Colectia Dezastre Naturale - Uragane Si Tornade

CE ESTE UN URAGAN?

U Aceastii fotografie aratii unele dintre distrugerile provocate in ora1ul Galveston, Texas, de uraganul Alicia, in 1983. Douiizeci 1; unu de oameni ou fost uci~i, iar pagubele au ajuns la 2 miliarde.

n uragan este 0 furtuna foarte puternica, cu vinturi violente, sub forma de virtej, care sufla cu viteze de 120 km/h sau chiar mai mult. Uraganele, pe care meteorologii Ie numesc adeseori dc/oane fropicale, incep sa se dezvolte deasupra oceanelor calde. Ele strabat marile in direclio generalo 0 vintului cu viteze de oproximativ 20 km/h, oducind ploi torenliole ~i ridicind valuri urio~e. Cind ojung pe uscat, uroganele produc mori pierderi ~i distrugeri. Ele dorimo cose ~i dezradacineoza (opoci, iar valurile inalte ~i ploile torenliale provoaco adeseori inundalii de-a lungul coastelor. Pe parcursul evoluliei istoriei, uroganele ou fost cauzo multor dezastre. In zilele noastre, oomenii de ~tiinlo au involot foorte multe lucruri despre modul in care uragonele se formeazo, dor nu ovem inca posibilitoteo sa Ie oprim. LlNIA TARMULUI Virlejul unui uragan poale ajunge la un diamelru mai mare de 400 km ~i pol sii Ireacii multe zile inainle ca uraganul sa inceleze. 90% dinlre viclimele urogonelor opor olund dnd furtuno olinge penlru primo doto !ormul. Gnd se ojunge In centrul lurlunii, primele vlntu ri si ploi extrem de puternice slnt urmote de 0 perioodo de co lm, lii ndco deosup ro respectivei zone se 0110 ochiul urogonului. Apoi, vln lul si plooio lovesc din nou, dnd ceo lollo jum otole a vlrtejului trece deosupro . Gnd urogonul ojunge In zone moi reci, el nu moi este olime nlo t de oerul cold core se ridico si Incepe so piordo din pulere.

iN INTERIOURUL UNUI URAGAN Ond se formeazii un uragan, vaporii de apii sinl adunati din mare ~i se formeaza nori extrem de compacti. Atund dndopocoldo se evoporo si aerul se ridi co, ele Ince pso se Invirteasco Inlr-o spirolo vertical o. Tot mai mult aer cold si umed potrunde sub aerul corese ridico si tot moi mul t aer ojunge so se Invirteasco, 10rm1nd un uro gan. Vinlurile viol entese invirtesc in jurul unei zone co lme, lara nori, cu presiuni loartescozu te, num ito"ochi" 01uroganu lui.

sii se direcfio oducind ploi urogonele

iN INTERIOURUL UNUI URAGAN o.d se formeazii un uragan, vaporu de apii sinl adunafi din mare ,i se formeazii nori Ixlrem de compacfi. Atund dnd opo coldo se evoporo ji oerul se ridico, ele [ncep sO se invirteosco intr-o spirolii verticolo. Tot moi mull oer cold ji umed piitrunde sub oerul core se ridicii ji tot moi mult oel ajunge sO se invirteosco, formind un urogon.Vintulile violente se invirtesc in jurul unei zone col me, fOlo nOli, cu presiuni foorte scozute, numito "ochi" 01 urogonului.

NUMELE URAGANULUI

Uraganele primese nume pentru a fi identifieate ~i pentru a se evita

eonfuzia atunci cind apar mai multe furtuni in acela~i timp. Olgonizorio

Meteolologico Mondiolo olege numele, cOle incep de 10 litelo Ain liecole on,

folosindu-se olternotiv nume masculine ?i feminine. In 1998, de exemplu, numele

urogonelol din Atlantic au fost: Alex, Bonnie, Chorley, Oonielle, Eorl eleln oceosto

fotoglolie plin so telit, in inflolo/u, se vede uiogonul Flon, deosuplo Marii Coroibelor,

in onu11996. Vlnturile provocote de Fran au ojuns 10 viteze de 120 km, furtuno

provocind moorteo a 34 de persoone.

Aceasfii IOlogralie arafii clar ochiul de calm din mijlocul uraganului, cu nori albi, 9r01i riisucindu­ se in jurul siiu. in momenful de infensilafe maximii a lurfunii, aerul uscaf 1i mai rece de deasupra esle absorbit in ochiullurlunii, care miisoarii adeseori 30 km in diamefru.

J

UNDE ANUME iN

LUME APARELE?

URAGAN ELE DIN ATLANTIC in regiunea sud-estidi a Statelor Unite uraganele reprezinta fenamene obi~nuite. in septembrie 1998, uraganul Georges a provoeat mori inundoJii in insulele mai joose numite Florida Keys Moi mult de 150 de cose au fast camplet distruse de furtuno, core ucisese deja moi mult de 500 de oomeni in citevo insule din (oroibe.

raganele i~i au originea in zonele de la nordul ~i sudul Ecuatorului, marcate de tropice - Tropicul Racului la nordul Ecuatorului ~i Tropicul Capricornului la sud. Acestea sint zonele cele mai fierbinti de pe glob ~i apa oceanelor esle foarte CIlldo aieL Oceanele cu 0 temperaturo mai mare de 2JOC produc va pori CIllzi, din CIluza corora se formeaza un uragan. Gnd furtuni tropicale puternice apar in vestul Pacificului, ele slnt cunoscute sub numele de taifunuri, in timp ce in Oceanullndian ele se numesc cicloane.

U

TAIFUNURILE DIN PACIFIC Valurile inalte ~i furtunile (onstituie 0 tema (omuna pentru arti~tii japonezi, dintre (are multi au avut, probabil, experienta taifunurilor din Pacific. Ando Hiroshige (1797­ 1858), un cunooscut pietor )i creator de stompe joponez, a reolizot numeroose peisaje de uscot sou morine, printre core ~i oeeasta imagine 0 volurilor batute de vint.

Uraganele agita apele marii ~i pina 10 8 metri. Pe masura ee virtejul se de

4

~

~

IN LE?

, , .

.e de la 'cate de rdul I sud. Acesteo

IpO oceonelor 'oturl:i moi more Irase formeozl:i opor in vestul ataifunuri, in loone.

Valurile inalte ~i furtunile consliluie 0 tema comuna penlru arti~tii japonezi, din Ire care multi au avut, probabil, experienta taifunurilor din Pacific.

Zonele lumii in care au loc cele mai multe uragane se afla de-a lungulliniilor imaginare ale Tropicul Ra­ cului ~i Tropicul (apricDr­ nului, inlinzindu-se in anumite zone ale Oceane­ IDr Atlantic, Pacific ~i Indian. Uraganele se depla­ seaza de obicei spre vest, lmpinse de vlnturile din zona. Dupo aceea, ele se deporteaza de Ecuotor )i l)i ma resc vitezo, fii nd ofectote de milcorea de rototie 0 Pamlntului. In emisfero nordica, urogonele se Inv1rtesc lntotdeou­ no lmpotriva acelor de ceosomic. Multe urogone se orienteoza spre est clnd oting 0 zona de more sou de oer mai rece.

ECUATOR

TAIFUNURILE DIN PACIFIC

ZONE ALE URAGANELOR

CICLOANELE DIN AFARA OCEANULUI INDIAN Aceaslil regiune de coastil din Bangladesh 5e afla in calea multor cidoane. Terenul plot din delta Gangelui este ulor inundabil, atlt din eauza marii, cit Ii a numeroaselor cana le ale rlurilor, care ies din ma teo. La 12 noiembrie 1970, un ciclon extrem de putemic a lovit Bongladeshul (numit otunci Pokistonul de Est). EI 0 creot un vol de furtuno de 15 mIi multe insule din delta au fost scufundote Aproximotiv500 000 de oomeni ou fost ucili de efectele dezostruoose ale ciclonului.

Ando Hiroshige (1797­ 1858), un cunoascut pictor Ii

creator de stompe jopo nez, a

realizat numeroase peisaje

de useat sau marine, printre

care )i aceosto imagine a

volurilor botute de vlnL

VAL DE FURTUNA Uraganele agita apele marii Ji creeaza valuri uriaJe. in centrul furtunii, ochiulde jooso presiune 01 urogonului ridico 0 trlmbo de opa lnolra de plna 10 8 metri. Pe mosura ce vlrtejul se deploseozo spre useat, ellmpi ngevolul more de furtuna lnointe. Volul produce, eventual, inundotii Ii In zonele joose, de coosto, oceste inundotii provooco odeseori moi multe distrugeri dedt v1nturile urogonului.

J

URAGANE iN OCEANUL

AnANTIC

.............. ...........••

AJUTOR PENTRU

SINISTRAll

in timpul uraganului Mitch, oamenii nu ~i-au pierdut door caseIe, ci ~i mijloacele de subzistenJii Cull uri Ie agricale au fosl dislruse Ii apo contaminalo. Mulle dintre !arile cele mai bagate ole lumii Ii organizaliile de ajutorare ou donat bani Ii bunuri in Honduras Ii Nicaragua penfru a·iajufa pe aamenii de aid so supravie!uiasco dislrugerilar pravocofe de urogan ul Mitch. in unele din zonele devastate era greu de ajunsIi victimele erau nevoileso a}lepfe vreme indelungofii pentru a primi ajutor

S

ezonul uraganelor din Atlanti( tine din iunie pina in noiembrie, dar (ele mai violente furtuni izbumes( de obi(ei in august " ~i septembrie. Atunci apele oceanului ojung la temperatura lor ceo moi ridicote. De obicei, sint in jur de ~ose urogone in fiecore on, dar uneori pot fi moi multe. In 1995, de exemplu, au fost inre­ gistrote 19 urogone. Mojoritateo i~i au origineo in nordul Oceonului Atlantic, opoi trec prin Morea Coroibelor ~i Golful Mexicului, inointe de a lovi teritoriul Statelor Unite. In 1998, doue uragone devostotoore au lovit unul dupe oltul. In septem­ brie, uragonul Georges a lovit Insulele Coroibe ~i Florida. Apoi, 10 numoi potru septemini dupe oceeo, uragonul Mitch a lovit Americo Centrale. SCARA

I

Scara Saffir-Simpson, a intensitii inginer american. Scaro se intinde I lost Mitch in 1998 CATEGORIA URAGANELOR

J

2 3 4 5

URAGANUL ANDREW (ele mai mati

distrugeri provocote

de IIraganlll Andrew

S-Oll af/at pe 0 "1ie

de teren de 30 km,

ce incll/de in

intregime ora11/1

Homestead.

6

in august 1992, acest uragan extrem de puternic, de categaria a IV-a, a trecut peste Bahamas ~i Florida inainte sii intre in Golful Mexic ~i sii se indrepte spre Louisiana. EI se deplasa cu 40 km/h, vinfurile ajungind pina 10 2S0 km/h. Au exislal roase avertismente in prealabil Ii miliaane de aameni au fast evacuati, dar fat au fast udse S4 de persaane. Uroganul Andrew a pravocat distrugeri in valoare de 2S miliorde de dolari americoni Ii, in drumul sou, a disfrus Ii 0 porte din oparatura de 10 Centrul Nalional 01 Uraganelor (Notional Hurricone Center) de lingo Miami, Statele Unite.

DUPA URAGANUL MITCH

SCARA

INTENSITATII

Seara Soffir-Simpson, a intensita!ii uraganelor, poarta numele lui Herbert Saffir, un inginer american. Seara se intinde de la 1 la 5, uraganele de eategoria a eineea, cum a fost Mitclr in 1998, provoeind distrugeri eatastrofale. (ATEGORIA URAGANELOR

VITEIA ViNTULUI • iN KM/H

DISTRUGERI

r

/20·/53

Minim.

2 3 4 S

/54·/77

MoJerale

178-209

Ex/inse

2/0-249

Exlreme

250+

(alaslrolale

HURAKAN Conform unei legende Hurakan, vechiul zeu al vinturilor ~i furtunilor, i~i avea locuinfa in cefurile ce se ridicau deasupra apelor care acopereau, inifial, Piimintul. Hurakon a repelal inlr-una euvinlul "Po mint" pino dnd aeesla s-oridieal deasupro apelar. Cind zeii se suporau pe primii aomeni, Hurokan ii pedepsea pe aeeslio eu furtuni. Se spune co explaralarii spa niali au numil citeva furluni dupo zeul mayas, si denumirea de "uragon" vi ne de 10 cuvinlul sponial "huroeOn". maya~e,

URAGANUL ANDREW uragan extrem de puternic, de peste Bahamas ~i Florida inainte sii se indrepte spre Louisiana EI se i ojungind pino 10 250 km/h. Au exislol si milioane de oomeni au fasl evacuati, . Uroganul Andrew a provoeal dislrugeri amerieani si, in drumul sou, adislrus si 0 Nanonal al Uroganelor (National Hurricone Center) de nngo Miami, Sla tele Unile

Uraganul Mitch a inceput ca 0 furtunii tropicalii in Caraibe la 22 actombrie 1998. Cinei zile moi tirziu, vilezo vinlului ojunsese la 300 km/h si lovise dejo uscolulin Honduras. In urmotoarele patru zile mii de aomeni au fosl ucisi si mai mult de 200 000 si -au pierdul easele. Inunda)iile eauzale de riuri si de ma re au aeoperil curind mai mult de jumolale din lerilariul tilrii si trei sferluri din lerenurileag rieale au fasl dislruse. Copitala Handurosului, Tegucigalpa, a ajuns a ruino. AI)i 2 000 de aameni au fasl ueisi in Nicoragua, mai mulle vietime fii nd fa cute si in Gualemala sau EI Salvadar.

HONDURAS, 1998 SUPRAVIETUIND URAGANUlUI MITCH Laura Arriola loeuia in satul Barra de AguQn, la gurile riului AguQn, in Honduras. Casa ei se alia la 0 oareeare distanla de mare ~i de riu, dar atunei eind Mitch a 1\ lov;t, marea ~i riul au provoeat inundal;; ser;oase. Casa Laurei a lost luata de ape, jar solul ~i cei trei cop;; ai ei s-au inecat. Ea a reu~it totu~i sa se prinda de ni~te ramuri de palmier care pluteau la suprafala apei 1i a fast astlel purtata spre mare. Dupa aceea ~i·a canleclionat a pluta mica t/in rat/acini 1i lemn care plutea in deriva. Agasit Irude ~i nuci de cocos plutitoare $i a supravielu;t astlel ~ase zile inainte de a Ii observata de 0 corabie ~i J, salvata. Ajunsese deja fa 120 km J departare de casa ei.

.~

I

I

7

INSULELE DIN PACIFIC f

Miile de insule care au spre est Oceanul Pacific ~i spre vest Marea Chinei de Sud se afla intr-o pozilie deosebit de riscanta. Ele sufera odeseori de pe urmo toifunurilor din iunie pina in decembrie, in timpul sezonului ploios din regiune. In Filipine, in 1984, doua toifunuri pulernice ou seufundol 11 eorabii ~i ou provocol moorleo 0 moi mull de 1600 de persoone.

Uraganele ~i taifunurile au fost folosite ca tema in numeroase filme despre dezastre naturale reolizate la Hollywood. in acest film din an;; 1940, Typhoon, au iucat Dorothy Lamour ~i Robert Preston. Anterior, Dorothy Lamour iucase ~i in Hurricane, filmat in Pacificul de Sud.

Portul Causeway Bay, din Hong Kong, repffzintlf un arllfpost p,ntru /10'" in caz rJe taifun. De cite ori se preverJ, 0 furtunit, portul d."in, un ora, plulitor, cu barei, sampans Ii biSrei cu mo/or, 1001, otlipostilll aici.

YiN"

ViN1URI PU'l'ERNICE

iN PACIFIC t\

I

n medie, in fiecore on ou loc 11 ddoone tropicole in nord-vestul Oceonului Podfk In aceastO perte a lumii, astfel de furtuni se numesc taifunuri, dupa termenul chinez "tai fung", cere Inseamna "vlnt mere" Aceste furtuni opor de obicei In lunile de vara ~i de toomna, din iunie Plna In noiembrie, ~i, deplaslndu-se spre vest, ele omeninla coastele Joponiei ~i Chinei. Multe dintre ele strabat Filipinele ~i Morea Chinei de Sud. In Pocificul de Sud, mai ios de Ecuotor, pot aparea In medie 4 cicioane core omen into insulele din Pacific, Noua Guinee ~i Australia, unde slnt numite uneori "willy-willy", dupa un termen aborigen. Aceste cicioane sud ice slnt mult mai des Inhlnite spre sflr~itul anului, Intre decembrie ~i marfie 01 anului urmafor.

TYPHOEUS in mitologia greadi, Typhoeus sou Typhon era fiul lui Tartar ~i 01 Geei. Dupo cum se vede inuceoslOsculpluroonlica greaco, elero reprezenlol co un monslru cu multe copele, cu corp de om si cu caodo de sorpe. Zeul suprem, Zeus, a dOlo more bOlolie cu Typhoeus si 1-0 Ingropol, Incele din urma, sub munlele Elno . Conlorm legendei, eleslesursovlnlu rilor de furluna core provoocodevosloriIi noufrogii. Cuvinlulgrec "typhon", core inseomna virtei, provine din oceoslo legenda sicansliluie a 0110 surso posibilo a cuvinlului"toifun".

r ~OCEANULPACIFIC, 1902 DIN ROMANUL TAIFUNUL DE JOSEPH CONRAD

Romancierul brilanic Joseph Conrad (18S7­ 1924) ~i-a seris poveslirea pornind de la 0 ciiliitorie fiiculii in insula indonezianii Java ~i de la un personaj real - ciipilanul corabiei cu care a ciiliiloril, John MacWhirr. "Nimeni, nici macar capitanlll MacWhirr, care, ~ singur pe punte, observase 0 ,r,ra de spuma ,\ alba ridicindu-se la 0 inaltime atit de mare f \ incit lui nu-i venea sa-~i creada ochilor ­ , nimeni nu avea sa cunoasca adincimea marii ~i I a golului teribil pe care uraganul il crease sub zidul de apa mi~cator. Acesta se pravalea asupra corabiei ~i, cu 0 pauza, ca ~i cum ar fi incercat sa-~i proteieze lIancurile, Nan-Shan a r faM un salt... Ea s-a scufundat apoi in haul . I ramas dedesubt, ca ~i cum ar fi trecut dincolo ·1 de marginea Illmil. Camera motoarelor a fost l' . aruncata inainte ameninlator, ca interiorul unui turn zguduit de un cutremur... in cele din , urma, s-a ridicat clatinindu-se, ca ~i cum ar fi II • avut de ridicat un munte. "Inca unul ca asta ~i s-a terminat cu ea", a strigat secundul.

i

(fDllurunt:(a;I}Jntt1tQJOttgr.mttkaattquutbnmrOl linc~raattll'lauJ tlttU'ttwu'

n

KUBLAI HAN KIHIf, r",,,httl l1li IIUpost p,,,trll "live pr.vtdt 0 portlll devi'" II" ora1 11 Htd '" .otor, toat. adlpostit, Illei.

"'' II1II.

in 1279, Kublai Khan (1216-1294), nepotullui Genghiz Han, (u(erise China ~i 0 integrase in marele Imperiu Mongol. Dupo doi ani, el a Irimis douo lIole numeroose penlru a invodo insula joponeza Kyushu, glndindu-se probobil ca oceoslo or puleo Ii 0 sarcina usoora. Dar ocesle nove au fosl prinse inlr-un laifu nsi majorilolea celor 150000 de oomeni s-auinecal sou, dodi au reusil sa suproviefuiasca 10ifunului, au fosl ucisi de Irupele joponeze.

I

9

STUDIEREA FURTUNILOR Capitanul Henry Piddingtan (1797­ 1858), un ofiter de marina britanic stationind in India, a petrecut multi ani coledind informatii despre navele prinse in mari furluni in Oceanul Indian . In luCia reo so, Sailor's Hombook for the lows of Storms in All Ports of the World (Abeeedorul marinorului cu privire 10 legile lurtunilor In toote parJile lumii), publicata In 1855, el 0 numit oceste furtuni cicloane, dupa cuvlntul gree, care Inseo mnii coodalncolacita de ~a rpe. Piddington a observo t, de asemenea, co ocorabie numita Charles Heddles s-aInv'1rt it In jurul aeelor de ceasornic aproape a saptamlnii In timpul unei lurtuni tropicole, In dreptul coostei Insulei Mauritius.

.,

OCEANUL INDIAN

I

n nordul Oceanului Indian, pot aporea pin~ la ~ase cicloane pe an. Majoritatea acestor cidoane au loc In octombrie, Ie sflr~itul sezonului musonic, dnd vinturi calde bat peste ocean, spre India, dudnd mari cantitOti de vapori de epa. La sud de Ecuator, cidoanele apar mei tirziu, in luna decembrie. in medie, sint 8 anual, dintre care jumatate au loc mai 10 sud, spre Madagascar ~i coasta Africii.

ECLUZA in Bangladesh, maioritatea eduzelor trebuie construite manual. Un pion de actiune foorte important In caz de inundotii 0 fo st initiat In 1992 ~i lncearca so schimbe cursurile fiurilor ~i so moi lnalte digurile existente. Capitola tarii, Dhako, este plasata Intr-o regiune joo sa, pe rlu l Burigongo, unu l dinlre rlurile de dimensiuni medii din delta Gongelui. Oro$ul, cu 0 populalie de moi mult de 5 milioone, este co ntinu uomenintot de inu ndoti i

Insula vulcanica Reunion, din sud-vestul Oceanului Indian, este uneori afedata de ploi torentiale in timpul cidonului. In 1966, In timpul ciclonului Denise, au ojuns so coda 182,5 cm de precipitatii lntr-o singurii zi. Apai, In 1980, In timpul ciclonu lui Hyac int he, au cozut 567,8 cm lnt r-o perioadii de zece zile. Economia acestei frumoase insu le se bozeazo pe industria zohiirului, core include oproape trei sfe rturi din terenul cultivot 01 insulei. Inundotiile praduc mori distrugeri, alit fizice, cil ~i economice. IO

A~TEPTiND HRANA Agentiile de ajutorare stabilesc in mod regulat centre de ajutor de urgentii in Bangladesh, unde oamenii a~teapta disperati hrana zilnicii. Militorii sln t odu~i ~i ei odeseori pentru a ojuto 10 distribuireo hronei cit moi rapid ~i moi corect posibil.

Aproape in fiecare an, mii d inrautiitite de ddoane Ma joritoteo mici loturi de teren . Cultu rile slnt odeseo odapost Un ciclon din 1991 oofectoll

in aceastii imagine din secolul 01 Xi (omoro, din Oceonullndion, ofla)

----------------------------------.--------------------­

INUNDATI

eeluzelor trebuie conslruite foorte important in coz de inundolii 0 fast sehimbe cursurile riurilor ~i so moi ina lie .. Dhaka, este plasato intr-a regiune dintre riurile de dimensiuni medii din populalie de mai mult de 5milioane, este

Aproape in fiecare an, mii de oameni ramin foro locuinte din cauza numeroaselor inundatii din Bangladesh, cauzale sau

inroutotite de deloane. Mojoritatea eelor 120 de miliaane de loeuitori ai Bangladeshului sint fermieri core se straduiese so cultive orez, fructe, iuta ~i eeoi pe

mid loturi de teren. Culturile sint adeseari distruse de inundaliile survenite in timpuldciaanelor, astlelincit oomenii ajung so oiba nevoie disperata de hrono ~i de

odopast. Un eicion din 1991 0 afeetat pino 10 10 milioone de aameni din Bangladesh. In 1998, trei slerturi din lora au fast inundate, eel pulin 500 de oomeni

murind }i 25 de milioone rominind foro odopost

,-

'-

'-

-----

- -_.

- -­

\ BANGLADESH, 1970 RElATiRI DIN ZIARELE

LOCALE CU PRIVIRE LA

DEVASTiRILE PRODUSE DE UN

CICLON

'/ Pufinii supraviefuitori au ramas lara hrana.

:

Am valut in jur de BOO de corpuri lacind de 0 parte ~i de alta a barajului grav ./ avariat de viitura. Am valut alte cel pUfin ., 3 000 de corpuri calute de-a lungul drumului. Supraviefuitorii mergeau lara tinta, co nebunii, strigind continuu numele 1 celor morfi. 5 000 de corpuri lusesera ingropate, cite 100- 150 in liecare groapa. J

ajutorare stabilesc in mod de ajutor de urgento in unde oamenii a~leapto zilnico. Militorii sint adu~i }i ei aajuta 10 distribuirea hronei cit mai i ~i mai coreet pasibiL

in areas/a imagine din seeolul 01 XIX-lea se pot !fedea loeui/orii din Mayotte, una din insulele (omoro, din Oceanullndian, af/ati intr-o stare de panicii pe masura ee se apropie ric/onili.

Vi;tura, inaltii cit 0 cliidire cu douii etaje, a schimbat harta deltei, ~tergind de pe fafa pamintului anumite in.sule ~i creind altele. Comunitiiti intreg; au lost distruse, oamen; , 1; an;ma/e liind cu tOfii uci1i.

j

II

CELE MAl

MA1U FURTUNI

(entrul Nafianal pentru Uragane din (oral Gables, Iinga Miami, Florida, urmare1te indeaproape uraganele care se lormeaza in Atlantic ~i in Pacifiwl de Est. (entrul avertizeaza populolia ca in urmatoarele 36 de ore coasta Statelor Unite or putea Ii Jovita de un uragan. Rata pasibilitafi; ca aceste prez;cer; se vor adeveri e de 50 10 suta. Un avertisment inseamna ca 0 anum;ta parte a coastei se of/a in pericol iminent 1i Irebuie sa se acfionele in consecinfa.

N

u intotdeauna (ele mai puter­

nice furtuni sint ~i cele mai distrugotoare, dar numai in ultima vreme putem beneficia de date statistice credibile referitoare la viteza vintului, presiunea atmosferico, mor,i ~i distrugeri cauzate de uragane ~i de alte furtuni. Se poate vedea astfel ca distrugerile depind de momentul ~i loculunde love~te 0 furtuna ~i de rapiditatea cu care poate fj eo anuntata. In septembrie 1935, un uragan de categoria a cincea a lovit Florida Keys ~i a ucis 408 de oameni. 0 luna mai tlrziu, un alt uragan, ((Ire se pare ca a fost mai slab, dupa relatarile existente, a provo cat aproximativ 2 000 de morti in Haiti, Honduras ~i Jamaico.

URAGANUL

UCIGA~

MITCH

Uraganul Mitch (vel; p. 7) s-a aflat 10 originea unui lant de evenimente

letaIe in octombrie 1998. Pe lingo faptul co 0 provocat inundo)ii teribileIn Honduros,

uroganul 0 generot ii valuri de noroi, pomite de pe vulcanul Cositos din Nicaroguo. Noroiul

s-a scurs pe versant, dezrodo einlndeopacii ?i uciglnd eel punn 1200 de oameni. in acelo?i

ti mp, un olt vulcan din opropiere, Cerro Negro, 0 Inceput so scuipe lavo ii eenu?o. Acest lucru

ocreat 0 com bina)ie mortolo de dezastrenaturale.

URAGANUL CAMILLE Acest uragan de categoria a "l cincea a lovit coosto stotului Mississippi in august 1969 ~i o provocot un val de furtunii

mai inalt de ~apte metri.

Furtuno aucis 256 de oameni, printre care Ii 12 aame ni ofIan 10 etajul al tr ei lea al unui bloc de apartamente, ca re au ignorot avertismentele, aflindu -se 10 0 petrecere do to in cin steavenirii uroganului Ca­ mi lle. Clodirea a fosl complellurlito de vinluri. Douo zi le mai tirziu, uroganul provoca ploi (76 em de precipilo)ii) in eenlrul Virg iniei, dTnd nOllere la voluri de noroi )i ucigind din nou oomeni.

f.

ZIUA

De z uro!

Presi pr esi Fu rtu vinluri metol, p

iMBARCAREA Pe masura ce ura­ ganul Andrew (vel; p. 6) se apropia de Florida, in august 1992, (entrul Natio­ nal pentru Uragane ~i alte autoritati ii sfatuiau pe oameni ~i, ulterior, chiar Ie ordonau acestoro sii-~i pariiseascii locuintele ~i sii evacueze zona din jurul ora~ului Miami

I

Chiar dadi Florida era pregiil;Iii penlru ven;rea uraganulu; Andrew, s;Iuafii nepreviizule 101 au ex;slal.

ZIUA MUNCII

De ziua muncii (2 septembrie), in 1935, un

uragan de cotegoria a cincea a lovit Florida.

venirii uroganului Co­ urogonul provoco ploi (76 si uciglnd din nou oomeni.

Presiuneo minimo ero de 892 milibori - ceo moi scozulo presiune ln regislrololn cazu l uragonelor dinAtlonli c. Furluna 0 inundol mulledintreinsulele din Fl orido Keys, ior vlnlurile so le devosloloore ou dislrus structurile de lemn ~ i melal, prinlre core copoci ~i bore de ole I.

Moi mull de un milion de oomeni erou vizo!i ~i In curlnd fiecore bucolo de lemn romoso pe vreun ~ontier fusese vindulii deoorece oomenii coulou mOleriole penlru o-~i osiguro u ~il e ~i fereslrele. Au lnceput so se formeze mori oglomerori de lrofic pe drumuriledinspre cooslo. Gnd Andrew 0 lovi t uscolul. luni, 24 augusl, 10 oro 4.52, toolo lumeo ero pregotito.

TAIFUNUL TIP

Unul dintre cele mai puternice toifunuri studiate

vreodota s-o format in Oceanul Pacific in odom­

brie 1979. In pundul sou culminonl, Tip se inlindeo pe 0

ori ecu un diomelru de 2 000 km si ero destul de puternic

penlru aimpinge aceaslii nova 10 lfirm, In opropiere de Tokio.

Din fericire penlru Japonio si Filipine, Tip si-o folosit ceo moi

more porle din energie ~i din limpdeosupro oceonului.

1J

DISTRUGEREA

~~~TA1¥.P.~~

I

n 1974, lo(uitorii din Darwin, din regiunea nordidi a Australiei, au avut un (rodun pe (are nu aveau 50-1 uite

nidodato. In dimineata zilei de 20 decembrie s-a format 0 furtuno tropicolo in Morea Arafuro - extensie a Pacificului de Sud­

Vest. Dupo trei zile, furtuna tropicolo devenise un cidon teribil, cu vlnturi ce suflau cu viteze

de peste 200 km/h . Cidonul Tracy, dupo cum a fost numit, ainconjurot insula Bathurst ~i a

lovit portul austrolian Darwin cu patru ore mai devreme dedt se prevozuse, 10 oro 1.30, In

ziua de 25 decembrie. V1nturile teribile moturou totulin calea lor, zgomotul fiind atit de

puternic ,neif supravietuitorii II descriu co pe acela 01 unui Iren ie~ind din tunel. Locolnicii au

inceput so fugo tiplnd pe strozile intunecate, (asele lor fiind distruse pino 10 temelie. Incet­

,ncet, cidonul s-a lini~tit, dar ora~ul Darwin ero complet distrus.

Acest monument din metal

riisucit a lost ridicat pentru a comemora dezastrul din ziua

de Criiciun.

RECONSTRUIREA ORASULUI DARWIN Guvernul australian a creat 0 comisie de recanstruc,ie imediat dupa ce Tracy lovise. Se spero ca se poote reconstrui capitola regiun ii nordice In cinci ani, dor totul s-a realizot door intr-o periooda cu pulin mai lunga de trei oni. Dupa cieion, nu mai ramasesera dec1t oproximativ 10 000 de oomeni In oro~. Acum, Darwin este din nou inlloritor ~i ore 0 popula)ie de 81 000. Legile oustraliene referitoore 10 construc)ii stipuleaza ocum co locuintele alloteIn zone de risc trebuie protejote in mod special lmpotriva diferitelor obiecte purtote de vinl. In plus, ocoperisurile trebuie fixate asnel incit so oibo legoturo cu temeliile. Autorito)ile au luat mosuri de ajutorore aoomenilor doco un osnel de cieion or lovi din nou, dor acestia vor continuo totusi so se ofIe, intr·o oorecore mosuro, in putereo for)elor naturii.

masi foro odopost so fie tro nsportoti P zone ale )arii. La dato de 29 decemb printrecore roniti si persoone in \

DARWIN, 1974 BOB HEDDITCH, c4PITANUL

UNEI AMBARCATIUNI DE

PESCUIT DIN DARWIN

Am plecat pe mare in Ajunul Criiciunului, la ora 19.30 1i la miezul nap1ii ne-a lovit cic/onul.

Vintul sulla in lerestre ~i a distrus u1a din

~ spate. Valurile loveau arum puntea de comandii 1i a trebuit sii fin cirma stind lungit ,~ pe podea. Pe la ora 2.00 nu mai puteam lace acest lucru deloc, nu mai aveam luminii 1i

numai motorul principal ne mai purta in ralalele de vint. Am pierdut ambele encore 1i

nu aveam nici cea mai micii idee unde ne , alliim. Am viizut dauii biirei care semnalizau ·1 pentru a cere ajutor, dar nu puteam lace nimic. Ne-am tirit inapoi la 11.40, in diminea1a de Criiciun. Fusese prima ie1ire pe mare a if inginerului nostru. Cind am tras la chei, el a ~

I

J _dis~~ut~ed c~!u~se 1i ~~ma lui ie1i~e:

I4

Pe linga vinturi, au mai fost peste noapte au cazul 2SS m 12 ore. Afost nevoie co oproximotil

j

URMELE DISTR UGER ILOR

Aproximativ 10 000 de locuin,e - aproape trei sferturi din totalullocuin,elor din Darwin - au fost distruse de cidonul Tracy. 65 de oomeni au fost ucisi, 145 au fost ranili groni moi mult de 500 rani)i Usaf. Po gubele s-ou ridicot 10 sute de milioone de dolari austrolieni. Tra cy 0 fost un cieion destul de mic, dor cu urmori foorte grove. Diametrul sau era de 80 km, ior "ochiul" masuro 1km.

aveau sci-! uite format 0 lui de Sud­ suflau eu viteze la Bathurst ~i a aora 1.30, in fiind atit de el. loealnieii au temelie. Ineet­

de reconstructie imediat dupa ce copitolo regiunii nordice in cinci oni, dor i moi lungo de trei oni. Dupii eidon, nu mai in ora~. Acum, Darwin este din nou oustroliene referitoare 10 construc)ii risc trebuie protejote in mod special plus, ocoperi~uri l e trebui efixote os~el incit luat mosuri de ojutorare aoamenilor da di un continua totuli so se olle, intr-o oarecare

Pe ~nga vinturi, au mai fost ~i pi aile torentiale: peste noapte au cazut 255 mm de precipitafii in 12 ore. Afost nevoie co oproximotiv 2S 000 de oomeni ro­ mo ~i foro odopost so fie tronsporto)i pe co leo oerului sp re alte

zone ole )orii. Lo doto de 29 decembri e, 10 000 de oomeni, printre core roniti ~i persoone in virsto, fusesero evocuoti.

MARE (ALMA Astiizi, Darwin este din nou un port calm ~i frumos In 1974, cind

fost roniti grav ~i 10 sute de milioane mic, dor cu urmori ul" mosura 1km .

cidonul Trocy se indrepta spre port, multe nove au incercot so scope de cidonul co re se opropio. Unele ou fost oruncote pe stinei . Oouo nove ole marinei militare s-ou scufundot in port ~i una a e~uo!. 0 alto novo afost ridicoto ~i impinso 200 mpe usco!. Un observotor spuneo co portul oroto co 0 "gromodo de gunoi'"

Ij

CE ESTE o TORNADA? intr-o zi cu furtuna din decembrie 1879, chiar 10 un an dupa ce a fost inaugurat podul de cole lerata Tar, peste riul Tar din Scolia, rafale puternice de "inl au dislrus 0 parte a podului loemai eind pe aeolo trecea un tren de posogeri. Se spunea ea fusesera "azule doua sou trei Irimbe de apa linga pod ehiar inainte de prabu~irea podului. Trenul s-a seulundal in riu ~i toti eei 75 de oameni allati inauntru au deeedat. Bareile au eautat supra"iefuilori, aar aee~lia nu au lost gasifi.

O

tornada este 0 furtuna violenta, mai mica dedt un uragan, dar cu vinturi chiar mai puternice, sub forma de virtej. V,rtejul specific unei tornode cobooro dinspre un nor negru de furtuno plno 10 suprofoto pomlntului, oVlnd ospeclul unui co~ core se rote~te. Unele dureozo door cHevo secunde, In timp ce oltele pot duro moi mult de 0 ora. Mojoritoteo lornodelor se deplaseazo cu vileze Inlre 35 ~i 65 de km/h ~i dislrugerile pe core Ie produc se pot Intinde pe 0 suprofoto lola de 1 km ~i lungo de 100 km. (o~ul unei tornade mid poote oveo un diametru de door 3 m, In limp ce 0 tornado more poole fi de 100 de ori moi Inlinso.

SCARA DISTRUGERILOR Scara Fujita, a "ilezelor ~i dislrugerilor pro"ocale de lornaae, se nume~Ie osllel aupii numele lui T. Theodore Fujita, profesor de geolizica 10 Uni"ersitatea din Chicago. Scara are a graaafie de 10 0 10 5, lornaaele ae colegoria F-5 pro"ocina dislrugeri masi"e. (ATEGORIA VITElA ViNTUlUI • TORNAD ElOR KM/ H

'-0

,. J

'-2 '-3 ' -4 '-5

DISTRUGERI

up to 116 117·1 80

U10are Moderate

181·253

Considerabile

254-332

Severe

333-419

Devastatoare

420+

Incredibile

Vinluril, d,lo ~• • • ni""u' ­

Cereetalo"i amalori sou""inatorii de lurtuni" i~; monteaza uneor; detectoare radar in ma~ini sou eamioane, urmar;nd astlel tornadele. Poarta cu ei in permanenfa a camera "iaeo astlel inril sa lie gala oricina sa imorlalizeze pe pelicula 0 posibila lurluna. Acesl hobby periculos Ie-a o/eril oamenilor de ~tiinfa imagini utile ale diferitelor tipuri de tornade.

STRUCTURA UNEI TORNADE (a Ji uraganele, tornadele se formeazii de-a lungul unor fronturi atmosferice, unde aerul cald Ji umed intilneJte alt aer, rece Ji uscat. 5e

fo rmeozo un no r de furtuno, oerul cold se ri dico ~i, pe mosu ro ce tot moi mult oer cold inointeozo pentru o-llnlocui, oe rul incepe so 5e roteosco. Aceosto sp iralo formeozo 0 torno do, core, in emisfero nordi ca, se depl oseozo, in general, impotrivo ocelor de ceoso rn ic. Torn odo ~i norul de furtun ose de pl oseazo pe orizo ntal o din couza vinturilor core suflillo nivelurile superiaareal eotmosferei. Un eori, citeva torn ade mi ci se pot formo din ocela~i nor de furtu no. Praful ~i so lul sint obsorbite iii______..___IIiiI..__..... in co~ul tornodei, co re se rosu ce~te in iurul unei zo ne co lme, cu presiuni scozute. r6

"TRiMBELE DE APA" (WATERSPOUTS)

pomintului, dureozo door mult de 0 oro. intre 35 ~i 65 de intinde pe 0 . (o~ul unei tornade timp ce 0 tornado

Cind tornadele apar la suprafa,a apei, apa ~i vaporii de apii sint absobi,i de nori. Asriel opor "Irimbele de opo" core, doco nu sint 10 fel de puternice co tornodele de 10 sol, pot COUlO distrugeri serioose corobiilor. Presiuneo SCOluto din co?ul trimbei de opo determino opo de 10 suprafoto so se ridice. Mojoritoteo trimbelor de opo ou un diometrude 6 pino 10 60 de metri ~i uneori opor perechi de osriel de trimbe de opo.

ALEE! TORNADELOR ornadele apar pretutindeni in lume ~i sint 'oarte des intilnite in America de Nord, Europa, Asia de Est ~i Australia. In Stotele Unite, slnt semnolote oproximotiv 800 de tornode In fiecore on ~i ceo 70 de oomeni slnt uci~i. Vol uri Ie de oer cold ~i umed din Golful Mexicului se Intilnesc odeseori cu vlnturile moi reci ~i moi uscote TORNADA! din regiunile nordice ole Conodei ~i din Nu are rost sa Incerci sa fugi din fata Muntii Stinco~i. AceostO ciocnire 0 moselor unei tornade. Oricum Ie va prinde din urmo. Cei de oer produce multe tornode de-o lungul care se ana In or liber olunci cind opare a lornodo Irebuieso se relrogo lateral cil moi repede Daco unei zone Intinse 0 Slotelor Unite, ce nu moiau limp so foco acest lucru, esle bineso se cuprinde stote co Texos, Oklo homo, Konsos inlindo 10 pomintin cel moi opropiot ~a n l Unele case din regiunile cu risc more de apa ri)ie a ~i Nebrosko, regiuneo capatind numele de tornadelor au 0 pivni)o subteranopenlru protec)ie "oleeo tornodelor". Mojoriloleo ocestor impolriva fu rlunilor. tornode opor In oprilie, moi ~i iunie ~i

reprezinta moi mull de 0 treime din lololul tornodelor din Stotele Unite. Ele se

formeoza de obicei dupa-omiozo sou cind se losa seoro, dor ou aparut lornode

~i In timpul noptii. Florida este lovila ~i eo destul de des de tornode. De

exemplu, a ovut de suferit In 1998, clnd mai l1lulte tornade mortole ou lovit

Florida ~i Alobomo.

T

ZONE AFECTATE DE TORNADE

TOTO

ALEEA

in medie, ou loc '25 de lornode in

Texos in fiecore on, incii 50 in

Olelohomo, 48 in Konsos ~i 38 in

Nebroslco. Numoi in Texos sinl

uci~i in Hecore on cco , 0 oomeni.

Pe oceoslii hortii se poole vedeo

cum se deploseozii lornodele

formole de vinlurile colde ce suflii

dinspre Golful Mexicului.

IS

Laboratorul National pentru Furtuni Grave

(National Severe Storms Laboratory) este situat

chiar In mijlocul "aleii tornadelor" din Oklahoma,

regiune (U risc mare de producere a unei tornade Cercelotorii de oici au dezvoltol un sel de inslrumenle core pol fi oruncotein coleo unei tornode penlru a mosuro lemperalura, presiunea almosferico, di reqio vintului ~i di rec)ia lornodeL Toole ocesleo au numele de Totable Tornado Observato(l/ - TOTO pe scurt, dupa ciinele din VrlJiitorul din Oz. TOTO cinlareile 180 kg Ii este Ironsporlol cu un camion special, prevQzut cu a macoro.

J

~ELOR

lume ~i sint foarte des Europa, Asia de Est ~i semnalate aproximativ 800 neni sint u(i~i. Valurile de aer esc Ite I

Dr

TORNA DE TEX ANE Texasul suferii mai mult dedt oricare alt stat american de pe urma tarnadelor Lo II moi 1953, otornado a lovit Waco, in cenlrul Texasului, 10 numai 300 km de coaslele Golfului Mexic, ucigind 114 oomeni. Ceo moi more trogedie din Slolele Unite 0 ovul locinsa in 1925, dnd un grup de lornode 0 lovit slolele Missouri, Illinois ~i Indio no, ucigind in 10101 689 de oomeni.

ul sas

1e

ese lade

Na/ianal pentru Furtuni Grove Storms Laboratory) este situat "aleii tornodelor" din Oklahoma, rise mare de producere a unei ide oici au dezvollat un set de Ii orun cotein coleo unei tornode penlru presiuneootmoslerica, di rec)io vinlului . Toote ocesteo au numele de Totable - TOTO pe scurt, dupa ciinele din cintare~le 180 kg }i esle Ironsporlol cu special, prevazul cu 0 mocofO . I9

FILM DE AqlUNE

ViRTEJU

in filmul Twister (Tornado), reolizot in 1996, "vinotorii de furtuni" i~i petree 0 more porte a timpului ineereind 50 potrundo in interiorul unor tornode pentru a aflo cit mai multe de5pre ele. Filmu l fo lose~te efecte speciole uimitoare pentru a foce furtunile so para convingiitoare. inofi)ele de publicitote, tornodele eraunumite "porteo inlunecotii a naturii" •

AMERICA DE NORD

raganele sint U~I echipamentul ~ti i pe nea~teptate ~. avem surprinziitor de I virtejurile au fost semnala' chiar ~i In Biblie, ele afilnc dintre cele mai vestite vlrt l Vrii;itorul din Oz. Vlrtejuril aHa ~i la

U INSULELE

BERMUDE

Roml Vr6pl publi

TRIUNGHIUL BERMUDELOR in apele Oceanului Atlantic, intre Bermude, Florida ~i Porto Rico, existii 0 zona misterioasii eunoseuto sub numele de Triunghiul Bermudelor. Multecorobii )i ovioone ou disporut aici fo ro urmo. in 1945, 0 escodrilo formato din cinci avioane americone, aflate Intr-unzbor de antrenament, au disporut in acelasi timp, iar un avion de coutaretrim is dupo ele a disporut si el. 5e spune co mai mull de 50 de nove au disporut in zo no. Existo 0 teorie conformcoreia ele s-au pierd ut in timpul unor furtuni si mai ales din couza unortrimbe de apo.

poveslea ur Dorothy, co re un"ci cion" de un ch iului si mi Kansos, pina in co rte, ferr este descrisa in cen lrul vir intilnesc Vif di nsud in oerul este presiunea t porte si de 01 pina c1nd a ( fiind purtc

Con/

in u/tim;; ani au existat sute de caluri de lenomene in care apar anumite cercuri in lanllri. Un lermier poate descoperi dintr-o datii cii 0 porte din porllmbu/ siiu a lost wlcat 10 piimint - de obicei, sllb lormii de cerc ­ lormind tot Ie/III de modele cilldate. Unii cercetiitori all sllgerat cii cercllrile din lanllri or plltea Ii caulate de virtejllri.

30

ned

de I Du deol

ViRTE]URI UIMITOARE

raganele sint u~or de urmarit, mai ales cu echipamentul ~tiintifi( de astazi, dar tornadele apar pe nea~teptate ~i sint de s(urta durata. De aceea avem surprinzator de putine informa,ii despre ele. Tolu~i vlrtejurile ou fost semnolote In multe relolori de-o lungul istoriei, ehior ~i In Biblie, ele ofllndu-se In eenlrul multor povestiri. Unul dintre cele moi vestile vlrtejuri esle eel oflot 10 bozo romonului Vriiiitorul din Oz. Vlrtejurile, tornodele ~i trlmbele de opo s-or puteo oflo ~i 10 bozo a numeroase mislere ole lumii.

U

PLOUA CU GALEATA! VRAJITORUL DIN OZ Romanullui Frank L Baum, Vriiji,orul din 01, a fost publicat in 1900. Elte povesteo unei feti)e pe nume Dorolhy, core esle purloto de un "cicion" deporle de fermo unchiului 5i molu5iisale, din Kansas, plno In )inululOz.

In corle, ferma din Konsos esle descriso co "aHindu-se in cenlrul vlrtejului, unde se inliinesc vinlurile din nord 5i din sud ... In mijlocul cicionului,

oerul elle In generollini5lil, dor presiuneo 101 moi more 0 oerului de 0

parle 5i de alto a cOlei a ridicol-o 101 moi sus,

pino dnd 0 ojunl deolupro cicionului; 5i acolo a 5i ramos,

fiind purtolo mile 10 rind, 10 felde u~or cum or fi fosl purlol un lulg"

Conform Veehill/lli Testament, la sfir~itlll vielii profetll/ui lIie, e"-a liisat IIrma~ al sail in Illpta impotriva

nedreptii';i pe profetlll Elisei. Cei doi profe,; stiiteall

de vorba eind a pornit lin vint pllternie dinspre nord.

Dllpii ellm este seris in Cartea Regilor, au apiirut

deodata lin car de foe ell eai de foe ~i i-a desparlit

pe eei doi, lIie fiind ridieat 10 eer de lin virte;.

De-a lungul anilor, au existat relatiiri referitoare la numeroase furtuni ciudate, unele dudnd cu ele diferite animate. Acesle rapoarle au ovul, probobil, legoluro cu

larnadele. Au exislal ploi loren)iole co pe5li, brao51e Ii 50plrle In 1978, In Norfolk, un drd de gl)le a fosl ridicol de vlnl, ior in 1997, In

NoMinghomshire, au foSI vozu)i porci zburlnd prin oel.

PRECAUTIONI DE SIGURANTA

, , f\

I

n zonele (u rise mare, amenintarea uraganelor este intot­ deauna prezento. In unele parti ale lumii, un canal de televizi­ une este dedicat In totalitate previziunilor meteorologice, dar chiar ~i cu un astfel de avertisment, este greu de ~tiut ce precautiuni trebuie luate. (a 0 protecfie Impotriva villturilor puternice, casele trebuie pur ~i simplu asigurate ~i oamenii evacuafi cit mai repede posibil, Inainte co furtuna so loveasca. De-a lungul coastei ~i 01 rlurilor pot fi construite baraje pentru a opri valurile distrugatoare de furtuna. In Rhode Island, Statele Unite, un uragan a uds mai mult de 250 de oameni In 1938. Astazi, barajul impotriva uraganelor Fox Point (Fox Point Hurricane ADAPOST ( ONTRA

TOR NADEL OR

Dam), de pe fluviul Providence, poate fi inchis in timpul uraganelor ~i 01 furtu ­ Pivnitele subterane speciale nilor mai mari pentru a proteja capitola statului, Providence, impotriva inunda­ reprezintii cele mai bune tiilor. Tornadele sint mai greu de prevazut adiiposturi impotriva tornadelor, dar orice sub sol ~i pot aparea pe nea~teptate. poate oferi un oarecare adiipost. Ooeo dodirea nu ore subsal, eel mai bine este so stati Intinii pe podea, sub 0 maso sou sub pot, deporte de orice fereostro.

Aee~'i

oameni aju,a 10 eons'ruirea u, doua co marime din Arhipelagul F repara' ~i reeons'wit. in lonefe mai mai inal

ECLU;

Cele mai bune mijloace apiirare impotriva valurilor furtunii ~i inundaJiilor si digurile cit mai inalte. Cele 12

de miei insule eoroliere ole ArhipeloQl Moldivelor, din Oeeonullndion, ( loorle expuse inundotiilor Cel moi In punct se olio door 103m deosu nivelului morii, os~e l co locolnicii ou f obligoti so conslruiosco diguri specio Cel din imagine ojulo 10 protejO portului Mole, copitoloto

Aeeas'a pivnifa eon'ra fur', Arkansas a fos' eons,ruitc sol se af/au grani, ramas in picioc locuin )

iIGURANTA , uraganelor este intot­ "i, un conal de televizi­ meteorologice, dar chiar Ice precautiuni Irebuie casele Irebuie pur ~i ede posibil, inainle ca riurilor pol fi (onstruile furluna. In Rhode Island, 250 de oameni in 1938. nl (Fox Point Hurricane ul uraganelor ~i al furtu­ ence, impolriva inunda­

I

Ace1ti oomeni ajutii 10 construirea unui dig inalt pe coasta insulei Mindanao, ceo de-a doua co miirime din Arhipelagul Filipinelor. Dupii liecore dezastru, digul trebuie reparat 1i reconstruit. in zonele moi bogate ole lumii sint construite diguri de apiirare mai inalte 1i mai rezistente.

ECLUZE Cele mai bune mijloace de aporare impolriva valurilor de furluno ~i inundatiilor sInl digurile
LO(UINTE (ONSTRUITE PE PILON I in zonele de cooslo din Inlreaga lume, case Ie sinl conslruile pe piloni penlru a Ie proleia impolriva inundatiilor provocale de furtunile tropicale Acesl grup de locuinte pe piloni se 0110 pe 0in su lo din Arh ipelogu l Moluccelor, in Indonezio, unde toi funuriledin Pacificlovesc uneori.

Aceastii pivnilii contra lurtuni/or din lona cu risc ereseut a statului Arkansas a lost construitii 10 supralalii pentru cii sub stratul sublire de sol se allau granit 1i calcar. Conlorm relatiirilor, eo pore sii Ii riimas in picioare chiar 1i atunci eind cineisprezeee bloeuri de loeuinle din jurul ei ou lost distruse.

Semnele de eir­ eulalie speciale sint neeesare pentru a indruma oamenii spre 0 lonii sigurii in timpul unui uragan, in cal de urgenlii, liirii a erea panieii sou haos.

SroDIEREA VREMII

E

Xista mii de statii meteorologice in intreaga lume, care masoara in mod constant temperatura aerului, presiunea ~i viteza vintului. Si mai importanti pentru previziunile referitoare 10 uragane ~i tornade, satelitii urmoresc continuu ~i fotografiazo intreaga planeta din pozitii oflote 10 mare altitudine, deasupra atmosferei Pomintului. Imaginile transmise de soteliti arato imediot locurile in care se dezvolto furtuni mari. In plus, avioane speciale ~i baloane meteorologice observo ~i mosoaro conditiile atmosferice In straturile superioare ale atmosferei pomlntului. La primele semne ole unei furtuni tropicale, informatia este introduso In computere, care folosesc aceste detalii precum ~i informatii anterioare pentru a Ie permite cercetotorilor so prevado cursul furtunii . WILLIAM MCKINLEY Pre~edintele Will iam McKinley (1843-1901) spunea ca el se teme mai mult de un uragan decit de armata spaniola. In timpul

riizboiu lui spa nio l·omeri can din 1898, pre)edintele McKinley afiicut primele eforturi pentru apune baze le serviciului de aparare contra uragonelor di n Stotele Unite. Cu douiizeci $i cinci de oni Inointe, primul overtisment impotri va unui uragan a fost lonso t In Stotele Unite, c1nd membrii Regimentului de Gordo au onunrot co se opropie 0 furtuna puternica de

Connecticut.

Urmiirirea prin sate/it poate ajuta /a deteetarea zone/or de rise in ee prive~te uragane/e. Aeeastii hartii aratii pozi1ia a numeroase uragane din (araibe pentru perioade de 24 de ore.

iNREGISTRAREA PRE! (ercetatorii folosesc un tip dl metru de 0 mare acurate,e

ZBOR iN FURTUNA

borograf, pentru a inregistra 5~

Aviaanele meteo speciale sint trimise in zonele in care se formeaza furtunile pentru a ob,ine informa,ii de ultima ora. Ele ou un dispozitiv lung de

rile presiunii atmosferice. 8orog

cercetore montot in porteo onterioora pentru miisuroreo candi tiilor otmosferice 10 diferite niveluri. La bord existii echipoment rodor special, core do 0 imogineelora structurilor de nori. Un zbor de recunoo)tere poote duro 12 ore, in timpul caruio ovionul poote zburo de citevo ori In centrul unei furtuni

prevazut cu un instrument de ~ inregistreozii presiuneootmosferica pe hirtie fixot pe un tombur rototiv. Urogc olte fu rtuni se formeoza in jurul unor 1 de mica presiune, deci borometrele borogrofele sint instrumente importonte pentru

DETECTAREA PRIN

SATE LIT Solelilii meleorologici (sou meteosotelilii) transmit semnole vizuole stoliilor meteorologice pe masurii ce se deploseozii pe orbilo paminlului. Acesteo sin t

I,,,,p""'""e in intreaga lume, ,,,,,·,,""t temperatura aerului, lui. ~i mai importanti pentru e ~i tornade, satelitii urmoresc planetO din pozitii oflote 10 more Pomintului. Imoginile tronsmise de core se dezvolto furtuni baloane meteorologice in straturile La primele semne ale introduso in (omputere, rmatii anterioore pentru furtunii.

verificote de meteorologi pentru avedeo dodi se dezvolto urogone deo supro oceonelor Pomlntului. Potru sou cinci meteosoteliJi oflOli in poziJi i potrivite pot fotogrofio in treogo su pr olo!o o Pomintu lui.

FOLOSIREA BAROMETRELOR Meteorologii 'olosesc borometrele pentru a deledo schimbiirile presiunii otmos'erice. Borometru l a

iNREGISTRAREA PRESIUNII (ercetatorii 'olosesc un tip de boro­ melru de 0 mare ocurotete, numit barogrof, pentru a inregislro schimbii­ rile presiunii otmos'erice. Borogroful este prevozut (U un instrumenl de scr is core in reg istr eozo presiuneo otmosferico pe un su i de hirti efi xa t pe un tombur rototiv. Urogonele $i aile furtuni se formeozo in jurul unor zone de mi ca presiune, deci boromefrele ji borogrofele sint instrumen te foarte importonte pentru meteorologi.

fast inventot de EvangelistaTor rice lli, un fizi ci on italian, in 1644, ji el mascara efectele presiunii otm osferice osupro unei camere mefolicedin care a fost scas 0 par te din oeL Schimborilepresiunii otmosferice fo coeeosto camera so se extindo sou so se cantrocle, oclionind un oe pe un codron. Borometrele moderne mosooro presiuneo otmosferico in milimetri de ca loono de mercur so uin unitoli specifice, numite milibori. Presiuneootmosferico 10 nivelu l morii este in medie 101 3 milibo ri, ca re reprezinto 760 mm de ca loono de mercur.

1

el So

co

es

re

fu

S-(

fie

eS

sf!

cOl

pO

cal IO

fu PESCUITUL un posibil beneficiu care poate fi obtinut de pe urma furtunilor Unii

Existii totu~i pescori au observot co urogonele ogito morile in odincuri. Acest lueru pune In mi~core reziduurile de pe fundul marilor, ce constituie hrono unor mici vie)uitoo re num ite planelon ~i core, 10 rindul sou, constitu ie hrono pentru pelti. As~el, faro morile lurluni, or exislo moi purin pe~te penlru pescorii din lorgul coostelor Venezuelei.

mondial. Oireclio lor generol ce sufla spre [cuotor i urogonele se formeoza. Cum oer moi rece dinsp

Scara Beaufort, a vitezei vinturilor, a fost introdusii in 1806 de Sir Francis Beaufort (1774-1857), amiral in marina britanicii. Sir Francis a strabotut Ii studiot multe dintre marile lumii ~i a folosit oceosto scoro pentru a deserie efectele vintului osupro unui vas de lupto complet echipot. Urogonele se oflo In Mul scorii Beaufort a vitezeivlnturilor. Descriereo fo~ei vlnturilor Calm Miere u~oarii 2 Brilii u~oarii 3 Brilii blindii 4 Vin/ moderat 5 Vin/ mai tare (reee) 0

:16

Vitezo vinturilor-kmlh mai pUfin de I 1-5 6-11 12-19 20-28 29-38

39-49 Vint puternie Aproape ralalii de vin/ 50-61 B Rafalii de vin/ 62-74 9 Ralalii puternieii 75-88 JO Fur/unii 89-102 JJ Fur/unii pu/ernieii 103-118 J2 Uragan 119+

6 7

FORTA 1

FORTA 6

VREMEALA NIVEL MONDIAL

C

aracteristicile unei vremi extreme cum este cea din timpul uraganelor ~i tornodelor constituie door 0 porte 0 dimatului general de pe Pomint. Gnd rozele Soorelui oting Pomlntul, ele locolzesc oerul; oerul cold este moi u~or ~i se ridico, In timp ce oerul rece este moi greu ~i cobooro. Mi~corile oerului cold ~i rece genereozo vlnturi, core 10 rlndullor provooc(i furtuni. In secolul trecut, temperoturo Pomlntului s-o oflot in continuo cre~tere ­ 1995 a fost cel moi fierbinte on de plno ocum. Aceosto Incolzire globolo este partial couzotO de "gozele de sera" din atmo­ sfera, core provin moi ales din ordereo onumitor combustibili. AceostO schimbore, oloturi de oltele, poote duce 10 temperoturi globole ~i moi ridicote, core, 10 rindullor, pot provoco inundotii ole zonelor de coosto, vlnturi extrem de puternice ~i furtuni precum ~i olte schimbori mojore ole dimei.

PERFORAREA STRATULUI DE OZON incepind cu anii 1970, imaginile din satelit Ie-au ariltat cercetotorilor co apar in fiecare an perforori ale stratului protector de Olon. Primo osllel de perlorore 0 losl observolo deosupra Antorelieii )i eo este red oto prin culooreo ro)ie in oeeoslo imogine de soteli!. Adouo o apo rul inAretieo . Ozon ul este olacol de cloro-fluoro-carboni (C FC), goze core se lolosese In spray·uri le cu oerosoli , 10 frigidere )i 10 eonfecnonoreo mOlerialelor plosti ee pent ruombolo iele de 10 hrona de tip fast-food. Schimborile de ocesl lei pot oveo elede extrem de imporlonte osupro ciimei 10 nivel mondiol.

ViNTURI GLOBALE Existo anumite structuri ale actiunii vinturilor 10 nivel mondial. Direetia lor generola este ofeelolo de rotano Pomlntului, core devioza fluxul de oer ee suflo spre Ecuotor inspre vest. Aees le alizee trop icole sufla In reg iunile in core urogonele se formeozo . (um oerul cold se ridieo 10 Ecuolor, el esle inloeuit de un oer mai rece dinspre regiunile polore. Asllel se mentineechilibrul tem perolurilor pe glob

fi obtinut de pe urma furtunilor Unii Aeest lucru pune In mi)eare reziduurile de pe numite plancton )i core, 10 rlndul so u, constiluie moi putin pe)te pentru pesco rii din lorgul

FORTA 1

FORTA 6

FORTA 12

&

a

EL NINO cest fenoment oceanic ~i atmosferic apare cind apeIe (aide ale Pacificului se deplaseazo spre est, spre partea superioaro a Americii Aceste distrugeri au fost pro vocate de Sud, provocind 0 cre~tere a temperaturii morii ~i in 1997 de uraganul Pouline, care a lovit subl/rbiile ora1ului Acapulco, schimbori climatice cu diferite grade de importanto. Se crede in Mexic, 1i a fost considerot un co EI Nino are legOlura cu schimbarile mi~carilor oerului deosupra efect 01 fenomenului EI Nino. Pocificului, core inverseoza directio normola a olizeelor. Termenul fl Nino inseomna in limbo sponiola "copilul" ~i se refera 10 pruncullsus, deoorece fenomenul opore in general in preojmo Craciunului. EI survine 10 fiecore 3-7 ani ~i de fiecore data poote ofecto climotulla nivel mondiol pentru un on intreg . EI Nino produce un numar moi more de ploi ~i furtuni in Americo de Nord ~i de Sud, printre core ~i urogone sou tornode, ~i seceta 10 ceo 10 Ito extrema, in Australia ~i Indonezio.

A

TOT MAl MULTE FURTUNI

Aceasta imagine transmisa prin satelit arata curentii calli ai fenomenului EI Niiio, reprezentati (U culoarea ro~ie, In esful Oceanului Pacific, In largul coasfelor Americii Centrale ~i de Sud. Ace~ti wrenn in colzesc opele in mod obi~nuit reci ole eoostelor din Ecuador ~i Peru, provoeind ploi torentiole ~i inundotii pe coosto vestieo a Am erieii de Nord Ii de Sud.

Aceastii lomii de our este 0 statuetii inco1ii adusii ca ofranda. in iurul anului 1500 i.Hr., inca1ii au initiat un sacrificiu de masii in care au pierit 80 de oameni. Unii cercetiitori considera ca era un an in care fenomenul EI Nina era extrem de pl/ternic 1i sacrificiile aveau loc pentru a incerca sa-i imblinleasca pe le;i furio1; ai furtum;.

in eadrul pufernicului fenomen EI Niiio din 1982/1983, au avut IDe ~i un numar neobi~nuit de furtuni In California, dar efectele fenomenelor din 1997/1998 slnt considerate printre eele mai grave. Au ovut lac mult moi mu lte tornode, fu rtuni teribile Ii alte dezostre. Tornod e violente ou opo rut Ii in Co liforn io, ior in Peruou fost inundoti i mosive.

almosferic apare se deplaseazo rioaro a Americii morii ~i imporlanto. Se crede aerului deasupra aalizeelor. Termenul EI deoarece fenomenul . de fiecare data poate nnumar mai mare de de Nord ~i de Sud, sou tornade, ~i rna, in Australia ~i

101 MAl MULTE FURTUNI in cadrul puternicului fenomen EI Nino din 1982/1983, au avut loc ~i un numor neobi~nuit de furtuni in California, dar efectele fenomenelor din 1997/1998 sint considerote printre cele mai grave. Au avut loc mu ll mai mu lle tornade, furtun i teribile $i ailedezostre. Tornade violente au aporut $i in California, iar in Peru ou fost inundatii masive.

(AUTIND PE~TE Pe~tele ~i

industria pe~telui din Pacific au de suferit in anii cu fenomene EI Nino mai ales in largul coastelor peruane. Pescorii peruoni trebuie so coute pe$tele mult moi deporte de coso, deoorece pe$tii mici, cum or honchoo, mor sou se indeporteozo de apele wide, in cou tare de hro no. Apo co ld o de 10 supro fajo oceanu lui bloc heazo ci rculatia apei reci din adincime, unde se gosescsubstonjel~ nutritive. Mulji dinlre pe$tii mai mari, cum or Ii lonur, pleaco in coularea principalelor rezerve de hrono. Toole acesleo au efecle grove asupra jo ri i, deoarece Peru re prezinlo in mod Iradijianal uno din cele mai mari furnizoare de pelle din lume, prinzind moi mull de 11 milioone de lone pe on.

VREME (IUDAIA Acest mic avion a fost lovit de o tornado pe cind se afla la sol in Florida . Meteorologii core sludiozo lurtunile bru$te $i violente inceo rco so vodo In ce mosu ro EI Nino ofecteozo vremeo pe uswl. Unii cred co el ore eleele mull moi lorg rospindite dec11se credeo inoinle. Ei au descoperit de osemenea un eleci simil ar coreapa re in At lantic Ii este cunascut sub numele de Narth Atlanlic Oscillation (NAO) - oscilojie nord-atlontico.

Z9

j

,

I

P:~

cil puterni tarile so ostfel dE neceSOrE urmeoze oceste ft referitoo felul oce obtine ~ moi multe oda~ oles in zonele c

A (ONSTRUI VIITORUL

in mijlocul pierderilor ~i dislrugerilor coulole de morile 'urtuni, moi existii totu~i speronte printre supravietuilori. (omunilii!ile se opropie unele de ollele In dorinlo de o - ~i reconslrui cosele ~i vie!ile. A~o cum spuneo un suprovie!uilor 01 urogonului Andrew : "Sintem in viala ~i sanlJto~i. Restul sint lucruri ce pot fi inlowite ". Organiza!iile de cercetiitori din intreaga lume colecteazii date de la satelifi fi sta!ii meteorologice. fie lolosesc compulere deosebil de pulernice penlru prelucrarea dalelor fi penlru dezvollarea unor programe care sCi prevadCi vi;Ioarele lurluni f; sCi aile ce se ma; poale intimpla.

JO

PRMND SPRE VIITOR robObil co nu vom reu~i niciodota so oprim urogonele ~i tornodele, dor poote co putem invato so focem fota furtunilor puternice ~i efectelor lor. Din pocote, In multe din filrile silroce ole lumii - unde opor un numar more de ostfel de dezostre noturale ­ nu exista resursele necesore pentru 0 foce fota distrugerilor teribile core urmeoza. CercefOtorii ~i meteorologii studioza tot timpul oceste fenomene ostfellnclt so ne inmulfim cuno~tintele referitoore 10 oceste furtuni violente ~i 10 couzele lor. In felul ocesto se pot foce previziuni moi bune ~i se vor obtine moi multe informotii utile pentru reolizoreo de moi multe odaposturi ~i mijlooce de oparore moi potrivite moi Dies In zonele cele moi ofectote ole lumii.

P

STUDIEREA FENOMENU LUI EL NINO Existii un program special pentru observarea ~i miisurarea efectelar fenomenului EI Nino ~i a altor fenomene meteorologice Salelilul TOPEX/Poseidon monilorizeoz6 miscorile oceonelor pe glob ostlelincH meleorologii sii-si poolo imbunOIO!i previziunile. La fiecore 10 zile, solelilul m6soor6 nivelul morilor cu 0 morjo moi micii de 13 cm.

STUDII LOCALE Informatiile provenite de 10 mici statii meteoro­ lagice din intreaga lume vor continua sii fie extrem de importante. Ele se odougii dotelor olerile de cenlrele moli Ii lronsmise de solelitii spo!ioli, liind deosebil de ulile in prognozo lurlunilor locale.

Organiza!ii1e de cereetiitori din intreaga lume co/ectealii date de la sateli/i ~i sta!;; meteorologice. Ele folosesc computere deosebit de puternice pentru prelucrarea datelor ~i pentru dezvoltarea unor programe care sii prevadii viitoarele furtuni ~; sii aile ce se mai poate intimpla.

AJUTAREA REGIUNILOR SARACE

in tiiri de genul Bangladeshului, este nevoie

de grupuri de asistentii pentru a-i ajuta pe

localnici sii depii~eascii efectele unar

dezastre cum or fi inundatiile cauzate de

uragane ~i tarnade. NO!iunile moi bogole Irebuie

sii-iojule pe ceiofloli in nevoie so loco planuli de

viilor ostlel inc11 so fie moi bine pregoli!i penlru astlel

de fenomen e.

JI