Colectia Dezastre Naturale - Incendii Si Inundatii

ELEMENTE

tirile despre incendii ~i inund~tii se a.fl~ ad~seori pe prima paglna a zlOre­ , lor. Gnd un incendiu s(apo de sub (ontrol, aprinzind tot (e-i iese in (ale, sau dnd un riu iese din mateo, revorsind ~uvoaie de apo asupra stro­ zilor ~i dodirilor din jur, (onse­ dntele pot fi dezastruoase. De~i ne-om dezvoltot mijlooce eficienle de opiirore, nu pulem conlrolo inlensitoleo ocestor forte naturale. Un incendiu poote izbucni in urmo unui fulger sou a lovei incondescente ce erupe dintr-un vulcan. 0 inundotie face porte din morele circuit 01 opei in nolurii (vezi p. 10), care distribuie opo pe inlreogo plonetii. Alit incendiile, cit ~i inundotiile pot fi devostotoare ~i pot couzo pierderi de vieti omene~ti dar, o~o cum vom vedeo, ele pot oduce ~i mori beneficii mediului, founei ~i florei siilbotice precum ~i oomenilor.

S

inaintea construirii bara;ului de la Assuan, pe fluviul Nil, in Egipt, fluviul provoca inundafii in fiecare an, irigind solul. Gnd inunda/iile se retrageau, salul raminea acaperit de un strat fertilizator natural, care a;uta la dezvoltarea culturilor. Timp de secole, agricultura de pe malurile Nilului s-a bazat pe aceste inundafii anuale, necesare culturilor de orz, griu ~i ovaz.

I

A TE OBI~NUI (U INUNDATIILE in unele regiuni ale lumii, oamenii nu au de ales. Ei trebuie sa se abi~nuias(a, eventual, (u inundaJiile (onstante. Toro ceo moi ofeclolo de inundo)ii esle Bonglodesh, fiindco ceo moi more porle 0 )arii esle 0 voslii ampie inundobilii, slriibiilulii de Irei mori fluvii· Gonge, Brahmopulro (Jomuno) }i Meghno. Toroesle de osemeneo lovila odeseori de ale un cicion (urago n), core poole pravoco voluri de furtuno urio}e ~i inundo)ii ole cooslelor.

(URATAREA TERENURILOR CU AJUTORUL FOCULUI inca din perioada antico, oamenii toiau ~i ardeau mid suprafe,e de padure penlru a cultiva ulterior terenul. Gnd solul devenea preo sorae, olegeou 0olto supralat6, 10s1nd podureo so creoseo 10 loe pe veehiul teren defri~ot. Acest tip de agriculturo este cunoscut sub numele de olternore a culturilOi ~i este Inca practicat de ullele popoore din zOllele forestiere.

FOCUL VITAL Din cele mai vechi limpuri, focul a fast imporlant penlru supravie,uire. Focul do col duro Ii poole Ii folosillo golit. In mulle locuri, locul reprezento 0 porte importonto a ceremoniilor religioose ~i unii oomeni ise rugou ca unei surse de colduro ?i lumina.

lie 0

Ina

LlSABONA, 1755 Cind un culremur exlrem de pulernic a lovil ora~ul Lisabona, din Portugalia, in 1755, acesla a pravocal ulterior aliI incendii, cil ~i inundatii. Lo c1teva minute dupa cutremur, treivol uri urio?e ou pornil pe fluviul Tajo ~i ou inundot cea mai more porte a zonei joose a oro?ului. Intre timp, lumlnorile Ii sobele Indnse au ap rins ruinele clodirilordevostote. J

VIOLENTA , PAMiNnJLUI

........................................................... ...

.

L

a mare adincime, sub paJii nOJtri, Pamintul se afla intr-o continua miJcare. Fisuri ~i docniri

SAN FRANCISCO, 1906 Oamenii din San Francisco sint obi~nuiti cu desele zguduiri ole piimintului pe care calcii. lnso cutremurul care i-a trezit pe oomeni dinsomn indimineoto zilei de 18 oprilie 1906afost moi mult decit 0 simplo zguduire. Acestoa durot minute in$irsia dus 10 dorimoreo clodirilor pretuti ndeni inoros. Pe mosuro ce oomenii uimitide ce se intim ploisi poroseouin fuga casele siseIndreptou spre imprejurimile necunoscute, 0 nouo omenintorea devenit evidenta: focurile provocote de nenumarotesobe incinse, retele electri(e souconducte de gaze (onductelede opo, necesore In luplo (u focul, fusesera $i ele distruse in limpul culremurului $i oomenii nD preo oveou ce face, decil so priveosco orosul core a ors limp de Irei zile si douo nopti.

puternice ole scoorfei terestre, sub presiunea rocii topite de dedesubt, se manifestO 10 nivelul solului sub forma cutremurelor ~i a erupfiilor vulconice. Mit cutremurele, cit ~i vulcanii pot provoco incendii ~i inundafii. Cutremurele pot provoca valuri uria~e, numite "tsunami", core se abat cu 0 forfa devastatoare asupra zonelor de coastO (vez; p. 8). Incendiile sint consednfe indirecte ole cutremurelor, adeseori provocote de distrugerea conductelor de gaz sou de sobe indnse, core aprind ruinele din jurullor. Vulcanii arunca in aer lava incandescenta, core poate aprinde vegetafia ~i se poate intinde pe 0 arie extinsa. Vulcanii pot, de asemenea, provoco inundafii ~i valuri de noroi mortale, alcatuite din gheafa top itO, cenu~a ~i pietre, numite "lahar".

AMENINTAREA Oeasupra oraJului Statelor Unite aie Ameridi, unul dintre numeroJii yukllli Melropolo sioltecilevo OfO$e mai sint construitedeopolriva pe veneou cindvodinsprevulcan and noroi sint numile lahar. Ele opor un vulcan ce erupe se omeslecil, lope$le de pe ghetorii vulconului

ALASKA, 1964

AMENINTAREA VALURILOR DE NOROI Deasupra ora~ului Seattle, din nord-vestul Statelor Unite aie Americii, se allii virlul Rainier, unul dintre numero~ii vulcani din lan,ul cascadelor. Metropola ii alte citeva oraie moi mici din opropierea vulcanului sint construite deopatrivo pe romoiitele volurilar de naroi care veneau cindva dinspre vulcan cind ocesta erupea. Volurile de narai sint numite lahar. Ele apar otunci cind cenuio ii roea de 10 un vulcan ce erupe se omesteco, eventual, cu gheato core se tapeite de pe ghetorii vulconului lormind 0 moso de naroi ce se paote deploso cu viteze inspoimintotoare.

De-a lungul coastelor Alaskiii, in Statele Unite ale Americii, se aflii ~ine riisucite ~i ruple, ca rezultat al unui cutremur major care a lovit Alaska la 27 martie 1964. Mi1corile pamintului ou devastat peiso jul de-a lun gul co ostelor AlaskoL 0 jumatote de ora du pa cutremur, primul din mai multe tsunami a lovit coosta . Aceste valuri ma sive aveou mai mult de 8 minalrime cind ou atins rarmul, ajungind pinain nordul Californi ei

Foe ~I GHEATA Cind vulcanul islandez Grimsviitn a inceput sii erup ii in 1996, oamenii de ~tiintii din intreaga lume au manifestal un interes deosebit pen­ tru acest fenomen. Ero 0 eruprie neobi inuito, deoorece Grim sviitn se 0110 su b 0 enorma co loto de gheota numita Vatnaiokull. Cum tempe­ rotu rile inole ale eruptiei au topit gheoto de deosupro, tooto lumea se Oitepto 10 inundorii mosi­ ve. Laincepu tullui noiembrie, opele au porn it in cele din urmo, porcurgind 48 de km pe sub col oto de gh eota inointe so ioso 10 suprafo ta. Putereo inundatiilor a losat de-a lungul cimpiei de pe coosto sudico 0 Islondei roci urioie ii blocuri de gheato inolte de 9 m. Acest tip de inundotii se numelte i6kulhloup, un cuvint islondez core inseomno "inundatii pravacate de ghetari" .f

o furl una impre­ siononla brazdeoza cerul w fulgere in Tucson, Arizona, Slolele Unile ale Americii. Nu loole fulgerele provooca (owri, dar focurile provocole de fulgere sinl mull mai obi~nuile in mulle regiuni ole lumii decil in allele. (ercelalorii au calculal ca fulgerul esle cauzo a oproximoliv 65% rlin incendiile parluri/or din veslu/ Slale/or Unile ole Americii, dar provooca numai aproximoliv 8% rlin incenrliile orbu~/ilor din Auslralia.

INCENDllLE:

DECE

IZBUCNESC?

C

FO(UL DRAGONULUI NEGRU in nord-esful (hinei se afla padurea Hinggan. Prin mijlocul padurii frece fluviul Dragonul Negru (Amur). Timp de secole, fulgerele au ors, piidurile, liisindcico trice ocoperi te opoi de noi liistori. Insii in(endiul core a izbumit 10 6 moi 1987 apornit de 10 muwri de )igiiri core au oprins (ombustibilul viirso!. fowl a fost riisplndit rapid de vinturi puterni(e ~i, In ciudo incerciirilor de 0-1(ontrolo, in(endiul nu 0 putut fi stins pinii 10 12 moi. EI 0 distrus oproximotiv 20% din rezervele de piidure ole Chinei, aucis moi mult de 200 de oomeni ~i oliisot in urmii 50000 de oomeni ramo~i faro odiipost.

6

ele doua principale cauze ale incendiilor din mediu sint fulgerul ~i activitatea umana. In medie, fulgerullove~fe pomintul de 100 000 de ori in fie(are zi, dar nu toote o(este fulgere sint couzo in(endiilor. In zonele rurole, oomenii sint (ei core provoo(o (ele moi mulfe in(endii ~i o(eosfo moi ales din couzo neglijentei. Aruncoreo unui (hibrif oprins sou a unui (hi~to( de tigoro nesfins poote oveo urmori cotostrofole, dar un l1umor surprinzOtor de in(endii sint deliberate. In unele locuri, un in(endiu poote in(epe foro vreo (OUZO imedioto, evidento. A(eosto este lI~o - numitll combustie spontono ~i poote IIporell 0(010 unde existO 0 confifote mare de vegetotie US(lItO SIlU putredo, (are produce (olduro.

livilalea umana. in plimintul de zi, dar nu toate incendiilor. in provoaco cele mai din cauza neglijentei. aunui chi~toc de tigaro dar un numor . in unele locuri, un imediato, evidento. spontano ~i poate aporeo de vegetatie uscoto sa u

Un lac de tabara trebuie lacut pe stinca sau pe pamintul gal pentru ca vegetafia din jur sa nu ;0 lac. in unele zane de piidure este pos;bil sa lie interzise lacur;le din cauza riscului mare de a produce incendii.

A PROVOCA UN INCENDIU Majoritatea incendiilor din mediul rural sint provocate de neatenJie. Multi oomeni nu reolizeozo pericolul simplului gest de 0 orun co 0 tig9ro so uun chibrit nestinse printre plonre usco re sou pericolul reprezentor de un foc de toboro lo so r nesfin sso u corenu esteoprinsin mod co respun zoror. 0 olroca uzo 0 incendii lor 0 reprezinro scinrei le oruncore de diferire ogregore ­ de rotile rrenurilor core ruleozo pe ~ine sou de echipomenrul lolosir de componiile de exploorore 0 lemnului. Se estimeozo co oproximotiv 25% dinrre roote ince ndiile izbucnie in poduri sinr inrentionore.

7

INUNDATII SEZONIERE Inundafiile nu par sa intrerupa cursul normal al viefii in Varanasi, in nordul Indiei. Varonosi se 0110 pe Gange ii strozile oroiului sint odeseori pline de opo in timpul musonului de vara.ln Asio de Sud exista douo perioode ole musonului. Musonul de iorno aduce vreme fierbinte ii uscoto, iar in timpul musonului de varo cod ploi toren)iale, core umllo riurile ii produe inundo)ii in mod regula!.

LYNMOUTH, 1952 Ora~ul Lynmouth, in

Devon, Anglia, se afla la

gurile de varsare a doua

riuri, West Lyn ~i East Lyn,

care coboara spectaculos

4SO mde-a lungul unor

defileuri pitore~ti inainte

de a ajunge in mare. Ploaia

din 15 august 1952 a lost uno

dintre cele mai puternice

Imegistrate vreodato In Mo rea

Britanie Ii ambele riuri au ieiit

curind din matco. in timpul nop)ii,

un zid de apo de aproximativ 9 m

a lovit oroiul, dorimind cosele in

drumul sou, impingind maiinile in

more ii aduc1nd bloeuri uriaie pe

plaia Aeeste inundotii bruite au

ueis eel pu)in 34 de oameni.

8

TSUNAMI Acest desen reprezinta un tsunami pe punctul de a lovi un sot de pe coasta, ca urmare a unui cutremur de pe 'undul oceanului. in mqlocul oceanului, un tsunami se mi~ca rapid, dar este greu de detectat, ajungind abia la 1 m inallime. Atunci cind ajunge in ape mai pulin adinci, tsunami devine mai lent ~i valul devine tot mai inalt. Cele mai mari tsunami pot ajunge chiar la 2S m.

INUNDATIILE:

, DE CE!PARl

C

e sint inundatiile? Acestea apar cind apa se ridico deasupra nivelului ei normal ~i se revarso pe diferite terenuri, care nu sint in mod obi~nuit acoperite de apo. Apo poote proveni de 10 torente ~i rluri sou, de-o lungul coostei, de 10 more. Rlurile ies din motdi din moi multe motive. Cele moi obi~nuite couze slnt plooio sou zopodo ~i gheoto topito de pe crestele muntilor. in zonele de coosto, furtuni mosive, co urogonele, pot ridico voluri urio~e, orunclnd mori contitOti de opo osupro uscotului. Inundotiile pot oporeo ~i In urmo olunecorilor de teren, 0 ruperii borojelor, 0 cutremurelor ~i octivitotii vulconice. Adeseori, 0 combinotie de moi multe probleme duce 10 inundotii. Inundotiile bru~le sint cele moi periculoose, deoorece slnt violente ~i se Inlimplo pe neo~teptote, odeseori faro vreun overtisment.

sat de pe coastii, ca urmare a tsunami se mi~cii rapid, dar AhIIId citHl ajunge in ape ma; pUf;n itaIt. Celt ma; mar; tsunami pot l1li

l1li

UN VAL (ATASTROFI( Ruperea unor baraie, care a eliberat cantitati mari de apa, a fost adeseori cauza unor mari inundatii. inso In cozul cotoslrofei (ore o lovit 0 vole olpino In 1963, bOlojulnu 0 (edot. Boro jul Voiont ovea 258 de metri ~i fusese constr uit 10 (opotul unei voi In nord-estulltoliei. Oeosupro lui se ridicou pontele obrupte olevlrfului Toe In noaptea de 9 o(tombrie, dupo 0 ploaie mare, pantele instobile ole muntelui au alunecot In rezervor, trimi!lnd un vol mosiv de 99 mpesle morgineo borojului. In nu moi putin de 15 minute, o(est vol urio? 0 cuprinslntreogo vole, u(igind 2 600 de oomeni.

VALURI DE FURTUNA Soldatii alandezi aduc sad de nisip pentru a incerca so opreosca opo care inundii regiunile ioose de pe coosto olondezii in 1953. in luno ionuorie 0 o(elui on, coostele olondeze ~i (ele din estul Angliei ou fost lovite de furtuni puternice. Spre sfir~i tu l lunii, vln tul puterni( 0 mi ncis cu 0 moree foo rtelnolto ~i, In noopteo de 31 ionuorie, mo reo s-o ridicot deosupro digurilor (e protejou pomlntul ~i cosele din OIando. Volul de furtuno 0 inundot moi mult de 100 000 de hectare de ferme olondeze cu opo soroto $i 1 500 de oomeni ou murit. 9

SEMNE ~I AVERTISMENTE aca vrem so salvam vieti omene~ti, este important so avem sisteme eficiente de avertizare pentru a-i anunta pe oameni cind ~i cum pot aparea incendii sau inundatii. In acest sens, prognoza meteo este 0 prioritate. Ast(izi, meteorologii pot prezice cu acuratete cum va fi vremea In urmotoarele citeva zile. Cercetotorii incendiilor folosesc aceste informatii Impreuno cu propriile lor cuno~tinte de specialitate pentru a evalua posibilitatea apariliei unui incendiu. Daco un incendiu aInceput deja, ei studiazo anumiti factori cum ar fi temperatura, directia ~i viteza vlntului pen­ tru a stabili modulln care se va comporta focul. Hidrologii (speciali~­ tii In problemele cauzate de apol folosesc ~i ei informatii meteoro­ logice. Cu toate acestea, nu este u~or so prevezi exact unde va avea loc 0 inundatie. In timp ce 0 ploaie torentialo poate trece foro ur­ mori Intr-o anumito zona, In aita, 0 simplo rupere de nori poate produce 0 inundatie brusco. Hidrologii I~i folosesc cuno~tintele refe­ ritoare la fiecare zona In parte pentru a evalua riscul unei inundalii.

D

ALERTA (U PRIVIRE LA URAGANE Aceastii imagine transmisii prin satelit a uraganului Andrew aratii forma specificii, de virte~ cu un "ochi" in centru, a norilor uraganului. Uraganele mari aduc ploi toren!iale )i vlnturi puternice. Docolovesc zonele de coasto, ele pot produce valuri uriaie )i voluri de furtuno. Folosind imagini transmise prin sotelit, meteorologii urmoresc uraganele )i lncearco so vodo unde vor lovi data urmotoore. Daco un uragan puternic omeninto soloveasca 0 zona dens populata, regiuni lntinse pot fi evacuate. I

Apo code pe piimint ~ ­ ./ >.J sub forma plo;; ,; / ----­ J ziipezii Vaporii de apii din oceane, lacur; ,; riur; se evaporii ,; se riicesc pentru a forma nor;

AVERTISMENTE PENTR

(ICLUL APE I iN NATURA

Toatii apa de pe Piimint trece printr-un cidu continuu in cadrul ciiruia se ridicii de 10 suprafa,a Piimintului in atmosferii, se rii­

ce~te, se condenseazii ~i se reintoarce 10 suprafa,a Piimintului sub forma ploii ~i ziipezii. Apoi, apo se evapora imediat In atmosfera, este

dusa de rluri spre mare sau se infiltreaza in pamint. 0 parte ingheata, intrind in compozilia ghetarilor sau acolotelor de ghea!o. Poate dura mii de ani, dar toato

aceasta apa va aiunge so se evapore cindva din nou in atmosfera, unde se va condensa din nou )i va cadea iara)i pe Pamint. Astfel ciclul se repeta la nesfir)it.

Statele Unite ale Americii au UI organizat ~i actualizat de previ condus de centrul Meteorologic Oceanic and Atmospheric Admi

Informolia provine de la Centrul Meteorolo[ la 13 centre de prognoza adebitului riUli centre pregotesc aprognoza0 inundotiil( birourilor de prognoza 0 vremii. Doca est legoturo cu inundo!iile este tronsmis10 rD ' cotre poli!ie Ii alteogen!ii. Multe olte

Acest tip de ~ .. ~.;..~ instrumen! pluvial foloslt pentru """ ~ . ,1'este ­ masurarea ;r: ~ cantitiitii de ploaie ciizutii. Instrumentele

.

... - r.

co~ ~i 0

scalii

Igradatii, care aratii nivelul apei. Inltrumenlele mai lint altlel

agregotului relpecliv penlr u 0 oflo ultimo .cotO . Aile ogregole lololelc undele rodio,

meteoro­ unde va oveo trece fara ur­ de nori poote (uno~tintele refe­ unei inundotii.

in Statele Unite ale Amer;e;;, un avert;sment de ;nundati; sau inundafii bru~te este transmis atunei eind exista pos;bilitatea unui potop. Aeeste avert;smente sint ma; serioase ~i inseamnii ea se a~teapta inundafii in lona respectiva ~; oamenii trebuie sa meargii imediat intr-o lona mai inalta.

Vopon; de opa din oeeane, hleu,; ~i riur; se evapora ~; se rifeese pentru a forma nor;

PERICOL DE INCENDIU ASTAzl

AVERTISMEN TE PENTRU INUNDATII Statele Unite ale Americii au un sistem foarte bine organizat ~i actualizat de prevenire a inundaJiilor, condus de centrul Meteorologic National 01 National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA) in atmosferii, se rii­ evaporo imediot in otmol/ero, elte Poote duro mii de oni, dar tooto Aslfel cicl ul Ie repeto 10 nel/ir)i t.

Inlormofio provine de 10 Centru lMeteorologic Nojionol )i elte tronlmilo 10 13 centre de prognoza 0 deb itului riurilor. Hid rolog ii de 10 ocelte centre pregotelc 0 prognoza 0 inundofiil or core elte tronlmila opoi birouril or de prognoza 0 vremii. Do co elte necelor, overtilmentul in lego turo (U inundotiileelle Iransmi l la radio, televi ziune, in ziore, de dilre polifie )i aile ogentii. Mulle ailetari au lilleme limilare.

NU MODIFICATI PANOUL FARA PERMISIU NE Un panou de alerta pentru ineendii din Statele Unite ale Amerieii avertizeaza in legiiturii ell pericolul reprelentat de ineendi; intr-o 'num;ta regiune. Panoul arata ea aeeasta reg;une este intr-un pericol de ;neend;u foarte mare. Riseul de ineend;u este evaluat prin eolee­ tarea de informafii din dilerite surse releritaare vreme (tem­ 'eratura, vint, ploi) ~i eantitatea de "material eombust;bilU existent 'e teren intr-o anumita zona preeum ~i gradul ~e us~are 01 IJCestu;a.

'0

VREME EXTREMA a fost un an

1998

~ifjcil ~in ca~za

mcendillor ~I inundatiilor. Valurile de Unii oameni de ~tiinta prevad co nivelul colduro au proyocat secete in marii soar putea ridica astfel incit so inunde multe po rti ale lumii, dudnd multe zone de coasta ~i so lase unele insule, la incendii masive in podurile cum ar fi Maldivele, in mod permanent sub apa. lncolzireo globolii poole couza lopirea calolelor din Asia de Sud-Est ~i de pe glaciare de 10 Polul Nord ~i Po lul Sud, conlilO)i urio~e de Amazon . In Florido, Stotele opii fiind osnel deversole in miiri ~i oceone. Unite ole Americii, mii de oomeni ou fost evocuoti din cosele lor din couzo incendiilor din poduri. In ocelo~i limp, ploile torentiole ou dus 10 inundotii teribile in Bonglodesh ~i Chino, unde moi mult de 2500 de oomeni s-ou inecof. In cele din urmo, urogonul Mitch 0 devostot Hondurosul, uciglnd moi mult de 10 000 de oomeni. Toote oceste evenimente ou focut onul 1998 eel moi distrugotor din punctul de vedere 01 dezostrelor noturole, ior oome nii de ~tiin,o prevod situotii similore ~i pentru onii core yin . Multi ued co unul din motivele ue~terii numorului de inundotii ~i incendii In secolul 01 XX-leo este Incolzireo generolo 0 globului. 0 doto cu oceosto Incolzire, existO moi multo energie pentru funclionoreo cidului opei In noturo (vez; p. 10) ~i 0 oltor sisteme dimotice, (ore genereozo temperoturi extreme, ploi ~i vlnturi. MARILE SE RIDICA

AFI PREGATIT

MITCH PROVOACA UN ADEVARAT DEZASTRU La sfir~itullui septembrie 1998, s-a format un uragan in sudul Marii Caraibelor. EI a fOSI numil Milch si a ojun ssii fie eel moi dezoslruos urogon din Coroibe de 10 uragonu l Gi lberl, in 1988. La sfirsil ul lu ioclo mbri e, Mi lch a lovil Hondu rasul, in Americo Cen trolii, provocind inundo)ii si voluri de norai colaslrofole. La 2 noiembrie, mai mull de 10 000 de oomeni au muril in Honduras.

Vara lui 1993-1994 a fost extrem de fierbinte ~i uscata in Australia. Nu a plouol so ptomini de zile Ii temperoturile ou deposit in mad obisnuit .. media. Tooteacesteo au constituit un rise ridicot de ince ndii si in ia nuorie 1994 au incepu t prime le incend ii ale orbustilo r. Incend iil es-au intins in NeVI So uth Wales si amenintau periferi a orosu lui Sydney. TOIU si a buno orga nizore si pregiit ire auim piedico t dezast rul lotal si, in mod uimilo r, door pa tru oameni si-au pierdut viola.

Daca aceste situafii tendinfa sa se repete, a~a cum oameni de ~tiinfii, aceasta proasta pentru milioanele de locuiesc in zonele cu riscuri mari Bangladesh esle una din zonele cele populate din lume. Pesle 80% din med iu rura l si isicistigo vi o)o din esen)iol pent ru supravie)uireo lor, dar ei se obisnuil w ri swlunui cicion, 01 inundo)iilor provocote brusc de un riu

POLllARE VULCANICA Gazele care provoacii inciilzirea globalii sint cunoscule sub numele de "gaze de sera" ~i provin din poluarea aerului de ciitre industrie, noxe produse de ma~ini sau de natura insii~ i Eru pind, vulcanii ridico in aer nori ur iali de cenu lo li gaze core pot alec to vremeo pretutindeni. (eolo tore 0 plutit in oer dupo 0 more eruptie din Islondo, in 1783, a redus lumina soloro ce otingeo supralala pomintului. Rezultatul a lost loometea }i nilte ierni extrem de reci in Islanda. Moi recent, cenUlo produso in eruptia din 1991 a virfului Pinatubo, din Filipine, a olectot li eo vremeo la nivel global.

Vara lui 1993·1994 afost exlrem de fierbinte ~i uscatii in Auslralia. Nu a plouat soptomlni de zi le ~i temperoturile ou depo~it In mod obilnuit .medio. Toote ocestea au csnstituit un risc ridicot de incendii li In ionuorie 1994 au inceput primele incendii ale South Wales li omeninlau periferia ~ pregoti re au impiedicot deza strul ~-au pierdut viala.

iN SERA A TE CO NFRUNTA CONTINUU CU RISCUL

,

Daca aceste situafii extremale vor avea ~ ...' ~.a. tendinfa sii se repete, a~o cum prevad mulfi ' .~ oameni de ~Iiinfa, aceasla consl jluie 0 vesle proastii pentru milicanele de oomeni care locuiesc in zonele cu riscuri mari de inundafii Bangladesh este uno din zonele cele moi sorace li den s ~' itt populate din lum e. Peste 80%din populotie locuielte in =:I+I_I:liil!!!!!.1!!! mediu rurol li iliciltigo viola din ogricuituro. Pomintul este esentiol pentru supravieluirea lor, dar ei se conflUnto in mod obi ~ n u it cu riscul unui cicion, al unei furt uni so u 01 inundaliilor provocate brusc de un riu ielit din motco.

De ce se inciilze~Ie Piimintul? (eo moi plauzibilo explica)ie pore so fie aceea co temperoturile cresc in urmo electului de sero . (oldura li lumina soorelui sint vitale pentru viala de pe Pomint.lnso a cr el tere a nivelurilor onumitor ga ze in atmosfera terestro lace so se acumul eze mai multo colduro -Ia lei cum energio caloridi se ocumuleozolntr-o sera - iar moi multo energie cal orico inseom no temperaturi mai mari.

IJ

pm

SUDUL FRANJEI Aid exista un rise mare de

ineendii in timpul verii

fierbinti ~i useate. Un vinl

uscol, cunoscul sub numele de mistral, bole de obicei dinspre nord, coborind prin voi cuvilezii foorte more fovorizind ostlel riispindireo incendiilor.ln fiecore on ou locinlre 2 000 Ii 3 000 de incendii In regiune, mo joriloleo , fiind couzole de negli jenlo umana.

, Aia , unul Ie I creal un I aer ca 0 I mai mari avut loc in (partea inc afectat ~i p Singapore. incendiile D

in 1997, mai mull de 20 de milioalle de oomelli dill Illdollezia, Malaysia 1i Sillgapore au fosl tralafi pelllru diferi­ Ie boli cauzate de illcelldii, cum ar fi aslmul sau broll1i­ ta, ill urma curafarii padurilor. Ma1tile de bumbac IIU COliS li­ luiau 0 prolecfie illdeajulls de efec­ liva impolriva fumului acid.

ASIA DE SUD-EST in odombrie 1997, strazile din lambi, Sumatra, erau pline de fum din eauza

ineendiilor, majoritatea provoeate de marile

intreprinderi grabite sa eurete padurile ea

sa pregateasea terenul pentru a planta arbori tineri ~i palmieri de ulei Deli curo)oreo lerenului cu ojulorul locului esle oliciol inlerzisii in mojoriloleo zonelor, legeo esle odeseori ignorolii, deoorece locul esle ceomoi ropidii Ii moi iehinii melodii de a (ura)o regiuni mo ri de leren. '-.

PUNCTE FIERBINTI

............................................. 1....

1997, striizile din jambi, erau phne de fum din cauzo majoritatea provocate de marile griibite sii curete piidurile ca terenul pentru a planta arbori tineri Ji palmieri de ulei. oeii wnitoreo terenului cu ojulorul fo cu lui este oficiol interzisa in mojoriloteo zonelor, legea esle odeseori ignorolo, deoorece foculesle ceo mai ropido)i moi ieftina metoda de 0 curoto

~iO de Sud-Est 0 fost in onul

1997 unul dintre pundele (ele mai fierbinti Ie lumii. Fo(urile din Indonezia au creat un nor uria~ de fum, (are 0 ramas in aer (a 0 (ea!a groasii deasupra unei regiuni mai mari dedt Europa. Cele moi teribile incendii ou ovut loc In podurile tropicole din Sumotro ~i Kolimonton (porteo indoneziono 0 insulei Borneo). In so fumul i-a ofectot ~i pe cei din Indonezio, Moloysio, Brunei ~i Singopore. In ciudo previziunilor referitoore 10 seceto, incendiile ou izbucnit In moi ~i iunie, iar plno In septembrie ele ie~isero de sub control In multe locuri. In fumul produs de focuri, vizibilitoteo era om de scozuto Incit vopoorele e~uou sou se ciocneou. Fumul 0 fost, de osemeneo, couzo probu~irii unui ovion de posogeri In Sumotro, 200 de oomeni fiind uci~i. Door otunci clnd ou Inceput ploile de sezon, In noiembrie, s-ou stins In sflr~it focurile ~i fumul s-o dispersot. I

VESTUL STATHOR UNITE ALE

AMERI(II

in 1988, 0 meta prelungita a uscat cea mai mare parte a vestului Stotelor Unite ole Americii. Avind in vedere co onul onterior fusese )i el secetos )i coderilede zopodo sublimilele normaIe, riswl unui incendiu devenise destul de more in moi 1988. Primul incendiu din Parcul Notional Yellowslone 0 fost provocol de un fulger 10 24 moi )i a losl slins curind de ploaie. Au urmolinsa olle incendii, de lungo du rota. Pina 10 sfir)itul anul ui 1988, fowl dislrusese oproximaliv 320 000 de heclore din porcul notionoL

SUD-ESTUL AUSTRALIEI Eucaliptul se aprinde loarte u~or deoarece scoarta sa contine uleiuri u~or inflamabile De osemeneo, din el cod mulle frunze ii ([engi usco le co re reprezinlo un combuslibil excelent penlru incendii. AuSlrolio de Sud·Esl esle uno din regiunile cele moi expuse 10 incendii din lume.ln limpul verilor lungi, vinturi fierbinti )i uscole bOI dinspre inleriorul de)ertic 01 conlinentului. Chior)i in timpul iernii ploua destul de putin. Aceosto inseomno co mediul este in generol uscot, ior incendiile izbucnesc )i se rospindesc destulde u)or.

ARDE PADUREA

jungla omazonionii constituie ceo moi more piidure tropicola de pe Pamint, dar, 10 lei co in Indonezio, morile componii au ors mori suprolete de piidure pentru a curato rapid terenul in vedereo folosirii sale in ogricultura. Imoginile tronsmise prin satelil ole Americii de Sud ii ojulo pe oomenii de ~Iiinto so monilorizeze rilmul in core podurea Irapicolo dispore. Deexemplu, s-oestimot co, in 1987, moi mull de 200 000 de km 1 de podure ou fosl dislru)i de incendii. IS

ALUPTA IMPOTRIVA '­ UNUI INCENDIU ncendii,e pot produce pagube uria~e proprietatilor private ~i mediului. Ele pot ameninta, de asemenea, viata umana. Aceste amenintari inseomna ca in multe parti ale lumii guvernele cheltuiesc multe milioone de lire pe detectarea ~i stillgerea incendiilor. Detectarea rapida a unui incendiu, o BARIERA iN CA LEA FOCULUI inainte sa se poaHi extinde, este 0 prioritate. o barierii in calea focului esfe un coridar Echipamentul de inalta tehnologie, cum or fi un lung deschis infr-o piidure. Di5lrug7nd "scanner" cu raze infraro~ii plasat intr-un avion, copocii $i eliminind toote(elelolte moteriole din respectivo zona, incendiul ramine faro combustibil. ajuta mult 10 detectarea incendiilor. Insa in Borierele trosote In coleo focului los6 cicotrice multe locuri eel mai bun mod de a detecta un odlnciin teritoriu si din oce05t6 COUZD ele sint illcendiu il reprezillla inca ochii uillani, care folosite door In cozul unOI incendii mori. urmaresc imprejurimile dintr-un post de paza. Odala incendiul observal, pompierii pol intra in actiune. Apa ~i spuma sint impra~tiate cu ajutorul elicopterelor ~i avioanelor. Buldozerele curata fI~ii lungi de pamint care pot actiona ca bariere in colea focului. Din avioane sint, de asemenea, para~utati porn pieri ( numiti "smokejumpers" de 10 cuvinlele: smoke = fum; jump = a sari) In zone izolate pentru a lupta impotriva incendiilor).

I

t -Pompierii din California impro~tie apo ~i de la sol ~i din aer pentrll a pre'leni extinderea fOCl//lli peste drllm. ~aselele, cOIle ferate, rillrile ~i lacllrile precllm ,i zonele stincoase ac/ioneazo deopotri'lo ca bariere in calea focll/lli. Stropirea '1egeta/iei CII apo de ambele porti ale barierei scade posibilitatea de rospindire a incendill/lli.

I6

Acest ov;on oluncii letoldonl; de culoole lo~;e ­ substonle folosite pentru 0 incet;n; riispind;reo focului intl-o piidure_

--

APA ARUNCATA DIN AVIOANE SAU ELiCOPTERE

Ii de ineo,

Pentru a stinge un fac, pompierii trebuie sa

. elimine cele trei elemente esentiale care

favorizeaza un incendiu: caldura, oxigenul ~i

combustibilul Ooco se olUnco opo peste un foc, se poote

micio ro temperatura substontelor core ord. Avioonele ii

elicopterele slnt folosite in ocest sens. Unele ou rezervoore

co re sint umplJte cu opo inointe de decolore, oltele slnt

echipote cu dispozitive de olimentore cu cupe os~ellnclt pot

zburo deosupro morii sou a unui loc, unde iii pol reumple rezervoorele cu 0

"SMOKEJUMPERS" (POMPIERII PARA­ DIN AVIOANE SAU ELiCOPTERE)

~UTATI

Uneori, singura cale de a face foto unui foc dintr-un loc solbotic ~i indeportot este de a ajunge ocolo pe (oleo aerului. Pompierii numiti "smokejumpers" sint Poroiutoti . In zono respectivo. Munco lor este extrem de periculooso ii presupune un ontrenomen t riguros. Ei Irebuie so poortecu ei echipoment de solvo re ii de stingere 0 focului precumii propriile porolute. Adeseori, sint nevoiti so piece pe josdin zona respectiva, . dupo stingereo incendiului, corlnd inapoi un rucsoc cu echipoment cintarind pina 10 50 kg.

I7

DupAUN INCENDIU

F

face parte din via,a obi~nuita a plantelor ~i animalelor de milioane de ani. Multe plonte s-ou odoptot 10 foc, scoorfo sou frunzele lor puHnd rezisto 10 SEMINTE DURE Unele plante, (a a(eastii Protea, colduro . Altele ou nevoie de foc pentru co produ( seminJe un inveli~ dur, sernintele lor so gerrnineze . Focul poote (are au nevoie de (iildura fo(ului cre~te fertilitoteo solului prin interrnediul pentru a se des(hide. Ac este sem inle po t romlne mulli ani In sol ~i doo r otun ci unor substonte nutritive (cum or fi poto­ clnd Inve li iul lor crap osomlnlo din interio r siul, rnagneziul, colciul ~i fosforul) obtinute poote sO-Ii Inceo po germino!io ii ereltereo. din vegetotio orso. Totu~i un foc foorte puternic poote so ~i distrugo substontele nutritive din sol. In foto focu­ lui , onirnolele nu por so intre In ponico, ci Inceorco so I~i coute refugii. Cu toote ocesteo, un foc ce se rosplnde~te ropid poote ucide unele onirnole. Ceo rnai more omenintore pentru mojoritoteo onimolelor este a schimbore sub­ stontiolo 0 hobitotului . Ooco un onimol se bozeozo pe un singur tip de hrono, core este distrus de foc, otunei ocel onimol poole so nu suprovietuiosco. OCU'

(U

SECRETELE ARBORELUI SEQUOIA Uria~ii sequoia depind de fo( pentru a se dezvolta Fo ra foe, orbuitii din jur tind so tina umbro lostorilor de sequoia ii Ii Im pi edico so creosco. Un foe va distruge ar buitii concuren/i, crelndu-le orborilor sequoia moi mult spo)iu Ii lumino. Sequoia este bine odop­ tot pen tr u a fa ce fora focu lui. Are rodocini odlnci, co re rezisto distrugerilo rprovocote de un in ce ndiu 10 ni velul solu lui. Seoorlo so grooso protejeozii de foe porteo vie a tr unehiului mosiv, iar 10 ramurile Inolte nu preo ojunge niei un foe.

PINII FOCULUI

I~

w

p­

Unele plante au nevoie de foe pentru (a semin,ele lor sa germineze. Multe tipuri de pin, cunoscu)i sub numele de "pini oi focului ", producsemin)e core rilmln Inchise In conuri do toritil unei subston)eviscoose numitil rti}inil. In timpul unui incendiu, copocul motur poote Ii distrus, dar conu rile cod pe pilmint }i ril}ino se tope}te, lilsind sil intre mii de semin)e in solul de curind fertilizot " de fo c. "Pinii focului" pot fi intilni)i In multe tilri unde existii riscul izbucnirii unor incendii, co ocest pin lodgepole din Americo de Nord.

SUPRAVIETUITORII

DIN YELLOWSTONE

in Paml Na,ional Yellowstane sint aproximativ 30 000 de elani ~i aproximativ 240 au pierit in in(endiile din 1988. Mojoritoteo au murit din couzo fumului, cind focul s-o rilspindit prin tot porcul din couzo vin tul ui puterni c. Multe onimole, cum or fi ur}iisou vulturii ple~uv i, au intrat in po re imediot dupil incendii pen tru a se hroni cu codovrele onimolelorucise de foc.

I9

:YELLoWsToNE, 19~ \

PREvENIRE ~I ~mNTA:

APARE 0 POLEMlci Dupa ineendiile din Pareul Yellowstone, din , 988, unii experli au spus ea ineendiile nu j ar fi izbuenil eu alila forla sau ar fi pUlul ~ fi chiar prevenile daca faeul ar fi fosl permis in Yellowslone in ullimii ani. Cereelalorii au sus!inul ea inlerzieind foeul ,I in pare limp de mulli ani, malerialele J eombuslibile se inmullisera, a;ungind la un ; nivel perieulos ~i de oceell incendiile din I , 988 S-IIU dovedil deosebil de

devlIsloloore. Echilibrul dinlre evolulia

, nOlurala II focului ~i eonlrolul acesluill ,

Irebuie IUIII in consideralie de toli exper!ii \ din diferile parli II/e lumii 1i po/emiclI referilollre IlIlIcellsla lema se eXlinde. •

e

INCENDllLE

el mai bun mod de a opri un incendiu este sa nu-I laJi sa izbucneasca. AJa cum am vazut, cele mai multe incendii din mediul inconjurator sint provocate de oameni fie din neglijenta, fie in mod accidental. A-i foce pe oomeni con~tienti de pericolul unui incendiu constituie un pos more spre reducereo numorului de incendii; educorea oomenilor pentru 0 foce foto incendiilor 0 doto ce ocesteo izbucnesc este in egolo mosurii importontii. Pompierii stropesc dodirile cu spumii pentru 0 incereo sii Ie protejeze de extindereo focului din piiduri; spumo este folosito ~i pentru 0 lupto direct impotriva fliieorilor. Eo nu este toxieo ~i se descompune ulterior foro a afecto mediul. (ereetOtorii folosesc soteliti dototi cu senzori cu infraro~ii pentru odetecta coldura ~i senzori de lumina pentru 0 inregistra fumul ~i olte semne de foe. (u toote acesteo, norii limiteazo actiuneo ocestor senzori, core devin 0 surso de informotie pe care nu ne putem bozo in totolitate. (ercetOtorii continuo so lucreze 10 tehnologio pentru detectoreo incendiilor prin sotelit, dor sistemele de detectore troditionole por so dovedeosco mai multo acurotete in prezent. OCHI DE VULTUR Posturile de observare ~i avertizare a ineendiilor reprezintii principala metodii de a deteda ineendiile in multe loeuri. Unele tumuri de observatie sint dotate cu cam ere tv prin co re se observa co nti nuu peisajulde dedesubt, trimitind imagi nea 10 0 baza centrala. Tatu~i este adeseo ri difici lsa stabili mdife renta dintre fu m~i ceata pe un ecran tv, lentila comerei devenind un detecto r de incendii mai putin efico ce decit ochiul uman. Posturile de observore a incendiilor sint ad eseori pline de voluntori, core anunta ori ce incendi u 10 un sedi ucentral prin intermed iul radioului. Acest centru din Oregon, in vestu l State lor Un ite ole Americii, nu ma ieste fol osit co un post de observatie, ci a fost ren ovat pentru a fi fo losit de turi~ti pentru ca mpi ng.

Focul insu~i pOGte un eori vegetatiei oHatein ei potcrea 0 borierii in de osemenea fo losit terenurilor

AUTOPROTECTIE

este sii nu-llaJi sa eele mai multe incendii de oameni fie din con~tienfi de r;educerea numarului incendiilor 0 data ee Pompierii stropesc de extinderea focului direct impotriva ulterior faro a afeeta senzori cu infraro~ii pentru ainregistra fumul ~i alte acfiunea aeestor senzori, De putem bozo in totalitate. pentru detectarea de detectare tradifionale in prezent. iKencliiJor reprezintii principala Iocuri. Unele tumuri de observolie continuu peisajul de dedesubt, trimilind odeseori dificil so stobilim diferenlo tv, lennlocomerei devenind un detector o(hiulumon. Posturile de observore 0 plinede voluntori, core onunla orice sediucentral prin intermediul centrudinOregon, in vestul Stotelor nu mai este lolosit ca un post de observolie, ci 0 lost lenovot pentru 0 Ii lolosit de turi~ti pentru camping.

Dacii locui,i intr-o zonii amenin,afii de incendii sau sinte,i confrunta,i cu un incendiu in piidure, sinf multe lucruri pe care Ie pute/i lace pentru a vii proteia. Urmeazii aiei citeva instruc,iuni adresate celor ce locuiesc in zonele amenin,ate de incendii din Australia.

a

Redu(erea malerialelor (ombuslibile esle vilalii. Asigurali­ vii (a frunzele (iizule, firele inalte de iarba Ji laslarii us(ali sinl (uriilali in mod regulal. (reali 0 barierii impolriva fo(ului lalii de (el pulin 2 melri in jurul proprieliilii voaslre.

a Asigurali-vii (ii aveli rezerve de apii fiirii a Ii nevoili sa apelali 10 apa din (ondude. Paslrali apii inlr­ un rezervor sau inlr-un bazin de inol.

a Verifi(ali-vii e(hipamenlul­ A LUPTA iMPOTRIVA FO(ULUI (U AJUTORUL FO(ULUI Focul insu~i poate fi folosit ca 0 armii impotriva focului. Pompierii dou lac

uneori vegetolieioAote in coleo unui incendiu. Arzind in mod controlot a mi(a orie de ocest tip,

ei pot creo a boriera in coleo focului, core losa incendiul principol lora combustibil. Focul este

de osemeneo folosit pentru prevenireo unol posibile in(endii viitoore. Acest tip de foe este

cunoscut subnumele de incendiu progromot. EI lo(e porte din plonurile de odministrore 0

terenurilor pentru 0 line sub (antral moteriolele combustibile.

mai ales s(iiri Ji furlune. Asigurali­ vii (ii furlunul pe (are i1 aveli ajunge in loale piirlile (asei.

a

Asigurali-vii prole(Iia personalii. Veli avea nevoie de (iimiiJi (U mined lungi ~i panlaloni fungi (onfe(Iionali din fibre nalurale (bumba( sau fina, de exemplu; fibrele (onfe(Iionale de om, (um ar fi polieslerul sau nailonul, se lopes( Ji ard pielea), (izme de piele rezislenle, miinuJi, o(helari ~i piilarii (U bor larg.

FUNCTE UMEDE

U

na din zonele cele mai umede ale lumii, in anul 1993, a fost valea fluviului Mississippi, din Statele Unite ale Americii. Dupa 0 primavara umeda, furtunile verii au ad us ~i mai multo ploaie In regiunea vest­centrala a Statelor Un ite ale Americii ~i oceste furtuni au devenit persistente. luni de MARELE MISSISSIPPI zile au cazut ploi, vara devenind De-a lungul fluviului Mississippi au lo( inundatii fre(vente, dar (ele din ceo mai umeda InregistratO In state 1993 au fost in mod special co Minnesota, Illinois ~i Iowa. !ntre devasfafoare Mulle cose cu doua eloje ou lunile aprilie ~i iunie, Iowa a fost fosl inundole plna 10 vlrfu l o coperi ~u lui. Mississippi ore 0 lungime de 3 780 km. EI inundata de 0 cantitate de ploaie izvora~le din locu i llosco, Minnesolo, ~i se egala cu ceo pe core 0 prime~te de vorsa In Golful Mexicului. Impreuna cu ofluen!il sa i, cuprinde 0 zona de 3,2 mi lioo ne de km2, obicei In decursul unui on 'ntreg. ee include 31 de slole omericane ~ i doua Ploile au ridicat nivelul fluviului pr ovi neii conodiene. Mississippi 10 un nivel record . Inundatiile au Inceput In Minnesota, In iunie, ~i de-a lungul verii au ,naintat ,n oval. Ora~ele ~i fermele de-a lungul fluviului Mississippi slnt protejate de diguri urio~e de pamlnt, proiectate so opreasca revarsoreo apelor chiar ~i In timpul unor inundotii (vezi p. 24). !nsa pe toota lungimeo fluviului, apa oruncata peste dig uri s-o ridicat cu mai mult de 6 mefri. Distrugerile couzate proprietalilor ~i terenurilor au fost estimate 10 10 miliarde de dolari americoni. ORA~UL

INUNDAT

Frumosul ora~ Vene,ia, din Ifalia, esfe unul dinfre (ele mai deosebife din intreaga lume. Oro~ul esle eonslruil pe oproximoliv 120 de mid insule In mijloeul unei logune, 10 exlremiloleo nordi ea 0 Marii Adrioliee. In loe de slra zi, oro~u l ore co nole. Nueste de mirore deci ea onum ile pa rti ole oro~u l ui sinl inundole In fieco re on de moree ino lre }i de fu rluni.

"SUFERINTA (HINEI" Fluviul Huang Ho (Fluviul Galben) are 0 lungime de 5 440 km, izvorind din Muntii Himalaya ~i sfriibiifind 0 cimpie infinsii din nordul (hinei pentru a se viirsa apoi in Morea (hinei de Esf EI esle eunoseul )i sub numele de "Suferin)o Chinei" deooreee, de-o lungul seco lelor, inun do)ii le sal eau uei s miliaone de oomeni. Seeole de-o rlndu l, ehinezii s-ou slraduif sa eo nlroleze fluviu l conslrui nd diguri din crengi de solcie, kooliong (un lip de sorg), nui ele, pielre, nisip ~i ea ramizi.

TARllE DE JOS De mai mult de 700 de ani, olandezii au tonstruit intiirituri ~i diguri pentru a opri valurile de furtunii, care puleau sii inunde coastele ioase ~i

ale lumii, in anul Mississippi, din

mlii~tinoase . Majaritatea terenurilor agricole aflatede-a lungul coastei olandeze au fast obrinute prin asonorea unor zone aflate sub nivelul apei, numite "poldere". Aceste terenuri se 0110 lie 10 nivelul morii, fie sub acest nivel Ii trebuie protejate prin diguri.

Dupa 0 primavara umeda, regiunea vest-central aa persistente. Luni de

INUNDATIIlE iNTR-O lUME iN CURS DE DEZVOLTARE

Ace~ti

oameni din Dhaka, Bangladesh, se deplaseazii cu aiutorul unei biird de lemn, numite "nouka",

protejindu-se, intr-o oarecare miisurii, tu umbrelele impotriva ploilor musonice. Inundariileconstituiecele mai

frecvente dezastre naturale core alecteozo rorile In curs de dezvoltore ole lumii. Aceste tori nu au bonii necesari (e trebuie chel tuiri

pen tru plonuri costisitoore de prateqie Impotrivo inundoriilor )i mulre dintre zonele lor de c1mpie inundobilo Ii de coosto sint dens

popula te. Aceosto inseomno co 0 inundorie sou un delon pot oveo odeseori un impact foorteputernic acolo unde 10vesL

2J

A1

CASE PLUTITOARE Oamenii din ara~ul Iquitos, Peru, triiiesc de-a lungul unuia dintre cele mai mari fluvii din lume, Amazonul . Iquitos

AJ

U niil

oAo 10 poo lele Anzilor si oceosto porte a fl uviu lui es te expuso 10 inundo!ii lnso orosullquitos se ridi co si se loso 10 loc 0 doto cu opele umflote de inundo!ii Cosele construite din trestie si stuf sint ridicote pe plute lungi, plosote Intr-un co t 01 Auviului, unde opo este mai mica . S8

am,

par i

CULTIVAREA OREZULUI Fermierii din Bangladesh folosesc 10 maximum inunda,iile, care fac parte din via,a obi~nuitii a tiirii Orezul orenevoie de opo pen tru ocreste si se dezvolto eel moi bineIn cimpiile inundobile si in deltele riurilor. Inundotiile sezoniere din Bangladesh Ie permit fermierilor so obrino Irei recolte de orez pe on . Cu toote ocesteo, inundotii severe sou neostepta te pot devosto

"~!!!lI!!!~"~ ",.~~~fjK~~~~~ terenurile cu ltivo te, dezrodoeinind si distruglnd plantele, losind si ca ntitoti

!!!!

'!'l

_ uriase de aluviuni pe aeeste terenuri.

CONSTRUIREA DE DIGU RI De cind triiiesc oameni de-a lungul fluviilor, ace~tia construiesc diguri pentru a se proteia impotriva inunda,iilor. ln StateIe Unite ale Americii, aceste diguri se numesc "levees". Primul astfel de dig a fost co nstruit de-a lu ngu l fl uviului Mississippi, In 171 8, pentru 0 proteio orosul New Orl eo ns. Deotunci, lupto pentru 0 co ntrolo cu rsul fluviului 0 co ntinuot, dar diguri Ie producSi ele unele probleme. El e pot opri oposo inu nde un on umit lac, dor pot provoco inundorii si moi mo ri in olto porte. Cind apare 0 inunda!ie intr­ ozona fara diguri, apele se deplaseaza lent.

Pamintul neamena;at absoarbe in timpul inunda!iilor, Apa poate trece peste cNguri, apa formind habitaturi umede apele depoziteaza distrugind terenurile cultivate foarte bogate. aluviuni, imbogafind solul. mai pu/in prote;ate.

ciMPIE INUNDABILA NATURALA

Digurile constroite pentru prote;area ora~e/or ~i a culturilor pot provoca inunda/ii in amonte.

APA OPRITA DE DIG URI

terenuri a inundabile Intreaga lUI stanfele nu l fiilor, substl sisteme vit( secolelor, 0 riurilor, ei impotriva pamint in Britania, ecluzelor'

A TE OBISNUI CU , AMENINTAREA

U

UI

~

loloses( la maximum inundaJiile, (are itii a Jiirii. Orezul are nevoie de apo pentru ine Incimpiile inundobile ii Indeltele rlurilor. Ie permit fermierilor so obtino trei recolte

inunda!ii severesaunealteptote pat devasto

Ii distruglnd plontele, loslnd Ii contito!i

nii oameni au trait dintotdeauna sub

ameninfarea inundafiilor, deoarece 0

parte insemnata a celor mai bune terenuri agricole ale lumii se afla in cimpiile PROTEqlA iMPOTRIVA VALURILOR inundabile. La fel co 111 Egiptul antic, agricultorii din DE TIP "TSUNAMI" Intreaga lume se bazeoza din vechi timpuri pe sub­ Acestea sint plod de beton uria~e stantele nutritive depozitate de fluvii In urma inunda­ aparJinind digurilor de protejare a coastei din Japonio. Jo ponio a suferil de pe urmomultor tiilor, substante care fertilizeoza solul. Fluviile slnt ~i tsunami distrugoloore de-o lungul istoriei sale. Aceste sisteme vitale pentru transport ~i comert. De-a lungul tipuri de dig uriaiuto 10 absorbireo energieivolului, core secolelor, oamenii ~i-au construit a~ezari In apropiereo or introoltlel pe uscol, distruglnd numeroase clodiri. rlurilor, ei Incercind Intotdeauna so se protejeze Impotriva omenintarii inundatiilor. Cu 2 500 de ani In urma, chinezii construiau Intarituri din pamlnt pentru aIl'Icerca so conlroleze cursul nestOplnit 01 fluviului Huang Ho (Fluviul Galben). In Britania, romanii au construit diguri pentru a proteja anumite porti ale coastei. Construirea ecluzelor Impotriva inundatiilor, a barajelor ~i rezervoarelor continua Plna astOzi.

inundaJiilor.ln Stotele Unite in 1718, pentru a proteio oralul New pot opri opo so inunde unonumit loc, dar Dlgurile conslTuite pen/ru pro/ejarea ora~eIar ~i a cuI/uri/or po/ provoca inundall' in amon/e.

CASA MOBILA

Unii dintre aomenii core locuies( in voleo fluviului Mississippi au avut mult de suferit de pe urmo inundoJiilor. Du pa cele din 1993, multe

comunito!i ou hotarlt so se lndrepte spre zone moi sigure Ii moi lnolte. Cu loote ocesteo, ocest tip de solu!ieeste posibil door In !orile bogote, undeexisto destule

fonduri pentru a plati creorea de noi 0iezori Ii unde densitateo Populo!iei nu este preo more, ostlellncit so poato Ii gosHterenulliber necesar unor astlel de mutori .

:lJ

Dill! 0 lNUNDATIE , e se intimplo dupo (e apeIe au sdizut ~i -' oamenii in(ep so se intoaHa la (asele ~i terenurile lor distruse de inundafii? Primo ~i ceo moi devostotoare consednto 0 inundotiilor este pierdereo de vieti omene~ti. Corpurile pot fi purtote de ope 10 mori distonte; este posibil co unele nid so nu fie gosite. Ronitii trebuie evocuoti ~i Ingrijiti. Apoi poote Incepe opemtiuneo de curotare 0 teritoriului. Putereo inundotiilor dOrimo odeseori cosele din temelii. De osemeneo, opele poarto cu ele contitOti urio~e de noroi urit mirositor, ((]re poote ocoperi tot ce se vede, odotO opele retrose. 0 oito problemo este oceeo co opele nu slnt curote in timpul inundotiilor ­ opele potrund In sistemele de conolizore, rospindind reziduuri prin cose ~i pe strozi ~i crescind riscul unor boli ((] holem, molario ~i dizeneterio.

C

CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile dislruse, in Honduras, dupa tiirile produse de uraganul Mitch J998 Vin luri le au dislrus vegelo)iasi

o lemeie lace curafenie dupa inundafiile care au devastat 0 mare parte a coastei olandeze in 1953. Teribila murdarie lasata de inundafii se poole vedea destul de clor in oceas/a 1010gralie. Moi mult de 70 000 de oameni au fast evacuafi din zona in timpul acestor inundafii 1i mai mult de 400 000 de c1adiri au lost dislruse de lorfa apelor.

ploi le lo ren)iole ou provocol valuri uriole de noroi Ii inundo)ii. Mai de jumiilole din lerenurile in Honduras ou fosl dislruse de furlunii. Orgonizo)iile de j au oferil hronii penlru moi mull jumiHole de mi lion de oo meni, in pericolul de a muri de inoni)ie. oltii priorilole a fosl dislribu)io semin)elor, osrielincillerenurile sO fi e cu ra)o le Ii rep lonlole 10 limp penl ru0 cullurile necesore in viilorul sezon.

APA CURATA Copiii obfin apii potabilii dintr-un camion dupii inundafiile care au lovit Dhaka, in Bangladesh, in 1998. Aceste inundotii ou fost cele mai dislrugotoare din istoria Bangladeshului Ii ou losot In urmo lor milioane de oameni faro odopost. Pentru guverne ?i argonizoliile de ajutorore uno din primele prioriloli este de 0 se osiguro co oomenii ou occes lo rezerve de apo curato. Urmotaoreo priaJitate este de a elibero ?i curola fintinile ?i de a se asiguro co ele nu au fast wntominate de reziduurile aduse de inundOlii. -

--- --

-

-

~

-

-

­

HONDURAS, 1988 Capitola Hondurasului, Tegucigalpa, a fost devastatii de inundafiile provocate de uraganul Mitch. Mai mult de 10 cm de pprecipitalii pe orii au ciizut in momentul maxim 01 furtunii. Un martor ocular i1i descria neputinfa in momentul in care "casele citorva vecini au fost luate de ape. Coso aflatii in ;osul casei noastre era plinii de noroi pinii 10 stre1ini. Am ie~it din propria noastrii casii ... cind moM de sub noi a inceput sii se sfiirime... Multi dintre salvatori 1i-au privit apoi propriile case inundate sou luate de

,.

"

c~~e~/.~__

j

SALVAREA OPERELOR DE ARTA

CULTURI DISTRUSE Agricultorii i~i privesc terenurile distruse, in Honduras, dupii devas­ tiirile produse de uraganul Mitch in 1998 Vinturile au distrusvegetaJia ~i plaile torenJiale au provocat voluri uria?e de noroi ?i inundalii . Mai mult de jumotate din terenurile cultivote in Hondurosau fost distruse de furtuno. Organizoliile de ajutarare au aferit hrono pentru mai mull de 0 jumotate de milion de oameni, olloli in pericolul de a muri de inanilie. 0 alto prioritate a fast distribulia seminlelar, asrielincit terenurile 50 fie curolate ?i replantote 10 timp penlru a oferi cullurile necesare in viitorul sezon.

"Arno a ie~it din matcii!" Acesta era strigiitul ce putea fi auzit in toatii Florenfa in noaptea de 4 noiembrie 1966. Dupo a plaaie tarentialo, riul Arna a inundolin cele din Ulmo portea islorico a oro?ului. Apele s-au ridicalla 6 melri, pravoc1nd distrugeri insemnale multor mon umente islorice importante, unar opere de orto Ii sculpturi. Uno dintre principolele probleme a wnsliluit-o petrolul core 0 lncepul 50 se prelingo din sislemele de lncolzire cenlrolo poluind lot ce-i ieieo In cole. in biblioleco, moi mult de un milion de corti - unele dOlind din perioodo Renallerii - ou fosl ocoperile de noroiul gros omeslecol cu pelrol. Voluntorii ou fost nevoili so poarte mOili de gaze penfru 0 rezisto mirasului leribil 01 reziduurilor ?i 01 produ­ selor de pielorie purlote de ope. Experlii au coutol prin milul depus penlru 0 gosi frogmenlele cOlule ole unor fresce importonte; de osemenea, ou curololli restourol piclu ril e. Eforlul inlernolionol urio? 0 ojulollo solvoreo mullar opere de arto.

27

PREvENIRE ~I ~11INTA: )

lNUNDATllLE

,

C

e precoufiuni pot fi luote impotrivo incendiilor ~i care or fi solutii1e ~tiintifice ce ne-or do speronte pentru viitor? Pretutindeni in lume, meteorologii ~i hidrologii foloses( e(hipoment de inolta tehnologie pentru 0 monitorizo (ursurile opelor ~i ploile. URMARIREA VALURILOR Dotorita dispozitivelor de (er(etore 0 ploii montote in Dupii un tsunami care a lovit Hawaii in ovioone sou soteliti (er(etatorii pot obtine ocum informotii 1946, s-a hotiirit infiintarea unui sistem de avertizare in regiunea Pacificului. Acest moi exo(te despre o(este fenomene. Rodorul meteo este de sistem este cunoscut ocum sub numele de Sis/em osemeneo folosit ~i (ombinot cu informotii obfinute (U oju­

de overtizore impotrivo fenomenelor de tip tsunomi, 26 de no!iuni colaborind 10 coleaareo de torul dispozitivelor de 10 sol, ostfel in(It pot fi oferite infor­

motii (omplete pentru zone extinse. Toota O(eosta informo- I dote l i 10 trimitereo de avertismente. Sistemul foloselte sateliti li senzori in intreaga zonti a fie este prO(esota (U ojutorul unor (omputere performonte. ,

Pacificului, core olerteazti centrele metearalogice Pentru 0 (ontrolo cursul riurilor ~i o-~i protejo coostele,

do co apare un tsunami. (u taate acestea, avertismentele impotriva unor tsunami nu au nOfiunile bogote, dezvoltote, i~i construies( odeseori

intotdeouna efectul seontot. Dupo avertismentul din sisteme (om plicate de boroje, rezervoore ~i diguri, (hior

1964 referitor 10 un tsunami, mii de oameni s-au indreptat rapid spre plojele din Son Francisco pentru do(a ~i schemele (e cuprind (eo moi inolta tehnologie pot

aprivi fenomenul. e~uo in eventuolitoteo unor inundotii extrem de puternice.

/

VENETIA iN PERICOL in 1996, Piata San Marco din Venetia a fost inundatii timp de 101 de zile. Acesta a fost eel

Borierele riimin in pGzi!ie orizontalii, pe fundul miirl;, pinii eind apare 0 moree mai inaltii eu eel pUlin , metru decit cele obi~nuite.

Pentru 0 ridieo borierele, aerul eomprimot vo pompo DpD afarii ~i borierele se vor ridicD 10 suprDfD/ii.

LAGUNA

mai teribil on inregistrot vreodotti. Venetia este omen into to de do uti mori probleme : ridicareo nivelului mtirii co urmore ainctilzirii globole si scufundoreo oralului. Ani de zile, oomenii de $tiinto li politicienii au incercot so goseasco ceo mai buno metodo de aproteja Venetia. Unul dintre plan uri se numelte proiectu/ Moise. EI or presupune fixarea a 79 de boriere pe fundul morii 10 intrarea in laguno Aceste bariere se pot ridica in cozulin core op~re 0 mOlee moi Inolto dedt ceo normolo. Totuli multi sint Ingrijoroti din couza efeetului pe core aceosto boriero I-or ovea osupro founei ~i florei din laguno. 0 alto problemo couzata de boriero, co li de alte lucrari de pratectie acoastei, este aceeo co apa pe care 0 retin ele se paate revtirsa in alteptirti ale coostei, couzind ocola inundo!ii li mai mori.

penlru 0 monitoriza inunda/iile. Aeeastii imagine din solelil prezinla zono St. Louis din Stotele Unite ale

momentul moxim al inundDliilor eDuzote de Mississippi ~i Missouri. Zonele

VE NETIAiN PERICOL in 1996, Piata San Marco din Venetia a fast inundato timp de 101 de lile. Aceslo a fosl cel moi leribil on inregislrol vreodolo. Venetia esle omeninlolo de douo mori probleme: ridicoreo nivelului morii co urmore aincolzirii globole ~i scufundoreo oro~ului. Ani de zile, oomenii de ~Iiinlo ~i polili cienii au melodo de aproleio Venelio. Unul di nl re EI or presupune fixoreo 0 79 de boriere Acesle boriere se pol ridico in cozulin ceo normolo. TolU ji mulli sinlingriiorali boriero I-or oveo osupro founei ~i florei de boriero, co ji de aile lucro ri de pe core 0 relin ele se poole revorso in inundotii ji moi mori.

pentru a monitoriza inundalii1e_ Aceastii imagine din satelit prezintii zona St. Louis din Statele Unite ale

mamentul maxim 01 inllndaliilor cauzate de Mississippi ~i Missouri. Zanele olbastre ~i negre aratii cit de extinse all fast inllndalii1e.

BARIERE ALE iNALTEI TEHNOLOGII Multe tori au investit in solutii oferite de inolto tehnologie pentru ° proteio locuri importante impotrivo inundotiilor lncepind cu 1983, Londra esle proleiala de volurile de furl una, osemeni celui core a lovi t eslul Angliei in 1953, de caIre ecluzo de pe Tomiso.ln mod obi~nuil, oceosla boriera slain pozitie orizontolo pe fun dul fl uvi ul ui.ln cazul unui perical, boriero se ridico ostfel incil so oiungo 10 16 metri inollime deosupro olbiei fluviului . Esle nevoie de aproximoliv 30 de minute penlru a ridico camplel parlile.

29

DE TI

D ed

au

in ul mis povesti l

MITURI ALE POTOPULUI Miturile potopului apor in toote culturile lumii. In oeeste povestiri, potopul este odeseori trimis de zei pentru o-i pedepsi pe muritorii de pe Pomint pen truroutoteo lor. In povestireo biblico 0 lu i Noe, pe orca sint oduse cite 0 pereche din fiecore specie de piisiiri sau animale aliituri de familia lui Noe. Vechii bobilonieni spuneou povesteo lui Enlil, core trimisese un more potop pentru o reduce 10 tocere popoorele lumii. Povest ireo hinduso 0 lui Monu leloteo zo co Monu 0 fast avertizot de un pe~t e co trebuie so construiascii 0 corobie. Gnd avenit potopul, pe~tele atras ca rabio ~i Monu 0 fost so lvo t.

10

Aztecii din America Centrala credeau ca in trecut lumea fusese distrusa ~i de foc ~i de opii. Aceasta stotuie it reprezintii pe zeul ploii, Tloloc. Atit azteni, cit ~i inco~ii din America de Sud se rugou zeilor focului.

Inelele de cre~tere ale inundatii. In anul in care 0 ovut lac sin t moi lorgi dedt cele incendiului. 0 inun dolie poote ofecto

DESCOPElURFA .TRECUnJLUI

D

e dnd locuiesc oameni pe pamint, au existat intotdeauna incendii ~i inundafii. Popoorele onti(e ne-ou trons­ mis povestiri pline de forto, numite mituri, prin (are Incer(ou so expli(e o(este fenomene natu­ rale terifionte. Oomenii de ~tiinlo de ostozi au dote despre in(endii ~i inundotii din Anti(hitote dotorito ves­ tigiilor orheologi(e. Un strot de huma ~i moloz oflot 10 o onumita odlndme poote indica foptul (a 0(010 au avut lo( inundotii (U mii de ani In urmo. Un strot de funingine ~i (enu~a poote indi(o izbucnireo unui in(en­ diu In ve(hime, (are po ate fi dotot (U destul de multa i precizie. Copadi pot oferi ~i ei informotii utile. Atit inundotiile, cit ~i in(endiile pot laso cicotrice pe (opoci ~i ocesteo se observa In inelele de cre~tere ole o(estora. Aceste cicotrice pot fi folosite pentru a data inundotiile ~i in(endiile, ior lehnico respe(tiva se nume~te dendrocronologie.

PHOENIXUL Povestea phoenixului vine din mitalogia greaco. Unii scriitori reloleozo (0 oceoslo poso re viu co lora to or fi trait 500 de ani, oltii co or fi trOit 12 95 4de ani. In momentul mo~ii sale, eo ordeo pe un rug de crengi oromote. Din eenu~o se ridieo un nou phoenix, tlnor si la fel de frumos. Tinorul phoenixduceo cenuso totiilui so uIn orosul Heliopolis (Orasul Soa relui), di n Egi pl.

I I

DENDROCRONOLOGIE de loe ,; de opa. Aceosta slatu;e it zeul plo/i, Tloloc. Atit aztec;i, cit I-*a de Sud se rugou ze;lor locuM.

,i

Inelele de cre~tere ale unui capac pot spune pavestea unui incendiu sau a unei inundatii. In onulln care 0 avut loe un incendiu, inelul poote fi mai ingust, ior in anii core urm eazo in elele slnt mai largi dedt ce le obisnuite din couzo conti totii moi mori de substonte nutritive din sol in urmo ,.. ..~, ~:Io..". incendiului. 0 inundo)ie poale ofeeto copocul otund clnd rez iduuril eduse de ope se izbesc de co po c, ronind lemnul "~~~~li;~ viu de sub scoo~o. Aceste cicotrice se observo In inelele de crestere. .' ,

INUNDATII iN VECHIME Unele dintre cele mai vechi civilizatii de pe Pamint s-au dezvoltal in cimpia Tigrului ~i a Eufratului, intr-o zona numito Mesopotamia (lrakul de astozi) Popoorele din oceostolono ou trecul prabobil prin multe inundofii.ln 1929, soptiturile orheologice din orasul anticUr au scos 10 iveolo un strat gros de humo 10 more adincime. Acest slral de 3 metri indica faptul co ocum mu lte mii de oni avusese loc 0 inundotie, nivelul apei ridic1ndu-se, probobil, la 7,5 metri.

IRAK, 1929 POTOPULLUINOE Arheologul responsabil cu sapaturile in ora1u/ antic Uruk era , un britanic, Sir Leonard Woolley. 4 Dupa exam;narea stratulai gros de • huma depozitat in urma inunda,iei, el a seris: "Am descoperit astlel inunda,io 10 care se relera povestirea despre potopullui Noe". Pentru popoarele antice conlruntate cu acest potop trebuie ' sa Ii parut co ,i cum potopul a acoperit in intregime pamintul.

JI