Colectia Dezastre Naturale - Vulcanii

PORTILE IADULUl ..............'.......................................

P

ămîntul Începe să se zguduie ~i se aud

bubuituri. Culmile munţilor sînt aruncate În aer. Cerul se Întunecă şi este brăzdat de fulgere strălucitoare. Aerul devine otrăvitor, urît mirositor, Înecăcios. În vremurile de demult oamenii credeau că vulcanii erau rezultatul mîniei zeilor, al uriaşilor sau al spiritelor malefice. Unii spuneau că vulcanii sînt porti ale iad ului. Uneori erau sacrificaţi oameni, fiind aruncati În crater pentru a-i Îmbuna pe zei. Abia la Începutul secolului oi XX-lea oameni de ştiinţă co Alfred Wegener au Început să Înţeleagă care era structura stratului mai subtire de la suprafata Pămîntului - scoarţa terestră. Oamenii de ştiintă mai află lucruri noi despre vuleoni chiar şi În zilele noastre şi acestea depăşesc cu mult orice fictiune.

În Hawaii există un obicei străvechi de o

aduce fructe drept ofrandă lui Pete, zeila

po/ineziană a vu/cani/or. Pete este

cunoscută ~i sub numele de Hina-Ai­

Ma/ama - ,,(ea care mănîncă /una".

~-,.,'' ' ~

TĂRÎMUL DIAVOLULUI

. .

\i.

.'iA,...•...~.,·,.4. •

/

>

_;

}.\1' Y .

FOCUL GREC

Unii gînditori din

Anti(hitate au ...~_ 11 Înler(at să expli(e

(um ar putea apărea vul(anii

-- t dală a(e~tia nu sînt uea,i de zei.

~--. .'. 1/' A _. ~ ~l. ;'i -: .---=-=-=.­ ."e

t ., ...

,.,,';:iI-~.:'

Filozo ful grec Aristotel (384-322 Î. Hr.) credeo că Pămîntul este ÎmpÎnzit de peşteri core aspiră vîn turile În ele. Acestea sîn t Încălzite de focuri uriaşe şi apoi suflate din nou afară, os~el fiind creali vulconii. .

C"

Majoritatea ue~tinilor uedeau (ă

iadul este un tărîm subteran al

Întuneri(ului, fo(ului şi tădunilor

aprinşi.

Se credea că diavolul Însu şi miroase a " pucioasă" (suID. As~el de idei Îşi aveau

probabil originea În experienta oamenilor, core văzuseră vulcani şi cratere asemeni Etnei,

de exemplu . Vulcanii erau forte necunoscute, Înfricoşătoare şi letale ­ desigur, crealii ale diavo lului. Această viziune de co~mar a iadu/ui ~i a "chinuri/ar iadu/ui" a fost reprezentată in pictură de artistul olandez Hieronymus Bosch (cea 14S0-1S16).

Cuvîntul "vul(on" folosit de Vukanus sau Vul(an. Cel pUlin i 400 d.Hr., grecii antici au venerat un Romonii ou venerat şi ei acelaşi zeu al credea că zeul'avea n i şte furnale i metolele. Acestea se aflau În i

'LUI ,i se aud ~

aruncate

iizdot de or, un t

I

A

II ut DomenII..

i zeilor, 01 spuneou că usocrifi ca ti ,·i Îmbuna pe

bfire

rii. re epăşesc

iune.

ATELIERUL LUI VULCAN lJ

Cuvîntul "vulcan folosit de noi provine din numele Vulcanus sau Vulcan. Cel puţin din 1500 Î.Hr. pînă În aproximativ 400 d.H r., grecii antici au venerat un zeu al locului numit Hephaistos. Romanii au venerat şi ei a cel aşi zeu 01focu lui i i l-au num it Vulcanus. Se credea că zeul avea n i şte lurnale u riaşe În ca re era u topitei i prelucra te metalele. Ac estea se allau În interi oru l muntelui Etna, de pe insula Sici li o. Chior şi ostăzi Etno aruncă scîntei ca forja unui fierar.

Legenda spline că Vlllcanlls a făurit un scut magic pentru eroul grec Ahile. În scut se putea reflecta lumea întreagă, CII tot ce conţinea ea.

J

KRAKATAU, 1883

Vulcanii din insula vulcanică Krakatau, de

lîngă Java, au erupt la 27 august 1883.

Zgomotul exploziilor s-a putut auzi pe 8% din

suprafo!a Pămîntului. Cel pu)in 36 000 de oameni

u fost u c i şi.

u

numi lava ~ strat eoniei vulea Unii , altii • ani.

Într-o fotografie făcută din spaJiu se poate "edea o falie uria1ă acolo unde ar trebui să se afle cea mai mare parte a insulei Sumbawa din Indonezia. Insula a fost astfel scindată CÎnd muntele Tambora a erupt 1i s-a prăbu~it În 1815.

UN VECHI CRATER Aceste stînci de pe insula gre­ cească Thira sau Santarini sînt pere,ii unui crater, format de una dintre cele moi mori erup,ii vulcanice core ou existat vreodată. În jurul anului 1500 î. Hr.,.o regiune de 80 km din in s ulă ofost aruncată În aer di s pă rînd pentru totdeauna. Nori de gaze şi cenu şă ou ajuns deasupra insulei vecine, Creta. Pe insula Thira o ovul loc din nou o eru pţie În 1926.

MUNTI , AI MORm

..

.-­

Le PetitParisien­

~~ <::-.-;.

-

SIII'1'1.tlt1\7Im'Jla IIlH U.U3rnr. ......... _ " ­ _ ....

'-::~;:::::-.

..:-~,~_ ••

............... ! ..... .

n vulcan este o fisură adîncă a scoartei terestre. Prin această fisură erup sau izbucnesc afară ~uvoaie de rocă topită numită lavă. Pietre şi cenuşă plutesc prin aer. Cînd lava se răceşte, ea se Întăreşte şi formează un nou strat de rocă . Lava şi cenuşa se pot aduna sub formă eonică alcătuÎnd cu timpul un nou vîrf muntos. Unii vulcani erup extrem de violent; alţii sînt mai liniştiţi. Unii vulcani erup aproape tot timpul, În vreme ce alţii erup doar o dotă la cîteva sute sau chior mii de ani. Vulcanii core moi erup Încă sînt numiti activi. Cei a căror activitate a Încetat cu mult timp În urmă sînt vulcani stin~i. După cum ou constatat oamenii de ştiintă, din propria lor experientă, nu trebuie să ne

U

Doar doi oamenii dintre cei 30 000 ce locuiau În.St. Pierre, În insula Martinica, au supravietuit eruptiei catastrofale a muntelui Pelee, la 8 mai 1902.

grăbim să eliminăm

un vulcan ca fiind stins.

INVECHI CRATER Aceste stînd de pe insula gre­ ceascii Thira sau Santorini sînt pere," unui crater, format de una dintre cele lIGi mari erup,ii vulcanice care au existat vreodată. În jurul anului 1500 Î.Hr.,.oregiune

de 80 krn dininsulă afost aruncată in aer dispărînd pentru totdeauna. Nari de gaze ~ cenuşă au aiuns deasupra insulei vecine, (reto. Pe insula a a awt lac din nouoeruptie În 1926.

l

Săpăturile

arheologice au dus la descoperirea pe Insula Thira a unor o~ezări datînd din Epoca Bronzului. Tot aici se allă ~i Akrotiri, localitate În core erau multe clădiri decorate cu picturi ralinate, distruse Însă de o eruptie În 1500 Î.Hr.

VEZUVIUL DISTRUGĂTOR Vezuviul se ridică la 1186 de metri deasupra Golfului Napali, În sudul Italiei. Înăllimea şi forma acestui vulcan s-au schimbat de multe ori de-a lungul istoriei, cînd culmea a fost În mad repetat distrusă şi din nou re făcută În urma erupliilor. (ea moi cunoscută eruptie oavut loc În anul 79 dHr, cînd oraşele Pompei, Oplontis, Stabiae şi portul Herculoneum ou fost d eo potrivă distruse. Vezuviul este un " u ciga ş Înserie". EI a erupt cu o lorţă uria şă din nouÎn 163 1, 1779, 1794, 1822, 1872, 1906, 1929 şi - celmoi recent - În 1944 . Aceasto pictură reprezintă o e r upţie din secoiul 01XVIII-lea.

.f

A

DIN ADINCURI entru a Înţelege cum funcţionează vulcanii, trebuie să facem o călătorie imaginară În centrul planetei noastre. Centrul (sau nucleul) Pămîntului are o rază de aproximativ 3 470 km . În centru se află nucleul de fier solid şi un înveliş de fier, cobalt şi nichel topit în jurul acestuia . În jurul nucleului se află mantaua de aproximativ 2 900 km , alcătuită dintr-un amestec de numeroase metale . Partea din interior a acestui înveliş este moale şi umedă, cea de deasupra este solidă, dar ore şi zone de rocă topită, incandescentă . Stratul de la suprafată al Pămîntului (sau scoarta) are aproximativ 60 km sub continente şi numai 5 km sub mări şi oceane. Scoarta este creată şi modelată continuu de for tele de nestăpînit din interiorul planetei.

P

FABRICA DE ROCI Adeseori (onsiderăm (ă planeta noastră este solidă ~i nes(himbă­ toare. De fapt, ea s-a afl at În tr-o con ti n u ă dezvoltareÎncă din momentu l formării ei, cu aproximativ 4 600 de milioane de ani În urmă. Interiarul Pămîntului actionea ză ca o termo ce nt r a l ă uria şă. Zo nele roşii din mo nta (galben) reprezintă rocă fierbinte, În urcare, ce farmează noua rocă de la supra fa tă, În timp ce vechea rocă de la suprafată (albastru) se scufundă şi se topeşte.

ÎNCĂLZIRE CENTRALĂ În (entrul Pămîntului, presiunea este extrem de mare ~i temperatura este de 6 000 0 C. Din această cauză roca topită,

numită

magmă, urcă prin mon tie spre scaa~a terest ră . Fluxurile de magmă conduse de a ceast ă temperatură foa rte r idicată sînt numi te wrenJi con vectori. Acolo unde

magma pătrunde prin scoarta terestră, ea devine material de co nstructie pentru scoarta oceanică şi continenta l ă. Această imagine computerizată arată mi~cările CIIrenţilor con vectori În jurul nuc/eului. Culorile arată diferenţele de temperatură. Albastrul Închis este folosit pentru temperaturo cea mai scăzută, de 30JO C, iar ro~ul pentru temperatura cea mai ridicată, de 1 2000 C.

Un camion abandonat este acoperit de un potop de lavă după o erupţie În Hawaii. Forţele care modelează scoarţa Pămîntului sînt violente ~i imposibil · de controlat. Ele sînt necesare pentru supravieţuirea

planetei, dar pot fi dezastruoase pentru oamem; care trăiesc pe această suprafală.

Sub forla magmei care se umilă scoarlei terestre dau na~tere la În lini~te afară, alteori este uria~ă. Aici (dreapta) lava unui

rm

RÎURI DE FOC

o dată ajunsă În aer sau În mare,

........

numeşte lavă . Aici (stînga) lava roşie şi fierbinte formează un rîu lung şi strălucitor pe muntele Mouno loo, În Hawaii. Pe m ăsură ce se dep l asea ză, roca to pită îşi Înceti neşte cursul, se răceşte şi se în tă r eşte pentru o forma roca cea nouă .

magma se

lcanii, trebuie Itrul planetei ului are o rază udeul de fier I injurul , aproximativ roase metale. aşi umedă, cea de opită,

ntului (sau eşi

reată şi

numită

,tonduse de colo unde uetie

KILAUEA, HAWAII, 1990 Un flux de lavă din craterul Kilauea, În sudul insulei Hawaii, Îşi croieşte drum spre oraş . lava poa te erupe fumegÎndă

10 temperoturi ce se pot ridica 10 1200 0 C Chior şi atunci CÎnd se răceşte, este destul de fierbinte pentru oaprinde clădirile si otopi drumurile.

magmei care se umflă dedesubt punctele slabe ale terestre dau na1tere la fisuri. Uneori lava se strecoară În lini1te afară, alteori este aruncată la suprafaţă cu o forţă uria1ă. Aici (dreapta) lava unui vulcan hawaian Împroa1că totul În jur, curge ca un rîu de peltea r01ie. Sub

forţa

scoarţei

7

CERCURI DE FOC

punem adeseori despre cîte un lucru ca este tare ca stînca, dar În realitate scoarfa terestra este plina de fisuri, ca ocoaja subtire de ou. Sectiunile

S

Fumul iese la suprafaţă prin mici hornuri in Parcul Naţional al Vulcani/or din Hawaii. Insulele hawaiene sînt formate dintr-urr grup de vulcarri submarini care nu s-au dezvoltat la marginile unei plăci tectonice, ci pe un "purrct fierbinte " al scoarlei terestre. Aceste puncte fierbin!i marchează zone de activitate intensă din monta, unde magma Îli face loc la suprafală, pătrurrzÎrrd prin placa

dintre fisuri, numite plăci tectonice, se sprijină pe roca fluidă din manta. Granitele instabile ale plăcilor tectonice sînt cunoscute sub numele de cercuri de foc. Acestea sînt zone foarte periculoase din cauza cutremurelor şi vulcanilor care apar aici. Curentii con vectori din monta foc plăcile să se mişte foarte Încet şi, de-a lungul timpului, ei ou provocat deriva continentelor. Atunci cînd plăcile se Îndepărtează una de alta sub ocean, se formează o folie submarină. Magma se ridică şi formează o scoartă nouă, creÎnd cîte un lanţ munlos submarin de o parte şi de 0110 o faliei. Fluxul de lavă creează pentru o umple golurile li Încălzelte apa mării. De-a lungul unor fisuri numite cOluri ale vulcanulu~ se ridică minerale, eliberînd tot felul de gaze care rocă nouă

barbotează În apă.

tectonică.

s.

ZONA DE

sU.ood;t·.::.'o:

ciocn.sc, """.",." ."", .st. ad.seari impins' 1116 Scoarta.te';~#tÎi· de pe .lumJ~1 . ..."_NI Fenomenul se num.,t. SIi6dwtIe, EI poate avea loc într. oCildiJului estei';"'in~ă in iIoH plăci cantinentale, două plIcI oc.anke sau una ocean;că ş; interiorul man;ale; 1; se topelte. una canti_tală.

PLAN ETA PLINĂ DE

FISURI Pe această hartă sînt Însemnate marginile plăcilor tectonice. Majoritatea yulcanilor tere~tri se află În aceste zone. Fisurile de pe fundul oceanului se numesc falii submarine. În Oceanul Atlantic, plăcile tectonice se Îndepărtează cu2 cm În fiecareono Faliile din părti l e estice olePacificului se Iă rgesc cu aproximativ 20 cm În fiecare an.

-;,;

DEFOC

')

/.,.

.' -

)"

.'

..

desprecîte un lucru ca este tare realitatescoarfa terestra este ocoajă subfire de ou. Sectiunile plăci

tectonice, se sprijină pe roca itele instabile ale plăcilor ute sub numele de cercuri de foc. periculoase din cauza nilor care apar aici. Curentii Încet şi, de-a lungul timpului, ei se Îndepărtează una de alta se ridică şi formează o scoarţă şi de alta a faliei. Fluxul de lavă creează rocă nouă pentru a umple golurile 1i Încălze1te apa mării. De-a lungul unor fisuri numite c01uri ale vulcanului, se ridică minerale, eliberînd tot felul de gaze care i

barbotează În apă.

CERCUL DE FOC Cel mai activ cerc de foc se allă În r-------~:

apropierea coastei Pacilicului, din zona Muntilor Anzi pînă În Alaska 1i din Japonia pînă În Noua Zeelandă.

PLANETA PLINĂ DE FISURI Pe această hartă sînt Însemnate marginile plăcilor tedonice. Majoritatea vulcanilor tere~tri se află În aceste zone, Fisurile de pe fundul

ActivÎtatea vulcanică submarină

din largul coastelor Islandei a creat o nouă insulă numită

Surtsey, Între 1963 1i 1966. Noua insulă a imprumutat numele lui Surt, cel care era consÎderat În mitologia nordică stăpînul uria1ilor de pe tărîmul locului.

oceanului se numesc falii submarine. În Oceanul Atlantic, plăcile tectonice se Îndepărtează cu 2 cm În fiecare an. Faliile din pă~ile estice ale Pacificului se Iărgesc cu aproximativ 20 cm În fiecare an.

creÎnd o nouă scoa,.,'.

vulcan,

9

VEZUVIU, 1631 MOARTE IN DECEMBRIE in dimineaţa zilei de 16 decembrie 1638, ţăranii din regiunea italiană Campania i~i minau cirezile iar preoţii erau În biserici, pregătindu­ se pentru a sărbători Crăciunul, cind Vezuviul a erupt din nou. De luni de zile pămîntul era zguduit de mici cutremure ~i craterul se umplea treptat cu lavă. La prînz Însă s-au deschis brusc două fisuri pe pantele sud-vestice ale vulcanului. Lava fierbinte a Început să curgă rÎuri-rÎuri_ Mai tîrziu, În cursul zilei, au inceput să curgă rîuri de noroi Ji din nou lavă. Martorii oculari povesteau despre căderi masive de cenu~ă În ora~ul Napoli. Mai mult de 4000 de oameni au murit În următoarele două zile, dintre care mulţi În ora1ul Resina, pe locul anticului Herculaneum.

,1

I

VI

pl S~

(O

dE

as

Uneori apare o mică fisură pe o sau la baza vulcanului 1i pe acolo sînt eliberate gaze. Fiind supusă unei mar; presiuni, aceasta se paate transforma intr-o falie uria~ă, a~a cum s-a Întimplat În Cîmpia Krafla, in Islanda, În 1917. Putem vedea aici (dreapta) falia de doi kilometri din care se degajă mari cantită/i de lavă. pantă

ETNA DEZLANŢUITA Muntele Etna, din Sicilia, se află pe un more depozit de magmă ~i erupe tontinuu. Periooda scurtii dintre erup!ii rareori permite formarea unui dop de lavii solidificată. Aceasta Înseamnă că erupJiile de l avă ies de pe coşu l vu lcanului cu presiune moi micii şi sîn t mai putin violente decît altele.

IO

(

Ci

s. de CII

de

fTUlTĂ tna, din Sicilia, I pe un mare Izit de magmă erupe continuu.

lriooda scurtă dintre lruptii rareori permite formarea unui dop de lavă ;al i dificată Aceasta nseamnă că erup!iile i lavă ies de pe coşul anului cu presiune lică şi sînt mai putin lecÎt altele.

1\

IN INTERIORUL

VULCANULUI

agma incandescentă din mantaua superioară a Pămîntului se ridică acumu~ndu-se În mari rezervoare sau camere ale magmei, sub scoarta terestră. Oparte din magmă se strecoară printre straturile de rocă de la suprafafă formînd mai multe pervazuri. Altă parte poate rămîne În vechile fisuri formînd praguri. Omare parte erupe prin coşurile vulcanilor. Eruptiile succesive de lavă creează pante abrupte În jurul unui puternic coş central. Magma şi gazele aflate la mari presiuni îşi croiesc drum spre suprafată şi prin intermediul unor coşuri secundare şi horn uri Înguste, prin care se ridică nu numai gaze, ci şi abur. Interiorul unui vulcan poate fi străbătut de multe astfel de galerii, coşuri şi fisuri. După o erupţie, coşurile pot fi astupate de magma ce se răceşte şi se solidifică. I

M

MUNTELE DE FOC

Un vutcan este diferit de un munte format prin

încretire, datorită mişcărilor scoartei terestre. Vulcanul este un

munteautoconstruit, al cărui interior gol constituie o cale de acces amag mei din

mantaua supe rioară spre suprafa tă . Dacă am putea sectiona un vulcan, el ar arăta as~el.

CA UN DINTE URlAT Cînd o eruptie vulcanică extrem de puternică aruncă În aer dopul de lavă aflat În partea de sus a coşului, ea distruge vîrful muntelui şi Iasă în urmă un crater. Unele cratere rămîn Încă legate de camera magmei În timp ce altele sînt blocate de noi do puri de 10vă şi ce n uşă. Unele dintre cele mai impresionon te cratere sînt numite căldări ale vulconilor. Acestea sînt formate atun ci cînd o eruptie masivă goleşte camera mag mei determinînd pră bu ş irea vulcanului În interior. II

SEMNE SI , AVERTISMENTE

f\

o LINIŞTE DE RĂU AUGUR

(a ~i ve(inullor, muntele Etna,

vul(anii din insula Strambali sînt activi aproape tot timpul. Muntele se

n legătură cu activitatea vulcanică sînt greu de făcut previziuni. Chiar şi vulcanologii care au studiat un vulcan o perioadă Îndelungată de timp sînt luati uneori prin surprindere. Există totuşi avertismente, unele

dintre acestea putînd fi recunoscute de mii de ani.

I

adeseori o creştere a activitătii seismice (cutremure şi zguduituri) În zona vulcanului. Din ce În ce mai multe gaze sînt eliberate din crater sau din coşuri le secundare, hornuri sau fisuri. Ele pot mirosi a sulf - un miros asemănător aceluia

de ouă stricate. Se pot auzi bubuituri şi alte zgomote pe măsură ce magma se

ridică În interiorul muntelui. Uneori Întreaga culme se clatină din cauza fortei

exercitate de magmă, ducînd la

ridicarea clădirilor şi la retra­

gerea În jos a mării dinspre tărm. STUDIEREA

cutremură şi

bu buie. Totuşi abio atunci CÎnd se 10 să lini şteo locuitorii insulei se o şteaptă 10 o erup)ie. liniştea Însea mn ă adeseori că rodle au bloca t coşu l vulcanului şi presiunea se acumulează pentru oerup)ie via l entă .

Există

ŞERPILOR

În multe părli ale lumii s-a observat că micile cutremure şi creşterea temperafurii scoarlei feresfre, care preced o eruplie, alungă şerpI; din orificiile În core se adăpostesc.

INSULA ALBĂ, NOUA ZEELANDĂ

Activitatea vul(ani(ă poate fi măsurată În func,ie de fuiaarele de fum ce se ridică

deasupra acestei culmi. Insula Aibă din golful neo·zeelandez Plenty ne oferă şi olte indicii .

Noroiul fi erbe şi bolboroseşte, jeturi şuierătoare de obur ridicîndu·se din pămînt. .

NUMĂRĂTOAREA INVERSĂ

sînt greu de fUcut au studiat un vulcan o luati uneori prin unele mii de ani. seismice nului. Din din crater fisuri. Ele aceluia

În 1969, vulcanologii americani au avertizat autarităţile că Muntele Sf. Elena, un vulcan din statul Washing­ tan, ar trebui urmărit cu atenţie . Din 19 75 pînă În 1980 ou fost Înregistrate nu moi puţin de 44 de cutrem uremoi mici În jurul

r

crestei . la Începutul anului 1980, cutremurele ou deveni t tot moi puternice şi moi fr ecvente (roterul s-a mărit şi s-au deschis fi suri mari. Pontele ou Început să se deplaseze spre exteriof. la 18 mai 1980, Muntele SI. Elena a erupt Într-o explozie teribilă (vezi moi jos) Această fotografie În infraroşu (din stînga) a fost făcută În ziua următoare .

cutremure ~i cre~terefl tempe"""';; sCOIIr,ei terestre,

cllre preced o erup,ie, fllungă ~ din

orificiile În cflre se adiipostesc.

FUGIŢI CA SĂ VĂ SALVAŢI VIAŢA

Oameni fug de eruptia violentă a Vezuviului În 1906. Un

l ZEELANDĂ

~e de fuioarele de fum ce se ridică Heelandez Plenty neoferă şi alte indicii. de abur ridicîn du-se din pămînt.

I

observator ştiinţific fu sese Înfiinţat pe munteÎn 1845. Înainteca vulcanul să erupă, oa menii de ştiinţă ou Înregistrot cutremure, ga ze sufoca nte şi un zu mză it ciudat venind din in teri orul munteluI.

Il

LAVA DURĂ Lava (urge În jos, pe pantele muntelui. Este un tip de lavă cunascut sub denumirea hawaiană de 00. Este mai dură şi (Online pietreasculite. De ase menea, este mai rece, mai lentă şi are a aderenlă mai mare dec1t celelalte tipuri de lavă .

În cazul vulcanilor hawaieni, din căldarea vulcanului pot metri Înăllime. Prin diferite scurge adeseori În nenumărate riuri muntelui. Apoi, poate Începe o Irm sau chiar mai mult Înainte să se

ROCA ÎNCRETITĂ Neagră ~i

extrem de fierbinte, această lavă (urge rapid, fiind mai fluidă . Numele ei hawaian este

pahoehoe. Cînd se răceşte, devin eun tip de rocă omogenă, ÎncreJi tă la supra fa)ă . Cînd se sc urge În

mare, această la vă farmează blocuri de piatră rotunjite, numite perne de lavă.

SULF SOLID Gazele vul(ani<e contin o cantitate mare de sulf,care se solidifj(ă atunci cînd gazele se ră(es( pentru a forma cristale galbene strălucitoare . În unelezanevulcanice chiar se ext roge sulfu!, folosit apoi În oblinerea ma i multor produse, printre ca re cauciucul ş i explozibilii.

CUM ERUP VULCANII

ViRFUL ESTE ARUNCAT ÎN

AER

eruptie vulcanică poate disloca chiar o jumătate din munte. Este un eveniment înspăimîntător. Zgomotul asurzitor produs de eruptia vulcanilor din Krakatau, În 1883, a putut fi auzit pînă În insula Rodriguez, la 4 776 de kilometri distantă, de cealaltă parte a Oceanului Indian. Un supravietuitor 01 eruptiei Muntelui Sf. Elena, din 1980, spunea că aceasta producea un zgomot de parcă Întreg muntele fusese pus Într-un mixer uriaş de beton. Există mai mulţi factori hotărÎtori În legătură cu forta explozivă a unei eruptii. Este coşul vulcanului blocat de magmă răcită sau de sedimente? În ocest caz, presiunea va fi moi more. Contin rocile vulcanice apă? Aceasta poate să se transforme rapid În abur, mărindu-şi volumul de 200 de ori şi izbucnind afară din roca

O

solidă.

o BAIE RECE

Gnd se ră ceşte, devine un tip de rocă omogenă, Încretită la suprafotă. Gnd se scurge În more, oceostă lavă formea ză blocuri de piatră rotunjite, numite perne de lavă.

SULF SOLID Gazele vulcanice contin o cantitate mare de sulf, care se solidifică atunci cind gazele se răcesc pentru a forma cristale galbene strălucitoare . În unele zone vulconicechior se extrage sulful,

folosit apoi Înobtinerea moi multor produse,

core cauciucul si explozibilii.

Magma PLiNIANĂ, bogată În gaze, erupe În interiorul vulcanll/lli. Funinginea, cenll~a ~i gazele sînt aruncate În aer la peste 30 de knometri Înăl1ime.

Magma PELEANĂ, bogată În gaze, erupe la presiune mică. Un nor uriaş de gaze strălucitoare, cenuşă şi pietre se rostogoleşte În josul muntelui ca o avalanşă.

În cazlll HAWAIAN, dllPă o erup1ie la presillne SCăZlltă, cantităţi uriaşe de lavă fierbinte se sClirg În rÎllri Ilingi pe pantele mllntelui.

În cazlll vllicani/or howaieni, erllPfiile de lavă din căldarea vll/canll/lii pot ajllnge la 500 de metri înălfime. Prin diferite fisllri, 10'10 se scurge adeseori În nenllmărate rÎllri pe pantele mlinte/lli. Apoi, poate începe o călătorie de 30 km 5011 chior moi mliit Înainte să se răcească. Lava ajllnge adeseori În more, IInde se răce~te formînd stînci negre.

de fierbinte, această lavă curge fiiad mai fluidă. Numele ei hawaian este

ErllPfiile pot fi extrem de diferite Între ele. Observatorii OII Încercat să grupeze '1ulcanii În mai multe tipuri.

Spectatorii privesc CII groază cllm se scllrge lava din insulele vllicanice Galapagos În Oceanul Pacific. Nori de abur se ridică din apa rece a mării.

În cazul STROMBOLlAN, erup1ii frecvente la presiuni scăzllte aruncă În aer blacllri de piatră, lavă şi gaze.

În cel VULCANlAN, erup1ii periodice la presiuni Înalte aruncă afară lavă mai vÎscoasă şi blocuri mari de piatră. Ij

MuN~Li PELEE~ !

1902 INSUFICIENT ANCORAT

~

in dimineala zilei de 8 mai 1902, Roraima, un vapor cu aburi al companiei Quebec Line, a ancorat În portul St. Pierre din Martinica. Din echipa; făceau parte 47 de oameni, pasagerii fiind În număr de 21. Primul ofiler, pe nume Ellery ScotI, a povestit ulterior ce s-a Întîmplat. EI a observat un nor uria~ deasupra ora~ului 1i cerul s-a Întunecat complet. Vaporul a Început să se clatine 1i opa a pătruns pe punte. Catargele 1i c01ul vaporului s-au rupt 1i toată velatura a căzut. Vaporul a luat foc ~i peste tot puteou fi văzute cadavre. Apoi cenu1a ~i apa i-a acoperit pe oameni cu un inveli~ ce părea de ciment. După două ore, o navă franceză i-a salvat pe cei aproximativ 20 de supravieluitori.

DESCĂRCĂRI

ELECTRICE Cînd mici particule de cenu~ă sau piatră se ciocnesc unele de altele, ele sînt Încărcate de electricitate statică. În imaginea de fată se pot observo fulgere pe Tolbocik, În Peninsulo Komceotko, Rusia.

ZONA EXPUSĂ CĂDERILOR DE CENUŞĂ

Cind vulcanii din Krakatau au erupt in 1883, cenu1a a plutit

deasupra unei mari zone a oceanului. A fost acoperită de

cenu1ă 1i o corabie, care se afla la o distanlă de 1600 de

kilometri spre vest fală de locul eruptiei.

I6

MUNTELE FUGEN, 1991 Acest nor Înfrico~ător, aruncînd gaze fierbinţi, (enu~ă ~i fum, se nume~te nor piroclastic. Muntele Fugen, din lantu l muntos japonez Unzen, aruncă În aer lavă, cenuşă şi goze fierbinti în timp ce mori can tit ă ti de material topit se rostogolesc pe pantele sale cu o viteză de 150 krn/h. Norul piroclostic se poote deplosa şi cu 250 km/ h.

NORI AI MORTII .............. . l ..... .

t\

I

ntimpul unei eruptii, nori de gaze cum ar fi dioxidul de carbon sau dioxidul de sulf se ridica din coşul vulcanului. Tot felul de materiale de ejectie pot fi aruncate În aer la mari Înălţimi: blocuri mari şi solide formate din sedimente şi lavă Întărită, "bombe" de lavă, incandescente În interior, dar cu un Înveliş tare la exterior precum şi pietre mărunte numite Japili. Cele mai mici materiale ejectate din coşul vulcanului sînt particule de mărimea gămăliei unui ac. Acestea formează o cenuşă fină, care pluteşte pretutindeni, ca o ninsoare mortală. Cenuşa se poate ridica la mari Înălţimi În atmosferă şi se poate deplasa În aer la mari distante În jurul globului

ZBURÎND ÎN NOR În 1982, Indonezia a avut de suferit de pe urma unei eruptii pliniene extrem de puternice. Vulconul Galunggung apompa t în oer un nor u ria ~, în formă de ci upe rcă, încă r ca t de gaze ~i cen u~ă. Aproxima tiv 75 000 de oameni au fost evacuoli Soteîntregi au fost îngropate sub cenuşă. Un avion supersonic britanic a intrat În acest nor de cenuşă la înălt i mea de Il 200 de metri. Praful o Înecat matalui timp de peste 15 minute şi avionul abia a mai reu~it să aterizeze.

pămîntesc. Locuitorii insulei Montserrat, din (araibe, folosesc cutii de carton pentru a se proteja de cenu~a care cade din cer. Mai tîrziu primesc mă~ti. Muntele (hance a Început să erupă În 1995. În următorii doi ani au avut loc alte manifestări piroclastice ~i norul de cenu~ă a urcat pînă la 10 km În atmosferă.

aruncind gaze fierbinti, cenuşă şi Diroc/astic. Muntele Fugen, din lantul

în aer lavă, cenu~ă şi gaze fierbinţi în

I topit se rostogolesc pe pantele sale cu

pirodastic se poate deplasa ~i cu 250 krn/h

, I7

ZONA CALAMITATĂ UN VAL DE NOROI Gnd Nevado del Ruiz a erupt În Columbia, În 1985, o mare de noroi a pătruns În oraşul Armero, ucigÎnd mai mult de 23 000 de oameni. Pentru apreveni asriel de dezastre, alte !ări, ca Japonia, de pildă, au construit baraje

Un copil este salvat din Armero. Colea cea moi sigură de o salva vieţi omene~ti este aceea de o evacua popllloţio Înainte de erupţie. Acest lucru poale li dilicil Însă. Vulconii se pol 0110 in zone Îndepărtate, Însă

erllpţiile

pol lua mllllă lume prin sllrprindere.

orta vul(anilor nu poate fi (ontrolată de oameni. Cutremurele şi eruptiile pot genera unde de ŞO( (e străbat întregul o(ean, rididnd trÎmbe uriaşe de apă, numite 'sunam;. Mii de oameni au fost aruncati În mare cînd au erupt vulcanii din Krakatau În 1883. Lava constituie un risc important. Nici barajele de pămînt şi nici măcar bombardarea zonei din avion nu reuşesc Întotdeauna să devieze un flux de lavă puternic. Roca topită poate să dea foc pădurilor şi clădirilor. Gazele sînt otrăvitoare, iar cenuşa sufocantă. Cînd pantele muntelui se clatină şi se prăbuşesc, se pot declanşa avalanşe uriaşe de pietre şi zăpadă. Zăpada se amestecă adeseori cu solul formînd rîuri de noroi extrem de periculoase, numite lahar. Cînd a erupt Vezuviul În anul 79 d.Hr., portul Herculaneum a fost Îngropat sub 13 mde noroi

F

SALVĂRI ÎN (AZURI DE URGENŢĂ

Fiecare trebuie să dea o mînă de ajutor În timpul unui dezastru major - localnicii, personalul medical, pompierii, eventual armata şi aviaţia, precum şi experţii interna,ionali În astfel de salvări. Drumurile şi căile ferate pot fi distruse, iar eruPliile pot continua o perioadă Îndelungată .

Cenu~o produsă de erupţia lui

lipit de crengile copacilor. Eruptiile Întreg~ pot duce la îtKItitierea transportului. Ele distrug adeseori adăugînd la numeroas.l. probleme unei perioade

pot genera

ocean, ridicînd

Mii de oameni au Krakatau în barajele de pămînt din avion nu un flux de lavă dea foc pădurilor şi iar cenuşa pantele muntelui se prăbuşesc, se pot uriaşe de Zăpada se cu solul noroi extrem de lahar. Cînd a anul 79 d.Hr., afost îngropat

După o eruptie

printr-o

fisură a scoar/ei, lavă

in 1973, o grămadă uria~ă de funingine a invadat insula Heimaey, Islanda.

~i de

PROBLEME DE SĂNĂTATE

cenuJa erupJiilor vulconice pot cauza probleme respiratorii, iar pompierii pot suferi de pe urma a numeroase arsuri. Cutre­ Cenu~a produsă

de erup!ia lui Pinatubo, in 1991, in Filipine, s-a lipit de crengOe copacilor. Erup/iile vulcanice pot paraliza ora~e intregi, pot duce la inchiderea magazinelor ~i la oprirea transportului. Ele distrug adeseori pădurile ~i culturile agricole, adăugînd la numeroasele probleme pe care le cauzează 1i riscul unei perioade de foamete.

murele pot distruge conductele de apă şi de gaze. Rezervele de apă sînt uneori otrăvite, ceea ce poate duce la răs­ pîndirea unor boli.

GHEAŢĂ ŞI FOC Heimaey este a insulă din sudul Islandei. În 1973 se credea că vulcanul de aici, Helgafell, este stins. Însă la 23 ianuarie s-a deschis o nouă fisură lîngă ora~ul

Vestmannaeyjar. locuitorii

insulei ou fost evacuari,

trecînd pe continent, dor ou

rămo s la fato locului 300 de

voluntori. În timp ce În jurul

fisurii se forma un nou

vulcan, un urio ~ fluxde la vă

oajuns În oraş şi ameninţa

să blocheze portul Multe

case ou fost arse sau

Îngropate sub lavă . Timp de

patru luni, locuitorii insulei

ou udat lava cu apă de more

sperînd să Îi grăbească

răcirea şi solidificoreo .

I9

Soiurile vulcanice pot fi bogate şi fertile. În Insulele (anare, viile sint plantate in m;c; coşuri vulcanice. Roca poroasă reline umezeala, iar perelii de lavă oferă adăpost Împotriva vîntului.

RABAUL, 1994 Activitatea vulcanică nu este doar dezastruoasă, ci şi creatoare. În această regiune din Papua Nouo Guinee, insulele vulconice ou fost formate prin Înaintarea plăcilor tectonice una deasupra alteia ­ fenomen numit subducrie

Erupfia Muntelui Sf. Elena, din 1980, o transformat păduri Întregi În aşchii de lemn. Ea ogolit locurile de apă şi le·a umplut cu noroi şi cu gunoi. 275 de milioane de tone de rocă şi cenuşă ou fost aruncate În aer. Si totuşi, curînd după aceea, plante ca lupinul (Lupinus olbus) sau

zburătoorele (Epilobium ongusfifolium)

riisiireau din straturile de cenuşă iar animalele se Întorceau pe munte.

FAUNA ÎN PERICOL În timp ce unele animale se Întorc curînd la locul eruptiei, altele se pot confrunta cu disparitia tatală a habitatului lor. În 1998, ofost nevoie să fie mutate restoasele uriaşe din Galapagos, ameninlate de Huxul de lavă.

Gunung Agung, din insula

URMĂRI

rima impresie după o erupţie este una de devastare totală. Lava solidificată creează un peisaj lunar. Chiar ~i rîurile de noroi devin la fel de tari ca betonul. Culmile muntilor sînt aruncate În aer ~i craterele se ÎNTOARC EREA adîncesc. Harta zonei trebuie PlANTELOR redesenată . Eliberarea În atmosferă a Cum se Întorc plantele pe o ins ulă după unor contităti uriaşe de cenuşă, estom­ eruptie? Unele seminlesînI pÎnd lumina soarelui, poate afecta purlole de p ăsă ri saude vÎnl. vremea În Întreaga lume pentru luni Acea slă nu că de cocos ofosl În şir. Totuşi, În cele din urmă, viata adusă de valuri pîn ă 10 ţărm. reÎncepe În zona calamitată. La 14 zile după eruptia vulcanilor din Krakatau, În 1883, fragmentele de insulă rămase au fost recolonizate de nu mai putin de 132 de specii de păsări şi insecte şi de 61 de specii de plante.

P

fost aruncate nd după oceeo, upinus olbus) sau

lobium ongustifolium) ~ de cenuşă

I

iar animalele se Înlorceau pe munle.

ICOl

\nimale se Întorc curînd la locul eruptiei, runta cu disparitia totală a habitatului din Ievoie să fie mulale .lesloasele uria<e ~ ! de fluxul

de lavă.

Gllnung Agung, din inslila indoneziană Boli, aerupt În 1964. CII toate acestea, vechiul templu hindus Besakih, construit pe pontele muntelui, atrage Încă pelerini ~i turi~ti.

VALEA CELOR 10 000 DE FUMURI t'
În 1912, vulcanul Novarupta, din Îndepărtata Alaska, a erupt.cu o de zece ori mai mare decît cea Înregistrată În cazul Muntelui Sf. Elena În urma sa a lăsaI a nouă zană săl batică, de gheaţă, rocă şi aburi.

fortă

:u

STÎNCI SEMNIFICATIVE

....................•..................•...•.••.•..••.....

eisaiele stîncoase ne oferă tot felul de indicii referitoare la scoarta terestră şi la modul În care aceasta s-a format. Stîncile formote În urmo octivităfii vulconice sînt numite de foc. Mogmo core s-o odunot În crăpăturile stîncilor şi s-o răcit treptot formeoză un tip de rocă 10 fel de dură co şi gronitul. Mogmo core erupe sub formă de lovii şi core se riiceşte opoi ropid este numitii

P

extruzivă.

CAPADOCIA, TURCIA lereslră şi

la modul

sînt numite de foc. un tip de ro(ă 10 fel de este numita

ACIIIIJ apro1CI/lJlltlv Bmillotmt tit "'" oc",stl ,.".. a Iost ocoperitl tit c"'11 VlIktutkI, ,.."". " IHIZIIIt•• oIt moi tim, """ lorIIJIItI .. • st. ".."", a Iost lffHIotI,. ,,,,.,,,,,, III,,. coIooN blza, IISCVfIte.

Se spunea că legendarul erou irlandez Finn Mac Cool a construit acest promontoriu stîncos, ca un fel de drum spre Scoţia. Este vorba, de fapt, de oformatiune de aproximativ 40 000 de coloane simetrice de baza It. Ele ou fost create de eruptii vulcanice din diferite fisuri eu cca 50 de milioane de ani În urm~ .

LE PUY, FRANTA Această capelă

din zona central­ a Franţei este construită pe un dop erodat de lavă . Acest sudică

lucru ne aminteşte co multe zone lini ştite ale lumii ou o istorievulcanico violento.

STÎNCI EXTRUZIVE Printre rocile extruzive se numără obsidianul negru strălucitor, coloanele de bazah şi andesitul, numit astfel după vuleanii din Anzi. Activitatea vulcanico aducemulte minerale pretioase la suprofa)o. Depozite bogate de cupru, argint şi aur pot fi g~site În "cercul de foc" 01 Pacificului Diomontele, formate În mantaua tereslro, sînt şi ele purtate la suprafa)o de euren)ii aseendenp de lavo.

Piatra ponce (" spuma de mare") este o rocă formată din lavă omogenă, plină de substanle gazoase. Ea are atît de multe orificii mici Încît este destul de ufoară pentru a pluti la suprafala mării. 2J

Diamond Hill este

un vulcan stins

din Honolulu.

În interiorul

craterului se

află un cimitir militar al so/dalilor americani.

CRATER LAKE, OREGON Crater lake se află În zana (as­ (adelor din vestul Statelor Unite. S-a format cu aproximativ 6600 de ani În u r mă, cînd Muntele Mozoma s-a prăbuşit, În urma lui rămî­ nînd o călda re foarte largă , Aceosto s- a umplut În curînd cu a pă de plooie sou de zăpad ă topitii formînd un superb loc olbostru. Mica insulă din interiar este un nou vulcon În formare.

neobi~nuit,

CRATERUL NGORONGORO În Afri(a de Est poate fi abservată o folie uriaşă În scoarta terestră . După milioanede ani s-au format numeroşi vulcani de fiecare parle o Văii Marii Falii. Unul dintre aceştia afost marele vulcan Ngarongaro, pe teritorit Tanzaniei de a stăzi. (în acest vulcans-a p răbuşi t, s-a format o că lda re cu diametrul de 20 km şi cu oÎnă I )ime de 700 m, iar fundul craterului o devenit un paradisverde pentru rinoceri, lei şi ze bre.

dar altele

eroziune au tocit probabil păduri. Craterele s-au um mările fierbinti, tropicale, formează adeseori strucfu vulcanilor. Dacă vulconul mai mult, ajungînd pe formă de inel, formînd un

VIAŢA ÎN

CRATER LAKE, OREGON

s-a prăbu şi t, În urma lui rămÎocăldare foarte lorgă . Aceasta s-a in curind cu apă de ploaie sau de formînd un superb lac albastru . este un nou vulcan În formare.

CRATERUL NGORONGORO În Africa de Est poate fi observată o falie uriaşă În scoarta terestră . Du pă mi lioane de ani s-au format numeroşi vulcani de fieca re parte o Văii Morii Fa lii. Unul dintre aceştia afast

URMA LAVEI t\

n Întreaga lume există vulcani stin~if inactivi sau cratere ~i căldări vulcanice inactive. Unele Î~i păstrează aspectul neobi~nuitf dar altele sînt mult mai greu de recunoscut. Anii de eroziune ou tocit probabil culmile înalte, acoperite acum de iarbă sau păduri. (raterele s-au umplut probabil cu apă formînd locuri adînci. În mările fierbinti, tropicale, colonii de mici vietuitoare numite corali formează adeseori structuri calcaroase pe pantele scufundate ale vulcanilor. Dacă vulcanul se prăbuşeşte opoi din interior şi se scufundă şi moi mult, ajungînd pe fundul oceanului, aceşti corali vor deveni un recif În formă de inel, formînd un atol.

I

Noroiul vulcanic pare să aibă proprietăţi de purificare ~i curative, probabil din cauza sullului, existent de asemenea ~i în izvoarele fierbinţi din staţiunile balneare. Această femeie din Japonia este acoperită pînă la gît cu noroÎ vulcanic.

PLAJE CU NISIP NEGRU Nu toate plajele au nisipul alb sau auriu. Multe zone turistice ou nisipul negru . Printre acestea se află insula greacă Thira (stînga), insula coraibeană Martinica şi coasta nordi că din Boli. Toate aceste zone sînt periculoase din cauza activită/ii vulcanice. Nisipul lor s-a format din fluxul de lavă care s-a Îndreptat spre apele mă r ii.

acest vulcan s-a prăbuşi t, s-a format o căldare cu diametrul de 20 km şi cu oÎnă llime de 700 m, iar fundul craterului adevenit un paradis verde pentru rinoceri, lei şi ze bre.

CUM SE FORMEAZĂ UN ATOL RECIF PERIFERIC

BARIERĂ DE CORALI

LAGUNĂ

~

Un vulcan se Înalţă de pe fundul mării. (oralii cresc În jurul pantelor sale.

Vulcanul se prăbu~e~te ~i Începe să se scufunde.

Vulcanul dispare, un ataI

lăsînd În urmă

ÎNCONJURATI DE CORALI Atolurile de corali sînt inele de corali răspîndite În sudul Pacificului ca un ~ir de perle. Ele s-au format În jurul unor vulcani submarini ~i abundă În vieţuitoare marine. ~

VULCANOLOGIE

UI(anOIOgia este studiul ~tiintifi( al mag mei ~i al vul(anilor. Vul(anologii În(eană să afle (um fun(tionează Pămîntul. În felul atesta, ei pot ajuta la FORTA GEOTERMALĂ salvarea de vieţi omene~ti ~i la găsirea de noi modalităţi prin (are Căldura degajată de forţa destrudivă a adivitătii vul(ani(e rezervele subpămîntene de magmă poate fi să devină utilă. Astazi, unii vulcanologi folosită în producerea de studiază semnalele emise de satelitii din energie electrică la

suprafată . Apa fierbinte spatiul cosmic, core folosesc laserul pentru

devine abur ce acţionea ză

măsurarea mişcării placilor tectonice. Altii turbinele pentru oproduce coboară În minisubmorine pentru a explora electricita te. scoarta terestra pe fundul oceanului.

LA MARGINE

Vulcan ologii pot, de asemenea, declanşa Vulcanologii recoltează probe de la

explozii pentru a Înregistra undele de şoc. vulcanii activi. Ei umplu recipientele cu Astfel pot studia moi bine structura planetei. Ei dilerite tipuri de gaze şi iau probe de l avă,

pot chior să descindă În infernul din craterul pe core le ana lizează În laborator. De

ei măsoară continuu temperotura . asemenea, unui vulcan.

V

Un termometru obişnui t s-o r topi şi de aceea ei folosesc instrumente de metal, numite termowpluri, core măsoară conductibilitatea.

ECHIPAMENT DE PROTECŢIE

Gnd lucrează pe munte, un vulcanolog trebuie sa poarte o.mască de gaze ~i îmbracaminte de pro­ tectie Cercetarea este odeseori extrem de peri cu l oasă şi unele probe pot li recoltate doar cu ajutorul unor dispozitive automate spe ciale.

UNORA LE PLAC TEMPERATURILE ÎNALTE Exista anumite specii de viermi care traiesc în jurul coşului unui vulcan, În regiunea Galapagos, din Pacific. În anii din urmă, oamenii de ştiinţă ou folosit minisubmarine pentru aexplora faliile submarine. Ei ou descoperit că bacteriil ese hrănesc cu mineralele ce a bundă În aceste zone şi că ele constituie, la rîndui lor, hrană pentru viermi şi pentru altecreaturi marine.

PULSUL PĂMÎNTULUI

IRA lE PLAC TEMPERATURllE ÎNALTE

~ anumite specii de viermi care trăiesc În

,ului unui vulcan, În regiunea Galapagos,

aâfic. În anii din urmă, oamenii de ştiinlă ou folosit bmorine pentru oexploro foliilesubmarine. Ei ou ., eli bocteriile se hrănesc cu mineralele ce ab u ndă În zonesi că eleconstituie, 10 rîndui lor, hrană pentru viermi şi pentru alte creoturi marine.

Seismografele sînt instrumente folosite pentru măsurarea intensităţii cutremurelor. Informano pe core ele o oferă este folo s ită de oamenii de ştiinlă pentru oestimo momentul ş i fo~o erupţiilor vulconice. Forlo undelor de şoc creşte foarte mult Înainte de un more dezostru.

Z7

ÎNGROPAT ÎN CENUŞĂ În Pompei, corpurile victimelor au fost distruse de cenu~a fierbinte. Totuşi larma lor olost păstrată de cenuşo core s-a Întărit ulterior. Umplînd aceste goluri cu ghips sau cauciuc, orheologii pot recrea corpurile aşa cum erau În momentul mortii.

ti

a o a

a

Mulajele de ghips reprezintă siluete tragice, crispate ale victimelor din Pompei. Ele constituie o amintire mi1cătoare a tuturor celor care·au suferit in urma catastrofelor produse de vulcani de-a lungul anilor.

PRIMELE URME Aceste urme apar,in unor strămoşi ai oamenilor de acum 3 600 000 de ani. Ele s-au Întipărit În cenuşa vulcanică moale şi atunci cînd aceasta s-a transformat În rocă dură urmele s-au păstrat. Ele au lost descoperite În Laetoli, Tanzania, În 1976.

DESCOPERIREA

TRECUnJLUI

anumită ramură a vulcanologiei a

O

fost extrem de utilă În studiul istoriei. (Înd vulcanii Îneacă terenul În lavă ~i cenu~ă, adeseori ascund, dar ~i păstrează, ' corpuri de oameni, clădiri ~i străzi, bijuterii, vase ~i alte dovezi ale vietii de zi cu zi. Cînd astfel de zone sînt excavate, este ca şi cum s-ar deschide a capsulă o timpului. Putem afla cum au trăit oamenii cu mult timp În urmă . Cel mai cunoscut exemplu este oraşul italian Pompei, Îngropat de o eruptie a Vezuviului În anul 79 d.Hr, Locul a fost pentru prima dată descoperit În 1748. De atunci s-a putut afla modul În care se alimentau romanii, În care Îşi făceau cumpă­ răturile sau făceau afaceri, cum erou casele lor şi chiar ce plante creşteau În grădinile lor.

Vasul cu dellin, extrem de rafinat, care a fost descoperit la Thira.

PICTURI DE MULT PIERDUTE Aceste picturi murale, descoperite la Akrotiri, În insula Thira, Grecia,. reprezintă nişte tineri care boxează. Alte picturi reprezin tă doomne elegonte, cose şi corăb i i.

Cînd Thiro o fost d istrusă de un vulcan În jurul anului 1500 Î.Hr, ea făcea partedinextroOldinora civilizatie minoică o (refei vecine.

loamenilor de acum 3 600 000 de ani. Ele rnd aceasta s-a transformat În rocă dură urmele s-au n1976.

t

Cînd Vezuviul a erupt În anul 19 d.Hr., oamenii tocmai se aşezaseră la masa de prînz. Printre resturile alimentare descoperite se aflau felii de piine, CÎrnaţi, nuci, măsline şi smochine.

29

VULCANII ÎN

SPATIUL COSMIC

, OMUL DIN LUNĂ Luna are pete Întunecate pe suprafaţa ei, care seamănă cu un chip uman. Astronomul Galilea Golilei (1564-1642) le numea "mări". Ele sînt, de fapt, cîmpii de lavă bazo l tică, l avă core s-a strecura t prin fisuri ii folii cu aproximativ 2-4 miliarde de ani În u r mă.

nde se află cel mai mare vulcan descoperit vreodată? Acesta nu este pe Pămînt, ci pe Marte. Şi dacă am ajunge pe Venus, am găsi acolo vulcani care ajung chiar la Înălţimi de 11 km, rîuri de lavă solidifieată şi coloane de bazalt. Pe 10, unul din satelitii lui Jupiter, materialele de ejecţie sînt aruncate de vulcani la distanţe mai mari de 1000 km. Vulcanologia ne poate ajuta să descoperim cum s-au format alte planete ~i alti sateliţi În jurul Soarelui nostru. Într-un anumit moment din viitor oamenii ar putea părăsi sistemul nostru solar ~i ar putea coloniza alte planete. Dacă vor face acest lucru, ei vor trebui să Înţeleagă modul În care s-au format respectivele planete şi rolul jucat de gazele vulcaniee În dezvoltarea atmosferei lor.

U

HĂRŢI REALIZATE CU

AJUTORUL RADARULUI

Sonda spaţială Magellan a realizat

o hartă a suprafetei planetei Venus În 1990-1991. Ea o folosit semnale radar pentru o pă trunde prin norii galbeni, g r oşi şi otrăvito ri, din jurul planetei. Venus poartă numele zei)ei g receşti oiubirii, dor suprafaţa ei seamănă moi degrabă cu iadul. Există aici deşerturi fi erbinti şi vulcani u riaşi, rîu ri de l avă masive şi puncte fierbinti unde mantaua se ridică şi împinge suprafa)a planetei În afară .

JO

domină cîmpiile de pe Venus Dintr-o parte În cealaltă, vulcanul măsoa r ă 400 km şi Înălţimea sa este de 1,5 km. Această imagine din aer se ba zează pe o imagine tro n sm isă de rad or pe Pă mînt de pe sondo Magellan. Pe culme se a flă două plariorme erodote de stîncă. În jurul lor este lovă nouă, cu denivelări (reprezentotă oici prin culoareo galben-deschis), care Iasă loc unor fluxuri de lavă moi vechi şi moi netede (moron-închis, stînga sus).

Muntii Sapas este unul din vulcanii core

VULCANI MARTIEN I Vulcanii de pe Marte sînt probabil stin~i, dar ei sînt Încă deosebit de impresionanti Această imagine reprezintă vulcanii martieni Arsia, Munţii Pavonis ~i Ascraeus Cel moi mare vulcan cunoascut pe vreo planetă , " Munţii Olympus , se ri di că la omore di st a nţă

Munţii

,

cîmpiile de pe Venus. Dintr-oparte este de 1,5 Ion. Această imagine din aer se de pe sonda Magellan. Peculmese află două cu denivelări (reprezentată aici princuloarea verni si mai netede (maron-Închis, stînga sus).

(u greu se poate găsi a activitate vulcanică mai Întinsă decît cea de pe la. Forta gravitaţională a lui Jupiter (cea moi mare planetă din sistemul solar), combinată cu aceea a celorlalţi 15 sateliţi oi lui, acţionează puternic asupra zonelor stîncoase ale lui 10, aflate În continuă stare de incandescenţă. Au loc continuu mari erupţii, În cazul unora aiungÎndu-se ~i la temperaturi de 427 0 C. Suprafaţa satelitului este acaperită cu materiale de eiecţie ~i cu sulf ~i de aceea are culorile portocaliu, galben, ro~u ~i negru. Această imagine a fost transmisă pe Pămînt de sonda spaţială Golileo În 1995.

inălţimea

Olympus este un vulcan uria~r inalt de 24 km - de trei ori muntelui Everest, cel mai inalt munte de pe Pămint - ~i lat de 600 de km.

Lumea ciudată, vulcanicii a lui la a lost observatii pentru prima datii de pe sondele spaţiale Voyager, in anii 1970. Aceastii imagine, trimisii de pe Voyager 1, aratii un gaz albiistru~ eliberat din co~urile vulcanilor. Forţa gravitaţionalii de pe la liind destul de micii, gazele se ridicii la mari iniilfimi. Ele conţin, probabil, dioxid de sul', iar zona intunecatii de la bozii este larmatii, probabil, din sull topit. JI