Ciudatenii.docx

Bastionul Tesatorilor -Este cea mai ramas din impunatorul system de fortificatii Brasov -Despre acesta stim ca a fsot ridicat in prima jumatate al sec XVI si din pacate in ceea ce se dorea a fi o constructie medievala s-au ridicat si cateva cladiri moderne -Toate Bastioanele aveau drum de straja

Fresca manastirii Sucevita -reprezinta pe Alexandru cel Bun, imbracat in caftan alaturi de sotia sa-doamna Ana, in spate avand Curtea boiereseasca -realizata cu doua secole de la moartea lui:a doua parte a sec XVI -costume cu puternica traditie bizantina

Biserica de la Densus -Patrimoniu UNESCO -O biserica realizata in stil romanic -Lipsa acoperisului la Turla -Observam,turla la intrare in Biserica -Biserica de tip nava -Pentru ridicarea ei au fost folosite elemente de la capitala Daciei-Sarmisegetuza -Capiteluri Romane -Inscriptii Latine

Complexul domnesc de la Brebu  Reședința de vară a familiei domnești  Are doua faze: Matei Basarab – sec XVII, Constantin Brâncoveanu – sec XVIII O curte interioară care adăpostește casele domnești și boierești și o biserică interioară

Dimitrie Cantemir  ulei pe pânza, lucrare realizată la curtea imparatului Rusiei

 Domnitorul alege o tinuta adaptata modei occidentale ( peruca, armura de paradă, mantia de hermina, sceptrul simbol al puterii, puterea lui `se sprijinea pe carți`)  Pictura se găsește la Muzeul Ermitaj

Ducat de argint in vremea lui Mircea cel Bătrân  Imaginea stilizată a domnitorului, simbolul Țării Românești – corbul

Epitaf – Plângerea lui Isus dupa coborîrea Lui de pe Cruce  spre sf sec 14  țesută cu fir de aur și argint  Singurul element din timpul lui Mircea din Mănăstirea Cozia Este explicata pe margine cu caractere slavone

Generalul Giorgio Basta ( portret realizat in costum militar)  Costumul militar doar până jos – are pantofi si ciorapi – misiune diplomatică Realizată la sf sec XVI în Transilvania

Mihai Viteazu  fresca Mănăstirea Căluiului  Costum in traditie bizantina (caftan, mantie lungă, coroana pe cap) Mihai Viteazu  Curtea de la Praga de Egidius Seddler, în 1601. In contextul impacarii lui Rudolf al 2-lea cu Mihai.  Costum de tradiție occidentală, armura sub haine. Cușma – de tradiție răsăriteană – o purta chiar și pe campul de lupta.

Ducat de argint – emis de Petru I Musat.  Simboluri heraldice – floarea si luna  Legenda pe margine

Neagoe Basarab alături de fiul său Teodosie  icoana donată mănăstirii Dionysiou  Poartă capă imperială – se crede descendent al împăraților bizantini, mantie de culoare rosie peste caftan.

2. Paftaua  descoperită în mormântul 10

 Putea fi atasata la curea sau ca modalitate de încheiere a mantiei  Un oras în miniatură apărat de Fecioara și Pruncul – in interiorul paftalei  Argint Aurit.

Prima pagină din tetraevangheliarul de la Mănăstirea Humor  cu portretul lui Stefan cel Mare intr-un costum de traditie bizantina si pe deasupra o vesta cu motive florale, rosie, pana jos. El închină această carte Fecioarei cu Pruncul.  Împletituri sub forma de chenar care se mai păstrează doar sus și în dreapta

3. Petru Cercel – Mănăstirea Căluiu  sec XVI, costum de factură bizantină, mustață prelungită si cioc – dupa modă occidentala Cercel cu perlă – după moda occidentală

4. Portretul lui Nicolae Alexandru de la Biserica Sf. Nicolae Domnesc  Peretele de sus din pronaos adăpostește o pictură importantă prin vechimea ei

 Este fiul lui Neagoe Basarab și ctitorul acestui locaș de cult  Influența Ungariei asupra Țării Românești – coroana cu fleuroane după model maghiar, îmbrăcăminte de factură occidentală, elementele de decor din jurul gâtului, mâinilor, coatelor – de influență apuseană

5. Portretul domnitorului Radu I împreună cu soția Ana  Tot pe pereții Bisericii Sf. Nicolae Domnesc  Amândoi țin chivotul în calitate de ctitori  Influențe vestimentare: doamna Ana are un costum de influență bizantină. La Radu I lipsește caftanul, are o tunică până la genunchi, pantaloni strânși pe corp și cizme. Mantie mai scurtă decât ale celorlalți domnitori din sec XV

6. Sarcofagul lui Iancu de Hunedoara  Catedrala romano-catolică din Alba Iulia  din marmură albă, extrem de impunător  Inscripția „s-a stins lumina lumii” (pentru meritele militare, în special acela de a fi respins pe sultanul Mehmed al II-lea din fața Belgradului)  Deteriorat din cauza atingerilor