Cea Din Urma Elegie-k.l.losonczy

Cea din urm elegie de Klara Lucia Losonczy | 10 Decembrie 2008 Îmi convertesc plasma visului de lut În lacrimi i ucig toare candele. Nu vreau s tiu de ce ghea a rupe Limitele i se preface oarb . Dar a vrea s tiu de ce cocorii Au încetat s mai zboare peste nori! M pierd în aceast lume în care nimic Nu mai d inuie, ci se prelinge. Soarele a devenit nep s tor, ne ignor . De ce? L-am dat uit rii înc din copil rie… Atunci de ce ni se pare c ne lipse te A sa c ldur ? De ce ne mai am gim? Prefer m s credem c suntem puternici, De nesupus. i nu ne mai supunem Iubirii i iert rii: ne urâm… R mân departe-n umbr iasomia i t mâia, Iar izvoarele le vor urma a ijderea… Am crezut c st pânim, i am distrus! Nu. Refuz s mai gândesc la ceea ce a fost, La ceea ce ar fi putut s fie via a. M mul umesc s sper c voi pleca Spre lumi mai bune, mai pure, nealterate! Dar unde? Chinuitoare, întrebarea r s rea Dintr-un miez de portocal …