Depresia

  • May 2020
  • PDF

This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA


Overview

Download & View Depresia as PDF for free.

More details

  • Words: 966
  • Pages: 6
Depresia Definitie Depresiile sunt stari afective care se caracterizeaza prin indispozitie, tristete, inhibitie motorie, scaderea libidoului, idei suicidare. Longevitatea unui episod netratat este de la 7 pâna la 14 luni. Sistemul interesat - sistemul afectiv al psihicului. Ereditatea - au definitie ereditara psihozele maniaco-depresive. Predominare de vârsta - mediana de vârsta pentru aparitia primului episod depresiv ar fi cea de 25 ani. Predominare de sex - pe parcursul vietii vor parcurge perioade de depresie unul din 10 barbati si una din 4 femei. Semne si simptome – Desi acestea sunt in general cunoscute, trabuie avut in vedere ca adesea este dificil a le preciza la varstnici pentru ca nu sunt intotdeauna concludente sau pot fi mascate. Simptomele clasice si lentoare psihomotorie sunt uneori absente si singurele semne identifiabilesunt cateva acuze izolate.Nursa va tine seama de urmatoarele aspecte : imbatranirea si bolile cronice pot antrena modificari ce par a fi simptome de depresie: scaderea motricitatii, postura defectoasa , apatie , izolare , somnolenta, malnutritie, lipsa de energie, etc.. Unele simptome somatice pot fin revelatoare nu numai pt o boala ci si pt o depresie. Semnul cel mai revelator al depresie la varstnici este ipohondria. Varstnicul depresiv se consulta nedical de patru ori mai des decat in mod obisnuit si in general pt acuze somatice vagi cum ar fi: gaze , arsuri in epigastru, dureri lombare. Ipohondria permite varstnicului sa isi ustifice dependenta si sa se adapteze unei boli reale. In plus depresia la varstnici se poate prezenta sub forma de reactii caracterizate de refuzul oricarei comunicari , refuzul de a manca si de a bea insotite de proteste violente si tentative de a muri prin infometare . Pe fondul acestor reactii se pot observa simptome ca: insomnie iritabilitate , apatie sau negarea existentei unei probleme . Lipsa sentimentului de bucurie cu predominarea tristetii, inhibitia sau dezinhibitia proceselor psihice si motorii, senzatie de disconfort fizic si psihic, dificultati decizionale, pierderea interesului catre îndeletnicirile si lucrurile anterior placute, deprecierea propriei persoane, senzatie de oboseala si surmenaj inexplicabile, insomnie, pierderea apetitului, senzatie de durere, apasare, disconfort, scaderea libidoului si placerii sexuale, sentiment de disperare, diminuarea capacitatilor intelectuale, prezenta ideilor autolitice. Cauze : Factorii psihogeni stresanti, surmenajul fizic si psihic, predispozitie ereditara, boli somatice, afectiuni cerebrale organice, boli psihice (schizofrenia).

Factorii de risc - genul (mai frecvent se întâlneste la femei), vârsta (mai frecvent etape critice), predispozitia ereditara. Unele simptome simuleaza depresia si afecteaza psihicul varstnicului chiar si atunci cand acestea nu prezinta simptom depresiv. Unele boli favorizeaza aparitia depresiei, ele provoaca durere , handicap, accentuarea dependentei. Unele medicamente(antihipertensive , analgezice , psihotrope, hipoglicemiante, cardiotonice, diuretice) pot prvoca simptome depresive prin efectele lor secundare Masuri generale - supraveghere de catre membrii familiei, instructaje despre efectele nedorite. Regim - activitate nelimitata. Dieta - în lipsa altor maladii de context nu se fac restrictii dietetice. Educatia pacientului Informarea pacientului despre: - caracterul bolii; necesitatea utilizarii antidepresivelor dupa o anumita schema; masurile de combatere a efectelor nedorite si a complicatiilor. Complicatii posibile - retcntie de urina, constipatie, dermatite, hipotensiune, tentative de suicid. Prognosticul si evolutia - pentru depresiile usoare si moderate - favorabil. Sunt posibile recidive. Depresiile nevrotice au evolutie cronica. Tratamentul de sustinere în depresiile severe va dura pâna la l an. Risc de suicidere. Stari patologice asociate - anxietate. Raptus melancolic cu risc suicidar. Nursa trebuie sa echilibreze psihic pacientul, trebuie sa ii creeze un mediu placut, ambiant, sa i se satifaca toate nevoile pacientului pt ai asigura o stare confortabila si ai dimunua starea de depresie. In caz de anxietate, iritabilitate, insomnie , izolare sociala – nursa trebuie sa echilibreze psihic pacientul sa il faca sa comunice atat cu ea cat si cu ceilalti pacienti din salon , asistenta medicala trebuie sa incurajeze pacientul sa isi exprime emotiile , sentimentele, trebuie sa invete pacientul metode de relaxare, trebuie sa asculte si sa inteleaga nevoile pacientului. Asistenta trebuie sa ajute bolnavul sa se integreze, se stabileste impreuna cu pacientul un program de activitati fizice sau intelectuale in functoe de gusturi si capacitate . Se incearca sa se creeze un mediu de siguranta. Pacientului i se vor explica toate tehnicile si medicale ce i se vor efectua si mecesitatea acestora. Pacientul va fi indrumat asupra unei posturi corecte. Factori legati de vârsta Geriatrici - la vârstnici depresiile devin de caracter trc-nant, sunt posibile tentative de suicid.

Bibliografia : Nursing caiet de lucrari practice – Autori : Luminita Beldean, Carmen Natea, Liliana Coldea , Cosmina Deaconu

Internet

CORINA POP AMG AN III, GR. IV

Incontinenta de urina Incontinenta de urina se caracterizeaza prin pierdere involuntara, intermitenta sau continua de urina. Probleme nursing Pierdere involuntara de urina

Obiective nursing Pacientul sa-si recapete controlul sfincterelor

Interventii nursing - sa asigure un aport lichidian adecvat; - se informeaza pacientul asupra necesitatii unui orar fix al eliminarilor; - se invata pacientul pozitia care favorizeaza golirea completa a vezicii urinare; - se invata pacientul exercitii de intarire a musculaturii perineale (contractii ale muschilor anteriori ai planseului pelvin pentru a opri mictiunea); - prin masajul vezicii urinare sau prin pozitia asezat si si aplecat inainte se contribuie la declanasarea mictiunii si la eliminarea urinii ramase; - se fac exercitii de oprire a jetului urinar in timpul mictiunii si reluarea eliminarii de mai multe ori; cresterea capacitatii vezicii urinare prin asteptare ,timp de aproximativ 5 minute,de la senzatia de mictiune pana la momentul eliminarii.

Anexiate

Pacienta trebuie sa fie echilibrata psihic

-se respecta intimitatea pacientei; -se comunica cu pacienta pentru ca acesta sa-si exprime ceea ce simte in legatura cu aceasta

Leziuni mucoasei orificiului ureteral

Pacienta sa prezinte mucoase integre si curate

problema; -se manifesta simpatie si rabdare fata de pacienta; -se administreaza medicatia prescrisa de medic -se schimba lenjeria de corp dupa fiecare eliminare; -se asigura o igiena locala riguroasa dupa fiecare eliminare; -se instaleaza sonda vezicala la indicatia medicului.

Related Documents

Depresia
August 2019 9
Depresia
June 2020 4
Depresia
May 2020 2
Depresia
November 2019 5
Depresia Si Ritmurile
June 2020 6