Drept International Public.doc

Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova Universitatea Liberă Internaţională din Moldova Facultatea Drept Catedra Drept Public

Programa analitică la disciplina

DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC

Autor: Conf. univ., dr., Vitalie GAMURARI _________________________

Anul de studii:

II, III BAC

Semestrul:

III, V

Nr total de ore:

180

Nr ore de contact direct:

90

Inclusiv prelegeri:

46

seminare:

44

Credite ECTS:

6

Programa a fost discutată şi aprobată la şedinţa catedrei, Proces verbal № 1 din 01.09.2008.

Chişinău – 2008

0

INTRODUCERE ÎN PROGRAMĂ Dreptul internaţional contemporan s-a format în special la mijlocul secolului XX, şi-ntr-o formă concentrată este oglindit în Carta ONU, care a deschis o nouă epocă în reglementarea juridică a relaţiilor internaţionale şi a fixat normativ principalele principii ale dreptului internaţional. Aceste principii nu numai că reglementează relaţiile interstatale, dar şi stimulează formarea noilor principii. Respectarea ordinii internaţionale este unicul mijloc de activitate posibil pentru orice subiect de drept internaţional. După cum s-a menţionat în cadrul Memorandului, prezentat la cea de-a 41 sesiune a Adunării Generale ONU din 1986, la începutul mileniului trei dreptul internaţional trebuie să atingă noi poziţii şi anume: să devină drept al securităţii globale şi al răspunderii colective a statelor în faţa omenirii. O contribuţie deosebită în dezvoltarea dreptului internaţional a avut declararea perioadei 1990-1999 – Decada dreptului internaţional al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Conform rezoluţiei Adunării Generale a ONU 44/23 din 17 noiembrie 1989 principalele scopuri ale acestei decade sunt: a) conlucrarea în scopul recunoaşterii şi respectării principiilor dreptului internaţional; b) recunoaşterea importanţei mijloacelor şi metodelor soluţionării paşnice a diferendelor internaţionale, inclusiv adresarea la Curtea Internaţională de Justişie; c) susţinerea dezvoltării progresive a dreptului internaţional şi codificarea lui; d) susţinerea predării, răspândirii şi recunoaşterii pe scară largă a dreptului internaţional. Rezoluţia Adunării Generale a ONU 48/29 din 9 decembrie 1993 menţionează, că reieşind din importanţa sa, dreptul internaţional trebuie să-şi ocupe locul cuvenit în cadrul sistemului de predare a disciplinelor juridice în toate instituţiile de învăţământ superior. În scopul stimulării studierii de către studenţi a dreptului internaţional Adunarea Generală ONU a acceptat în anul 1991 Programa ajutor ONU în domeniul predării, studierii, răspândirii şi recunoaştere pe scară largă a dreptului internaţional, care este realizată cu succes la nivel regional şi global. La etapa contemporană relaţiile internaţionale se caracterizează printr-o interdependenţă a statelor, fapt ce permite să vorbim despre unitatea comunităţii internaţionale. Anume din această unitate reiese că relaţiile internaţionale contemporane constituie un oarecare sistem, care este compus din subsisteme. Dreptul internaţional ca un regulator al relaţiilor interstatale poate fi privit deci, ca un subsistem al sistemului internaţional contemporan. În acest sens o importanţă majoră o are cercetarea unei baze teoretice bine determinate, o atitudine globală faţă de securitatea internaţională, care necesită o formulare din punct de vedere al dreptului internaţional.

1

Declaraţia mileniului, adoptată în cadrul Conferinţei mileniului la 8 septembrie 2000, conţine adresările a 191 de state cu privire la necesitatea „consolidării principiului supremaţiei dreptului în cadrul relaţiilor internaţionale şi naţionale”. Competenţe gnoseologice şi praxiologice preliminare. Disciplina „Drept internaţional public” este o disciplină fundamentală, ce are drept scop familiarizarea studenţilor cu natura juridică a dreptului internaţional, specificul lui, funcţionarea structurilor internaţionale şi derularea relaţiilor internaţionale. Dreptul internaţional îl învaţă pe student să perceapă realitatea şi să înţeleagă fenomenele internaţionale (globalizarea, dezvoltarea durabilă, criteriile şi condiţiile de aderare la diverse organizaţii internaţionale), viaţa, realitatea, precum şi societatea internaţională dintr-o perspectivă nu numai politică, dar şi juridică, obişnuindul să folosească termeni specifici, să-şi formeze un limbaj şi stil politico-diplomatic şi, de asemenea, să gândească şi să decidă pe baza normelor şi principiilor dreptului internaţional, care este limbajul comun al tuturor popoarelor. În special, studierea mecanismelor prin care se înfăptuieşte justiţia internaţională este necesară, pentru că ea constituie o formă extrem de importantă a aplicării dreptului internaţional şi a realizării ordinii publice internaţionale. Este de menţionat, că anterior studenţii trebuiau să studieze aşa discipline ca: teoria generală a dreptului, drept constituţional, drept constituţional comparat, etc. Interdisciplinaritatea. Disciplina „Drept internaţional public” are legături cu aşa discipline ca drept constituţional, drept constituţional comparat, istoria universală a statului şi dreptului, etc. Poziţionarea disciplinei în planul de studii. „Drept internaţional public” este o disciplină fundamentală. Obiectivele formativ/dezvoltative. La finele predării disciplinei de către profesor studenţii trebuie să achiziţioneze următoarele competenţe gnoseologice: 

Să deosebească obiectul de studiu al dreptului internaţional public de cel al dreptului internaţional privat;



Să determine locul normelor de drept internaţional în cadrul sistemului normativ internaţional;



Să opereze cu aparatul epistemologic al disciplinei – subiect, obiect, izvor, normă imperativă, principiu, cutumă, tratat, etc.;



Să determine relaţia dintre dispoziţiile legilor interne şi cele ale tratatelor internaţionale, ca şi ale altor reglementări internaţionale;

2



Să înţeleagă locul şi rolul justiţiei internaţionale atât la nivel interstatal, cât şi în relaţiile statindivid ori stat şi societăţile transnaţionale sau alte structuri şi entităţi ce acţionează în sfera relaţiilor internaţionale;



Să explice specificul procesului de creare a normelor de drept internaţional. Competenţe praxiologice:



Să determine rolul cutumei şi a tratatului internaţional în procesul de codificare a dreptului internaţional;



Să definească etapele de încheiere a unui tratat internaţional;



Să analizeze o situaţie, care poate duce la survenirea răspunderii internaţionale a unui stat sau a unei organizaţii internaţionale;



Să stabilească formele de implementare a dreptului internaţional în ordinea juridică internă a statelor;



Să argumenteze aplicarea jurisdicţiei teritoriale a statului, jurisdicţiei faţă de persoane sau a jurisdicţiei universale în diverse cazuri. Competenţe de cercetare.



Să cerceteze procesul de codificare a unei ramuri de drept internaţional, inclusiv aportul adus de normele convenţionale şi cele cutumiare;



Să construiască un caz, în care poate apărea concurenţa de jurisdicţii a mai multor state;



Să compună o situaţie, în care poate surveni răspunderea penală a unei persoane fizice în baza dreptului internaţional;



Să modifice o speţă, ce prevede răspunderea statelor pentru o faptă internaţională ilicită, ce ar da posibilitatea excluderii răspunderii statului;



Să programeze o situaţie, ce se poate crea, în urma adoptării unei rezoluţii privind stabilirea unor sancţiuni de către ONU;



Să recomande acordurile internaţionale necesare aplicabile într-o situaţie concretă. Strategii de evaluare: Cursul finisează cu examen în forma verbală. Evaluarea curentă se face în baza participării în

cadrul seminarelor, examinării studiilor de caz şi a rapoartelor prezentate. Examinarea are loc în formă verbală, biletul fiind constituit din trei întrebări teoretice. Studentul trebuie să dea răspuns la probele teoretice, bazându-se pe normele convenţionale internaţionale, normele cutumiare şi jurisdicţia instanţelor judiciare internaţionale. Nota va fi calculată după următorul procentaj: 

Răspunsul la prima întrebare – 33 %;

3



Răspunsul la cea dea doua întrebare – 33 %;



Răspunsul la cea dea treia întrebare – 33 %. Competenţele gnoseologice vor fi evaluate:



Expunerea logică, consecventă, convingătoare a materialului de program – 30 %;



Argumentarea opiniilor ştiinţifice consacrate, cu menţionarea numelor notorii de savanţi în domeniu şi referinţe la operele lor – 30 %;



Utilizarea propriilor argumente în baza cercetărilor individuale, realizate în afara programului, cu formularea unor raţionamente şi concluzii originale – 30 %;



Nivelul lingvistic al expunerii – 10 %. Competenţele praxiologice vor fi evaluate:



Corectitudinea expunerii răspunsului – 65 %;



Argumentarea şi originalitatea răspunsului – 35 %.

4

Conţinutul programei conform grilei: a) PRELEGERI

№

Tema

Forma prezentării

№ de ore

1.

Noţiunea, obiectul şi sistemul dreptului internaţional

Clasică

2

2.

Evoluţia dreptului internaţional

Clasică

2

3.

Principiile fundamentale ale dreptului internaţional

Clasică

4

4.

Coraportul dintre dreptul internaţional şi dreptul naţional

Clasică

2

5.

Subiectele de drept internaţional. Succesiunea

Clasică

4

6.

Reglementarea paşnică a diferendelor internaţionale

Interactivă

2

7.

Răspunderea în dreptul internaţional

Clasică

2

8.

Dreptul tratatelor internaţionale

Clasică

4

9.

Populaţia în dreptul internaţional

Interactivă

2

Interactivă

2

Clasică

2

Cu folosirea noilor tehnologii Clasică

2

Interactivă

2

15. Dreptul mării

Clasică

2

16. Dreptul internaţional aerian

Clasică

2

17. Dreptul extraatmosferic

Clasică

2

Cu folosirea noilor tehnologii Interactivă

2

10. Dreptul diplomatic şi consular 11. Dreptul organizaţiilor internaţionale 12. Dreptul securităţii internaţionale 13. Dreptul internaţional economic 14. Teritoriul în dreptul internaţional

18. Dreptul internaţional penal 19. Dreptul internaţional ecologic

2

2 5

20. Dreptul internaţional umanitar

Cu folosirea noilor tehnologii

2

Forma prezentării

№ de ore

Total – 46 ore b) SEMINARE

№

Tema

1.

Noţiunea, obiectul şi sistemul dreptului internaţional

Reproductivă

2

2.

Evoluţia dreptului internaţional

Reproductivă

2

3.

Principiile fundamentale ale dreptului internaţional

Interactivă

4

4.

Coraportul dintre dreptul internaţional şi dreptul naţional

Reproductivă

2

5.

Subiectele de drept internaţional. Succesiunea.

Studiu de caz

2

6.

Reglementarea paşnică a diferendelor internaţionale

Interactivă

2

7.

Răspunderea în dreptul internaţional

Studiu de caz

4

8.

Dreptul tratatelor internaţionale

Reproductivă

2

9.

Populaţia în dreptul internaţional

Reproductivă

2

Studiu de caz

2

Interactivă

2

12. Dreptul securităţii internaţionale

Studiu de caz

2

13. Dreptul internaţional economic

Interactivă

2

14. Teritoriul în dreptul internaţional

Interactivă

2

15. Dreptul mării

Interactivă

2

16. Dreptul internaţional aerian

Interactivă

2

17. Dreptul extraatmosferic

Interactivă

2

Studiu de caz

2

Interactivă

2

10. Dreptul diplomatic şi consular 11. Dreptul organizaţiilor internaţionale

18. Dreptul internaţional penal 19. Dreptul internaţional ecologic

6

20. Dreptul internaţional umanitar

Studiu de caz

2

Total – 44 ore c) TEMATICA STUDIILOR DE CAZ: 

Attorney-General of the Government of Israel v. Eichmann, examinat în anul 1961 de instanţa judiciară de circumscripţie Ierusalim – principiul aplicării jurisdicţiei universale.



Filartiga v. Pena-Irala, examinat de Curtea Federală Supremă de Justiţie a SUA – concurenţa de jurisdicţii şi aplicarea principiului universalităţii.



Cazul generalului Noriega – concurenţa de jurisdicţii.



Cazul A. Pinochet, reţinut în Marea Britanie în perioada 1998-2001 – concurenţa de jurisdicţii.



Hotărârea Curţii Internaţionale de Justiţie din 15.12.1949 cu privire la strâmtarea Corfou (Marea Britanie v. Albania) – răspunderea pentru inacţiune.



Tribunalul arbitral în speţa Rainbow Warrior (1986) şi hotărârea Curţii Internaţionale de Justiţie din 30.04.1990 Rainbow Warrior (Noua Zelandă v. Franţa) – formele de răspundere a statului.



Hotărârea Curţii Internaţionale de Justiţie din 27.07.1986 Activités militaires et paramilitaires au Nicaragua (Nicaragua v. SUA).



Hotărârea Curţii Internaţionale de Justiţie din 25.09.1997 Barrage de Gabcikovo-Nagymaros (Ungaria v. Slovacia) – aplicarea dreptului internaţional cutumiar.



Tribunalul Penal Internaţional pentru ex-Yugoslavia: Judgment, The Prosecutor v. Dusko Tadic, Case № IT-94-1-A, ICTY Appeals Chamber, 15 July 1999 – răspunderea internaţională a persoanelor fizice.



Hotărârea Curţii Internaţionale de Justiţie în cazul LaGrand din 27.07.2001 – aplicarea măsurilor provizorii.



Avizul consultativ al Curţii Internaţionale de Justiţie a ONU cu privire la efectele juridice pentru state a prezenţei Africii de Sud în Namibia, din 21.06.1971.



Avizul consultativ al Curţii Internaţionale de Justiţie a ONU cu privire la legalitatea ameninţării sau a aplicării a armelor nucleare, din 08.07.1996.



Avizul consultativ al Curţii Internaţionale de Justiţie a ONU cu privire la efectele juridice a ridicării zidului pe teritoriile palestiniene ocupate, din 09.08.2004.



Hotărârea Curţii Internaţionale de Justiţie a ONU cu privire la activităţile armate pe teritoriul Congo (Republica democratică Congo v. Uganda), din 19.12.2005.

7



Hotărârea Curţii Internaţionale de Justiţie a ONU cu privire la aplicarea convenţiei pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genocid (Bonia-Herţegovina v. Serbia şi Muntenegru), din 26.02.2006.



Curtea Internaţională de Jusiţie a ONU. Cazul cu privire la delimitarea maritimă în Marea Neagră (România v. Ucraina) – caz aflat în prezent pe rolul C.I.J.



Ordonanţa Curţii Internaţionale de Justiţie a ONU din 09.10.2007 cu privire la diferendul referitor la drepturile de navigaţie şi drepturile conexe (Costa Rica v. Nicaragua).



Curtea Internaţională de Jusiţie a ONU. Cazul cu privire la aplicarera Convenţiei internaţionale privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (Georgia v. Federaţia Rusă) – la 15.10.2008 Curtea va trebui să emită ordonanţa. d) TEMATICA RAPORTURILOR PROPUSE STUDENŢILOR PENTRU EVALUAREA

LUCRULUI INDIVIDUAL: 

Raportul dintre izvoarele principale şi cele derivate în dreptul internaţional.



Procesul de creare a normelor de drept internaţional.



Codificarea dreptului internaţional.



Natura juridică a principiilor fundamentale ale dreptului internaţional contemporan.



Formele juridice de acordare a sistemelor de drept internaţional şi naţional.



Persoana fizică şi recunoaşterea ei ca subiect de drept internaţional.



Succesiunea statelor în dreptul internaţional.



Delimitarea diferendelor şi a situaţiilor în dreptul internaţional.



Reglementarea diferendelor în cadrul OSCE.



Formele de răspundere internaţională a statelor.



Răspunderea persoanelor fizice în baza dreptului internaţional.



Statutul refugiaţilor şi al persoanelor intern deplasate.



Protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în cadrul Consiliului Europei.



Reprezentanţele statelor pe lângă organizaţiile internaţionale.



Adunarea Generală – organ reprezentativ al ONU.



Consiliul de Securitate: componenţa, competenţa şi funcţiile de bază.



Curtea Internaţională de Justiţie a ONU: componenţa, jurisdicţia şi funcţiile de bază.



Regimul juridic al teritoriul de stat.



Regimul juridic al fluviilor internaţionale.

8



Regimul juridic al Arcticii şi al Antarcticii.



Regimul juridic al strâmtorilor şi canalelor internaţionale.



Reglementarea juridică a zborurilor internaţionale comerciale.



Infracţiunile internaţionale şi colaborarea statelor în scopul prevenirii lor.



Combaterea infracţiunilor internaţionale în cadrul organizaţiilor internaţionale.



Organizaţiile internaţionale şi protecţia mediului.



Protecţia internaţională a florei şi a faunei.



Crearea şi funcţionarea Tribunalului penal internaţional pentru fosta Iugoslavie.



Crearea şi funcţionarea Tribunalului penal pentru Ruanda.



Natura juridică a Statutului Curţii Penale Internaţionale.

CONŢINUTUL CURSULUI Tema № 1. Noţiunea, obiectul şi sistemul dreptului internaţional. 

Noţiunea dreptului internaţional public.



Izvoarele dreptului internaţional.



Procesul de creare a normelor de drept internaţional.



Codificarea dreptului internaţional.

Tema № 2. Evoluţia dreptului internaţional.  Apariţia şi periodizarea dreptului internaţional.  Dreptul internaţional în Epoca antică.  Dreptul internaţional în Evul Mediu.  Dreptul internaţional clasic.  Dreptul internaţional contemporan. Tema № 3. Principiile fundamentale ale dreptului internaţional. 

Noţiunea şi clasificarea principiilor fundamentale ale dreptului internaţional contemporan.



Natura juridică a principiilor fundamentale ale dreptului internaţional contemporan.

Tema № 4. Coraportul dintre dreptul internaţional şi dreptul naţional.

9



Aspecte teoretice privind coraportul dintre dreptul internaţional şi dreptul naţional.



Influenţa dreptului naţional asupra procesului de creare şi aplicare a normelor de drept internaţional.



Influenţa dreptului internaţional asupra procesului de creare, funcţionare şi dezvoltare a dreptului naţional.



Formele juridice de acordare a sistemelor de drept internaţional şi naţional.

Tema № 5. Subiectele de drept internaţional. Succesiunea. 

Noţiunea de subiect de drept internaţional public.



Statele – subiecte primare şi originare de drept internaţional.



Popoarele şi naţiunile ca subiecte de drept internaţional.



Organizaţiile internaţionale ca subiecte drept internaţional.



Formaţiunile de tip statal ca subiecte de drept internaţional.



Persoana fizică şi recunoaşterea ei ca subiect de drept internaţional.



Recunoaşterea în dreptul internaţional.



Succesiunea în dreptul internaţional.

Tema № 6. Reglementarea paşnică a diferendelor internaţionale. 

Noţiunea de diferend internaţional.



Mijloacele de reglementare paşnică a diferendelor internaţionale.



Procedura de reglementare a diferendelor în cadrul ONU.



Reglementarea diferendelor în cadrul OSCE.

Tema № 7. Răspunderea în dreptul internaţional. 

Noţiunea de răspundere internaţională. Răspunderea statelor pentru acţiunile organelor sale şi a persoanelor cu funcţii de răspundere. Răspunderea statului în legătură cu fapta comisă de alt stat.



Formele răspunderii internaţionale a statelor.



Clauzele ce exclud răspunderea internaţională a statului.



Răspunderea organizaţiilor internaţionale.



Răspunderea persoanelor fizice în baza dreptului internaţional.

10

Tema № 8. Dreptul tratatelor internaţionale. 

Codificarea dreptului tratatelor. Capacitatea de a încheia un tratat. Părţile la tratat.



Încheierea tratatelor.



Forma şi structura tratatului. Acţiunea tratatului.



Interpretarea tratatului. Condiţiile valabilităţii şi nulităţii tratatului.



Încetarea şi suspendarea tratatului.

Tema № 9. Populaţia în dreptul internaţional. 

Cetăţenia în dreptul internaţional.



Regimul juridic al cetăţenilor străini, al refugiaţilor şi a persoanelor intern deplasate.



Acordurile internaţionale de bază ce reglementează protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.



Asigurarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în cadrul ONU.



Protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în cadrul Consiliului Europei.

Tema № 10. Dreptul diplomatic şi consular. 

Dreptul diplomatic: noţiunea, izvoarele şi principiile.



Reprezentanţele diplomatice.



Imunităţile şi privilegiile diplomatice.



Reprezentanţele statelor pe lângă organizaţiile internaţionale. Misiunile speciale.



Dreptul consular.

Tema № 11. Dreptul organizaţiilor internaţionale. 

Noţiunea şi clasificarea organizaţiilor internaţionale.



Calitatea de membru la organizaţiile internaţionale.



Organizaţia Naţiunilor Unite. Adunarea Generală; Consiliul de Securitate; Consiliul Economic şi Social; Consiliul pentru Tutelă; Curtea Internaţională de Justiţie; Secretariatul.



Statutul juridic al instituţiilor specializate ale ONU.

Tema № 12. Dreptul securităţii internaţionale. 

Dreptul securităţii internaţionale: noţiune şi izvoare.

11



Securitatea internaţională universală şi la nivel regional.



Reglementarea juridică a procesului de dezarmare.



Acordurile internaţionale privind neproliferarea armelor de distrugere în masă.

Tema № 13. Dreptul internaţional economic. 

Noţiunea de drept internaţional economic.



Subiectele dreptului internaţional economic.



Izvoarele, scopurile şi principiile dreptului internaţional economic.



Răspunderea statelor pentru activităţi neinterzise de dreptul internaţional.



Reglementarea diferendelor economice.



Drept internaţional comercial. Drept internaţional financiar. Drept internaţional investiţional.

Tema № 14. Teritoriul în dreptul internaţional. 

Noţiunea teritoriului şi clasificarea lui conform regimului juridic.



Regimul juridic al teritoriul de stat.



Teritorii demilitarizate şi neutralizate.



Regimul juridic al frontierei de stat.



Regimul juridic al fluviilor internaţionale. Regimul juridic al lacurilor internaţionale.



Regimul juridic al Arcticii şi al Antarcticii.

Tema № 15. Dreptul mării. 

Noţiunea şi principiile dreptului mării. Evoluţia şi codificarea dreptului mării.



Regimul juridic al spaţiilor în care statul exercită suveranitatea.



Regimul juridic al spaţiilor în care statul exercită drepturi suverane.



Regimul juridic al strâmtorilor şi canalelor internaţionale.



Regimul juridic al spaţiilor ce se află în afara jurisdicţiei statelor.

Tema № 16. Dreptul internaţional aerian. 

Noţiunea, principiile şi izvoarele dreptului internaţional aerian.



Reglementarea juridică a zborurilor internaţionale comerciale.



Rolul organizaţiilor internaţionale în reglementarea activităţii aviaţiei civile.

12

Tema № 17. Dreptul extraatmosferic. 

Noţiunea, izvoarele, obiectul şi subiectele dreptului extraatmosferic.



Regimul juridic al spaţiului extraatmosferic, a corpurilor cereşti, a obiectelor cosmice şi a astronauţilor.



Răspunderea internaţională pentru activitatea cosmică.

Tema № 18. Dreptul internaţional penal. 

Noţiunea şi evoluţia dreptului internaţional penal.



Cooperarea statelor în lupta cu criminalitatea.



Infracţiunile internaţionale şi colaborarea statelor în scopul prevenirii lor.



Combaterea infracţiunilor internaţionale în cadrul organizaţiilor internaţionale.



Acordurile de asistenţă în materie penală.

Tema № 19. Dreptul internaţional ecologic. 

Principiile şi izvoarele dreptului internaţional ecologic.



Organizaţiile internaţionale şi protecţia mediului.



Protecţia internaţională faunei.



Protecţia internaţională a florei.

Tema № 20. Dreptul internaţional umanitar. 

Noţiunea, principiile şi izvoarele dreptului internaţional umanitar.



Dreptul de Haga. Metode şi mijloace de război.



Dreptul de Geneva. Protecţia victimelor în timp de conflict armat.



Răspundere pentru încălcări grave a dreptului internaţional umanitar.

13

SURSE BIBLIOGRAFICE Izvoare normative 1.

Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29.07.1994, în vigoare din 27.08.1994 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1994, nr. 1.

2.

Legea privind tratatele internaţionale ale Republicii Moldova nr.595-XIV din 24.09.1999. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 24-26/137 din 02.03.2000. Manuale, monografii

3.

AURESCU, B. Noua suveranitate. Bucureşti. Editura ALL BECK. 2003.

4.

BALAN, O., BURIAN, A. Drept internaţional public. Chişinău. 2005.

5.

BOLINTINEANU, A., NĂSTASE, Ad., AURESCU, B. Drept internaţional contemporan. Bucureşti. 2006.

6.

CARREAU, D. Droit international. 7-e édition. A. Pedone. Paris, 2001.

7.

DAILLIER, P., PELLET, A. Droit international public. 7-e edition. L.G.D.J. Paris, 2002.

8.

DUPUY, P-M. Droit international public. Paris. Dalloz. 2000.

9.

DUPUY, P.M. Les grands textes de droit international public. 4-em éd., Dalloz. Paris, 2004.

10.

GAMURARI V., OSMOCHESCU N. Suveranitatea şi dreptul internaţional: probleme teoretice şi practice actuale. Monografie. Chişinău. CEP USM, 2007, 258 p.

11.

GAMURARI V., BARBĂNEAGRĂ A. Crimele de război. Monografie. Chişinău. Tipografia Reclama SA, 2008, 500 p.

12.

PREDA-MĂTĂSARU, A. Tratat de drept internaţional public. Ed. Lumina Lex. Bucureşti, 2002.

13.

RUZIE, D. Droit international public. Paris. Dalloz. 2000.

14.

RUZIE, D. Droit international public. 16-em ed. Dalloz. Paris, 2002.

15.

БИРЮКОВ, П.Н. Международное право. Юристъ. Москва, 2000 г.

14

16.

БЛИЩЕНКО, И.П., ДОРИА, Ж. Прецеденты в международном публичном и частном праве. Изд. 2-е. Изд-во МНИМП. Москва, 1999 г.

17.

КОЛОСОВ, Ю.М. Международное право. Москва. 2006 г.

18.

ЛУКАШУК, И.И. Международное право. Общая часть. Изд-во БЕК, Москва. 1997 г.

19.

ЛУКАШУК, И.И. Международное право. Особенная часть. Изд-во БЕК, Москва. 1997 г.

20.

ЛУКАШУК, И.И. Право международной ответственности. Wolters Kluwer. Москва. 2004.

21.

ЛУКАШУК, И.И. Современное право международных договоров. Том 1. Заключение международных договоров. Wolters Kluwer. Москва. 2004 г.

22.

ЛУКАШУК, И.И. Современное право международных договоров. Том 2. Wolters Kluwer. Москва. 2006 г.

23.

Международное публичное право. Ответственный редактор БЕКЯШЕВ К.А. Проспект. Москва. 2004 г.

24.

ЧЕРНИЧЕНКО,

С.В.

Теория

международного

права.

Том

I.

Современные

теоретические проблемы. Издательство «НИМП». Москва. 1999 г. 25.

ЧЕРНИЧЕНКО, С.В. Теория международного права. Том II. Старые и новые теоретические проблемы. Издательство «НИМП». Москва. 1999 г. Reviste ştiinţifice de specialitate

26.

Administrarea publică (revista trimestrială metodico-ştiinţifică).

27.

Avocatul poporului (revista ştiinţifico-practică şi informativă de drept).

28.

Analele ULIM. Seria DREPT.

29.

Analele Ştiinţifice ale USM. Seria „Ştiinţe socio-umane”.

30.

Jurisdicţia Constituţională.

31.

Legea şi viaţa (publicaţie ştiinţifico-practică).

32.

Revista Naţională de Drept.

33.

Revista de Filozofie şi Drept a Academiei de Ştiinţă a Republicii Moldova.

34.

Revista ştiinţifică. Studia universitatis. Seria ştiinţe sociale.

35.

Revista de Drept de Azil şi Drept Umanitar.

36.

Revista moldovenească de drept internaţional şi relaţii internaţionale.

37.

Российский ежегодник международного права.

38.

Украiнский часопис мiжнародного права. Site Internet

15

39.

Carta ONU din 26.06.1945, în vigoare pentru Republica Moldova din 02.03.1992. Publicată în ediţia oficială „Tratate internaţionale”, 2001, volumul 26. www.icj-cij.org/cijwww/cdocumentbase/unchart.pdf

40.

Statutul Curţii Internaţionale de Justiţie a ONU din 26.06.1945 www.icj-cij.org/cijwww/cpublications/cdocumentbase/cbasictext/cbasicstatute.html

41.

Statutul Curţii Penale Internaţionale semnat la 17 iulie 1998, în vigoare din 1 iulie 2002 http://www.pict-pcti.org/courts/pdf/fr/html

42.

Statutul Tribunalului Penal Internaţional pentru ex-Yugoslavia anexat la Rezoluţia Consiliului de Securitate al ONU, nr. 827 din 25 mai 1993 http://www.org/icty/legaldoce/index.html

43.

Statutul Tribunalului Penal Internaţional pentru Rwanda adoptat prin Rezoluţia Consiliului de Securitate, nr. 955 din 8 noiembrie 1994 http://www.69.94.11.53/FRENCH/baisicdocs/statute/html

44.

Convenţia de la Viena cu privire la dreptul tratatelor din 23mai 1969. http://untreaty.un.org/ilc/publications/yearbooks/Ybkvolumes(f)/ILC_1969_v1_f.pdf

45.

Rezoluţia Adunării Generale № 2625 (XXV) din 24.10.1970 „Declaraţia cu privire la principiile dreptului internaţional, ce ţin de relaţiile amicale şi cooperare între state în conformitate cu Carta ONU” http://daccessdds.un.org/doc/RESOLUTION/GEN/NR0/350/22/IMG/NR035022.pdf? OpenElement

46.

Proiectul de articole privind răspunderea statelor pentru fapte internaţionale ilicite şi comentariul la ele elaborat de Comisia de drept internaţional a Organizaţiei Naţiunilor Unite. http://untreaty.un.org/ilc/texts/instruments/francais/commentaires/9_6_2001_francais.pdf

47.

Asociaţia de Drept Internaţional http://www.worldbank.org/html/extpb/annrep97/content.htm

48.

Comisia ONU de Drept Internaţional http://www.un.org/law/19901999/chapters/chapter1.pdf

49.

www.ejil.oupjournals.org – revista europeană de drept internaţional.

50.

www.un.org – adresa ONU.

51.

www.un.org/law – adresa comisiei de drept internaţional a ONU.

52.

www.ridi.org/adi – actualité et droit international.

16

Întrebări la examen 1. Noţiune de drept internaţional public. 2. Obiectul dreptului internaţional public. 3. Izvoarele principale de drept internaţional public. 4. Izvoarele derivate de drept internaţional public. 5. Izvoarele secundare de drept internaţional public. 6. Procesul de creare a normelor de drept internaţional. 7. Codificarea dreptului internaţional. 8. Apariţia şi periodizarea dreptului internaţional. 9. Dreptul internaţional în Epoca antică. 10. Dreptul internaţional în Evul Mediu. 11. Dreptul internaţional clasic. 12. Dreptul internaţional contemporan. 13. Noţiunea şi clasificarea principiilor fundamentale ale dreptului internaţional contemporan. 14. Neaplicarea forţei şi neameninţarea cu forţa. 15. Soluţionarea pe cale paşnică a diferendelor internaţionale. 16. Egalitatea suverană a statelor. 17. Neamestecul în afacerile interne ale unui stat. 18. Îndeplinirea cu bună credinţă a obligaţiilor asumate în conformitate cu dreptul internaţional. 17

19. Respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. 20. Dreptul popoarelor de a dispune de ele însele. 21. Integritatea teritorială a statelor. 22. Inviolabilitatea frontierelor. 23. Principiul cooperării statelor. 24. Aspecte teoretice privind coraportul dintre dreptul internaţional şi dreptul naţional. 25. Influenţa dreptului naţional asupra procesului de creare şi aplicare a normelor de drept internaţional.

26. Influenţa dreptului internaţional asupra procesului de creare, funcţionare şi dezvoltare a dreptului naţional.

27. Formele juridice de acordare a sistemelor de drept internaţional şi naţional. 28. Noţiunea de subiect de drept internaţional public. 29. Statele – subiecte primare şi originare de drept internaţional. 30. Popoarele ce luptă pentru eliberare naţională ca subiecte de drept internaţional. 31. Organizaţiile internaţionale ca subiecte drept internaţional. 32. Formaţiunile de tip statal ca subiecte de drept internaţional. 33. Persoana fizică şi recunoaşterea ei ca subiect de drept internaţional. 34. Recunoaşterea statelor şi a guvernelor în dreptul internaţional. 35. Succesiunea statelor în dreptul internaţional. 36. Delimitarea diferendelor şi a situaţiilor în dreptul internaţional. 37. Mijloacele diplomatice de reglementare paşnică a diferendelor internaţionale. 38. Mijloacele jurisdicţionale de reglementare paşnică a diferendelor internaţionale. 39. Procedura de reglementare a diferendelor în cadrul ONU. 40. Reglementarea diferendelor în cadrul OSCE. 41. Noţiunea de răspundere internaţională. 42. Răspunderea statelor pentru acţiunile organelor sale şi a persoanelor cu funcţii de răspundere. 43. Răspunderea statului în legătură cu fapta comisă de alt stat. 44. Formele de răspundere internaţională a statelor. 45. Răspunderea politică a statelor.

18

46. Răspunderea materială a statelor. 47. Clauzele ce exclud răspunderea internaţională a statului. 48. Răspunderea organizaţiilor internaţionale. 49. Răspunderea persoanelor fizice în baza dreptului internaţional. 50. Noţiunea şi procesul de codificare a dreptului tratatelor. 51. Capacitatea de a încheia un tratat. Părţile la tratat. 52. Etapele de încheiere a unui tratat internaţional. 53. Forma şi structura unui tratat internaţional. 54. Condiţiile de valabilitate şi de nulitate a unui tratat. 55. Încetarea şi suspendarea unui tratat. 56. Formele de dobândire şi de pierdere a cetăţeniei în dreptul internaţional. 57. Regimul juridic al cetăţenilor străini şi al apatrizilor în dreptul internaţional. 58. Statutul refugiaţilor şi al persoanelor intern deplasate. 59. Acordurile internaţionale de bază ce reglementează protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

60. Asigurarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în cadrul ONU. 61. Protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în cadrul Consiliului Europei. 62. Dreptul diplomatic: noţiunea, izvoarele şi principiile. 63. Organele statului pentru relaţii externe. 64. Reprezentanţele diplomatice: clasificarea şi funcţiile lor. 65. Imunităţile şi privilegiile diplomatice. 66. Reprezentanţele statelor pe lângă organizaţiile internaţionale. 67. Dreptul consular: noţiunea, obiectul şi izvoarele. 68. Funcţiile consulare. 69. Imunităţile şi privilegiile consulare. 70. Noţiunea şi clasificarea organizaţiilor internaţionale. 71. ONU: crearea, actele de bază şi scopurile urmărite. 72. Adunarea Generală – organ reprezentativ al ONU. 73. Consiliul de Securitate: componenţa, competenţa şi funcţiile de bază. 19

74. Curtea Internaţională de Justiţie a ONU: componenţa, jurisdicţia şi funcţiile de bază. 75. Secretariatul ONU rolul său în cadrul organelor de bază ale ONU. 76. Statutul juridic al instituţiilor specializate ale ONU. 77. Dreptul securităţii internaţionale: noţiune şi izvoare. 78. Securitatea internaţională universală şi la nivel regional. 79. Reglementarea juridică a procesului de dezarmare. 80. Acordurile internaţionale privind neproliferarea armelor de distrugere în masă. 81. Noţiunea de drept internaţional economic. 82. Subiectele dreptului internaţional economic. 83. Izvoarele, scopurile şi principiile dreptului internaţional economic. 84. Răspunderea statelor pentru activităţi neinterzise de dreptul internaţional. 85. Reglementarea diferendelor economice internaţionale. 86. Noţiunea teritoriului şi clasificarea lui conform regimului juridic. 87. Regimul juridic al teritoriul de stat. 88. Regimul juridic al frontierei de stat. 89. Regimul juridic al fluviilor internaţionale. 90. Regimul juridic al lacurilor internaţionale. 91. Regimul juridic al Arcticii şi al Antarcticii. 92. Teritorii demilitarizate şi neutralizate. 93. Noţiunea şi principiile dreptului mării. 94. Regimul juridic al spaţiilor în care statul exercită suveranitatea. 95. Regimul juridic al spaţiilor în care statul exercită drepturi suverane. 96. Regimul juridic al strâmtorilor şi canalelor internaţionale. 97. Regimul juridic al spaţiilor ce se află în afara jurisdicţiei statelor. 98. Noţiunea, principiile şi izvoarele dreptului internaţional aerian. 99. Reglementarea juridică a zborurilor internaţionale comerciale. 100. Rolul organizaţiilor internaţionale în reglementarea activităţii aviaţiei civile. 101. Noţiunea, izvoarele, obiectul şi subiectele dreptului extraatmosferic.

20

102. Regimul juridic al spaţiului extraatmosferic, a corpurilor cereşti, a obiectelor cosmice şi a astronauţilor.

103. Răspunderea internaţională pentru activitatea cosmică. 104. Noţiunea şi evoluţia dreptului internaţional penal. 105. Cooperarea statelor în lupta cu criminalitatea. 106. Infracţiunile internaţionale şi colaborarea statelor în scopul prevenirii lor. 107. Combaterea infracţiunilor internaţionale în cadrul organizaţiilor internaţionale. 108. Acordurile de asistenţă în materie penală. 109. Principiile şi izvoarele dreptului internaţional ecologic. 110. Organizaţiile internaţionale şi protecţia mediului. 111. Protecţia internaţională faunei. 112. Protecţia internaţională a florei. 113. Noţiunea, principiile şi izvoarele dreptului internaţional umanitar. 114. Dreptul de Haga. Metode şi mijloace de război. 115. Dreptul de Geneva. Protecţia victimelor în timp de conflict armat. 116. Răspundere pentru încălcări grave a dreptului internaţional umanitar.

21