Colectia Dezastre Naturale - Cutremurele

CE ESTE UN CUTl\EMUR?

U ARISTOTEL Aristotel (384-322 i.Hr.), marele filozof ~i om de ~tiin,a grec, tredea ca Pamintul se dezvoltase ca 0 fiin,a vie pina a ajuns 10 dimensiunile sale aduale. EI considero, de asemenea, co planefa noosfro sflncooso ero sfrobofufa de pe~feri subferane, In cOle erau ospirafe vlnfurile planefei. Gnd focul din inferiorul Piimlnfului incolzea vinfurile dincolo de un onumif puncf, acesfea explodau. Arisfofel credea co ocesfe explozii provocau cufremurele. Abia dupo mi i de ani oamenii de Ifiin)o au lncepuf so descopere couza realo acUfremurelor.

n cutremur este 0 zguduire a Pamin­ tului cauzata de miJcarile produse sub nivelul scoarfei terestre. Un cutremur puternic poate duce la dorimarea dodirilor, a podurilor ~i a altor structuri, provocind numeroase pagube ~i pierderi de vieti omene~ti. Suprafata Pomintului este formatO dintr-un strat exterior de stinci, care reprezinto scoarta. Aceasta este impor­ ritO in portiuni ce se inlind pe suprafete imense, care se irnbino ca un uria~ mozaic. Aceste portiuni, numite ploci tectonice, se mi~co lent, frecindu-se una de alta, comprimind ~i intinzind rocile ~i cauzind mari acumulori de presiune. Gnd aceasta ajun ge extrem de mare, rocile subterane plesnesc ~i se deplaseazo. Eliberorile de presiune se propago sub forma unor unde de ~oc ce produc un cutremur ~i fac Pomintul so se zguduie la suprafal0 . In fiecare an au loc in intreaga lume cea 11 milioane de cutremure, dintre care 34 000 sint destul de puternice pentru a se face simtite. aceastli fotografie a unei vci

MUN TII ANII Anzii constituie eel mai lung Ian, muntos din lume, strabatind intreaga America de Sud, pe o lungime de 7 200

DINCOLO DE SCOARTA TERESTRA

Dincolo de scoar,a terestra se afla 0 manta moale, formata din roca fierbinte, par,ial topita. Nucl eu l pomintului este compus di nfier Ii nichel ~i este solid in ce ntru l sou. Scoa~a pooteajunge ~i 10 grosim i de 70 km sub muntii cei mai inal ti. Majaritatea cutrem ure lor l~i au ariginea 10 nivelu l scoa ~ei , nu departe de suprofa to, dar uneori ele pot aporea 10 distante mult mai mari ­ plno 10 700 km- de suprofata pomlntului.

km. Muntii au apo ruf In urma ciocnirii Plocii Oceanice Nazca cu Placo (ontinen falo Sud­ Americano. in 1970, un cufremu r din lorgul cooslei peruo ne 0 provoco t 0 aluneca re de leren pe 0 cu ime andino foa rtelnalto Ii mai mu lt de 66 000 de oameni au fost uci~i.

Unele dintre eele mai mari' cele doua placi se cioen continentalii, moi grooso, acope

19C'OOlce, se mi~cij

rocile ~i ojunge extrem Eliberorile de

SIralurile care se increlesc sinl laarle clar ariilale in aceaslii lo/ogralie a unei viii uscale de riu din Namibia.

Radle din care se compun pliidle tectonice sint formate din mai multe straturi. lind plod Ie se mi~cjj, stroturile sint impinse, trose, lndoite sou increlite. fo~ele subterane sint urio~e, dar mi~corile de 10 suprofoto sint oproape imperceptibile ~i incretirea poote duro mii de ani. Doco stroturile sint alit de mult indoite In cit pot so se rupo, ele formeozo 0 folie.

MUNTII ANZI Anzii constituie cel mai lung lant muntos din lume, striibiitind intreaga Americii de Sud, pe a lungime de 7 200 km. Munlii ou oporut in urmo ciocnirii Plocii Oceonice Nozca cu Ploeo (onti nentoloSud· Americana. in 1970, un cutremurdi nlorgu l coastei peruone a provocot 0 oluneeo re de teren pe 0 culme ondina foorte inalto ~i moi mult de 66 000 de oomeni ou fost uci~i.

[.

PLACI TEClONICE CARE SE DEPLASEAZA UNELE SUB ALlELE Unele dintre cele mai mari cutremure din lume apar in regiuni in care una din pliicile scaartei este impinsii sub alta sau cind cele dauo plod se docnesc. intregul proces se nume,te subduc,ie. in generol, 0 ploco oceanica, ocoperito de opo, se love~te de uno cantinentolo, moigrooso, oeoperito de uscot. Ploco oceonico, moi joosa, se deploseozo sub ceo continentolo, moi inaIto, topindu-se ostfel porti dinombele ploci ~i creindu-se vulconi ~i cutremure. J

'. '

>. ' "

FRETU

C

u aproximati'J nume Robert I referitoare la Mediteranei. EI ainr descoperit ni~te structl ~tim acum (a aproxim l lume opor intr-o zona deoorece este impinzit

Aeeasfa este 0 imagine prin sate/it a n Cercu/ui de Foe" a/ Paeifieului. Loeurife in core au loc eutremure mari sint marcate cu r01u, iar marginife pliicitor sint trasate cu go/ben.

PLACILE TECTONICE Placile care formeaza scoarfa terestra sint in continua mi~(are, dar nu se deplaseaza cu mai mult de (ifiva (entimetri pe an. Totu)i oceste mi)cori u)oore provooco opori!io cutremurelor )i 0 vulconilor, crelnd In ocelo)i timp lon/uri munloose )i gropi oceonice adlnci. liniilede pe harto oro to unde se oRa morginile plocilor tectonice -Iocuri In care opor mojoriloleo cutremurelor.

r

in 1556, UI

de oame aproape in 000 de oome nord-estul 10 ora)e core de[ un numBr aproape unii ( cutremurele p

in (ulrem Itali priibu~irea

Sao Miguel este cea mai mare dintre insulele care alcutuiesc Arhipelagul Azorelor. Acest grup de insule vulconice Ie ofla In Allonticul de Nord, 10 cco 1300 km sp re vest de coosto Portugoliei. Ele sint plosole pe crestele lon,ului muntas din mijloculAtlonlicului, un lon, muntos subocvotic format di nroco topila 0 dota cu Indeportoreo plocii americone de ceo eurosiotico )i de ceo africono. Insulele slnt continuu zguduile de culremure. 4

a Bazilicii SI din Assisi. ­ au cozut a oameni, printr colugori fronei! fresce semn fiind distru~ frescele slnt r bucoto cu bur

~

PRETU'TINDENI IN LUME

C

mult de citiva (entimetri pe an gropi oceonice odinci. liniile de pe harto

u aproximativ 1SO de ani in urmo, un inginer irlandez pe

nume Robert Mallet a in(eput 50 (uleago informatii

referitoare 10 lo(alizarea exado a (utremurelor din jurul

Mediteranei. EI ainregistrat pe 0 horto aproape 7000 de cutremure ~i 0

descoperit ni~te structuri recurente, dor nu 0 ~tiut cum so Ie interpreteze. Noi

~tim ocum co oproximativ trei sferturi din cutremurele petree ute in intreogo

lume opar intr-o zona a Oceanului Pacific numito Cercul de Foe 01 Pacificului,

deoarece este impinzitO de vulcani activi. 0 altO centuro vulconico pal'curge sudul Europei ~i Asia, de la Marea Mediterano, prin Orientul Mijlodu ~i Himalaya pino in Indonezia. Cele douo centuri cu activitate seismico intenso se intilnesc lingo Insulo Nouo Guinee. Ambele sint situate la marginile unor plod tectonice.

NOUA ZEELANDA Este posibil co eruptia vulcanului Ruapehu, in 1996, so fi fost cauzalo de un culremur. Ploco Pacifica Ii ceo Indo­ oustraliono se intilnesc in opropiere de insulele Noii Zeelonde. Aceoslo coliziune provooco numeroose cutremure Ii vulconi. ln Nouo Zeelondo ou locoproximotiv 400 de culremure onuol, dOl numoi aproximaliv 100 dintle ele sint destul de putelnice penlru a Ii sim!ile.

CHINA In 1556, un cutremur a ucis 830 000 de oomeni in centrul Chinei, numor aproape incredibil ln 1976, eel purin 240 000 de oomeni au fost uci~i de un cutremur in nord-estul Firii. Astozi, in Chino exislo multe oro~e core depolesc un milion de locuilori. Cind un numor more de oomeni troiesc foorte oproope unii de ollii, in sou lingo clodiri inolte, cUlremurele prezinto un ri se foorte more pentru oce/lio.

STAHLE UNITE In 1997, 0 serie de cutremure din cenlrul Italiei au dus 10 probu~irea unei porti a Bazilicii Sf. Francisc din Assisi. Zidurile core ou cozut ou ucis potru oomeni, printre care Ii doi colugori froncisconi, multe fresce semnole de GioNo fiind dislruse.ln prezent, frescele sint refocute cu glijo, bucoto cu bucoto, Ii reslourole.

Reelfoot Lake, in Tennessee, a fost creat de cutremure in secolul 01 XIX­ lea. in 1811 Ii 181 2, cutremurele din sudul Sialelor Unile ou losl alit de puternice incil ou focut fluviul Mississippi so curgo invels, in amante, timp de 0 jumolale de 010. Apa fluviului s-o scurs in poduli of/ole pe terenuri joase Ii a creot noi lacuri . Unele moi exislo Ii ostozi. Se spune co zguduiturile erou atit de pulernice incil ou inceput so boto ciopolele de 10 sine in Boston, 10 1 700 km deporlare. j

FALlIcm

SE MAREsc

in cauza mi~carii ~i ciocnirii placilor tedonice, rocile sufera presiuni atit de mari incit uneori ele plesnesc. Aceste locuri se numesc falii ~i liniile de-a Dovado clorii a unei falii orizontale lungul carom se formeaza faliile se numesc a poate constitui marcajul rutier linii de falie. Faliile mari pot fi foorte odinci ~i din aceastii fotografie (lingii se pot intinde pe continente intregi. Cele mai Landers, California, in 1992). Cutremurele care au loc de-a lungul mari falii din lume, co ~i cele mai mari liniilor orizontale au un efect cutremure, se formeaza 10 marginile placilor. devastator asupra cliidirilor 1i

asupra altor structuri, ele fiind Unele dintre faliile mari fac so se deschida

destul de obi1nuite in California,

Pomintul atunci cind se mi~co, ior oltele foe so China sou Turcia. se ridice sou so coboore mari suprafete de pamint. Dupa un cutremur, cind energia a fost deja eliberata, masele de roca aflate de ambele parti ale foliei se unesc intr-o pozitie nouo. Presiunile care au provoc,at cutremurulincep so se formeze din nou ~i so creasco, pina cind provoaco, eventual, un nou cutremur.

D

i~ Islanda, 0

priipastie adincii

marcheazii locul in

care marginea esticii I; a Pliic;; Nord­

americane (in partea :;

stingii a fotografiei) :,

intilne1te marginea I vesticii a Pliieii

Eurasiatice (in partea

dreaptii). Cele douii pliici se indepiirteazii '

cu 2,5 cm pe on,

miirind liifimea

Atlanticului cu

acelea1i dimensiuni.

I

6

VALEA MARII fALII

Din Morea Ra~ie pini in Mozambic, un sistem imens de falii

briizdeazii adine suprafa,a Afrieii de Est. In anumite locuri, Morea Folie

ajunge 10 lOO 'km lolime. Aid se potintilni unele dintre cele mai spectaculoase

peisaje din Africa, induzind lacuri ~i vulcani. Mi~djrile plocii africane ~i ale celei

somaleze au modelot ceo mai more parte a voii, iocind pomintul so se deschido tot

mai mult. In Kenia, acest lucru se intimplo de miide ani.

DIFERITE TIPURI DE FALII Existii tipuri diferite de falii, in func,ie de mi~carea racilor, ~i ele se dasificii in trei mari grupuri. 0 folie "normalii" apare atund tind tensiunile din seoar,a terestrii separii douii blocuri de rocii astfel intit un bloc alunecii in jos, de-a lungul faliei. Gnd tensiunile imping douo blocuri unul spre ollul, unul dintre blocuri este fo~ot so se ridice de-o lungul foliei, formind osriel 0 folie "inverso". Foliile "orizontale" . se formeozo cind blocurile de roco oluneco unul pe lingo ollulloterol.

FALIASAN ANDREAS

U

nUI dintre cele mai vestite

NORTHRIDGE, 1994 La ora 4.30, in dimineata zilei de '1 ianuarie 1994, un cutremur a zguduit ora~ul Northridge, la 30 km spre nord de Los Angeles. Cutremurul, core adurot 20 de secun de, adistrus 10 poduri rutiere si a dus 10 lnchidereo a trei outostro zi im portan te. $aizeci de oameni au fast ucisi si 25 000 au ramo sforo locuinto Northridge esteplosot pe 0 folie core pornes te din folio Son Andreas si se lndreapto spre ocean.

fenomene geologice, folio Son Andreas, se deschide de-a Iungul coastei Padficului, in California, Statele Unite. Aceasto folie orizontala are 0 lungime de 1 200 km, afllndu­se 10 granita dintre cele doua plod : Pacifica ~i Nord-americana. Cele doua plod aluneca In mod constant una pe Ill1ga aha, cite 5 cm pe an. Multe alte falii mai mid strobat regiunea, unele aVlnd legatura cu folia San Andreas. Aceasta este una dintre zonele cele mai expuse 10 cutremure din Intreaga lume, aid fiind Inregistrate mai mult de 20 000 de cutremure anual. Copiii din California sint obi~nui1i cu exercil,ile de apiirare impotriva cutremurelor, aceastii ameninlare fiicind porte din viola lor cotidianii ~i .din {utina ~cola{ii.

SAN FRANCISCO, 1906 Un cutremur devastator a zguduit ora~ul San Francisco la ora 5.12, in ziua de 18 aprilie 1906 Cutrem urul aoiuns so dureze oproape 1 minut, coci folia Son Andreas aoluneca t cu cco 6 mde-o lungu l a 430 km din lungimea so. Au fast distruse aproximoti v28 000 de ciodiri, strozi lntreg i aiunglnd niste rui ne. Di ntr-o populatie de 400 000 de locuitori, cel putin 3000 de oameni au fost ucisi si 225 000 au roma sfaro ado past.

supralncolzite revile de opo au fost cutremur 10 marginile orosului, apa sti ngerii incendiilor deveni nd osriel foorte sou chior inexistento . Incendiile nu au stinse timp de trei zi le, supro vietui tarii I aiungii In zone sigure, aAate doar In

San lungul

Folia San Andreas poate Ii vozuta loarte clar din aer, co 0 cicatrice adinca la supralala pamintului. Oamen;; de 1tiin1a cred ca cele doua capete ale laliei San Andreas - Cape Mendocino, la nord de San Francisco, 1i Imperial Valley, la sud de Los Angeles - pot Ii 1; mai periculoase decit Mia insa1;. Aceasta harta arato cum Mia San Andreas strabate coasta calilorniano. Oceanul Pacific 1i (;1ia de pamint allata la vest de lalie se 0110 pe placa pacilica, ce se deplaseaza spre nord-vest. Restul teritoriului se deplaseazo U10r spre sud-est. Los Angeles, cu populafie de 14,5 milioane, esle loarte aproape de lalie, iar San Francisco este a1ezat chiar pe lalie.

°

FRISCO iN FLACARI devastator a zguduit ora~ul San ora 5.12, in ziua de 18 aprilie 1906. dureze oproope I minut, coei folio Son co cco 6 mde-o lungul 0 430 km din lungimeo oproximotiv 28 000 de clodiri, stroli Intregi . Dintr-o populotie de 400 000 de locuitori, cel oomeni ou fost uci~i ~i 225 000 ou romos foro odopost. sO

in 1906, majoritatea diidirilor din San Francisco care au rezistat cutremurului, nu au putut rezista incendiilor. Multe dintre ocesteo ou fost coulote de sobele suprolncolzite. revile de opo ou fost sportede cutremur 10 rnorginile oro)ului, opo necesoro stingerii incendiilor devenind ostlel foorte putino sou chiOf inexislento. Incendiile nu ou putut fi slinse timp de trei zile, suprovietuitorii lncercind so ojungo In zone sigure, ollote door in oforo oro)uluL 9

c ALASKA, 1974 La 27 marlie 1964, un culremur a lovil ora~ul Anchorage din Alaska, provocind o alunecare de leren ~i ucigind 131 de oameni. Cosele ce fu sesero constru ite pe ro ca friobilo ~i pe po mint au fa st purtote 10 mori di stonte de olunecoreo de teren- unele chior 10 diston te de 600 m. Ep ice ntrul a fast descoperi t 10 130 kmde An chorage, ior hipocentrullo 20 km ornn cime lula de suprofota. Cutremurul a COUlot ~i un fen omen de tip tsunami (vezi p. 16-17), core a lovit coosto Alo skai cu voluri moi lnolte de 5 m, oiunglnd plna In California .

'~~=-- HIPOCENTRU

SAU FOCAR

HIPOCENTRU $1 EPICENTRU Hipocenlrul (focarul) unui culremur se afla 10 more adincime, in punctul de pe folie in core rocile plesnesc ~i se mi~ca. Epi centrul este punctul de 10 suprafoto pomlntului allot exact deasupro hip ocentrului. Adeseori, undel e seismice nu se prapogo 0111 de simplu pe cit poreai ci. undel e pot fi di storsianate dnd trec de 10 un tip de roco 10 oltul ~i undele de odlncime pot fi tron smise din nou spre adlncul pomlntului cind oiung 10 suprofato .

IO

putin dedt solul n Cind rocile incep SO propoga de obicei un inointe de cutremurul cutremure ~i constituie pentru 0 couto un loc

UNDE DE ADiNCIME

UNDE SEISMICE

L

ALASKA,1974 La 27 marlie 1964, un culremur a lavit oraJul Anchorage din Alaska, provocind o alunecare de teren ~i ucigind 131 de oameni. Cosele ce fusesero conslruile pe roca

friobilO ~i pe pomlnl au fosl pu rtole 10 mori dislonte de olunecoreode leren - unele chim 10

dislonte de 600 m. Epicenlrul 0 fosl descoperit 10 130 kmde Anchorage, iar hipocentrullo 20 km odlncimefoto desuprofoto. Cutremurul a couzat ~i unfenomende li pIsu nomi (vezi p. 16-17), core a lovil cooslo Aloskoicu voluri mai Inolle de 5 m, oiunglnd plnoln California.

ocul subteran exact in care placile tectonice se ciocnesc ~i produc un cutremur se nume~te hipocentru sau locar. Acest loc se poate afla 10 mii de kilometri sub pamint sou sub apa. Mi~carea rocilor genereaza vibratii, numite unde seismice, care se propaga in toate directiile pornind dinspre hipocentru. Undele seismice se mi~ca foarte repede, iar noi Ie simitim cind ojung 10 suprafata. Ele ajung 10 mognitudinea moxima In punctul de 10 suprofata aflot exoct deasupra hipocentrului (epicentrul). (u cit se indeparteaza de hipocentru, undele devin mai slabe. Distrugerile provocate de undele seismice depind in oarecare masura de tipul de roci core alcatuiesc suprofata ce transmite vibratiile. Granitul sou straturile mosive de gresie, de exemplu, se zguduie mult mai putin decit solul nisipos, aflat de obicei Iinga riuri ~i pe coasta. Gnd rocile Incep sa plesneasca de-a lungul unei fa Iii, se propoga de obicei un cutremur moi slab sou chior moi multe Inainte de cutremurul principal. Aceste zguduiri slnt pre­

cutremure ~i constituie un avertisment pentru oamenii din zona pentru a cauta un loc mai sigur.

~g!!!l7i 7;~ ;:::;:::ril·. .~ ~:L.;:."'; ...: '-

Vibrofiile core se propoga in oa.ncime, pornintl tlinspre hipocentrul unui cutremur, se numesc untie tie oa.ncime. Ele sint tie tloua leluri: untie primare (sou untie P) 1i untie secuntlore (sou untie 5). Untlele Pse propoga moi repeae, cu oproximotiv 21 600 km /h (viteza tie multe ori moi more tlecit vitezo sunetului). Ele imping 1i trog blocurile tie roca, blocur; core se mi1ca osemeneo vogoonelor unui tren extrem tie rop;tI. Untlele 5 zgutluie rocile in sus 1i in jos precum ~; loterol, lacintlu-Ie sa se m;1te osemen; unu; 10rpe.

~j-((I - --jll~J

UNDA P

'( UNDA 5

UNDE DE SUPRAFATA Lo suprmofa ex;sta tot tloua leluri tie untie seism;ce, purtintl numele oomen;/or tie 1t;;nfa core le-ou tlesu;s. Undele Rayleigh se m;1ca in sus ~; in jos, in t;mp ce undele Love, core se tleploseoza tlrept ino;nte, imp;ng rocile loterol. Untlele tie suprolofa sint mo; lente tlecit cele tie oa.nc;me, tlor ele provooca cele mo; multe pagube structur;/or tie 10 suprolofa tocmo; tlotor;ta loptulu; ca ou nevo;e tie mo; mult t;mp pentru 0 se propago.

DISTRUGERI LA MARl DISTANTE intr-o seara din 1989, la 5.04

_S! . ' .

'~ p.m., paminlul a incepul sa se ~. zguduie pulernic in San

----:--;1:'i ':." - .

Francisco ~i acesl fen omen a dural 15 secunde. Mai mull de 28 000 de case au fosl dislruse, 63 de oameni u ci~i ~ i oproape 4000 de oomeni roni)i. Oome nii de ~Ii into au descoperil ulterior co epicentrul se otiose 10 130 kmspresud de Son Francisco, In muntii Sonto Cruz.

UNDA RA YLEIGH

UNDALOVE

II

\

Un seismograf modern inregislreala mi1carile paminlului pe 0 coala de hirlie fixata pe 0 ,oba rolaliva. Liniile sinl/soida/e relullale a/call/iesc 0 seismograma (vezi supra), care poale fi sludiala in forma grafica liparita sau pe ecranul unui compuler. Cu cit este mai mare culremurul, cu aliI mai mari sint 1i mi1carile paminlu/u; 1; mai inalle s;nl/soidele seismograme;.

Pentru a miisura cele mai mari cutremure, seismologii folosesc ~i scara de magnitudine a momentului. Aceasta se bazeazo pe lnregistriirile morimii Jaliei, ole mi$corii 10 suprafo)o$i ale duratei cutremurului. Graficul rezultat este oproximotiv acelo)i cu cel reolizot pe scara Richter plno 10 mognitudineo 7. Ceo mai more mognitudine a momentului lnregistrato vreodato a fast oceeo de 9,5 pentru un culremur ce 0 ovut loc pe coasto chileanoIn 1960, core 0 provocat )i erup)ia unui vulcan si 0 ucis 5 700 de oomeni. Mognitudmeo oceslui cutremur pe scora Richter 0 fosl 8,3.

SCAR ARICHTER Se;smalogul american Charles F. R;chler (1900­ I985) ~;-a dezvollat s;stemul de masurare in 1935. F;ecare numiir de pe scara R;chter reprez;nta 0 cre~tere de zece or; a m;~ciir;/or terestre inreg;strate de se;smograf. Astfel, intr-un cutremur de magnitud;ne 7, pamintu/ se m;~cii de 100 de or; ma; pl/tern;c dec;t ;ntr-unu/ cu magnitudinea 5.

MEDIA PE AN

INTENSITATEA LiNGA EPICENTRU

0-','

100000

iNREGISTRAT DAR NU ~I S/MTIT

2-2,'

300000

iNREGISTRAT DAR NU ~I SIMTIT

MAGNITUDINE DESCRIERE

3-3,'

MINOR

40000

S/MTIT DE UN"

4-4,'

U~OR

6200

S/MTIT DE MULTI

5-5,'

/r10DERAT

800

PAGUBE U~OARE

6-6,'

PUTERNIC

120

PAGUBEMARI

7-7,'

MAJOR

18

DISTRUGATOR

B-B,'

FOARTE PUTERNIC

I iN 10·20 DE ANI

DEVASTATOR

MAsuRATOru amenii de ~tiinfii spedolizaJi in

studiul (utremurelor se numes(

seismologi_ Ei folosesc instrurnenle

de masura numite seismografe sou

seismometre pentru a Inregistro structuro

undelor seismice ~i a prevedeo forto ~i

duroto fiecarui cutremur. inregistrarile

se culeg din moi multe puncte

diferite ostfellnclt so se poota

locolizo corect hipocentrul ~i epicentrul. Forto mi~carilor unui cutremur, stobilila pe SEISMOGRAFUL LUI MILNE bozo efectelor ~i pogubelor provocote, este Inginerul ~i seismologul britanic John Milne (1850-1913) a devenit redota sub forma unui numar pe 0 scora_ 0 profesor de geologie la prima ostfel de scora a fost inventota de Universitatea din Tokio ~i in prima sa zi in Japonia a fost intimpinat Giuseppe Mercolli, In 1902_ Astazi, ceo moi un (utremur. Milne a lncepu tSO -ii cunoscuta closificore a cutremurelor este scara de creeze propriulseismogrof, core lnregistro Richter, core folose~te masuratorile reolizote miicorile unui pendul mai lntli pe 0 hlrtie afumatoii mai apoi pe un filmfotog rafic. de seismogrofe pentru a descrie ~i campara Milne 0 lnregistrot rezultotele 0 moi mult de forto ~i dimensiunile cutremurelor. 8000 de cutremu re door InJa ponia . Apus

O

bozele unei Societoti Seismologice In 1880 - primo orgonizatie de acest tip din lume

DINE DESCRIERE

MEDIA PE AN

I.

INTENSITATEA

LiNGA EPICENTRU

9

700000

iNREGISTRAT DAR NU $1 S/MTIT

9

300000

iNREGISTRAT DAR NU $1 S/MTIT

MINOR

40000

S/MTIT OE UNII

U$OR

6200

S/MTIT DE MULTI

MODERAT

800

PAGUBE U$OARE

PUTERNI(

120

PAGUBE MARl

MAJOR

18

DISTRUGATOR

FOARTE PUTERNIC

I iN 10-20 DEAHl

DEVASTATOR

, , , , 9

9

Acest instrument a fast inventat in iurul anului 130 d_Hr_

de un astranom ~i matematician chinez pe nume IlCLI!!!!!!I--==

Chang Heng (78-139 d_Hr.). in interiorul

vasului se of/a un pendul, care era

acfionat de orice mi~care a pamintului.

Pendulullovea bila de bronz plasata

in gura unuia tlintre dragoni. Silo

cadea in gura unei broa~te. Pozifia

acestei broa~te arata direcfia din care

se propaga cutremurul. Se

spune ca in anul 138 d.Hr.

seismograM i-a permis

lui Chang Heng sa

anunfe un cutremur

putemic of/at 10 600

km distanfa, cu mult

inainte co ve~tile

despre distrugerile

pro vocate de acesta sa

aiunga, aause ae mesageri

calare.

IJ

LISABONA, 1755

I

n dimineata zilei de 1 noiembrie 1755, 0 mare parte a (elor 275 000 de (etoteni ai Lisabonei se aflau in biseri(o, aprinzind luminori LlSABONA MODERNA pentru Sorbotoarea Tuturor Lisabana a fost rapid

re(onstruitii dupii (utremur ~i ea Sfintilor. La 9.40, credincio~ii din are astiizi 0 populatie de 1,8

catedrala portughezo centrolo au auzit milioane ~i este un ora~ foarte

(iiutat de turi~ti . Porleo moi veche a deodato un zgomot asurzitor. oro~u l ui are stroziIngusle Ii obrupte, dar

Cotedrola s-a zguduit ~i oomenii ou In cortierele noi slnl slrozi drepte, lorgi ~i

piele spa)ioose. Docurilese Inlind pe a fugit In strado pentru 0 vedeo cum distonto de 10 km pe molul oceonului. In pomlntul se ridicoln mi~cori ondulate. 1966 s-a construit un pod cu suspensie

Clodirile din tot oro~ul ou Inceput dintr­ peste fluviul lajo.

odoto so se dorlme uciglnd mii de oomeni. Multi suprovietuitori ou fugit spre port, dor ocolo ou privit (U oroare cum se ridicou vol uri urio~e pe fluviul laio dinspre Oceonul Atlantic. Primul dintre ocestea 0 lovit portullo oro 11 .00. Dor ce ero mai rou obio urmo. in cHeva ore, sobele suprolncolzite ~i lompile de iluminot ou provocot incendii, rosplndite ropid de vlnturile puternice. Un incendiu urio~ 0 cuprins oro~ul orzlnd toote rOl11o~itele din lemn ale clodirilor precum ~i corpurile celor decedoti. Acest cutremur teribillmpreuno cu inundotiile ~i incendiile core ou urmat au ucis oproximotiv 60 000 de oomeni. ~~?rr.E:::.JB

LISABONA 1755 DIN ROMANUL CANDIDE

(1759) AL LUI VOLTAIRE

Au sim,it cum tremurfl pflmintul sub

ei. Marea c1ocotea in port 1i izbea

vasele ancarate. Virte;uri de f/iiciiri

1i cenu1ii cuprinseserfl striizile 1i

piefele, casele se priibu~eau, ./

acaperi1urile ciideau pinii la temelii

1i temeliile insele se sfiirimau ...

"Acest cutremur nu este ceva nau",

a remarcat Pangloss. "Ora1ul Lima

din America a trecut prin acela1i

$OC anul trecut. Acelea1i cauze, acelea1i efecte; existii, desigur, un ziiciimint de sull subteran, ce a;unge din Lima pinii la Lisabana. "

I4

KANT

ORA~UL iN RUiNE

Aproape trei sferturi dintre diidirile Lisabonei au fost distruse. Se ~tie din documenle co loaIe cele 40 de biserici porohiole ole o ra~u lui au ovul de suleril, jumolalefiind complel dislruse. Incendiile nu au pulul fi slinse zile de-a rindul. loblouri nepretuile reolizole de lilian, Rubens sou Correggio ou losl orse. MOjorilolea suprovietuilorilor au parosillisobona, mulli slobilindu-ii lobaro pe deoluri.

inainte de (utremur (u zile, la Cadiz, un port nu depart. de pamintul s-a umplut de care au ieJit bruse din Aceosla nu era primo davadii compo rtamente ci udate ale sou inseclelor Inainte de cutremure olte lipu ri de dezastre ~i eoa foarte importantii pentru oomenii itiinta.

Aceasta gravura arata cum valurile se napustesc asupra navelar ~i portolo;. Unele cladiri au fast deja luate de voluri ~i incendiile sint tot mai puternice. Se erede ca unul dintre voluri a ojuns chior 10 12 m iniilfime. Pentru cutremurul de 10 Lisabona, seismol09ii au estimat 0 mognitudine de 8,7 pe scara Richter. Ei ered ca epicentrul a fast undeva pe fundul Oceanului Atlantic, poote in apropiereo locului de inti/nire dintre Ploco Eurosiotica ~i ceo Africona. Se spune, de asemenea, ca clopotele bisericilar au inceput sa bota 10 m;; de kilometri distanfa. Loch Ness, in Scofia, a inceput sa fie inerefit de valuri 10 suprofofa, ior barcile cu core se circulo pe canalele din Amsterdam au fast desprinse de 10 chei.

din lemn ole cliidirilor e ~i incendiile core au

KANT

• JL IN RUiNE me Usabonei au' fost distruse. 5e ltie din

[hiale ale ora~ului ou ovut de sulerit, iumotote liind ,nse zile de-a rindul. Toblouri nepretuite reolizote de ljoritoleo suprovietuitorilor ou piirasit lisobono, multi ~ lahOre pe deo luri.

Filozoful german Immanuel Kant (1724-1804) relata (ii inainte de (utremur (u opt zile, la Cadiz, un port spaniol nu departe de Lisabona, piimintul s-a umplut de viermi, (are au ieJit brus( din piimint. Aceosto nu era primo dovoda de comportomente ciudate ale animalelor sou insectelor inointe de cutremure sou olte tlpuri de d~zostre ~i eo 0 f~st foorte Importonta pentru oamenll de lti into.

•

In ~"st tahlou se ~te v~ cu~ orato po~ul Lisobollo illointe de cutremur. EI devenise capItola Porlugaliei In 1256 ~I rapid a develllt ~i ullul dintre eele mai importante oro~e din Europa, fiiml principalul port care deservea vastullmperiu Portughez.

- IJ

TSUNAMI

C

INSULA

PA~TELUI

Marele cutremur chilean din 1960 a provocat trei valuri tsunami care au traversat Pacificul. in drumullar, au lavi t Insula Pa~ lelu i, a micii insula vuleonico de oproape 3 BOO km, din lorgul coostei sud -omericone. Tsunami 0 (Uleot 10 pominl c1levo dinlre misterioosele stotui de piotro penlru core insula esle veslito.

utremurele care au loe pe fund ul oceanului pot crea val uri ur-ia~e la suprafata. Aceste voluri se numesc tsunami, dupo termenul joponez core Inseomno "voluri In port". Au prim it ocest nume pentru co sint deosebit de distructive moi oles otund cind ojung In porturi sou pe coosto. Ele slnt numite ~i va/uri seismice marine sou va/uri de moree, dor ocest nume este ombiguu pentru co ele nu ou nimic de-o foce cu moreele. Tsunomi sint provocote de undele seismice tronsmise prin opa, core zguduie fundul oceol1ului ~i opo de deosupro . in lorgul oceonului tsunami se propago foorte repede, cu viteze de pino 10 1 000 km/h. Acolo unde opele sint odinci volul poote otin ge door Inaltimi de 30 em . Dor rind volul ojunge in ope moi putin odinci, lingo coostO, vitezo lui scode ~i inaltimeo lui cre~te pina 10 30 muneori.

NICARAGUA, 1992 in seara de 1 septembrie 1992, doi oameni se allau in barco lor, in portul nicaraguan San Juan del Sur. Se lasa intunericul. Au auzit deodata a lovitura ~i barco lor a atins lundul apei intr-un punel in care apa avea in mod normal cel putin 6 m. Cei doi au lacut toate elorturite pentru a impiedica barco sa se rastoarne ~i apoi au privit spre port. Au putut vedea luminite ora~ului prin creasta valului care tocmai trecuse de barco lor. Apoi luminile s-au stins. Portullusese lovit de un tsunami.

DIST RUGERI PE MARE Aceasta corabie a e~uat din cauza unui tsunami care a lovit insula Kodiak, in largul coastelor Alaskai, Statele Unite. Tsunami sint foarte periculoose pentru navigafie, mai ales daca vasul se afla in apropiere de coasta.

r6

Impresii/e redate de ocest artist orata lelul in core se monilesta un tsunami pe caastele Asiei de Sud­ Est. Muntele din lundal arata legatura impartanta dintre vu/cani, cutremure ~i tsunami avind in vedere ca arice 19uduire de pe lundul mar;; poote ontrena va/uri uria~e. Cladirile din planul apropiat vor Ii maturate de lorta teribila a apei. Se relateala ca un tsunami core alovit Japonia in 1771 a ajuns pina 10 inaltimea de 85 m.

NICARAGUA, 1992 La I septembrie 1992, un cutremur oceanic cu magnitudine 7 pe scara Richter a zguduit fundul Oceanului Pacific, la I00 km de coasta nicaraguanil, in America Centralil. Muln nicaroguani nici mocor nu au simtit pamlntul mi~cindu-\e, dar in curind caasta a fast lavita, pe a lungime de 300 km, de un tsunami de 10m inoltime Valurile au ucis 170 de aameni ~i au lasat mai mult de 13 000 de oameni foro ado post

CUM SE FORMEAZA

ERI PE MARE

Itsunami care a /ovit insula Kadia'" in largul foarte perkuloase penlru navigatie, mai ales Iii apropifre de coosla. ~

Un culremur zguduie lunduloceanului, punind aSllel in mi1care apa de deasupra. A,a se lormeaza un Isunami, care devine 101 mai inalt pe miisura ce se apropie de port. Aproape Irei slerturi dintre ce/e mai tlistruga­ toare tsunami apar in Pacific, 1i Hawaii este lowl itkal pentru Centrul de avertizare impatriva lenamenelor tie tip tsunami. Un averlisment lansat 10 vreme Ie dii timp oamenilar sa evacueze regiunile de coastif.

I7

IABARA DE REFUGIATI Gnd casele oamenilor sinl dislruse de culremure sau de aluneciiri de leren, ei au nevoie de adiiposl lem­ porar pinii cind pol incepe sD-~i reia viata nor­ maiD. Corturile sou olte tipuri de locuin)e temporore sint, de osemeneo, moi sigure dupo un cutremur puternic, in cozul opari)iei unor replici

C

utremurele de teren (ale, mai de (oasto. Acolo slaba vibrafie poate cutremur din cenlrul ucis 200 000.

KAZAHSIAN Alma-Ata, eel mai mare ora~ din Kazahstan, in Asia CentralD, are 0 populatie mai mare de un milion de oameni. Oro~ul se ollii intr-o vole, 10 poolele lon)ului muntos lion-Shon Si regiuneo este continuu omenin)otii de oluneeiiri de teren. Oro~ul Almo-Ato Insu~i 0 lost oproope distrusde eutremure in 1887 ~i 1911, iar un volde noroi din 19210 provocot mori distrugeri intr-un elort de a evito ostlel de Intimpliiri In viitor, inginerii au aruncot in oer in mod deliberot 0 parte dintr-un versant in 1966. Alunecoreo de teren a bloeot 0 crevosii ~i c1nd 0 pornit urmiitorul vol de noroi, In 1973, electele sale osupro locolnicilor au lost mult reduse.

(AUTiND SUPRAVIETUIIORI

in 1970, ora~ul peruan Yungay a dispiirul complel sub un val de

noroi ~i 66 000 de oameni au fost uci~i Aluneeorile de teren sint un

eveniment atit de eomun in Anzi inc1t Uniuneo Interno)ionolii a Studiilor Geologiee 0

demorot un program de depistore 0 lor cu oiutorul sotelitilor radar ostfelinc1t oomenii

de ~tiin)ii so aile moi multe despre oluneeiirile de teren si volurile de noroi Si sa

Ineeree sii Ie prevodii in viitor.

Ace1t; oomen; couto suprov;elu;tor; in urmo une; olunecar; de teren in Peru, in 1963, cu 1~pte on; ina;nte de teribilul dezastru de pe virful Huascaran.

ALUNECAru DE TEREN SI, VALuru DE NOROI

C

utremurele determina adeseori alune(ari de teren (are due (u ele tot (e Ie iese in (ale, mai ales in munfii abrupti ~i pe stindle de (Oasta_ Acolo unde existo sol nisipos sou orgilo, ceo moi slobo vibroJie poote foce so olunece Intregul versant. In 1920, un cutremur din centrul Chinei a dedon~ot 0 olunecore de pomint care 0 ucis 200 000_ Coderile de roco pot fi ~i ele cotostrofole_ In 1970, un cutremur cu mognitudineo de 7,8, din lorgul coostelor peruone, 0 provocot 0 olunecore de teren ~i gheolo, proven itO de 10 gheJorul de pe virful Huoscoron, eel moi Inolt vlrf din Anzii peruoni. Oro~ul de 10 poole a fost ocoperit In intregime_ Ploile torenJiole pot ~i ele determino olunecareo solului ~i a rocilor deja desprinse In urmo cutremureloL Acesteo slnt volu rUl e noroi.

KAZAHSTAN

Alma-Ata, (el mai mare oraJ din Kazahstan, in Asia Centrolii, are 0 populatie moi more de un milion de oameni. Oro~ul se aflo intr-a vale, 10 poalele lantului muntas Tian-Shan ~i regiunea este continuu amenintoto de oluneco ri de teren. Oro ~ul Almo-Ata insuii afost aproape strus de cutremu re in 1887 Ide noroidin 1921 0 :fel de intimplori in ' porte dintr-un versant cinda pornit urmotarul lorau fost mult red use.

DSUPRAVIETUITORI

arut (omplet sub un val de IdJi. Alunecorile de teren sint un ·nationalo aStudiilor Geologice a telitilor radar asrlelincit oamenii Ie teren Ii valurile de noroi Ii so incerce so Ie prevado in viitor.

._eift; de teren in Peru, virlul HUlIsellrlln.

'nI de pe

I

OPERATIUNI DE SAlVARE in Anzi Ji oriunde oltundeva, una din marile probleme este de a ojunge cit moi repede 10 oomenii (are ou nevoie de ajutor . Alunecarile de teren Ii volurile de noroi distrug drumurile Ii co ile ferate . Elicopterele reprezinta ceo moi efi cienta modolitote de salvore. Chior Ii otunci c1nd nu pot oterizo, ii po t ridi co pe oomeni in aer sou pot orunco alimente Ii medico mente.

CUTREMURE PROVOCATE DE OM

C

utremurele sint provoeate de for,e naturale, dar ~i oamenii Ie pot provoea sou, eel pu,in, favoriza atund dnd intervin brutal asupra stratului exterior 01 seoartei terestre. Exploziile nucleore au loc, de obicei, in zonele de~ertice, eliberind 0 cantitate uria~o de energie ~i actionind co ni~te cutre­ mure. Deversorea apei in pomint poate ~i eo cauza cutremure. Acest lucru a fost descoperit atund cind apa rezidualo de 10 0 fabrico a fost pompato subteran lingo Denver, Colorado, in Statele Unite. Operatiunea a incetat atund cind oamenii de ~tiinto au observat co frecventa cutremurelor cre~tea pe mosuro ce se pompa mai multo apo in pomint. Multe proiecte de boraje au fost de asemenea considerate responsabile pentru aparitia cutremurelor, deoarece greutatea apei din rezervoore apaso asupra terenului aflat dedesubt. AMENAJAREA NILULUI

Inainte co barajul de 10 Assuan sa fie construil pentru a opri apele Nilului, templullui Ramses alII-lea, de 10 Abu Simbel, [gipt, construit cu mai mult de 3000 de ani in urmo, a fast dezasomblot ~j mutat pe un teren mai Inalt pentru a evita inundarea lui. Borojulde 10 Assuon a fo st dot In fo losinto In 1971 , Cle1nd u·se ostfellocu l Nosser. un rezervo rde moi mu ll de 500 km lungi me. In zono respedivo nu existosero cu trem ure inoin te, do rin 198 1, lacul a fost zgud uit de un cu tremur cu mog nitudi neo 5,6. Epicentrul era 10 oproximotiv 60 km in oval de baro j, sub fundu llocului.

BARAJUL HOOVER Barajul Haover opre~te apele riului (olorado capiitul Marelui (anion, 10 graniJa dintre Arizona ~i Nevada, in Statele Unite. Gnd baroju l a fost termina tin 1936, s-o creot un rezervo renorm ­ lacul Mead. Pe mosu ro ce se ump leo ocest reze rvo r, au incep ut so se simto cu trem ure in reg iune. Gnd rezervo rul era aproo pe plin, un cutremur cu mog nitudi neo 5 a zgudu it ora sullos Vegas, oflot 10 40 km distonto. Din fericire, boraju l nu a fos t ovariot si cutremurele s-ou oprit. Astozi, barojul Hoover osiguro opo si energio electrico lntr-o zono foorte intinso.

'0

20

in 1997, satenii af/ali in apropierea unui nou rezervor, in Lesotho, in suduf AIricii, au fuat-o la fuga atunci cind a aparut 0 crapatura fungo de 1,51cm 1i lata de 7 em. De cind incepuse so se umple rezervorul Katse, in 1995, muntenii din Lesotho simlisera numeroase mici eutremure.

I

I

LACUL KARIBA

I

Barajul Kariba, pe fluviul Zambezi, 10 granifa dintre Zambia ~i Zambezi, in sudul Africii, a creat un lac de opt ori mai mare dedt eel creat de barajul Hoover. Pe dnd Lo(ul Koriba se umpl eo, lntre 1958 Ii 1961 , regiuneo a fost zguduito de mai mult de 2 000 de cutremure. Ce l mai mare a ovut magnitudineo de 5,8. Cutremurele au incetot clnd rezervorul 0 lost plin .

OM e naturale, eel purin, al asupra Exploziile e, eliberind 0

I,

ni~le

wlre­

eo couzo Ilunci cind )mpola i'o'e'e Unile . \ renii de ~Iiinta J 1r cre~leo pe in pamin!. semeneo

r.

ItlO

.i din I dedesubl. aapri apele Nilului, templullui mult de 3000 de ani in urmo, a Ide 10 Assuon afast dot in folosin!o In existosera cutremure lnointe, do rIn 1981, boroj, sub fundul lo cu lui.

Anumite zone din jurullacului Kariba au devenit rezervoare naturale.

PRESIU NEA APEI

'siteD ~tim

acum co apa subterano poate genera cre~teri ale presiunii ~i alunecori ale rocilar . Lo Rangely, In Colorodo, oomenii de Itiinro ou lncercot un ex periment con trolot pomplnd opo 10 presiuni loorte mori prin intermediul sondelor petro li ere existente. Ei au mosurot contitoteo obsorbito de roci le subt erone Ii ou folosit seismogrofe pentru 0 observa eventuolele cu tremure. Ei au observo t co 0 doto cu crejtereo presiunii opei se inregistrou tot moi multe mid cutremure. Se pOle co apa, umezind zo nele in core roco preze nto fi suri, provoco oluneciiri ole ocesteio Ii mid cu tremu re. 2I

MEXICO, 1985

C

oasta vestidi a Mexicului face parte din "Cer(ul de Fo(Ji al Padficului. Aici, Ploca Cocotierilor, oflota sub ocean, oluneeo ineet pe sub Ploca Nord-americana, moi u~ooro, formind un canion tot moi more in odincurL La ora 7.18, in dimi­ neoto zilei de 19 septembrie 1985, rocile au olunecat de-o lungul unei folii de 200 km din oceosto regiune, pe 0 distonto de 2 m, in douo zvicniri separate, 10 distonto de 26 secunde uno foto de alto. Hipoeentrul cutremurului se oflo 10 20 km odincime, lingo (Oosto statului mexican Michoocon . Cutremurul a eliberat 0 energie de 0 mie de ori moi mare declt a bombei otomice de 10 Hiroshima, ovind 0 mognitudine de 8,1 pe scora Richter. Un minut moi tirziu, undo seismico, deplosindu­ se cu 0 vitezo de 24 139 km/h, a otins oro~ul Mexico, of10I 10 380 km distonto. in cinci minute, moi mult de 400 de dodiri s-ou probu~it in ora~ ~i olte 3 000 au fost grav ovoriote. Numorul oEiciol 01 mortilor a fost de 9 500, dar este posibil ca cifrele exocte so nu se ofle niciodoto . MONITORIZAREA CUTREMURELOR CAPITALA AZTECA Conform legendei, oztecilor Ii se spusese su i~i stabileoscu a~ezarea ocolo unde guseau un semn special - un vultur a~ezat pe un cactus cu un ~arpe in gheare In preajmo anului 1325, ei au gosit acest semn pe a insula mlostinooso 0 Lacului Tex(oco si au construit ocolo co pilolo imperiului lor, Tenochlillon. Copitala azteco 0 fosl dislruso de cucerilorii sponioli in 1521 si In locul ei a fost conslruit orasul Mexico. Gnd cutremurul a lovil ora~ul in 1985, vibroliile din vechiullac s-ou inlensificot, zguduind pulernic ciodirile orosului de deosupro

La Centrul american national de informafii des pre cutremure din Golden, Colorado, alarma a inceput su sune 10 7.23, 10 4 minute dupu cutremurul din Mexico. Undele de suprafol oau fosl monilorizole dnd au ojunslo cenlru, 10 oproope 2 500 km de epicenlru, dupo ioco 5 minule. Cenlrul transmile ropoorle despre culremure in ln lreogo lume ii 0 locolizot moi mull de un sfert de milion de culremure incepind din 1973.

Capitola aztecii Tenochtitlan era construitii pe mai multe insule legate intre ele printr-o refea de canale. Canalele ~i griit/inile din Xochimilco, in sudul ora~ului Mexico de astiili, sint singurele vestigii ale vechilor canale.

Echipele de solvore au reu~, mulfi supravietuitori I apartamentelor prubu~ite. Mo i de oomeni au fo sl ron iIi ii ce l pulin 101 foro odoposl Suprovie)uilorii pol Ii prin; timp de moi mulle zile. So lvo lorii au son locolizo su provieluilorii ii de ain dep1 faro so -i roneo sco. Penlru a-i ajula, speciol ontreno)i ii echipoment cu ro echipomenl cu senzori pen lru de dego jole de oo meni. ln regiunile mai : und e un asMel de echipamenl nu esle I echipelor de salvare esle n

, 1985 ifxicului face parte din Pacificului. Aici, Placo ocean, alunedi incet pe moi u~ooro, formind un . La ora 7.18, in dimi­ 1985, rocile au alunecat km din oceasto regiune, zvicniri separate, la foto de alta. Hipocentrul adincime, lingo coasta Cutremurul aeliberat 0 dedt abombei atomice de 8,1 pe scara ndo seismico, deplasindu­ aatins ora~ul Mexico, minute, mai mult de ~i alte 3000 au fost mortilor afost de 9 500, nu se afle niciodato.

(U RATA REA

DAR iMATURILOR

(UTREMURELOR

c1nd ou oiuns 10 centru, 10 5minute. Centrul tronsmite

~i 0 locolizot moimull de un

de cutremure Inceplnd din 1973.

(AUTARI PRINTRE DARiMATURI Echipele de salvare au reu~it sii salveze multi supravietuitori dintre ruinele apartamentelor priibu~ite. Moi mull de 30 000 de oomeni ou fost roniti li eel putin 100 000 ou romos fora odapost Supravietuito rii pot fi prinli sub dorlmaturi timp de moi multe zile. Solvotorii ou sorcino dificilii de 0 locolizo supravietuitorii li de 0 Indep5rto diirimoturile fiirii sii-i raneosco. Pentru o-i oiuto, se folosesc dini speciol ontrenoti $i echipoment cu raze infrorolli sou , echipoment cu senzori pentru detedoreo coldurii degoiote de oomenL in regiunile moi sorace ole lumii, unde un os~el de echipoment nu este occesibi l, munco echipelor de solvore este mult moi dificilo.

in 1985, Mexico avea 0

populatie de 18 milioane.

Majoritatea locuitorilor

ora~ului au fost afectati

mai mult sau mai putin

de cutremur. Multi dintre cei

romoli forii odopost ou fost

coloti In corturi plno dnd s-ou

putut gosi noi locuinte. Lo

Inceput, oceltio ou fost nevoiti

pur li simplu so se descurce

sing uri. Bolile se pot 10sp1ndi

foorte Ulor dupo orice dezostru

natural, doco opo curoto ?i

hrono sonotooso lipses( Unele

dintre ciodirile probulite erou

spitale li salvatarii au gosilln

total 58 de nou-nosc uti sub

ruine. Unii romosesero sub

dorlmOturi chior $i lapte zile. Se

considerii co ei ou supravietuit,

deoorece corpullor s-o

comportot co li cum or fi fost

Inca In plntecele momelor.

2J

HONSHU, JAPONIA

..........................................

J

aponia este situata la intilnirea a patru plad tectonice - placa eurasiatica ~i cea TOKIO, 1923 nord-americana la nord, cea filipineza ~i Ace~li supravietuilori au padfica la sud. De oceeo nu trebuie so ne

tiiulal prin ruine incertind sa gaseasca obiede ce Ie

mirom co insulele orhipelogului joponez au oHt de apartineau. Douo incendii urio~e izbucnisero In oro~ din couzo unor multi vulconi, oici oVlnd loc In jur de 1000 de sobe suprolocolzite, core cutremure pe on. Mojoritoteo ocestoro slnt destul

oprinsesero (osele de lemn.

de slobe, dar In 1923 un cutremur cu mognitu­ Incendiile au provocot cele moi

dineo 8,3 a zguduit Honshu, ceo moi more insulo

multe decese sou roni .1n ocelo~i timp, unele zone din oforo oro~ului a orhipelogului, ~i Tokio, capitola Joponiei. Moi au fost ridicote cu 2 m, ior fundul mult de 0 jumotote de milion de case au ojuns Golfului Tokios-o mutot cu 3 mmoi ni~te ruine ~i au murit 143 000 de oomeni, dintre 10 nord. Oro ~ul vecin Yokohama a fast, de osemeneo, foorte puternic core 100000 numoi In Tokio. Apoi, In 1995, su­

lovit. Corespondentul ziorului

dul insulei, 10 oproximotiv 440 km de Tokio, a London Times nota co Yokohama

fost lovit de un cutremur. Porlul industrial Kobe a

.fusese ,,~Iers de pe harIa". suferit cele moi mori pogube, dodirile probu~ite ~i

conductele de gaze izbucnind In flocori In tot oro~ul. Multe dintre dodirile

moi noi ole oro~ului au rezistot totu~i, deoorece fusesero construile tinlndu­

se cont de m05urile de protectie Impotrivo cutremurelor.

KOBE, 1995 Culremurul care a incepul la ora 5.46, in dimineata zilei de 17 ianuarie 1995, a avul 0 magni­ ludine de 7,2 pe scara Richler Oro ~ul Kobe a fosl zguduillimp de 20 de secunde, limp In core pilonii de belon ce susJineou 0 sec)iune de 600 ma liniei expresului Honshin, ce leogo Kobe de Osoko, au cedol. Expresul suspendol s-o roslurnol ~i s-o pro bu~i l ln gol Au muril, In loloi, 5 500 de oomeni.

Conform unei vechi legende japoneze,

. culremurele sinl provocale de namazu, un

pe~le-pisica uria~, ce Iraie~le in namo!. 1n

1855, un cutremur a lovil oio~ul Tokio, numil Edope

otunci, ~i oomenii au crezut co nomozu era prin

preojmo Se spune co Inoinle de culremurul din 1923

au pulul fi vozuJi pe~li-pisico sorind In diferite loculi. 1n

ultimii ani, au fast focule sludii ?liinJifice penlru avedeo

daco, Intr-adevor, pol fi folosiJi pe$lii-pisico pentru a prevedeo

culremurele, dar nu s-ou ob)inul suc(ese preo mori.

OBI~NUlNTA

CU

CUTREMURELE

Copiii din Japonia fac

exercitii de aparare

impolriva cUlremurelor

ca 0 malerie obi~nuilii

de sludiu ~i invatu cum

sa foloseascu

echipamenlul rezistent

la foe ~i la apa. La Tokio,

ziuo de 1 septembrie esle ziuo prevenirii dezostrelor. La comemororeo leribilului culremur din Tokio au loc de obiceiservicii religioose In ominlirea viclimeloL

Cutremurul din Kobe a distrus fast gray avariate. Moimult de lacuit In taberele de refugiali saptomini mai locuiau Inca In labere. 1n oceoslli focut pe mulJi so creodo co va urmo un nu s-o

ru

La ~

~i

~

de

;ul 10

tre I

u­

eo e ~i e du­

ra ide ce expresului Honshin, .resul suspendot s-o lit, in total, 5 500

OBI~NUINTA

CU CUTREMURELE

Copiii din Japonia fac exercilii de apiirare impotriva cutremurelor ca 0 moterie obi~nuitii de studiu ~i invalii cum sii foloseascii echipamentul rezislenl 10 foe ~i 10 opii. LaTokio, ziuo de 1septembrie este ziuo prevenirii dezostrelor. Lo comemororeo teribilului cutremur din Tokio ou loc de obicei servicii religioose in omintireo victimelor.

EVACUATI (ulremurul din Kobe a dislrus 100 000 de case ~i aile 88 000 au lost gray avariate. Moi rnult de 300 000 de oorneni ou fost evocuoti ~i mu lti ou locuit in toberele de refugioti saptarnini 10 rind . Dupa doua luni, 70 000 de oomeni moi locuiou inca in tobere. in oeeosta periooda, ou ovu! loc mii de rep lici, core i-ou fowt pe multi sa creoda ea vo urmo un nou cutremur puternic Din fe ricire, mest lucru nu s-oinlimplot.

a distrus conductele de apa ale ora1ului. Aproximativ un milion de locuinfe au TamaS IOTa apa timp de 10 zile, astlel inc;t oamen;; au lost obligafi so stea la coada pentru mici rezerve de apa. Gazul1i electTicitatea au lost 1i ele oprite, 1i 2 milioane de case au Tamas lara energie electrica. 2.f

DESCOPERlREA TRECuruLUI

in mitologia greadi, Poseidon a fost initial zeul cutremure­ lor ~i ulterior 01 miirii. EI era uneori cunoscut Ii sub numele de "eel ee zguduie pamintul". Poseidon era frotele lui Zeus Ii era odeseori reprezentat co un zeu ototputernie, implieot in multe batalii. Greeii eonsiderau ea el reprezinta lorlele violente ole noturii Ii socrifieou touri in cinsteo lui.

C

Ufremurele au lo( de milioane de ani. in vremurile de demult se credea (0 foote dezastrele naturale se daforeazo inferventiei divine. Cutremurele tunetut fulgerul inundatiile ~i secetele erau semne ale mlniei zeilor. Trei dintre cele ~apte minuni ale lumii antice - Mausoleul Colosul ~i Farul ­ au fost distruse de cutremure. Primul more palat din Knossos construit de civilizatia minoidi avusese aceea~i soarta In jurul anului 1700 i.Hr. Ceta)enii ora~elor romane Pompei ~i Herculaneum au resimtit cutremure foarte puternice ~i au suferit de pe urma distru­ gerilor cauzate de acestea In anul 63 d.Hr.t cu 16 PRIMUL MAUSOLEU ani Inainte de erup)ia Mausol era regele

(ariei, 0 parte a

Vezuviului care Ie-a Imperiului Person.

distrus pe amlndoua. EI a proiectot un Dar In acea perioada monument funeror impozont pentru sine nu se ~tia prea mult Ii regino so,

despre legatura Artemisia.

Monumentul a fast

dintre cutremure ~i terminot 10 seurta

vulcani. t

t

t

t

t

t

vreme dupa moorteo so,

in 3531.Hr. In secalul 01

XIII-lea d. HI. Mousoleul a fast distrus de un eutremuf. Lasute de ani dupa aeeea, statui )i sculpturi co aeestea, despre core arhealogii

ered eo ii reprezinta pe

rege )i regina, au fast excavate intr-un sit orheologie din Tureia de ostazi.

Farul a fost cons'rui, in secolul allll-lea i.Hr. pentru a indruma coriibiile astlel incit sii aiungii in siguranlii in portul Alexandria, Egip,. Acesta a las' probabil primul far din lume. in 'firfulilli era ° f/acara ref/eela,ii de . . . . folii de bronz astlel incit sii paata fi vazutii de pe mare. in '324, Farul a fost dis'rus de un cutremur ,i, dupii cifi'fa ani, musulman;; au folos;' blocurile de piatrii din ruine pen'ru a constru; un for'.

Se eredea eli insula RI statui numitu

CU I

portului, zguduita de 10 genund spus de catre statuia, 0)0 co

KURION, ClPRU I

La 21 iulie 365, un cutremur foarte puternic a lovit regiunea esticii a Mediteranei. Cer(etalolii (fed co epicentrul souse 0110 pe lundul morii, 10 oproximoliv60 km de coosto Ciprului. Cutremurul 0 ucis mii de oameni de pe insulo ~i in portul Kurian arheolog ii au descoperil schelele, vase, potire ~i multeolte obiecte de orto, cum or Ii mozoicul allot sub ruine.

TEMPLULLUI lEUS Grecii antici se rugau lui Zeus, zeullor suprem, la Olimpia. 0 stotuie imenso 0 ocestuio, seulplolo in lilde~, OUI Ii pietre pre)ioose, se oflo in templul sou Ii eo devenise uno dintre minunile Iumii. Slotuio a fost Iri­ misa cu 0 corobie 10 Constontino­ pol in onul 462 d.H!. Ii 10 0 sula de oni dupo o(eeo lntreogo regiu­ ne din iurul Olimpiei a losl zguduilo de culremure. Templul ~i slodionul ou fost dislluse de olunecari de lelen Ii de incendii, ele fiind excovote doar In perioodo re(enlo. Tot ce a moi romos oslozi se leduce 10 eilevo coloone.

mult a

Astiizi, de fieeare parte a intriirii in porlul Mllndrafci,

in locul unde se affa (olosul, se

allii doar ni,te eerbi de bronz in

virlul unor coloane.

~re ~i

f,._"­

,dille astfel sigurantll in porlul I. Acesla a fasl I • ~ fllr din lume. In C4r1l ref1ectalll de

~ incil 511• poalll

I

/illite. In 1324, de un cutremur alii, musu/man;; au It pilltrll din ruine pentru I a eanstrui un fort. lit

b

rr

o STATUIE (AlUTA Se credea co portul Mandraki, de pe insula Rhodos, era proteiat de 0 statuie uria~o, de bronz, a lui Helios, zeul Soarelui. SIOluio, o~o­ numitul Colos di n Rhodos, eroplasolo cu cite un picior de fiecore porte 0 portului, dor in onul 226 i.Hr. eo 0 fost zguduilo de un culremur, fiind relezoto de 10 genunehi Oamenilor din Rhodos Ii s-o spus de colre un oraeol so nu reeonslruiosco stotuio, 010 co au losot-o oeolo unde ciizuse.

TEHNOLOGIA CU LASER

PREVJ

in California, laserele sint folosite pentru a miisura cele mai mid mi~ciiri cu 0 acurateJe totalii , Din oceosto

cun

stotie slnt trimise ro ze loser spre rell ectooreleollote de ceololto porte 0 foli ei , Instrumenteextrem de sensibile mosooro limpul necesar pentru co raze Ie so olungo 10 rellectaa re si inopai osriel Incit s6 se pooto detecto orice schimbare 0 distan)ei, COUlOtO de miscarile pamlntuluL Aces lo es le un sistem de amore ocuralete, ce poote fi monitorizo t consta nt.

S

eismOI~~ii

(are sa-I I vor oveo

cercetiitori cred cutremur puterr cutremure slabe presiunea ce ar (U rise mare din experimente pe de-a lungul falii experimente i-a cutremur puter evacuati din lor asemenea co sci din sol pot spun fisuri ale rocilor

p HAICHENG

Parkfield se aflii pe falia Son And Los Angeles, Este zona ceo moi in tens

La inceputul anului 1975, seismologii au observat cil nivelul opei In fintinile din jurul oro~ului Haicheng, in nord-estul Chinei, se schimbii, Apoi au Inceput mici cutremure, Aproximotiv un milion de oomeni ou fost evocuo)i din regiunein dimineoto de 4 februori e, ior in oceeosi seoro un cutremur cu mognitudineo de 7, 5 0 devo stot regiuneo, Mii de cladiri s-ou probusit Si ou fo st uciSi 1 328 de oamenL Foro overtismentul seismologilor, or fi fost inca multe olte mii de morti ,

o Un seismometru subteran miisoal

8 BEUING

e

e

VERIFICAREA APE I DIN SOL (ereetiitorii au abservat cum cantitatea de minerale 1i de gaze prezente in apa din sol se poate schimba inaintea unlli cutremllr 0 datii ce racile se mi1cii 1i apa treee dintr-a fisurii intr-alta. De aceea, nivelul apei este constant verificat.

o

RECOHStRU(JIE (II CIIIIStr./ , . /lOll'

TANGSHAN La mai pUJin de 18 luni de la cutremurul din Haicheng, un dezastru ~i mai mare a lovit ora~ul Tangshan, la 400 km distantil Dedata aceasta nu 0 mai exista t nici 0 prognoza si nici un avertisment. Epi cen trul unui cu lremur cu magnitudinea 7,9 a fosl chiar in ora s, rezultatele fiind cotastrofa le Cifra oficio lii 0 mortilor 0 fost de 242 000, dor esle posibil co rnoi mult de 1milion de oomeni so ~ murit.

o &

9

o

Un magnetometru miisoarii schim cimpului magnetic 01 Piimintului, indicii presiunea rocilor subteron! Un seismometru plasat aproape I suprafafii inregistreazii vibratiil puternice. Un instrument ce produce vibrato creeazii unde de 10C pentru ain zona seismicii. Un alt aparat (creepmeter) miislH precizie mi1ciirile de la supra/atlli Un aparat de miisurat presiunea deformare subteranii a roci/or, gl presiunii, 1i transmite informatii/. Un senzor verificii continuu nive/. asemenea trimise ciitre satelit. Un satelit spatial prime1te date 0 stafie importantii de studii geo/o! Laserele miisoarii orice mi,care

PREv!ZIUNI ALE CUTREMURELOR

S

eismologii (outa (ontinuu noi metode (ore sa-i ajute sa prevada dnd ~i unde vor avea lo( (utremure puterni(e. Unii cerceHitori ned co este pulin probobil so oporo un cutremur puternic Illtr-o zona In core ou loc multe cutremure slobe, deoorece ocesteo mic~oreozo presiuneo ce or puteo duce 10 cutremure mori. In zonele cu rise more din Stotele Unite ~i Joponio ou loe experimente pentru detectoreo celor moi mid mi~cori de-o lungul foliilor. Oomenii de ~tiinfo spero co oceste experimente i-or puteo ojuto so prevo do un posibil cutremur puternic pe viitor, ostfellnclt oomenii so fie evocuoti dill zonele periculoose. Ei OIJ descoperit de osemeneo di schimborile nivelului sou continutului opei din sol pot spune multe despre mi~(Oreo ~i posibilele fisuri ole rod lor.

CREEPMETER A(estea sint aparate (are miisoarii mi~(area (creep) unei falii (u mare precizie, fiind (apabile sii detedeze schimbiiri infime. Cercetotorii conlidero co moi muhe dote delpre m i ~(o ri l e infime ole pomlntului de-o lungul a moi multi ani Ii VOl oiuto 10 recunoosco moi u~or Ichimborile din st ructu rile normo le. Acelte Ichimbiiri or puleo sugero co se opropie un cutremur more.

PAR KFI ELD, CALIFORNIA Parkfield se atlii pe falia San Andreas, aproape la jumiitatea distantei dintre San Francisco ~i Los Angeles. Esle zona ceo moi intens mo nito rizolo dinl re 100Ie zonele seism ice ole lumii. Siige)ile indico direc)io In (are se deploseozo folio.

o Un seismometru subteran miisoarii cele moi mici vibralii.

8

o

o o o din Haicheng, un dezastru la 400 km distantii De data ni ci un overtilment. Epicentrulunui rezultotele fiind cotoltrolole. CitIO murit.

fI

o o

Un magnetometru miisoarii schimbiirile cimpului magnetic 01 Piimintului, care intlicii presiunea rocilor subterane. Un seismometru plasat aproape tie suprafalii inregistreazii vibrafiile mai puternice. Un instrument ce protluce vibralii creeazii untie tie ~oc pentru a investiga zona seismicii. Un alt aparat (creep meter) miisoarii cu mare precizie mi~ciirile tie la suprafalii. Un aparat tie miisurat presiunea inregistreazii orice tleformare subteranii a rocilor, generatii tie cre~terea presiunii, ~i transmite informaliile ciitre satelit. Un senzor verificii continuu nivelul apei tlin sol; rezultatele sint tie asemenea trimise ciitre satelit. Un satelit spalial prime~te tlate tlin Par/cfieltl ~i transmite informalia ciitre ° stafie importantii tie stutlii geologice. Laserele miisoarii orice mi~care a piimintului in zona faliei prin intermetliul unor raze reflectate. tIl).

29

SAPRIVIM SPRE VIITOR

C

MATERIALE CAPABILE SA REDUcA ~OCUL Perne de eaueiue ~i afel, numife izalanfi, pDf fi insfalafe sub da­ dirile noi sau sub eele deja exis­ fenfe penfru a Ie mari rezisfenfa la eufremure, la fel ca in acesf expanaf din Muzeul Californian Izolon)ii obsorb locul, iar spoJiul din iurul lor loso clodirea so se mille foro so se dO rlme. Clodirile lnolle Irebuie so bolanseze foro 0 se fisuro, 10 fel cum se inllmplo cind vlnlul e pulernic. Penlru 0 Ie mori siguran)a, zidurile Irebuie ridicole din beton armal, Inliirile cu bore de olel.

ercetotorii au incereat so goseasco metode de a reduce forta cutremurelor - de exemplu, prin pomparea de apo in sol pentru a umezi faliile ~i a Ie permite so alunece u~or, scozind astfel presiunea ~i morind posibilitatea de a avertiza populatia. Plna ocum, oceste ex perimente IlU s·ou dovedit preo reu~ite ~i probobil co nu yom reu~i niciodota so oprim cutremurele. Cu toote ocesteo, putem invato mult moi multe lucruri despre ele astfel inclt so putem overtizo ~i luo moi multe masuri de siguronta, solvind vieti omene~ti ~i, de osemeneo, oro~e de distrugereo totola. Cladirile pot fi construite tinrnd cont de riscul seismic, ior tehnologio moderna poote fi folosit6 pentru 0 prevedeo unde ~i cind pot opareo dezostre.

ECHIPAMENT DE

SALVARE

in zonele seismice, mulle case ~i birouri defi" echipome,,' de solvore. Aceslo poole ojulo oomenii sii riiminii in vio!ii docii sinl bloco!i in cliidire penlru 0 perioodG mo; lungii.

SA AFLAM MAl MULTE

Cu eif afliim mai mulfe despre cufremure, eu afif sinfem

mai pregafifi sale faeem fafa Exislo numeroose seismografe

li aile tipuri de echipomenlln loboroloorele omericone de cerceliiri

geologice din Menlo Pork, Californ io. Seismologii din10lreogo lume

impiirlojesc informo)ii despre cutremurele Irecule ji cele posibile10

viilor. Ei folosesc de osemeoeo progrome compulerizole peolru a vedeo

ce se poole 10t1mplo10 diferile zone daco are loc uo culremur.

Fortele nalurii i~i dezvaluie secrelele unui cercelalor japonez care se afla prinlre liderii mondiali in cercelarea seismologica. Institutul de Cercetari pentru Constru ctii din Tsukubo are cele moi importonteechi pom ente pentru studiereo cutremurelor. Arhitectii Ii inginerii folosesc echipomente core exercita vibrotii pentru testareo modelelor de ciadiri noi, produc1nd oceloli elect co Ii cutremurele Ii putind fi reglote 10 dierite mognitudini. Modelele sint testate pentru 0 vedeo rezistento lor 10 distrugere - intensitoteo vibrotiilor pe core 0 pot suporto . Tehnicienii morcheoza fiecore fisura oparuta dup6 oceste vibro)ii induse deliberol.

ECHIPAMENT DE

SALVARE

in zonele seismice, multe

case ~i birouri delin

echipament de salvare.

Aeesta poate ajuta

oamenii so ramina in viala

daca sint bloeali in cladire

pentru 0 perioadii mai

lunga.

Acest Igirie·nori in forma de piramida, cu 48 de etaje, este cea mai inalta dadire din San Francisco, avind 260 m. Forma sa a fost intentionat aleasii pentru a rezista la cutremure. Cladirea a fost terminata in , 972 ~i este folosita pentru birouri.

JI