Bastionul Tesatorilor -Este cea mai ramas din impunatorul system de fortificatii Brasov -Despre acesta stim ca a fsot ridicat in prima jumatate al sec XVI si din pacate in ceea ce se dorea a fi o constructie medievala s-au ridicat si cateva cladiri moderne -Toate Bastioanele aveau drum de straja
Fresca manastirii Sucevita -reprezinta pe Alexandru cel Bun, imbracat in caftan alaturi de sotia sa-doamna Ana, in spate avand Curtea boiereseasca -realizata cu doua secole de la moartea lui:a doua parte a sec XVI -costume cu puternica traditie bizantina
Biserica de la Densus -Patrimoniu UNESCO -O biserica realizata in stil romanic -Lipsa acoperisului la Turla -Observam,turla la intrare in Biserica -Biserica de tip nava -Pentru ridicarea ei au fost folosite elemente de la capitala Daciei-Sarmisegetuza -Capiteluri Romane -Inscriptii Latine
Complexul domnesc de la Brebu Reședința de vară a familiei domnești Are doua faze: Matei Basarab – sec XVII, Constantin Brâncoveanu – sec XVIII O curte interioară care adăpostește casele domnești și boierești și o biserică interioară
Dimitrie Cantemir ulei pe pânza, lucrare realizată la curtea imparatului Rusiei
Domnitorul alege o tinuta adaptata modei occidentale ( peruca, armura de paradă, mantia de hermina, sceptrul simbol al puterii, puterea lui `se sprijinea pe carți`) Pictura se găsește la Muzeul Ermitaj
Ducat de argint in vremea lui Mircea cel Bătrân Imaginea stilizată a domnitorului, simbolul Țării Românești – corbul
Epitaf – Plângerea lui Isus dupa coborîrea Lui de pe Cruce spre sf sec 14 țesută cu fir de aur și argint Singurul element din timpul lui Mircea din Mănăstirea Cozia Este explicata pe margine cu caractere slavone
Generalul Giorgio Basta ( portret realizat in costum militar) Costumul militar doar până jos – are pantofi si ciorapi – misiune diplomatică Realizată la sf sec XVI în Transilvania
Mihai Viteazu fresca Mănăstirea Căluiului Costum in traditie bizantina (caftan, mantie lungă, coroana pe cap) Mihai Viteazu Curtea de la Praga de Egidius Seddler, în 1601. In contextul impacarii lui Rudolf al 2-lea cu Mihai. Costum de tradiție occidentală, armura sub haine. Cușma – de tradiție răsăriteană – o purta chiar și pe campul de lupta.
Ducat de argint – emis de Petru I Musat. Simboluri heraldice – floarea si luna Legenda pe margine
Neagoe Basarab alături de fiul său Teodosie icoana donată mănăstirii Dionysiou Poartă capă imperială – se crede descendent al împăraților bizantini, mantie de culoare rosie peste caftan.
2. Paftaua descoperită în mormântul 10
Putea fi atasata la curea sau ca modalitate de încheiere a mantiei Un oras în miniatură apărat de Fecioara și Pruncul – in interiorul paftalei Argint Aurit.
Prima pagină din tetraevangheliarul de la Mănăstirea Humor cu portretul lui Stefan cel Mare intr-un costum de traditie bizantina si pe deasupra o vesta cu motive florale, rosie, pana jos. El închină această carte Fecioarei cu Pruncul. Împletituri sub forma de chenar care se mai păstrează doar sus și în dreapta
3. Petru Cercel – Mănăstirea Căluiu sec XVI, costum de factură bizantină, mustață prelungită si cioc – dupa modă occidentala Cercel cu perlă – după moda occidentală
4. Portretul lui Nicolae Alexandru de la Biserica Sf. Nicolae Domnesc Peretele de sus din pronaos adăpostește o pictură importantă prin vechimea ei
Este fiul lui Neagoe Basarab și ctitorul acestui locaș de cult Influența Ungariei asupra Țării Românești – coroana cu fleuroane după model maghiar, îmbrăcăminte de factură occidentală, elementele de decor din jurul gâtului, mâinilor, coatelor – de influență apuseană
5. Portretul domnitorului Radu I împreună cu soția Ana Tot pe pereții Bisericii Sf. Nicolae Domnesc Amândoi țin chivotul în calitate de ctitori Influențe vestimentare: doamna Ana are un costum de influență bizantină. La Radu I lipsește caftanul, are o tunică până la genunchi, pantaloni strânși pe corp și cizme. Mantie mai scurtă decât ale celorlalți domnitori din sec XV
6. Sarcofagul lui Iancu de Hunedoara Catedrala romano-catolică din Alba Iulia din marmură albă, extrem de impunător Inscripția „s-a stins lumina lumii” (pentru meritele militare, în special acela de a fi respins pe sultanul Mehmed al II-lea din fața Belgradului) Deteriorat din cauza atingerilor