Dezvoltarea Diplomatiei Parlamentare Pe Continetul American.docx

Universitatea de Stat din Moldova Facultatea Relații Internaționale , Științe politice și Administrative

Disciplina: Diplomația parlamentară

Tema : Dezvoltarea diplomației parlamentare pe continentul American ( Parlamentul Andin, Parlamentul centramerican)

Elaborat de stud Șmatoc Dumitru Ciclu II, specialitatea Studii Diplomatice, anu I Chișinău, 2018

Parlamentul Andin

este organismul de guvernare și deliberativ al Comunității Andine. A fost creat la 25 octombrie 1979 la La Paz (Bolivia), prin Tratatul constitutiv semnat de cancelarii Boliviei, Columbiei, Ecuador, Peru și Venezuela. A intrat în vigoare în ianuarie 1984. Parlamentul Andin are un sediu central, situat în Bogotá (Columbia), administrat de secretarul general. În plus, fiecare țară are un sediu național. Acestea servesc drept organe de legătură și de coordonare. Reprezintă 120 de milioane de locuitori ai regiunii Andean, ale căror state membre sunt Bolivia, Columbia, Ecuador, Peru și Chile (care au aderat în 2015). Principalele sale funcții includ armonizarea legislativă în țările membre ale acesteia, reprezentarea permanentă și activă a popoarelor din regiune, garantarea participării și consolidării procesului de integrare și managementul parlamentar prin controlul politic al instituțiilor sistemului de integrare andină (IAS). (Acordul de la Cartagena, articolul 43). Parlamentul Andin dezvoltă patru axe misionare, fiecare axă urmărind integrarea popoarelor și răspândirea valorilor cetățeniei andine.   





ARMONIZARE LEGISLATIVĂ- Acesta urmărește să armonizeze criteriile complementare ale țărilor andine. PARTICIPAREA CETĂȚENILOR- O axă fundamentală ca rol al organismului în regiune, prin care au fost aplicate conceptele Parlamentului Deschis TINERETUL ȘI PARLAMENTUL TINERETULUI ȘI UNIVERSITĂȚILE - Programul "Parlamentele tineretului și universităților andine" urmărește să reînnoiască clasa politică a țărilor andine și să consolideze conducerea în rândul tinerilor. Conform în diferite orașe ale regiunii, cu accent pe zonele de conflict și vulnerabilitate. Participanții intră într-un proces de formare continuă prin: platforma tehnologică a Agenției, președinții rețelelor sociale și participarea la sesiunile plenare ale organizației, la evenimente internaționale și alte spații. În același mod, a fost stabilit un program complet de burse și stimulente pentru liderii cu propuneri mai bune și performanțe academice. CENTRUL DE DOCUMENTARE - Sa înființat Centrul de Documentare "Simón Rodríguez", specializat în probleme legislative, integrare și drept internațional. Conectat într-un mod virtual cu cele mai bune biblioteci ale congreselor naționale și organizațiilor multilaterale, cum ar fi Biblioteca Congresului din Chile sau Biblioteca Congresului din Statele Unite. Centrul de documentare își oferă serviciile publice gratuite pentru țările din regiune. CONSOLIDAREA INTEGRĂRII - Parlamentul Andin promovează și îndrumă procesele de integrare în America Latină. În acest scop, a consolidat cooperarea și activitatea interinstituțională cu parlamentele de integrare, cum ar fi: America Latină, America Centrală, MERCOSUR, printre altele. În același mod, a lucrat la proiecte cu organizații precum: - Banca Latino-Americană de Dezvoltare (CAF)

- Organizația Statelor Americane (OAS) - Banca Interamericană de Dezvoltare (IDB) - Organizația pentru Energie din America Latină (OLADE) - Comisia Economică pentru America Latină și Caraibe (ECLAC) - Femeile ONU - Organizația de Sănătate Pan-Americană (WHO / PAHO) - Organizația pentru sănătate din Andean - Acordul Hipólito Unanue. În plus, parlamentarii andeni au condus la răspândirea internațională a problemelor cruciale pentru regiune, în forurile de integrare precum EuroLat și Uniunea Interparlamentară. 

CONTROLUL POLITIC - Acordul de la Cartagena acordă Parlamentului andin misiunea de a exercita controlul politic asupra organismelor sistemului de integrare andine (IAS).

Statele membre :     

Bolivia; Cile; Columbia; Ecuador ; Peru;

Statutul de observator:     

Argentina ; Spania; Maroco; Mexica; Panama;

La fel ca Parlamentul Central American și spre deosebire de Parlamentul European, membrii Parlamentului Andin sunt aleși în aceeași zi cu omologii lor naționali, deci nu există alegeri simultane.  

  

Bolivia: primele alegeri directe în 2014. Chile: cei cinci reprezentanți chilieni sunt încă membri cooptați ai Parlamentului chilian, în timp ce cele mai recente alegeri generale chile au avut loc în 2013, cu doi ani înainte ca Chile să devină membru cu drepturi depline al parlamentului andin; primele alegeri directe au avut loc în 2017. Columbia: primele alegeri directe în 2010. Ecuador: primele alegeri directe în 2013. Peru: primele alegeri directe în 2006; fiecare partid trebuie să prezinte o listă cu 5 candidați și 10 înlocuitori, toți peruani.

Parlamentul Central American

cunoscut și ca PARLACEN, este instituția politică și corpul parlamentar al Sistemului de integrare central-americană (SICA). Sediul central se află în orașul Guatemala. SICA are ca obiectiv fundamental realizarea unei reprezentări politice și ideologice reprezentative într-un sistem democratic pluralist care să garanteze alegeri libere și participare în condiții egale pentru partidele politice. State membre:      

Guatemala El Salvador Honduras Nicaragua Republica Dominicana Panama

Statutul de observator:     

Mexic Venezuela Puerto Rico Maroc Taiwan

Panama: Președintele Panama Ricardo Martinelli a promis că va înlătura panama de la PARLACEN, îndeplinind o promisiune de campanie. La 11 decembrie 2009, legea 78 a retras Panama de la PARLACEN, însă o rezoluție a Curții de Justiție a Americii Centrale de Justiție a declarat legea neconstituțională. Curtea a declarat că nu există niciun mecanism de retragere de la PARLACEN, iar Panama nu a putut renunța. În ianuarie 2012, Curtea Supremă din Panama a reafirmat că hotărârea și Panama au revenit la PARLACEN. De asemenea, Panama a manifestat un interes mai mare pentru aderare, după ce SICA a semnat un acord de liber schimb cu Uniunea Europeană.

Competențe și sarcini: PARLACEN este organul regional și permanent de reprezentare politică și democratică a Sistemului de integrare a Americii Centrale (SICA), cu scopul principal de a realiza integrarea Americii Centrale. Competențe:   

Propunerea de legislație privind integrarea. Controlul democratic al integrării. Inițiative de aprofundare și amplificare a integrării.

Sarcini:       

Promovarea procesului de integrare și conducerea drumului spre cea mai mare cooperare posibilă dintre statele din America Centrală. Propunerea de proiecte de tratate și acorduri care urmează să fie negociate de către statele din America Centrală și formând o opinie cu privire la ceea ce propune SICA. Crearea comisiilor speciale pentru a determina discrepanțele dintre stările care ar putea afecta integrarea. Ajutând la consolidarea formei guvernamentale democratice, pluraliste și participative în statele din America Centrală. Promovarea validității dreptului internațional. Cunoașterea autorităților executive oficiale ale SICA. Cunoașterea bugetelor instituțiilor SICA.

Organele PARLACEN Structura organizațională a PARLACEN este formată din Plen, consiliul parlamentar și Secretariatul. Plenul este cel mai înalt organism al PARLACEN și include toți reprezentanții. Comisiile și partidele parlamentare sunt, de asemenea, implicate în îndeplinirea sarcinilor sale. Responsabilitățile Plenului sunt următoarele:   

Sfaturi pentru adunarea președinților privind afacerile legate de pace, securitatea Americii Centrale și dezvoltarea regiunii. Alegerea anuală a consiliului parlamentar. Aprobarea bugetului PARLACEN.

Comisiile parlamentare Comisiile parlamentare sunt autorități parlamentare care, pentru a întocmi un raport corespunzător, trebuie să efectueze studii și exameneze care sunt fie în sfera lor de competență, fie sunt direcționate spre consultare de către consiliu sau Plen. Comisiile de lucru ale PARLACEN pot fi structurate după cum urmează.

Comisiile permanente sunt stabilite în normele interne pentru a lucra la treburile comisiei cu durată nelimitată. Comisiile permanente sunt formate din cel mult doi reprezentanți pe stat, care nu depășesc doisprezece membri în total.

Consiliul de administrație al Parlamentului Consiliul de administrație al Parlamentului este organul executiv pentru deciziile emise de Plen și este organul administrativ al PARLACEN. Este extensibil în conformitate cu normele sale interne.  

Consiliul parlamentar este ales din membri. Termenul său este de un an, alcătuit dintr-un președinte, cinci vicepreședinți și șase secretari. Consiliul de administrație ia deciziile prin aprobarea majorității membrilor săi. În caz de egalitate, voturile președinției se califică drept majoritate calificată.

Secretariatul Biroul secretar este organul tehnico-administrativ al PARLACEN și este împărțit în trei secțiuni, care au următoarele funcții și responsabilități de bază: 





Biroul secretar pentru afaceri parlamentare se ocupă de deciziile PARLACEN. El raportează în mod regulat Plenului și oferă asistență tehnică Plenului, precum și comisiilor în toate activitățile lor. Coordonează și gestionează sfaturile comisiilor și trebuie să asiste consiliul extins pentru a dezvolta ordinea de zi a reuniunilor plenului atunci când este necesar. Secretariatul pentru administrație și finanțe trebuie să administreze toate filialele, birourile manageriale, departamentele și unitățile administrative, precum și personalul din cadrul PARLACEN și trebuie să controleze administrarea adecvată a resurselor sale. Biroul secretar al consiliului oferă asistență tehnică comitetului în chestiuni legate de responsabilitățile și temele stabilite de consiliu.

Parlamentul Mercosur – tip Legislativ supranational(Un parlament internațional sau o legislatură supranațională este o ramură a unei organizații interguvernamentale însărcinată cu puteri legislative și, astfel, instituie un sistem hibrid nu numai de interguvernamentalism, ci și de supranationalism. Aceasta ar putea fi bazată pe o instituție interparlamentară anterioară sau pe o legislatură recent instituită la nivel de organizație.

(spaniol: Parlamento del Mercosur, portugheză: Parlamento do Mercosul), cunoscut și ca Parlasur sau Parlasul, este instituția parlamentară a blocului comercial Mercosur. Este alcătuită din 81 de parlamentari, 18 din fiecare stat membru al blocului Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay - și 9 de la membrii care aplică în Venezuela. Membrii asociați - Bolivia, Chile, Columbia, Ecuador și Peru - pot de asemenea să dețină locuri în Parlament, dar fără puteri de vot. Crearea Parlamentului Mercosur are loc în urma unui proces din 2002 de instituire a unor organe și proceduri destinate instituționalizării și autonomiei politice a blocului. În cadrul celei de-a XXVII-a reuniuni a șefilor de stat din cadrul MERCOSUR, la 17 aprilie 2004, la Ouro Preto, Minas Gerais, CMC (Consiliul pentru piața comună) a însărcinat Comisia parlamentară mixtă (CPC) să întocmească un protocol de înființare a Parlamentului Mercosur. sfârșitul anului 2006. CPC a creat proiectul în avans, iar la 9 decembrie 2005, președinții Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay au semnat Protocolul constitutiv al Parlamentului Mercosur, creând noul organism. Prima sesiune a Parlamentului ar fi trebuit să aibă loc înainte de 31 decembrie 2006, însă a avut loc doar la 7 mai 2007, înlocuind CPC. În iunie 2008, deputații au organizat prima sesiune parlamentară în afara sediului central al Mercosur din Montevideo, în orașul San Miguel de Tucumán, unde a avut loc și reuniunea XXXV a șefilor de stat Mercosur. Reprezentanții primului Parlament al Mercosur au fost aleși printre membrii nominalizați ai parlamentelor naționale din bloc. Mandatele lor au expirat la 31 decembrie 2010. Începând cu alegerile generale din Paraguay din 2008, membrii Parlamentului au fost aleși în mod direct. Se aștepta ca brazilienii să-și aleagă reprezentanții prin vot direct, în timpul alegerilor generale braziliene din 2010, și argentinieni, la alegerile generale din Argentina din 2011, dar ambele nu au fost deținute.

Primele alegeri simultane erau așteptate să aibă loc în 2015. Acum, termenul limită pentru fiecare membru al Mercosur de a organiza alegeri directe a fost amânat până în 2020.

Grupuri politice 

Argentina (43)  Brazilia (72)  Paraguay (18)  Uruguay (18)  Venezuela (32)

Parlamentul sud-american

este un organism propus al Uniunii Națiunilor din America de Sud (USAN). Parlamentul va avea nouăzeci și nouă de parlamentari. Fiecare țară va delega până la cinci parlamentari, mai mult decât membrii Parlamentului Andin, ai Parlamentului Mercosur și ai parlamentelor din Guyana și Suriname. Președinții organelor legislative ale fiecărei țări membre a Unasur o vor integra, de asemenea.Acesta va avea o rutină de operare consecventă în două întâlniri anuale: prima în iunie și a doua în noiembrie, deși s-ar putea convoca și întâlniri extraordinare.Parlamentul Unasur va avea comisii și subcomisii, președinții și vicepreședinții, secretari și subsecretari. Toate declarațiile Parlamentului Parlamentului Unasur vor fi publicate într-un ziar oficial care va fi creat special pentru acest scop.Competențele vor fi delegate Parlamentului pentru a consolida democrația în regiune, a stabili relații de cooperare între țările membre, a emite declarații și a face recomandări, pentru a promova dezvoltarea democrației reprezentative și pentru a fi responsabile a suborganizărilor și instituțiilor Unasur. Parlamentul sud-american are, de asemenea, sarcina de a conduce elaborarea și punerea în aplicare, în coordonare cu Banca Sudului, a unei noi monede unice sud-americane care urmează să fie în circulație în întreaga regiune. Astfel, Banca Sudului, cu sediul în Venezuela și subdiviziunile din Buenos Aires și La Paz, în colaborare cu Secretariatul General, cu sediul la Quito și acum cu Parlamentul sud-american, cu sediul în Cochabamba, este acela de a căuta afaceri economice și sociale bunăstarea pe întregul continent și să avanseze scopul de a stabili un

viitor "Ciudadano Americano" (Cetățean american). Alte acorduri ar permite, de asemenea, cetățenilor din cele douăsprezece țări să se deplaseze liber în zona UNASUR, cu numai documentul național de identitate al fiecărei țări.

Parlamentul latino-american (Parlatino)este o organizație regională, permanentă, compusă din țările Americii Latine și din Caraibe. Este o adunare consultativă similară Parlamentului European timpuriu. În prezent, instituția este considerată a deveni organul legislativ al Comunității statelor din America Latină și Caraibe. Parlamentul latino-american (Parlatino) a fost creat în 1964. Mandatul actual este derivat din Tratatul de instituționalizare, care a fost ratificat la 16 noiembrie 1987. Situat în Panama City, Panama, Parlatino are 23 de parlamente membre, fiecare trimis 12 plenipotențiari nominalizați. Plenipotențiarii trebuie să reprezinte punctele de vedere ale parlamentului părinte și să țină seama de principiile Parlamentului care includ apărarea democrației și continuarea intergenerării Americii Latine. Scopurile Parlatino sunt :   

Promovarea drepturilor omului și a dezvoltării economice și sociale; Să mențină și să promoveze relațiile cu alte parlamente geografice (cum ar fi Parlamentul European, precum și organizațiile internaționale); Pentru a promova auto-determinarea și apărarea împotriva imperialismului și a colonialismului.

Principalele instituții ale Parlatino sunt:

   1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Adunarea plenară unicameral care se reunește anual; Consiliul de administrație al Adunării Plenare, care este prezidat de Președintele Adunării, supraveghează activitatea Parlatino între ședințele Adunării. În 2009 au existat treisprezece comisii permanente: Bovine și pescuit; Siguranța cetățenilor, combaterea și prevenirea narcotismului, a terorismului și a crimei organizate; Afacerile economice, datoria socială și dezvoltarea regională; Educație, cultură, știință, tehnologie și comunicare; Energie și mine; Mediu și turism; Echitatea egalității de gen, copilarie și tineret;

8. Sănătate; 9. Drepturile omului, justiția și politicile penitenciare; 10. Popoarele indigene și grupurile etnice; 11. Muncii, securității sociale și afacerilor juridice; 12. Afaceri politice, municipale și de integrare; 13. Utilități și apărare utilizatorilor și consumatorilor