Compendiu De Specialitati Medico-chirurgicale. Teste Grila.pdf

Dr. Carina Gabriela Ureche, Dr. Cltilin Toma, Dr. Adela Birzu, Dr. Anca Bradu

Compendiu_d. SPECIALITATI MEDICO-CHIRURGICALE - Teste grili pentru rezidenfiat Coordonatori: Victor Stoica, Viorel Scripcariu

ffirE Elht Editura Medical5 Bucuresti, 2016

Cuprins

cuvANr iNlwrp

5

I.

9

PNEUMOLOGIE BRoNHopNEUMopATTA oBSTRUcrrvA cnoNrcA PNEUMONIILE ASTMUL BRON$IC CANCERELE BRONHOPULMONARE TUBERCULOZA .......... TROMBEMBOLISMUL PULMONAR ...............

TI. CARDIOLOGIE

IP,tat,*.ly***l+"il;;;r;: TNSUFTcTENTA

: :::: ::: ::

9 15

l8 2t 27 31

:::: :::

: :::: ::::::

35

::::

cARDTRcA ........ CARDIOMIOPATIILE ARITMIILE vALVULoeATTTLE. ENDocARDTTA INFEClIoesA. rERICARDITA ...........

III.

GASTROENTEROLOGIE-HEPATOLOGIE REFLUXUL GASTROESOFAGIAN

BoALA urcpnoasA

BOLILE INFLAMATORII INTESTINALE cIRozA HBparrcA

::::::

35

:::::

46 52

60 65

t3 81 81

83

86 92

IV. DIABET ZAHARAT

101

v. HEMATOLOGIE-ONCOLOGIE

109 109

ANEMIILE LEUCEMTA LEUCEMTA LEUCEMTA

ecurA LrMFoBLAsrrcA GAL) urBr.oroA cnomcA GMC) LIMFocrrAnA cnoNrcA 6r-c;

LTMFOMUL HODGKTN (LH) .......... LIMFOAMELE NON-HODGKTN (LNH)

vr. ENDOCRINOLOGIE

t4 l7 t9 2l 24 28 31

TIREOTOXICOZA HIPOTIROIDISMUL CANCERUL TIROIDIAN

31

YII. BOLI INFECTIOASE HEPATITELE VIRALE ACUTE

141

INFECTIA CU VIRUSUL IMUNODEFICIENTEI UMANE SEPSISUL $I $OCUL SEPTIC

34

5l

t4t 143

t45

Compendiu de specialitdli medico-chirurgicale. Teste grild pentru rezidensiar

VIII.

NEFROLOGIE

BoALA cRoNraX nE RrNffi;':.

""""'""'

GLOMERULOPATII Y^-

--,

147

t4: 158

16i 172

IX. PEDIATRIE......... CONVULSIILE LA COPIL INFECTIILE DE CAI AERIENE SUPERIOARE LA COPIL MALNUTRTTIA gr ALTMENTATTA. BOLILE CARENTrALE.......... TNFECTTTLE PERTNATALE .................

X. NEUROLOGIE

XI. REUMATOLOGIE POLIARTRITA REUMATOIDA spoNDrLrTA ANCHTLOZANTA $r SPONDrLOARTRrTELE........... ARTRITA PSORIAZICA ............... LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC

XII. CHIRURGIE

GENERALA APENDICITA ACUTA LITIAZA CAILOR BILIARE PANCREATITA ACUTA.... PERITONITELE ........... OCLUZIILE INTESTINALE ............. HEMORAGIILE DIGESTIVE CANCERUL COLORECTAL ............ CANCERUL GASTRIC

TRAUMATISMELE TORACICE $I ABDOMINALE

XIII.

UROLOGIE

XIV. ORTOPEDIE XV. OBSTETRICA-GINECOLOGIE CONSULTATIA PRENATALA. SFATUL GENETIC. DIAGNOSTICUL DE SARCINA ......... CANCERUL DE COL UTERIN $I TUMORILE BENIGNE INFECTIILE GENITALE RASPUNSURI

177 177 182

187

194 199 209 209 213 217 219 223 223 224 229 232 236 239 244 247 249 253 259 263 269 269 273

276 279

PNEUMOLOGIE

BRONHOPNEUMOPATIA OBSTRUCTIVA CRONICA COMPLEMENT SIMPLU l. Din complexul de boli cronice cu substrat inflamator asemdnitor BPOC NU face parte: (2) A. Ateroscletoza B. Diabetul zaharut tip II C. Hepatita viral[ A

D.

Osteoporoza

E. Miopatia cronicd 2- Cel mai important factor de risc pentru BPOC este: (2) A. Astmul bronEic

B. Fneumonia C. Alcoolul D. Fumatul E. Poluarea

3. Cresc riscul de aparilie a BPOC, CU EXCEPIIA: (a)

A.

Statusul socio-economic scdzrtt

B. Hiporeactivitatea brongicd la methacolind C. Polimorfismele genice D. Deficitul genetic de alfa-1-antitripsind E. Poluan{ii atmosferici

4. Sunt consecinfe ale BPOC, CU EXCEPIIA:

(5)

B. Disfuncfia ventilatorie mixti C. lnsuficienfa respiratorie acutd D. Insuficienla respiratorie cronicl E. Insuficienla cardiacl 5. Sunt modific[ri de structuri pulmonarS din BPOC, CU EXCEPJIA: A. Hiperplazia celulelor caliciforme B. Metaplazia malpighiand C. Hiperplazia qi hipertrofia glandelor submucoase

(5)

10

Compendiu de specialitdtri medico-chirurgicale. Teste grild pentru rezidenliat

D. Hipertrofia moderatd a musculaturii netede bronsice E. Hipertrofia inelelor cartilaginoase traheobronqice 6. Urmltoarele afirma{ii referitoare la emfizemul panlobular sunt adevdrate, CU EXCEp1IA: (6) A. Afecteazd global intreaga arie acinard, B. Este tipul cu prevalenfa maximd intAlnit in BpOC C. Prezintd dilata[ii buloase, ample D. Intereseazd lobii inferiori E. Este rezultatul deficitului genetic de alfa-l-antitripsind

7. NU caracterizeazl sindromul de apnee in somn: (9) A. Sforaitul nocturn B. Tulburdrile de concentrare C. Somnolenla continu5 D. Senzalia de somn neodihnitor E. Tulburlrile de memorie 8. NU este o modificare inspiratorie observat[ la un pacient cu BpOC: (10)

A. Utilizarea musculaturii B. Semnul Hoover C. Tirajul

abdominale

costal

D. Depresia spaliilor supraclaviculare E. Utilizarea musculaturii gAtului 9. Sunt semne clinice prezente in BpOC, CU EXCEpJIA:

A.

Cianoza B. Respiralia cu buzele pensate C. Toracele ,,in butoi" D. Hiposonoritatea pulmonar[ E. Murmurul vezicular diminuat

(9-10)

10. Diagnosticul pozitiv de BPOC este confirmat de: (10) A. Asocierea clinici de tuse, expectoralie qi dispnee cronicl B. Istoricul de tabagism de minim 20 pachetelai c. Expunerea profesionali la noxe resplratorii de minim 15 ani D. Raportul VEMS/CVS >0,7 E. Spirometrie, efectuatd, la 15 minute dupS administrarea a 4 pufuri de Ventolin COMPLEMENT M(TLTIPLU 11. Sindromul obstructiv brongic din BpOC este: (1) A. Definit prin afectarea inflamatorie difuzd a'bronhiilor medii gi mici B. Definit prin afectarea inflamatorie focald a bronhiilor mari C. Minim reversibil D. Reversibil spontan E. Reversibil prin terapie

12. Bronqita cronicd este caract erizatd prin: (2) A. Hipersecrelie cronicd sau recurentl B. Tuse si expectoralie cel pufin 3 luni pe an,

2

ani consecutiv

Pneumologie

11

C. Destruclie septal[ alveolard D. Mdrire anormald qi persistentd a teritoriilor aeriene distale bronhiolelor terminale E. Absenla sindromului obstructiv la unii bronEitici cronici 13. Emfizemul pulmonar rezultat prin deficitul de alfa-1-antitripsin6: (4) A. Este consecutiv disrupliilor de pereli alveolari B. Este de tip panacinar C. Apare la persoane peste 40 de ani D. Apare cu prec[dere la nefumltori E. Este foarte sever, determindnd o scddere foarte acceleratd a VEMS 14. Referitor la emfizemul centrolobular sunt ADEVARATE urmdtoarele afirmalii: (6) A. Este esen{ialmente legat de tabagism B. Este caracterizat prin aparilia bulelor centroacinare mici C. Nu afecteazd, bronhiolele respiratorii Ei canalele alveolare D. Prezintl alveole indemne la periferia acinului E. Este forma cea mai severl gi apare la persoanele tinere pAnE in 40 de ani 15. Sunt procese implicate

in

patogenia BPOC: (6-7) A. Scdderea activitilii enzimelor proteolitice B. Inhibarea alfa-l-antitripsinei gi a beta-1-anticolagenazei C. Producerea excesivi de peroxizi D. Activarea fibroblastelor Ei miofibroblastelor E. Creqterea sintezei de eozinofile

16. Tusea din BPOC este: (8)

A. B.

MatinalS Zilnicd, C. Nocturnd

D. Intermitentl E. Paroxistici 17. De regul6, sputa pacien{ilor cu BPOC NU este: (8) A. Albicioasd B. Aderentl C. Voluminoasl

D. Purulentd E. Hemoptoicd

18. Referitor la dispneea din BPOC, sunt ADEVAnafB urmdtoarele afirma{ii: (8) A. Se caractefizeazd printr-o senzafie de efort respirator crescut sau disproporlionat B. Se asociazl cu disfuncfia ventilatorie restrictivd C. tste inilial de efort qi progreseazd lent spre dispnee de repaus D. In evolulie, :utilizeazd musculatura accesorie precoce E. Este cuantificatd prin scorurile CAT, mMRC gi Borg 19. Sunt semne de severitate A. Flapping tremorul

B. Bradipneea

in BPOC:

(10)

t2

Compendiu de specialitdyi medico-chirurgicale. Teste grild pentru rezidenliat

C. Bradicardia

D. Oboseala musculard E. Somnolenla 20. Sunt explordri funclionale respiratorii trtllizate pentru diagnosticul BPOC:

A. B.

(11)

Spirometria Pletismografia corporald

C. Factorul de transfer al monoxidului de

D. Gazele

carbon

sanguine

E. Radiografia toracicd 21. Referitor la exploririle funclionale respiratorii sunt FALSE urmltoarele afirmatii: (11-12) A. Spirometria la un pacient cu BPOC arati un indice Tiffneau <0,7 B. In BPOC disfunclia ventilatorie obstructivl este reversibilS dupi administrarea unui beta2-mimetic

in disfunc{ia obstructiv[ de ,,cdi mici" sunt afectate debitele instantanee MEF25-75, MEF50 9i VEMS D. Pletismografia corporald misoari volumul rezid:ual qi capacitatea pulmonard totald E. In emfizem TLco qi constanta de transfer Kco sunt crescute C.

22. Urmdtoarele afirmalii referitoare la explorarea gazelor sanguine la pacienfii cu BpOC sunt ADEVARATE: (t2) A. Hipoxemia arterial6 de repaus indicd prezenla insuficienlei respiratorii cronice B. IRC este inifial hipercapnic[ C. Gazometria poate evidenlia acidozd, respiratorie compensati D. Corectarea hipoxiei se face ct OZ cu debit sub 4 l/min E. Administrarea de 02 cu debit crescut poate duce la hipoventilalie qi acumularea de CO2 23. Imaginile radiografice sugestive pentru diagnosticul de BPOC sunt urmdtoarele: (12) A. Diafragme jos situate gi aplatizate B. Desen pulmonar accentuat C. Condensare pulmonard lobari D. Parenchim pulmonar cu aspect ,,murdar" E. Spaliu retrosternal crescut 24. NU sunt investigalii de rutini ?n formele u$oare de BPOC: (12)

A. Pneumotahograma B. Radiografia toracicl C. Electrocardiograma

D. Gazometria arteriald E. Determinarea alfa-1-antitripsinei

serice

25. Pacienlii cu suspiciune de astm bronqic pot

A. Polisomnografie B. Cateterism cardiac

C. Testare cu histamind D. Monitorizare PEF E. Ecocardiografie

fi

evalua{i prin: (13)

13

Pneumologie

26. Referitor la prognosticul BPOC sunt ADEVAneff urmltoarele afirmalii: (13) A. Supravieluirea la 5 ani este de 90%o la pacienlii cu VEMS <50o/o B. Supravieluirea la 5 ani este de 75Yo la pacienlii peste 60 de ani C. Supravieluirea la 10 ani este de 30oh la pacienfii cu VEMS >50% D. Mortalitatea la 1 an este de 30Yo la pacienlii cu VEMS <750 ml E. Mortalitatea la 10 ani este de 95%o la pacienfii cu VEMS <750 ml 27. NU sunt criterii pentru stadiul 1 de BPOC: (14) A. VEMS/CYF 80Yo C. VEMS 50-80% D. VEMS 30.50% E. VEMS <30yo

28. Un pacient cu BPOC se incadreazd A. CAT >10 B. MMRC >2 C. VEMS 50-80% D. 2 exacerbiri pe an

in grupul de risc B daci prezintd: (14)

E. Simptome reduse

29. Un pacient cu VEMS A. Stadiul 2 B. Stadiul 3 C. Stadiul 4 D. Grupul C E. Grupul D

4oa/o,

4

exacerbdri pe an qi CAT

4 va fr incadrat in:

(14)

30. Fibrobronhoscopia are urmltoarele indicafii: (15)

A. Hemoptizia B. Asimetria hilurilor

pulmonare

C. Pneumoniile repetitive

D. Poliglobulia

E. VArsta sub 40 31.

ani

in caz de hipertensiune arterial6 pulmonari semnificativ[ se suspicioneazil: (15) A. Sindromul de apnee in somn B. Astmul brongic

C. Emfizemul pulmonar

D. Trombembolismul pulmonar E. Tuberculoza pulmonard 32. Sunt metode de profilaxie secundarl in BPOC: (15-16)

A. Antibioterapia B. Vaccinarea antigripald C. Sevrajul fumatului D. Combaterea tabagismului E. Expunerea profesionall

XII

.

CHIRURGIE GENERALA

APENDICITA ACUTA COMPLEMENT SIMPLU 1. Pacientul cu apendiciti acuti se va prezenta at a,,rze de: (16g) A. Durere periombilical5 continud, insotit5 frecvent de diaree la adult B. Durere colicativi in fosa iliaci dreapti, amelioratd de tuse C' Durere epigastric[ instalati insidios, fdri posibilitatea unei pozilii antalgice D. Durere continui periombilicald exacerbatd de tuse sau mers E. Durere cu debut inilial in fosa iliacd dreaptd qi vdrsdturi

2. Tratamentul apendicitei poate presupune: (l7}-l7l) A. Intervenfie imediatd in cazul plastronului apendicular B. Antibioterapia este contraindicatr in blocul apendicular C' Ligatura mezoului apendicular carc urmeazd, iimpului de seclionare a apendicelui D. Evolulia spre abcedare indicd drenajul in blocul apendicular E' Se preferi abordul clasic datoritl ratei mai mici a infecliilor de plagi qi recuper[rii rapide postoperatorii fald de cel laparoscopic

mai

COMPLEMENT MULTIPLTJ

3. care din urmdtoarele este ADEVARATA cu privire la apendicitd: (167) A. Este cea mai comuni urgenli chirurgicari abdominald B' Teoria vasculard incrimineazd rolul Coprolililor in patogenia apendicitei C' Teoria enterogeni incrimineazd, staza la nivel up.rdi.rrlir prin obstrltarea cavitdlii inchise a lui Dieulafoy D. streptococcus viridans face parte din agenfii patogeni incriminafi E' Escherichia col.i qi bacili din genuril e Bicterio-ides qi Pseudomonas sunt cei mai frecventi agenli patogeni

{' La examenul clinic al unui pacient cu apendicitd

acutd se poate identifica: (16g) A. Manevra Rowsing, inceputr din fosa iliaci dreapt[, este pozitivd B' Punctul Mac Burney din zona ftitnghiulard durlroasd deicrisd de Iacobovici este qi el ourelos C' Rotalia externd a coapsei ;i ridicarea de cdtre medic a membrului inferior drept al pacientului sunt dureroase

224

compendiu de specialitdli medico-chirurgicale. Teste grild pentru reziden{ia:

D. Sensibilitatea cttanatd in fosa iliac[ dreapti qi hemiabdomenul drept se intensificd instalarea peritonitei (semnul Lanz) E. Durerea, hiperestezia cutanati qi apdrarea musculard apar ca triad,a lui Dieulafoy

la

5. Diagnosticul apendicitei presupune qi: (168-169) A. Leucocitozd in jur de 10 000/mm3 cu neutrofilie B. Frison qi febrl frecvent peste 38oC C. Ecografia ce deceleazd mdrirea diametrului antero-posterior sub 7 mm D. Ecografia, cate poate exclude afecliuni ginecologice E. Sedimentul urinar cu cilindri hialini qi leucocitari

6. Un A. B. C. D. E.

scor Alvarado (utilizat in diagnosticarea apendicitelor) de 4 poate insemna: (109): Durere migratorie, febri, leucocitoz[ gi ap5rare muscular[ in fosa iliaci dreaptd Anorexie, durere migratorie ;i greluri O qansd medie de apendicit[ acutl Durere migratorie, leucocitozl ;i neutrofilie Febrd, apdrare musculard in fosa iliacd dreaptd qi vdrsituri

7.

Apendicita nu trebuie confundati cu: (169) A. Invaginalia intestinali B. Colecistita aattd C. Colica ureterali stdngd D. Torsiunea ovariand E. Adenita mezenterici

8.

Este ADEVAnaf referitor la apendicitd: (170) A. Exacerbarea bruscd a durerii, insolitd de ileus, febri de tip septic qi leucocitozd in jur de 10 000/mm3 inseamnd peritonitd B. Abcesele periapendiculare se produc mai ales in localiz[rile retrocecale C. O palpare ce relevd impdstare dureroasS, nedepresibilS, in fosa iliacd dreaptl este semn de plastron apendicular D. Peritonita poate apdrea dupi o perioadi de l-2 zile d,e la debut E. Blocul apendicular apare datoriti unei virulente crescute a germenilor la 24-72 de ore de la debutul crizei

LITIAZA CAITON BILIARE COMPLEMENT SIMPLU

9. Despre explordrile paraclinice ale veziculei biliare NU este adevlrat: (174-175) A. Explorarea esentiald este ecografia abdominalS B. Ecografia oferi informalii foarte precise legate qi de calea biliard principala C. Radiografia abdominali deceleazd doar calculii ce conlin carbonat de calciu D. Colangiografia se poate realiza gi prin papila duodenal[ qi prin punclie transparieto-hepaticd E. Ecografic calculii sunt hiperecogeni, cu un con de umbri posterior 10. NU sunt factori de risc pentru litiaza veziculara: (176) A. Sexul feminin B. Contraceptivele orale

Chirurgie generald

225

C. Bolile hematologice D. Diabetul E. Boala cronicd renald 11. Din diagnosticul colecistitei acute fac parte urmdtoarele elemente CU EXCEpJIA: (178) A. Durerile epigastrice capdtd un caracter permanent B. Sunt frecvente grefurile qi vdrslturile C. Creqterea transaminazelor la peste 1000 de unitd{i D. Leucocitozd in jurul a 18000:20000/mm3 E. Exacerbarea durerii in inspir profund 12. Postcolecistectomie pot apdrea: (180) A. Angiocolit[ recurentl cel mai frecvent datoritd litiazei CBP, fdri a se impune intervenlia chirurgicali B. Ocluzie intestinald datoratd, neoplasmului de colon ignorat inilial C. Stenoza iatrogeni a cd,ii biliare principale datorit[ unei tehnici corecte la o indicatie greqitd

D. Toate de mai sus E. Nici una de mai SUS 13. Ecografia in litiaza CBP NU se caracterizeazd prin: (1g3) A. Este cea mai frecvent $ilizatd explorare B. Oferd precizie in vizualizarea intregului canal coledoc C. Poate detecta prezen[a calculilor de peste 3-4 mm D. Poate identifica metastazele hepatice E. Poate determina diametrul qi dilatarea cdilor biliare intra- qi extrahepatice 14. Sindromul coledocian minor NU se caracterizeazd, prin: (lg2) A. Durere colicativl

B. SubfebrilitSli

C. Uneori constipalie alternAnd cu diaree D. Icter scleral E. Scldere ponderali j

15. Litiaza complexi NU poate fr catzatd de: (185) A. Stenoze oddiene postoperatorii B. Pancreatita cefalic6 C. Diverticuli Meckel D. Megacoledocul aton E. Chisturile biliare congenitale COMPLEMENT MULTIPLU 16. in legiturd cu anatomia cdilor biliare extrahepatice este ADEVARAT: (172) A. Au o mare constanld anatomici, ceea ce li face uqor de abordat chirurgical B. C-oledocul post-colecistectomie poate suferi o dilatalie considerati normall-parra i, 10 mm diametru C. Partea retroduodenald' a coledocului este cea afectati in icterul mecanic determinat de procesele tumorale cefalo-pancreatice D. Ductul pancreatic principal conflueazr intotdeauna cu coledocul E. Artera cisticl intrd, atdt in vascularizalia veziculei biliare, cAt qi in cea a coledocului