Crizele Financiar Bancare.docx

CRIZELE FINANCIAR BANCARE – CAUZE, CONSECINŢE ŞI MĂSURI DE COMBATERE

Criza economică este o perioadă de declin economic, ea poate avea mai multe cauze, astfel ea apare în perioada crizei lumii capitaliste datorate supraproducției, care între anii 1929-1933, caracterizată printr-o scădere dramatică a activității economice mondiale. Dar aceste crize au apărut și în țările socialiste, cauza principală este probabil polarizarea la un grup restrâns a celor care posedă bani, restul populației mai ales a celor din lumea treia fiind sărace, reducându-se astfel piața de desfacere a produselor. Fazele crizei economice se manifestă printr-o perioadă de stagnare, de recesiune însoțită de inflație, cauzate de o conjunctură complexă. Termenul criză economică poate fi aplicat unei game largi de situații în care unele produse financiare își pierd brusc o parte semnificativă din valoarea nominală. în secolele XIX și XX, multe crize economice au fost asociate cu "fuga la bancă". De asemenea, multe perioade de recesiune au coincis cu aceste panici. Alte situații care sunt în mod normal numite crize economice includ prăbușiri la bursa și spargerea unor bule economice, crize în cadrul pieței de schimb valutar. Rezultatul crizelor economice este o pierdere de bani (bogăție pe hârtie), dar nu neapărat și în schimbări ale economiei reale. În viziunea Băncii Naționale a Republicii Moldova, criza economică reprezintă punctul de cotitură dintre recesiune și expansiune economică în cadrul unui ciclu economic și care semnifică reluarea creșterii economice, de obicei ca urmare a politicilor de expansiune, adică de reducere a ratei dobânzii și de ridicare a restricțiilor din calea creditării, ceea ce favorizează procesul investițional și/sau ca urmare a îmbunătățirii climatului economic internațional. Multi economiști au produs teorii despre cum se dezvoltă crizele economice și cum ar putea fi prevenite. Nu există un consens, dar crizele economice continuă să apară din când în când.

Tipuri de criză economică Criza bancară Fenomenul prin care mai mulți clienți se hotărăsc brusc să retragă toți (sau aproape toți) banii dintr-un cont se numește "fuga la bancă". Ținând cont că o bancă împrumută majoritatea numerarul pe care îl primește din depozite, este foarte dificil să se găsească fonduri pentru a plăti înapoi pe loc toți clienții, dacă aceștia se hotărăsc să-și retragă banii în același timp. O astfel de fugă poate lăsa banca insolventă, ceea ce duce la pierderea depozitelor clienților. Când fugile la bancă se înmulțesc, avem de-a face cu o "criză bancară sistematică" sau o "panică bancară". Exemple de "fugă la bancă" includ Marea depresiune sau fuga de la Northern Rock în 2007. Crizele bancare apar, în general, după perioade de împrumuturi riscante care rezultă în incapacitate de plată a împrumuturilor. Bule speculative și prăbușiri O bulă speculativă există în condițiile în care un instrument financiar este evaluat la suprapreț de-a lungul unei perioade îndelungate. Prezența clienților care cumpără un produs financiar cu speranță că îl vor putea re-vinde mai târziu pentru o sumă mai mare este un alt factor care contribuie frecvent la crearea de bule financiare. Dacă apare o bulă economică pe piața, atunci există riscul de "prăbușire" a valorii instrumentului financiar respectiv: clienții vor continua să cumpere atâta timp cât consideră că există și alți cumpărători pe piață, astfel încât când mulți decid să vândă prețul va cădea. Din păcate, este dificil de ghicit când prețul unui produs financiar reprezintă corect valoarea fundamentală a acestuia, astfel încât bulele economice sunt foarte greu de detectat. Unii economiști insistă că bulele economice nu apar niciodată (sau aproape niciodată). Exemple cunoscute de crize economice și prăbușiri la bursă includ mania lalelelor olandeze, Criza de pe Wall Street din 1929, criza imobiliară din Japonia din anii 1980, bula dot-com (bula internetului) din 2000–2001, și mai nou criza imobiliară din Statele Unite ale Americii(care însă dă semne de revenire). n anii 2000 a început o bulă imobiliară prin care prețul caselor a crescut semnificativ.

Criza economică internațională O "criză valutară" apare atunci când o țară care menține o rată de schimb fixă este brusc forțată să își devalorizeze valuta din cauza unui atac speculativ. Neplata datoriilor suverane (prăbușirea) apare în momentul în care o țară nu mai poate să își plătească datoriile. Deși devalorizarea și prăbușirea pot fi decizii voluntare luate de Guvern, acestea sunt adeseori percepute ca rezultatul involuntar al unor schimbări în cadrul investitorilor care duc la oprirea bruscă a capitalului care intră în țară sau creșterea bruscă a capitalului care iese din țară. Mai multe valute care au făcut parte din Mecanismul de Schimb Valutar European au trecut prin criza din 1992-1993 și, drept urmare, s-au devalorizat sau au fost retrase din mecanismul comun. Criza financiară din Rusia din 1998 a dus la devalorizarea rublei și la prăbușirea titlurilor de stat rusești. Criza economică în lume Creșterea negativă a produsului pe cap de locuitor de-a lungul a mai mult de jumătate de an se numește "recesiune". O recesiune îndelungată sau severă se numește "depresiune". O durată mai lungă de timp în care creșterea economică este mică dar nu neapărat negativă se numește stagnare economică. Unii economiști consideră că recesiunile au fost cauzate în mare parte de crizele economice. Un exemplu important este Marea depresiune, care a fost precedată în multe țări de „fugi la bancă” și prăbușiri ale burselor de valori. Criza împrumuturilor imobiliare și spargerea altor bule imobiliare de peste tot din lume a dus la recesiune în SUA și în multe alte țări dezvoltate între 2008-2009.

CRIZA ECONOMICĂ MONDIALĂ – CAUZE ŞI EFECTE

Declansarea crizei financiare poate fi fixata oficial in 2007, cand American Home Mortgage a dat faliment din cauza prabusirii pietei imobiliare din SUA,prabusire cauzata in special de scaderea de catre FED a ratelor dobanzilor de la 6,5% la 1% intr-o perioada de doar 3 ani. Practic era o invitatie spre creditare si supraconsum inclusiv pentru persoanele cu riscuri mari de creditare, care in mod normal sau nu aveau nevoie de credite sau ar fi fost respinse de normele mai aspre din trecut privind creditarea. Astfel,valoarea reala a caselor a fost artificial umflata din cauza revanzarilor efectuate pe un fond speculativ,pacalite fiind in special bancile,care preluau ipotecile cu grad mare de risc(subprime). Acesta a fost inceputul sfarsitului constructiilor noi. Si al bancii Lehman Brothers. Criza imobiliara s-a extins rapid si asupra cardurilor de credit, datoriilor creditelor auto si ulterior in industrie. Faptul ca in acelasi an cu actuala criza, s-a inregistrat si cea mai mare frauda de pe piata de capital, produsa de Bernard Madoff, fost presedinte al bursei NASDAQ - a doua piata de capital ca marime din New York, dupa New York Stock Exchange, in varsta de 70 ani, fondatorul si pricipalul actionar al Bernard Madoff Investment Securities,va conduce clar catre o frica a investitorilor de plasare a banilor in aceste instrumente financiare. Nici Romania nu a fost ocolita de acest flagel al creditarii haotice. ”Credit doar cu buletinul” v-a deveni o istorie in manualul de functionare a bancilor. Criza economica pe care Romania a inceput sa o traverseze este cu precadere o criza interna, determinata de o cresterea economica nesanatoasa, de vreme ce se poate volatiliza intr-un singur trimestru. Si asta pentru ca am avut in acesti ani o crestere bazata pe consum, finantat pe datorie. Cauza principala este consumul excesiv pe datorie. Criza financiara internationala a fost doar declansatorul crizei economice interne, pentru ca a afectat sursele de finantare. Ca urmare a micsorarii volumului de creditari si stoparii investitiilor straine, piata constructiilor a scazut drastic in 2009 datorita inaspririi creditarii. Scaderea cu 3% a lucrarilor in ultimele luni ale anului 2008 pot fi puse insa si pe seama conditiilor meteo ( perioada de iarna ).Singura speranta ar putea veni dinspre proiectele de infrastructura sustinute de noul guvern,in ipoteza fericita ca se vor putea accesa fonduri europene intr-un interval scurt. Un vechi proverb englezesc spune ca "desperate times call for desperate measures", nimic mai actual ,dar nu trebuie aplicat add literam deoarece o lipsa acuta a creditarii duce inevitabil la

o scadere pronuntata a puterii de cumparare ,fapt care pe termen lung,in lipsa unei cereri ,a scaderii preturilor si a unei economii slabite poate duce spre deflatie. BNR ar trebui sa relaxeze in acest sens, normele de creditare prin separarea creditelor ipotecare de cele de consum si a celor garantate ipotecar de cele negarantate, astfel incat riscul creditului sa nu mai afecteze buna functionare a bancilor. De asemenea, lipsa de lichiditati a dus in ultimele luni ale anului 2008 la intarzieri de plata in special in sectorul constructiilor,a distributiei bunurilor de larg consum si sectorului IT, fapt care duce inevitabil la aparitia si cresterea firmelor aflate in insolvabilitate. Conform O.N.R.C , numarul societatilor intrate in insolventa comparativ cu anul 2007, s-a dublat, ponderea fiind din randul societatilor ce au ca obiect principal de activitate comertul, industria prelucratoare si constructiile. Exista, asadar, sectoare ale industriei, comertului si serviciilor care, sub influenta conjuncturii din piata unica europeana, se resimt in mod dur si concret. Este si firesc sa fie asa, dat fiind ca exporturile românesti catre Uniunea Europeana reprezinta 70% din totalul exporturilor, iar importurile din statele membre UE se ridica pâna la 68,4%. Efecte asupra economiei româneşti  volatilitatea mai pronunţată a cursului de schimb, în condiţiile reducerii semnificative a apetitului pentru risc al investitorilor pe pieţele emergente  creşterea în continuare a costurilor finanţării externe şi reducerea volumului acesteia, afectând mai ales creditul în valută şi creditul acordat populaţiei  diminuarea volumului intrărilor autonome de capital şi eventuale repatrieri anticipate ale capitalurilor străine fructificate în economia românească  scăderea cererii pentru exporturile româneşti prin reducerea perspectivelor de creştere economică în ţările membre UE, dar şi temperarea dinamicii importurilor (mai ales a celor asociate consumului privat) ca urmare a atenuării cererii interne.  un atac speculativ asupra ratei de schimb  o panica financiara (panica bancara, propagata international prin intermediul filialelor).

Romania va iesi din criza la sfarsitul lui 2010, la un an dupa SUA si Europa Occidentala, potrivit estimarilor Coface Romania. "In general, crizele in istorie au durat cam doi ani. Daca in SUA a inceput criza in trimestrul patru din 2007, in ultimul trimestru al acestui an ies din criza. In Romania, criza a debutat in septembrie-octombrie 2008 si, ca urmare, va iesi din criza in trimestrul patru 2010", a declarat, intr-o conferinta de presa, directorul general al Coface pentru Romania, Bulgaria si Slovacia, Cristian Ionescu, citat de Mediafax. Potrivit Coface, economia Romaniei se va redresa cand se vor relua proiectele imobiliare si cand investitorii straini vor avea din nou incredere in afacerile locale. De asemenea, agentia estimeaza ca rata somajului va continua sa creasca pentru cel putin inca sase luni dupa incheierea crizei, determinand cresterea datoriilor la banci si o scadere a consumului.

BIBLIOGRAFIE

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Criz%C4%83_economic%C4%83 2. file:///C:/Users/Irina/Downloads/128887830-Criza-Economica-Mondiala-Cauze-SiEfect1-pdf.pdf