiei, nr. 10 bis Tel: 0240.511.795, 0240.511.796 E-mail: [email protected] Vâlcea Vâlcea, B-dul. Tudor Vladimirescu nr. 72 Tel: 0250.739.920 E-mail: [email protected]

Vaslui Vaslui, Str. Eternitãþii nr. 1 Tel: 0235.311.802 E-mail: [email protected] Vrancea Focºani, str. Republicii nr. 5 Tel: 0237.222.593, 0237.622.200 E-mail: [email protected] AGENÞIA DE PLÃÞI PENTRU DEZVOLTARE RURALÃ ªI PESCUIT – PROGRAM SAPARD Sediul Central Bucuresti, Str. ªtirbei Vodã, nr. 43, sector 1 Tel. 021-402.27.79, 021-402.27.77 www.sapard.ro BIROURI REGIONALE C.R.P.D.R.P. 1 Nord-Est Iaºi, Bd. Chimiei nr. 12 Tel: 0232.262.696; 0232.255.722 E-mail: [email protected] Centru 2 Sud-Est Constanþa, Str. Revoluþiei din 22 decembrie nr. 18-A Tel: 0241 617 066 E-mail: [email protected] Centru Regional 3 Sud-Muntenia Târgoviºte, Str. Mircea cel Bãtrân nr. 12 Tel: 0245 62 02 41 E-mail: [email protected] Centru Regional 4 Sud-Vest Oltenia Craiova, Str. Unirii nr. 19, Camera 82-85 Tel: 0251 406 402 E-mail: [email protected]

71

Fermier în Europa

Centru Regional 5 Vest-România Timiºoara, Str. Piaþa Libertãþii nr. 1 Tel: 0256 432 223 E-mail: [email protected]

AUTORITATEA NAÞIONALÃ SANITARVETERINARÃ ªI PENTRU SIGURANÞA ALIMENTELOR Str. Negustori nr. 1B, sector 2, Bucureºti, cod poºtal 023951 Tel: 021-3157875 E-mail: [email protected] www.ansv.ro

Centru Regional 6 Nord-Vest Satu Mare, Bd. Transilvania nr. 11 Tel: 0261 768 707; 0261 806 024 E-mail: [email protected]

ASOCIAÞIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA Bucureºti, Str. Mendeleev nr. 21-25, sector 1, cod 010362 Email: [email protected] Tel: 316.90.54 www.asro.ro

Centru Regional 7 Centru Alba Iulia, Str. Iuliu Maniu nr. 13 Tel: 0258 810 433 E-mail: [email protected] Centru Regional 8 Bucureºti-Ilfov Bucureºti, Str. Piaþa Rosetti nr. 4, sector 2, Tel: 021 311 06 16 E-mail: [email protected] AGENÞIA NAÞIONALÃ DE CONSULTANÞÃ AGRICOLÃ Bucureºti, Str. Doamnei nr. 17-19, et. 6, sector 3 Tel: 021 315.86.96 E-mail: [email protected]

72