Dezvoltarea Vorbirii_test.docx

Dezvoltarea vorbirii De la 0 la 3 ani

Pentru parinti, bunici, bone si toti cei care sunt pasionati de subiect

Dezvoltarea vorbirii Etapele dezvoltarii vorbirii ............................................................................................ 3 Modalitatile de a invata si a percepe lumea din jur. ............................................................. 4 Auditvi ................................................................................................................ 4 Vizuali ................................................................................................................ 4 Chiestetici ........................................................................................................... 5 Sistemul neuronal ...................................................................................................... 6 Sagvinic ............................................................................................................... 6 Coleric ................................................................................................................ 7 Flegmatic............................................................................................................. 8 Melancolic ............................................................................................................ 9 Directiile de dezvoltarii ale vorbirii ................................................................................ 10 Auzul ................................................................................................................. 11 Auditiv ............................................................................................................ 11 Vizuali............................................................................................................. 12 Chinestetici ...................................................................................................... 12 Motricitatea fina ................................................................................................... 13 Auditiv ........................................................................................................... 13 Vizuali............................................................................................................. 14 Chinestetici ...................................................................................................... 14 Articulatia ........................................................................................................... 15 Auditiv ........................................................................................................... 15 Vizuali.......................................................................... Error! Bookmark not defined. Chinestetici ................................................................... Error! Bookmark not defined. Respiratia ........................................................................................................... 16 Auditiv ............................................................................................................ 17 1

Vizuali............................................................................................................. 17 Chinestetici ...................................................................................................... 17 Ritm .................................................................................................................. 18 Auditiv ........................................................................................................... 18 Vizuali ............................................................................................................ 18 Chinestetici ...................................................................................................... 19 Vocabular ........................................................................................................... 22 Auditiv ........................................................................ Error! Bookmark not defined. Vizuali.......................................................................... Error! Bookmark not defined. Chinestetici ................................................................... Error! Bookmark not defined.

2

Etapele dezvoltarii vorbirii

cuvinte pocite

sunete

propozitii

silabe

cuvinte corecte

Aceste sunt etapele dezvoltarii vorbirii. Fiecare copil le parcurge diferit in stilul si in ritmul sau, dar toti au nevoie de baza nivelului anterior pentru a trece la urmatorul. Unuii sunt mai curajosi si se aventureaza la urmatorul nivel avand la dispozitie doar o parte din anumit nivel. Spre exemplu unuii copii pot sa inceapa sa vorbeasca in cuvinte fara a putea pronunta toate sunetele si silabele. Altii in schimb sunt mai rezervati si mai precauti, nu se aventureaza in ceva nou pana nu stapanesc bine nivelul la care sunt. Sunt cazuri cand copilul incepe sa vorbeasca correct sarind de perioada cuvintelor pocite sau a silabelor. Dar si intr-un caz si in altul in momentul in care vrem sa ajutam copilul, incepem de la nivelul la care este deja si nu foartam nota pana el singur nu trecem la alt nivel. Daca spre exemplu copilul este la nivelul silabelor atunci noi nu il fortam sa spuna cuvinte, noi exersam silabele pana copilul se simte pregatit sa treaca singur la cuvinte.

3

Modalitatile de a invata si a percepe lumea din jur. Noi toti suntem difeti si copii nostrii sunt diferiti. Copilul invata lumea din jur prin mai multe simturi, dar unele sunt dominante. Este foarte important sa aflam care simt este dominant la copilul nostru in acest moment,ca sa putem allege cea mai potrivita modalitatea de a ne juca cu el. Cele 3 simturi de baza prin care descopera copilul lumea din jur sunt: 

Auditiv



Vizual



Activ/Chinestetic

Unuii copii au doua sau trei simturi dezovoltate la fel, este cu atat mai bine, cu atat mai multe posibilitati pentru un joc, un joc nou care sa-l ajute sa-si dezvolte abilitatile de a vorbi. Ca sa ne dam seam ace simt predomina la copil in momentul de fata este sufiecient sa=l urmarim.

Auditvi este copilul caruia ii place sa asculte, care se linisteste cand aude voci sau muzica cunoscuta. Iar cand este liniste incepe singur sa acopere golul prin suntele pe care reuseste sa scoata. Ii place mai degraba sa asculte poveste decat sa vada imaginea. Retine mai bine sunetele si cuvintele decat imaginile sau actuinile. Acesti copii deobicei incep mai repede sa vorbeasca. Lor le place sa vorbeasca.

Vizuali sunt copii carora le place sa admire, sa contempleze. Bebelusi vizuali pot timp indelungat sa isi analizele manutele sau alte parti ale corpului in liniste. Vizualii cand se joaca trebuie sa vada imaginea, jucaria. Pentru ei este foarte important aspectul exterior.

4

Chiestetici sau copii actiune, sunt cei care inteleg cel mai usor lumea din jur prin miscare si atingere. Bebelusii spre exemplu de la 3 luni pot sa-si extinda spatele cand nu sunt multumiti sau cand vor actiune. Acesti copii sunt foarte activi, foarte repede incep sa mearga. Le plac jocurile in miscare. In schimb acestor copii le este greu sa se concentreze o perioada mai lunga de timp asupra unui anumit lucru. Acesti copii au nevoie de mai multe pauza in timpul invatarii

5

Sistemul neuronal Un alt aspect destul de important al dezvoltarii copilului este sistemul lui neuronal. Sunt 4 tipuri de temperamente care descriu acest sistem la fiecare in parte. La majoritatea este o combinatie din 2 sau 3 temperamente de baza. De ce este important sa stim acest lucru despre copilul nostru ? Ca sa stim cum construim jocul, cat de intens, cat de des, care e nevoie de repetie sau din contra de creativitate si ceva nou. Toate aceste informatii le sunt utile ca sa putem alegem modalitatea cea mai potrivita de a ne juca cu copilul. La acest nivel copilul invata prin joc. Si ca sa il ajutam in dezvoltarea vorbirii trebuie sa stim care este jocul cel mai potrivit pentru el. Cele 4 temperamente de baza sunt: 

Sangvinic



Coleric



Flegmatic



Melancolic

Sagvinic este un temperament destul de echilibrat. El se poate repede aprinde dar si repede se linisteste. Este foarte activ si energic. De cele mai multe ori starea lui de spirit este una fericita si plina de viata si linistita. Copilul are o mimica bogata si diversa, multe actiuni diferite si ritm de vorbire rapid. Avantajele Un astfel de copil il poti usor atrage in joc, dar in acelas timp, atentia lui poate fi reorentata catre alta actiune interesanta pentru el, astfel el sare de la un lucru la altul foarte usor, deaceea de cele mai multe ori nu duce lucru pana la capat. Si acesta superfecilitate este legata si de oameni. El poate repede sa lege relatii cu oamenii noi si sa nu tina la relatiile vechi. El este ascultator dar asculta de toti. Astfel de copii trebuie incurajati sa isi duca treaba pana la capat. Jocurile pentru copii trebuie sa fie diferite, pentru ca el foarte repede se plictiseste. Cu cat aveti o imaginative mai bogata cu atat mai usor puteti tine copilul in joc o perioada mai indelungata. 6

Pentru astfel de copii e nevoie de emotii, de rasete si voie buna.

Coleric copilul este instabil, impulsive, active si schimbator. Miscarile lui sant rapide si energice, vorbeste tare si repede. Acesti copii stiu mereu ce vor si cum sa obtina ceea ce vor. Cand se aprind cu ceva nu se linistesc pana nu obtin ceea ce vor. Dar in acest caz este important sa prindem momentl ca sa nu se suprasolicite coilul sis a nu se redirectioneze spre altceva. Pentru el este foarte important sa duca lucru pana la capat, in caz contrar el nu o sa se linisteasca si o sa ramana nemultumit. Activ si insistent daca vede ca este important. Repede isi schimba dispozitia, ceea ce poate fi atat pozitiv cat si negativ. Educarea unui coleric 

reduceti factorii desturbatori - televizor, calculator, incaltamintea sau hainele incomode, zgomote



incercati sa mentineti regimul zilei ca sa evitati supraexcitare



incarcatil cu lucru fizic prin casa si laudati-l pentru asta



in vorbire fiti calm si consecvet. Tipetele trezesc rezolta si ura. Invatatil sa vorbeasca calm.



un astfel de copil nu trebuie sa fie pedepsit prin limitare de miscare sau cu somnul. O astfel de pedeapsa ii trezeste agresivitate



nu puneti presiune pe micut, explicatii si incercati sa il atrageti.

Jocurile trebuie sa fie emotionale, aprinse si chiar exlpozive. Daca jocul este o simpla mutare a obiectelor, el nu o sa se joace. Dar este sufficient sa se introduca cuvinte gen, “bum”, “bah” si copilul deja este atras in joc. Jocul o sa fie scrut. Sa nu aveti asteptari de la coleric sa se joace 40 de min. la o singura activitate. Cateva minute si e nevoie de alta activitate. Alta nou, plina de emotii, de culori, entuziasm si copilul este deacord sa se joace din nou cu voi. La o intrebare ei dau un raspuns rapid fara sa stea pe ganduri. Deaceea daca vreti sa aflati care sunt cunostintele si abilitatile acestului copil pur si simplu urmaritil. In luarea decizii ei deobicei nu analizeaza dar in schimb ei sunt independent. 7

Acesti copii au nevoie de mult spatiu, und ear putea sa sare si alerge sa se rastogoleasca. Chiar daca copilul nu este chinestetic totusi el are nevoie de mult spatiu, toata camera, toata casa.

Flegmatic Un character mai rar intalnit. Acesti copii suntlinistiti, calmi,echilibrati si rezistaenti, disciplinati, insistenti, muncitori. Astefel de copii deobicei sunt mai precauti. Deobicei parintii nu au problem cu ei.Un astfel de copil este ascultator, l-ai pus in jucarii o ora nu-l auzi. Dezavantaje un astfel de copil se poate dezvolta destul de repede dar el este incet. Nu ii plac relationari si schibari in viata, are nevoie de un regim concret si reguli clare. Ii place momotonie si este destul de incapatanat. Educarea 

nu-l certati pentru ritmul sau lent, nu-l garbit, asta este situlul sau. Cu tipete doar il iritati si ii stricati dispozitia.



cand face ceva incet nu faceti in locul lui. Dati copilului oportunitatea sa se dezvolte in ritmul sau



laudati-l pentru orice initiative



invatati-l sa fie active, trezitii interesul. Incercati sa-l atrageti in diferite jocuri fizice.



ajutati-l sa-si exteriorizeze emotiile. Pentru asta vorbiti de propriile emotii si sentimente

Jocuri Jocuri repetitive, sortari, aranjari, costruirea peremidelor dincuburi sau din cercuri. Ii place sa urmareasca diferite prezentari, carti, ilustratii. Dar e foarte important sa nu exegareati sis a nu trasformati un joc interesant si lung intr-o capcana din care sa nu mai vrea sa iasa sis a nu isi mai doreasca nici un alt joc. In jocuri nu flegamtic este important sa se respecte traditia si ordinea. Schimbarea regulilor si a ordinii trezeste in copil irittatie sau chiar agresivitate Poate foarte mult timp sa stea singur sis a asculte sau sac ante melodia iubita. El cu drag si foarte atent indeplineste actiunile care ii sunt destinate: hraneste animalele de casa, uda florile, face curat in camera. Ceva nou trebuie foarte mult repetat pentru ca asimileaza mai incet informatia noua. Nu are nevoie sa ii se schimbe metoda de introducere a ceva nou, lui ii place mult sa asculte aceeasi poveste, aceleasi poezii aceleasi istorii. 8

In jocuri si mai ales in a verifica cunostintele accumulate acest copil nu trebuie grabit. El asimiteazagreu dar profund, si are o memorie sigura. Viteza vorbirii nu este mare si trecerea de la o avtivitate la alta ii necesita timp.

Melancolic Nu este foarte important sa stim cum se numeste tepteramentul copilului, dar este imporrant sa intelegem care este modalitatea lui de a invata. In momentul in care intelegem cum anume este copilul nostru noi putem sa-l ajutam sa se dezvolte. Sa isi inbunatateasca ce are si sa insiste pe ce i se da mai greu. Orice se poate schimba daca stim cum.

9

Directiile de dezvoltarii ale vorbirii Dezvoltarea vorbirii la copii se datoreaza capacitacii de a imita. Tot procesul de invatare la copii mici are la baza imitarea. De fapt imitarea este modalitatea care sta la baza procesului de vorbire. Fara ea procesul de invatare este compromis. De aceea primul lucru care incercam sa obtinem de la bebelusi este sa ne imita. Cand acest punct este atins mergem mai departe spre incurajarea celorlalte canale care sunt importante in dezvoltarea vorbirii Acestea sunt: 

Auzul



Articulatia



Respiratia



Ritm



Vocabular



Motricitatea fina

Acestea sunt directii de baza care ajuta la vorbirea corecta a copilului nostru. In aceste directii putem construi jocuri in functie de fiecare copil in parte si in functie de nevoile lui in acest moment. In continuare vor fi niste grafice orientative pentru fiecare categorie de mai sus in fuctie de varsta copilului. Aceste grafice doar ne ajuta sa putem alege jocurile potrivite dezvoltarii armonioase a tuturor canalelor de perceptie. Aceste jucuri au ca scop asigurarea copilului o vorbire corecta si echilibrata, posibilitatea de a-si exprima dorintele, emotiile, gandurile. Si toate acestea ajuta copilul sa aiba incredere in el si in lumea din jur. La fiecare ramura a dezvoltarii vorbirii vor fi explicatii si propuse cateva jocuri in functie de canalul de perceptie dominant. Deci sa incepem joaca!

10

Auzul Auzul este perceptia sunetului, dar pentru vorbire este important sa avem si memorie auditiva. Memoria auditiva este capacitatea de a ne concentra pe sunet, de a-l retine si a-l deslusi. Ca sa putem testa acest canal de perceptive cel mai correct este ca obiectul care scoate sunetul sa nu fie in campul vizual. Astfel putem sa ne dam seama daca bebelusul reactioneaza la imiagine , miscare sau sunet.

1 an

1,5 ani

Aude destul de bine si destinge multe sunete. Poate sa gasesca telefonul in aria lui vizuala

Gaseste telefonul la suprafata in aria camerei/ Destinde 2 cutii cu sunete diferite

2 ani Este atent la cuvinte si incepe sa inteleaga semnificatia lor. Iubeste cand I se citeste. Destinde 3 cutii musicale diferite

2,5 ani Distinde sunete puternice si incite. Distinde 3-4 cutii musicale

3 ani Destinde sunete inalte si joase, Surde si sonore

Auditiv pentru acesti copii orice joc care are la baza sunetul este deja interesant si astractiv. Unul din jocuri ar putea fi cautarea obiectului care emite sunet. Putem folosi spre exemplu un telefon mobil care poate suna atat cat avem noi nevoie. Iar mai departe este treaba imaginatiei in functie de interesele copilul putem crea scene diferite. Poate sunt animalutele pierdute in padure. Poate este o printesa pe care au furat-o. Poate sunt avionele care au gasit o noua insula. Cutiutile musicale Montessori. aceste cutii sunt si in comert dar se pot modela si acasa. Important este idea, 6 perechi de cutii care suna foarte diferit, doua cate doua Aceste cutitii pot fi de la iaurt, eprubete, cutii de chiprite, s.a.m.d. se pot umple cu diferite compozitii, ex: mazare, sare, mergele diferite, sau orice alte obiecte. Cum se joaca.Copilul ea una din cutiile rosii asculta cum se aude si duapa cauta printer cutiile albastre perechea. La inceput ii aratam copilului princiupiul si dupa il lasam sa incerce singur fara al corecta. Daca vedem cu nu a inteles atunci ii mai aratam odata. Totul trebuie sa fie o joaca de la egal la egal. 11

Mare si Mic Scopul jocului este sa faca diferenta intre sunete puternice si incite î-i, a- ea, Surd-Sonor Scopul jocului este sa faca diferenta intre sunete surde si sonore Iepurasul tobosar Figururine fermecate Poveste cu sunete

Vizuali Pentru vizuali este foarte important sa vada imaginea. Cutiile pot fi ele inpodobite diferit. Cu coronate cu fustite. In functie de preferintele copilului. “Puiul si mama”. Cutiile musicale Montessori au pe fundul fiecarei cutiei o imagine cu puil si perechea acestea are o imagine cu mama lipita vizibil pe cutie. Spre exeplu gaina isi cauta puil. Ascultam cum suna cutia unde avem imaginea gainii si incercam sa gasim o alta cutie care suna la fel. Odata gasita cutia pereche poate fi verificata cu imaginea de de supt.Ideal daca imaginile sunt lipite cu scoci dublu adeziv asltfel incat imaginile pot fi scimbate cu un alt set pentru un alt joc.

Chinestetici

12

Motricitatea fina Motricitatea fina influenteaza si ea dezvoltarea vorbirii, dar nu atat de evident in primii ani de viata. Importanta ei este semnificativa la nivelul vorbirii cursive. Atunci dezvoltarea motricitatii fine se reflecta in vorire, deaceea noi trebuie sa pregatim din timp acest teren. Motricitatea fina incepem sa se dezvolte chiar din primele zile de nastere. Testarea diferitor texture, temperature si forme copil face din momentul in care are manutele libere sis ta la san. Mai tarziu putem sa ii facem constien masaj plamei si a degetelelor cu diferite obiecte.

1 an Poate sa ia obiecte mici cu degetele aratator sic el mare.

1,5 ani Poate indicate cu degetul arataror.

Poate apasa cu degetul Stie sa rasfoiasca aratator. pagini de carton. Poate sa faca Introduce mozaica mare. obiecte mici in Rasfoieste 2-3 gauri mici pagini subtiri odata. Stie sa puna cuburile unul Mazgaleste peste altul. hartia. Incearca sa Rupe hartia. construiaca piramida din Costrueste turn inele din 3 bucuri.

2 ani

2,5 ani

3 ani

Introduce mergele mari pe un support dur.

Deseneaza linii circulare dupa model

Deseneaza linii, poate sa uneasca 2 puncete.

Singur arata un cantecel pentru degetele,

Tine creionul cu degetele si nu cu pumnul

Poate sa puna meregele pe snur 1-1,5 cm

Rasfoeste pagini subtiri cate una.

Poate sa introduca mergele pe un snur de plastic

Deseneaza cerc.

Construeste turn din 4 cuburi. Deseneaza linii vertical.

Stie sa desfaca nasturi

Face carnati din plastelina.

Introduce si scoate inele de pe piramida vertical si orizontala.

Auditiv pentru ei este important sa auda actiunea. Orice joc trebuie sa exprime sunete. Fie jocul este musical si canta si vorbeste singur, fie noi il interpretam prin sunete si cuvinete, fie actiunea in sine provoaca un sunet. Daca spre exemplu aruncan

13

mazare intr-un borcan de sticla cu o gaura potrivita pentru mazare atunci jocul o sa fie destul de atractiv pentru micul auditiv.

Vizuali jocurile trebuie sa aiba imagine si de droit ca imaginea sa fie clara si viu colorata. Acesti micuti dau multa atentie detaliilor, asa ca trebuie pregatit jocul cu un aspect placut si atractiv.

Chinestetici micii active iubesc tot ce tine de miscare.Orice are miscare este deja interesant bentru acesti copilasi.

Jocuri 1. masaj 2. temperature de contrast : rece-fierbinte 3. taierea cu foarfeca 4. lipire 5. desen/colorat 6. cantecele pentru degetele Unul din momentele destul de importante este sensibilitatea copilului. Copii nostril sunt toti diferiti intre ei dar sunt diferiti si de noi parit, astfel incat sensibilitatea noastra nu trebuie sa fie neaparat la fel. Unii copii sunt hiper sensibili, pentru ei anumite texturi pot si chiar dureroase, deaceea sa ii intelegem si sa incepem procesul mai bland si treptat. Daca copilul nu suporta nisip atunci incercam sa il atungem tandru pa maini sip e picioare, sau poate sa incepem la inceput cu ceva cu ca accepta, treptat ajungand si la nisip. Sunt copii care sunt mai putin sensibili decat obisnuit. Acesti copii au o dificultate sa initeleaga textura sau temperature, sau sa nu aiba o finite la motricitate. E ca si cum am avea manuti si nu am putea simti nisipul sau sa desfacem nasturii. Pentru acesti copilasi deasemnea e nevoie de intelegere si o alta abordare a situatie. Jocurile indicate ar putea fi cele de contrast de temperature, sau masaj cu diferite obiecte. 14

Articulatia

1 an A, U, M, P, N, D, K, G

1,5 ani I, O, E, B, T, CE

2 ani F, V, TI, DI, LI, H, NI

15

2,5 ani SI, ZI, BI, MI

3 ani FI, BI, S, HI, L

Respiratia Nu multi stiu sa respire, dar respiratia este foarte importanta nu doar pentru vorbire ci si pentru sanatate in general.O respiratie corecta insemana oxiginarea buna a corpului si a creerului in special. Respiratia corecta ajuta la dezvoltarea plamanilor si intarirea imunitatii astfel bolile legate de respiratie au o forma usoara sau dispar.

1 an Poate sulfa in trompeta interupt

1,5 ani Stinge lumanarea la distanta de cateva cm

2 ani Sufla baloane de sapun

2,5 ani Stinge lumanarea la distanta de 1015 cm

3 ani Stinge lumanarea la distanta 15-20 cm

Pentru dezvoltarea vorbirii partea cea mai importanta este expiratia. Trebuie sa ne concentaram atentia asupra puterii si timpului de expiratie. Trebuie sa inavam copilul sa fie constient de acest process sis a inceapa sa-l controleze. Pentru asta putem sa ii atragem atentia in asupra burtii cand ia aer in piept sa isi umple burta si dupa sa expire puternic si prelungit pe gura. Pentru a fi mai sugestivi ii punem main ape burtica. Exercitii pe care le putem face pot fi urmatoarele: 1. mirosire (flori, parfum, mirodenii, tot ce nu este toxic) – aratam cum inspiram profund pe nas 2.”Mosul taie lemnele” : stam drepti in picioare, cu picioarele indepartate la nivelul umerelor, la 1 inspiram si ridicam mainile, strinse in pumn, deeasupra capului la 2 ne aplecam si expiram la 3 pozitia initiala. Putem vace 6-7 repetari. 3. ”Trenuletul” : mergem prin casa si cumaninele indoite in coate imitam mersul trenului si cantam “ciuc-ciuc-ciuc”, la un moment dat ne oprim luam aer in piept si prelungi caltam “UUUUUUUUUUUUUU” = 30-45 sec 4. “Gaste galagioase” – Stam drepiti in picioare, luam aer in piept si ne aplecam incept rostind prelungit la expiratie “ssssssssss” 5. Suflam in lumanare

16

Jocuri Auditiv pentru ei este foarte important sa auda procesul,deaceea cel mai bine se potrivesc instrumente musicale de suflat(trompleta, fluer, muzicuta). Se pot folosi si jucarii care emit sunetul cand suflam in ele, acestea pot si procurate din comert sau noi le putem facem chiar si impreuna cu copilul. Unul din jocuri ar putea fi un nor de ploaie, facut din carton iar de margine agatate clopotei, sau hartie ce fasie, sau orice altceva ce scoate sunet cand suflat. Putem sa facem diferite scenete pe aceasta baza, Cum soarele s-a ascuns puta nori si nu poate sa iasa si vrea sa fie ajutat. Sau putem sulfa in pune clopoteie vant pe care le putem crea chiar noi, sau le putem procura.

Vizuali pentru esi este important sa vada procesul. Forte bine se potrivesc baloanele de sapun, figurine din hartie care zboara in timp se suflat. De exemplu desenam o floare pe o coala de hartie iar de o atat lipim un flurete taiat din hartie. Si incercam sa suflam ca fluturele sa zboare de pe floare. Ata este importanata sa nu alergam mereu dupa fluturele. La fel putem sa facem avioale, nori, vapoare, ect.

Chinestetici aici trebuie sa punem accept pe miscare, pe actiunea in sine. Un joc intereant pentru ei ar putea fi suflatul in bile textile, sau din vata sau din cartie. Subietul jocului il alegem dupa preferintele copilului (fotbal, iep[urasii care fuga de lup, cursa de masini, printul care salveaza printesa). Putem face o cutie de carton cu margin in care sa facem gauri sau bariere, iar copulul trebuie sa sufle ca sa poata sa nimereasca in gaura, sau sa treaca de obscatocole. Deasemena jocul sa suflam in lumanare este provocator si interesant/

17

Ritm Ritmul joaca un rol important pentru a putea intelege limba in care se vorbeste. Copilul mai intai simte ritmul, il trece prin corp si dupa incearca sa-l aplice in vorbire. Deaceea este foarte important ca in timp ce asculta catelcele sau poezii, copilul sa faca diferite miscari, odulari, aplecari, batai din palme sau din picioare in ritmul a ceea ce aude. De multe ori dezechilibru in dezvoltarea fizica a copilului se reflecta si in vorbire, deaceea trebuie sa acordam atentie si dezvoltarii fizice a copilului. Exercitiile de echilibru sunt foarte bune pentru a dezvolta urechea interna si in acelas timp ajuta la perceptia ritmului.

1 an

1,5 ani

2 ani

2,5 ani

3 ani

Incepe sa se

Cu placer

Poate singur sa

Nimereste intr-un

Reuseste sa

oduleze dupa

participa la

bata un ritm din

ritm simplu

prinda un ritm

ritm.

activitatile ritmice

palme

“danseaza”

semipasive

simplu si sa-l repete

Jocuri Ritmul cel mai bine sic el mai usor se dezvolta prin poezii sau cantecele scurte cu o rima clara si cuvinte intelese de copil. In timp ce copilul asculta cantecelul el trebuie sa interpreteze diferite miscari.

Auditiv pentru acesti copii este forte important sa auda sunete. Spre exemplu putem adauga diferite sunete in poezie, potrivite textului, in cazul in care acestea nu sunt, gen baz, top, sss, a-a-a, fal,fal.

Vizuali pentru ei este foarte important sa vada miscarile, in acest caz ne punem in fata lor si odata cu cantecelul aratam miscarile specifie. Pentru ei este destul de important ca mesajul textului sa corespunda cu miscarea. Spre exemplu 18

fluturasul zboara, dam din maini imitand zborul, iepurasul sare, sus- ridicam mainele in sus, jos-ne aplecam, etc.

Chinestetici pentru ei este foarte importanta miscarea, cand copilul este mic si inca nu stie sa faca miscarea ceruta il ajutam noi cu manutele sau cu piciorusele lui.Mai tarziu cantecele trebuie alese cele care presupun miscare fizica a corpului. Mai jos va propun exemple de poezii din creatia personala

Poezii Manutele (pentru vizuali, chinestetici) Pe manute ne spalam, Uite-asa, uite-asa Si apoi le ridicam Uite-asa, uite-asa Si apoi le coboram Uite-asa, uite-asa Si la spate le pitim Uite-asa!

Iepurasul roade morcov (pentru vizuali, chinestetici si adutivi) A fost odata un iepuras Tup-tup,tup //punem mainele la cap, ca urechi si sarim pe loc Si avea un morcov urias U-u-u-u-u // intimdem manele cat mai mult in parti Cu pofta morcovul rodea Cart-cart cart 19

//ducem mainele la gura una in spatele alteia ca si cum am avea ceva lung in maini, si imitam rontaitul Si fericit sarea asa tup-tup-tup //ducem mainele la cap si facem salturi

Tocam salata (pentru vizuali, chinestetici, pentru auditivi putem adauga, toc, poc, ssss,) Noi salata o tocam O tocam, otocam //o plama o punem orizantal imitant tocator si cu alta vertical lovind in planma imitand cutitul Noi salata o saram, O saram, o saram //frecam cele trei degete de la maina Noi salata o frecam O frecam, o frecam //inchidem si deschidem pumnii orizantal Si apoi noi o mancam Ne-am, ne-am ne-am. //ne mangaiem pe burtica

Prin padure (pentru vizuali, chinestetici si adutivi) Mergem mergem prin padure Top, top, top //mers pe loc, si prin camera Si culegem multe mure Pic, pic, pic //ne aplecam si imitam culesul cu degetele Adunam noi si alune poc,poc,poc, // ne ridicam pe degete si ne tragem cu manutele sus spre creanga imaginara Si ciupercile sunt bune 20

Ciup, ciup, ciup // ne aplicam si imitam culesul cu pumnul

21

Vocabular Pasiv

1 an 20 cuvinte. Imitare buna a intonatiei si a cuvintelor. Stie cum il cheama.

1,5 ani Reactioanea la cereri simple fara jesturi sau obiecte. Arata 3 parti ale corpului

2 ani Intelege intrebarile, rugamintele, intelege legatura intre obiecte si cuvinte. Poate sa arate pe imagine sau figure anumite cuvinte.

Ii place sa imita sunetele animalelor si a diveritelor obiecte.

Intelege actiunile din imagine.

Arata o parte a corpului

Intelege cereri de genul “arata cine doarme, cine mananca”

2,5 ani Intelege povesti scurte la inceput bazanduse pe imagine, iar dupa si fara.

3 ani

Deosebeste 3-4 culori.

Poate sa inteleaga sis a execute o cerere din 2 actiunidiferite ex: ridica migea aceea si pune in cutie

Recunoaste forme simple: cerc, patrat, triunghi

Intelege intrebariele genul ce ai in maina.

Intelege ce insemana cifra “unu”

Asculta cu interes explicatiile la “cum” si “de ce” Intelege propozii complicate gen”Cand noi o sa ajungem acasa, eu o sa …”

Stie 5 parti ale corpului

Activ

1 an 2 cuvinte monosilabice constant

1,5 ani “Vorbire pocita” 2-4 cuvinte simple care de multe ori nu seaman cu cuvintele corecte. ex: amam mancare, brum brummasina.

2 ani

2,5 ani

Propozitii din 2-4 Apar prepozitii si cuvinte, pronumele, exm: “eu” aproximativ 50 cuvinte Folosete cuvinte de alint”pisicuta, catelus” Foloseste sufixuri. ex”masinuta, mainuta”

Apar cuvinte de miscare aropx 5 cuvinte. 22

3 ani Incepe sa foloseasca timpul, verbele, adverbe, pluralul substantivelor. Vorbeste cu intonatie.

23