C.s.m. - Romania -principalele Categorii De Cereri

PRINCIPALELE CATEGORII DE CERERI/PETIŢII CARE INTRĂ ÎN ATRIBUŢIILE DE VERIFICARE ŞI SOLUŢIONARE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII Cadrul juridic în materia sesizărilor vizând activitatea de judecată Potrivit dispoziţiilor art. 97 din Legea nr. 303/2004 privind statutul

judecătorilor şi procurorilor, republicată, revine în competenţa exclusivă a Consiliului Superior al Magistraturii analizarea şi soluţionarea sesizărilor în legătură cu: - activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, - încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii; - săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare. În consecinţă, dacă petiţii având obiectul de mai sus sunt adresate Ministerului Justiţiei, ele vor fi remise Consiliului Superior al Magistraturii. Art. 99 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor prevede faptele ce constituie abateri disciplinare şi, ca atare, pot face obiectul sesizării Consiliului Superior al Magistraturii: - încălcarea prevederilor legale referitoare la declaraţiile de avere, declaraţiile de interese, incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii; - intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toţi cetăţenii, precum şi imixtiunea în activitatea altui judecător sau procuror; - desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu; - nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter; - nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor; - refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de părţile din proces; - refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu; - exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, dacă fapta nu constituie infracţiune; - efectuarea cu întârziere a lucrărilor, din motive imputabile;

1

- absenţele nemotivate de la serviciu, în mod repetat; - atitudinea nedemnă în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, avocaţi, experţi, martori sau justiţiabili; - neîndeplinirea obligaţiei privind transferarea normei de bază la instanţa sau parchetul la care funcţionează; - nerespectarea dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor; - participarea directă sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiţii pentru care nu este asigurată transparenţa fondurilor în condiţiile legii. În situaţia în care sesizările se referă la nelegalitatea ori netemeinicia unei hotărâri judecătoreşti, modificarea ori desfiinţarea acesteia poate fi obţinută numai prin exercitarea căilor de atac reglementate de lege, conform dispoziţiilor art. 129 din Constituţia României şi art. 17 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu respectarea principiului separaţiei puterilor în stat. Ministerul Justiţiei nu este în măsură să dispună reformarea ori retractarea unei hotărâri judecătoreşti ori să ceară instanţelor judecătoreşti să se pronunţe în acest sens, iniţiativa revenind părţilor şi organelor judiciare determinate de lege. Cât priveşte cauzele aflate în curs de soluţionare, pe rolul unei instanţe de judecată, atât Constituţia cât şi Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor consacră principiul independenţei judecătorului şi supunerii lui numai în faţa legii, ceea ce înseamnă că este oprită imixtiunea în activitatea de judecată oricărei persoane, organizaţii ori instituţii străine de cauza dedusă judecăţii, deci inclusiv a Ministerului Justiţiei. Conform art. 10 alin 2 din Legea nr. 303/2004, personalului de specialitate juridică din cadrul Ministerului Justiţiei, ca de altfel şi judecătorilor şi procurorilor, îi este interzis să dea consultaţii scrise sau verbale în probleme litigioase şi nu poate îndeplini orice altă activitate care, potrivit legii, se realizează de avocat. Pentru consultaţii juridice este deci necesar a vă adresa unui avocat.

Mircea Halaciuga, Esq. http://halaciuga.webs.com/ 0040.724. 581078

2