Calvarul Manastirilor Basarabene-dinu Rusu

Calvarul m n stirilor basarabene (1) de Dinu Rusu | 1 Decembrie 2008 Profanate, distruse, transformate în spitale, tabere de pioneri, cluburi de distrac ii, muzee etc., asta a fost soarta m n stirilor basarabene o dat cu venirea sovieticilor în spa iul dintre Prut i Nistru. Ei au p it pe acest p mânt cu ideea lui Lenin: „religia este opiu pentru popor”. Mul i reprezentan i ai clerului i cre tini au luptat întru ap rarea credin ei str mo e ti, chiar dac unii au fost amenin a i, iar al ii persecuta i. Acum câteva luni, poposind împreun cu membrii unei delega ii la o m n stire basarabean , a c rei istorie o tiam, am r mas stupefiant când stare ul acesteia a „morm it” multe inexactit i, confundând ani i fapte, gr bindu-se s se laude cu crama pe care o are, uitând s vorbeasc despre calvarul prin care a trecut m n stirea, despre cimitirul fe elor biserice ti, transformat în teren de dans. M-am întrebat de ce oare se trece cu t v lugul, de ce oare i reprezenta ii clerului fug de adev rul istoriei? Scenariul diabolic încropit de min ile ateilor bolnavi, ani în ir, a fost unul plin de crime odioase împotriva credin ei neamului românesc din Basarabia - distrugerea de l ca uri sfinte, deportarea de fe e biserice ti i personalit i. Sovieticii aveau o mare fric , or m n stirile erau un bastion al credin ei i culturii române ti, luptând împotriva a ceea ce este str in acestui neam. Exista un program concret de distrugere a m n stirilor, altfel, cum ar fi putut intra Uniunea Sovietic , cu mare tam-tam, în perioada luminoas a comunismului. Chiar dac „opera” de închiderea a l ca urilor sfinte apar ine ateilor, când r sfoie ti unele documentele nu- i vine s crezi c mai multe m n stiri au fost distruse cu ajutorul fidel al unor c lug ri sau chiar stare i, înregimenta i în KGB-ul rusesc. În 1947 în fruntea Arhiepiscopiei Chi in ului i a Întregii Moldove este numit rusul Nectarie Grigoriev, o „personalitate” fidel guverna ilor, prin deciziile i aportul c reia au fost închise mai multe m n stiri, acesta invocând precaritatea economic a l ca urilor sfinte. În anul foametei planificate de du manii neamului, 1947, m n stirile erau într-o stare dezastruoas , chiar i cele mai puternice centre monahale abia de mai puteau exista – Hârbov , Rudi, R ciula, Hâncu. Cu toate acestea, m n stirile nu au fost scutite de impozite, autorit ile având „motive”, create tot de ele, pentru a le închide pe cele care nu- i onorau obliga iile fa de stat. Plus la asta, mai apare o decizie impertinent prin care pl ile fa de stat sunt majorate de dou ori. Dac stare ii de m n stiri solicitau ajutor din partea autorit ilor, atunci arhiepiscopul Nectarie indica închiderea loca ului. Frumoasa distrus cu bestialitate La 1947 este închis m n stirea Frumoasa, c lug rii au fost for a i s o p r seasc , iar peste un an aceasta este transformat în cas de copii, apoi, prin 1965, aici s-a instalat coala pentru surdomu i. Din 1973 pân la 1985 a fost o colonie de fete, iar din 1986 pân în 1994 - coal pentru copii cu handicap mintal. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” a trecut prin dou incendii, unul la sfâr itul celui de-al doilea r zboi mondial, iar altul în iarna lui 1985. A doua biseric , cu hramul „Sfânta

Treime” nu a trecut prin pârjol, în schimb a fost profanat cu neru inare. Potrivit istoricilor, aceasta a fost clubul casei de copii, ulterior al coloniei i, apoi al colii. Acum 12 ani, coala a fost evacuat , iar complexul monastic distrus cu bestialitate. Minciunile ateilor Autorit ile fabricau fel de fel de minciuni, lansau zvonuri i învinuiau pe nedrept. Intimidarea era cea mai sigura arm a ateilor ca fe ele biserice ti s plece de la m n stiri. Scenarii din cele mai scârboase i ru inoase erau regizate de cinovnici. „…într-o informa ie datat cu cinci octombrie, 1949, despre m n stirea C priana, se afirma c aceasta se prezenta ca o cas a celui mai de n at desfrâu i ca o pepinier a tot felul de boli contagioase. Organele de ocrotire a s n t ii au „depistat” i au înregistrat oficial 15 cazuri de boli venerice, printre cei contamina i num rându-se fostul stare al m n stirii, egumenul Ioachim Ple ca, i ieromonahul Efrem Bârc ”. („Politica statului sovietic fa de cultele din R.S.S. Moldoveneasc (1944 - 1965) de Ludmila Tihonov, Editura „Prut Interna ional”, 2004). Sovieticii erau mae trii în arta denigr rii i def im rii. Potrivit documentelor, la cinci octombrie, 1949, c lug rii de la m n stirea Hârjauca au fost ancheta i de Procuratura raionului C l ra i, ace tia fiind învinui i de violarea unor femei din localitate. M n stirea, îns , dup cum afirma, în 1952, un oarecare Romenski, împuternicitul Moscovei pentru problemele Bisericii Ortodoxe pentru R.S.S.M., este închis din cauza num rului mic de c lug ri i necesitatea p str rii acesteia ca monument de arhitectur . M n stirea r stignit Un tablou zguduitor e la aceast m n stire. Este incredibil s vezi cu cât cinism a fost distrus . R mâi înm rmurit la imaginea bisericii de iarn „Sfântul Spiridon”, în care se afl icoana Mântuitorului, batjocorit de topoarele ateilor mi ei. Totodat , profunde emo ii te cuprind în biserica de var „În l area Domnului” când observi cu cât cruzime „mae trii” tirului au ochit în peretele pe care era pictat chipul lui Iisus Hristos. M n stirea Hârjauca a trecut durut prin timpurile când sufletele oamenilor erau ruinate de necredin , când cei care îl sl veau pe Domnul erau prigoni i, iar l ca ele sfinte transformate în cuiburi ale dezm ului i distrac iei. Cinovnicii uitau c aici era un mare centru de cultur i spiritualitate, era istoria unui loc de sfin enie i pietate. În anii de trist faim vechea catepeteasm din lemn, poleit cu aur, multe icoane, obiecte de pre au fost arse lâng satul R ciula. Din cele peste 300 de volume de c r i, iconostasele de la ambele biserici s-a ales scrumul, fiind arse pe cimitirul preo ilor i ctitorilor, devenit mai apoi teren de dans. M n stirea este transformat în cas de odihn . Biserica de var , timp de patru ani, este folosit drept club. În momentul inaugur rii sta iunii balneoclimaterice „Moldova Sovietic ” (1959), în biserica „În l area Domnului” se dansa i se tr gea la int . Gardurile contemporane au înlocuit zidurile vechi, ridicate pe timpul lui Spiridon Filipovici. Chiliile au fost transformate în saloane confortabile pentru cei care veneau s se trateze i s odihneasc la sanatoriu.

Tragic a fost soarta bisericii de iarn „Sfântul Spiridon”. Pentru a pune tencuial au fost ciopli i pere ii pe care erau pictate icoane ce descriau întreaga via a Mântuitorului. Dup „repara ia” ideologic , biserica de iarn „Sfântul Spiridon” este transformat în club, mai apoi în sal de sport. În anul 1993 s-a produs un incendiu, care a provocat c derea tencuielii i a descoperit vechile icoane. Acum biserica, în form de Arca lui Noe, este dat uit rii, îns cre tinii au speran e c într-o bun zi vor putea participa la serviciile divine oficiate în ea. L ca ul pâng rit Ateii transformau m n stirile în institu ii „utilitare”. Sovieticii aveau agen i implica i peste tot, fe e biserice ti care riscau cu via a pentru a face fa mofturilor meschine ale comuni tilor. Potrivit unor informa ii, la vecernia din zece iulie, 1955, la m n stirea Suruceni, un grup de persoane l-a atacat pe stare ul Iosif Cargaliuc i pe ceilal i c lug ri, pretextând c nu vor s p r seasc l ca ul. Istoricii presupun c aceast ac iune ar fi fost organizat chiar de Cargaliuc, agent al KGB-ului, cu numele conspirativ „Florea”. În 1959, prin implicarea direct a lui Caragaliuc, arhiepiscopului Nectarie i a a-numitul delegat pentru problemele bisericii ortodoxe ruse din R.S.S. Moldoveneasc Oleinic, este închis m n stirea de la Suruceni. C lug rii au fost alunga i de c tre cinovnicii raionali. Mai bine de 30 de ani aici a fost un spital narcologic, cu regim închis i p zit de mili ie. Biserica de iarn a fost transformat în club, iar cea de iarn în spital. Culmea neru in rii i dezm ului ateist la Suruceni, unul dintre altare devine sal de opera ii. Clopotele au fost date jos, cimitirul pâng rit i bisericile profanate. Credin a vândut Oleinic confirm cu mult entuziasm conlucrarea dintre eparhie i autorit ile sovietice. Potrivit istoricului Ludmila Tihonov, la acea vreme, în Eparhia Chi in ului erau persoane care puteau fi u or manipulate sau care de ineau unele func ii pentru a servi interesele Partidului Comunist. Însu i Nectarie propune autorit ilor sovietice comasarea de m n stiri i organizarea de controale pentru descoperirea „neregulilor”. Astfel un protoiereu B d reu, servil puterii, este trimis la m n stirea Tab ra pentru a „studia” situa ia. Evenimentele se deruleaz conform scenariului la scrierea c ruia particip i fe e biserice ti. În 1960, „binevoitorii poporului” t b r sc ca ni te tâlhari în m n stire, prezent fiind doar o maica, restul lucrau p mântul. Au smuls icoanele, au luat i c r ile biserice ti i cic le-au dus la un muzeu. Dar… a fost o minciun sfruntat , atei tii au f cut un rug pe unul din cele mai mari dealuri ale satului. M n stirea a fost o victima a ideologiei sovietice, biserica de iarna fiind transformata în coal , iar cea de var – în club. În l ca ul Domnului timp de aproape 30 de ani s-a op it i s-a vorbit împotriva Celui de Sus. Maicile b trâne de la Tab ra spun c au suferit foarte mult, au suportat cu greu faptul c m n stirea a fost transformat într-un loc al dezm ului ateist. Ap rarea credin ei

La m n stirea R ciula sunt trimi i spre „limpezirea” apei al i doi agen i KGB – protoiereii Belous i Vustean. Fideli cauzei comuniste, ace tia relateaz despre faptul c enoria ii i maicile au reac ionat ostil. În acest sens sunt chemate for ele de ordine, pentru c autorit ile comuniste trebuiau s - i fac mendrele. Dorin a oamenilor de a- i ap ra credin a str mo easc a fost mai mare decât interesul fariseilor, astfel autorit ile au p r sit m n stirea. Potrivit istoricilor, maicile i enoria ii au luptat timp de zece zile, nepermi ând închiderea l ca ului. Clopotele au r sunat necontenit chemând lumea s apere m n stirea. Autorit ile mobilizeaz câteva sute de mili ieni c rora le ordona s trag în mul ime. R zmeri a s-a soldat cu trei cre tini împu ca i, mai mul i r ni i, stare a m n stirii Sebhora i opt b rba i sunt condamna i la deten ie, pentru c ar fi organizat revoltele. Peste câtva timp, în biserica de var a început a cânta muzica, aceasta fiind transformat în club, iar cea de iarn devine depozit de cereale. Icoane i c r i sfinte pe rug i în cazul m n stirii Hârbov , trebuie s men ionam „dorin a” clerului înregimentat în KGB de a o închide. La acest l ca veneau mii de pelerini, de aceea autorit ilor le era fric s nu provoace o r zmeri . Precum scrie istoricul Ion urcanu în „Cugetul”, nr.2, 2003: „Închiderea m n stirii Hârbov a fost un proces de durat ce a parcurs câteva etape. S-a început cu studierea situa iei la fa a locului i a atmosferei în care activa m n stirea. Apoi stare ul m n stirii Evtihie Andronache, agent KGB cu nume conspirativ „Scurtu”, a primit ordin de la conducerea securit ii c , în colaborare cu aceasta i sub directa ei îndrumare, s creeze în m n stire climatul adecvat lichid rii acesteia”. 52 de c lug ri din 94 au p r sit m n stirea. Apoi a sosit agentul „Florea”, adic Iosif Gargaliuc, stare ul m n stirii Noul Neam , care a organizat mutarea la Chi cani a monahilor. „Despre rolul arhiepiscopului Nectarie în aceast diversiune afl m din raportul KGBului: „Agentul Kazan ev, care de ine func ie de conducere în eparhie, a contribuit activ la închiderea m n stirii”. („Cugetul”, nr.2, 2003). În 1962 agen i KGB au furat cheile m n stirii, iar mai mul i osta i au distrus subsolurile bisericii „Pogorârea Sfântului Duh”, unde erau înmormântate fetele biserice ti. De asemenea, au fost distruse altarul i catapeteasma. Cele ase clopote au fost duse cu trei camioane într-o direc ie necunoscut , iar din c r ile i icoanele m n stirii a fost f cut un rug. Totu i, printr-o minune dumnezeiasc , egumenului Veniamin i-a reu it s salveze mai multe vase sfinte, c r i i icoane. Aproape 30 de ani, în locul m n stirii a func ionat o coal pentru copii cu handicap. Biserica „Pogorârea Sfântului Duh” a fost transformat în club, apoi în grajd. M n stirile basarabene trecute prin focul ideologiei comuniste, tr date de oamenii care ar fi trebuit s le p zeasc , p streaz i acum, durut, paginile triste ale istoriei. M re e odinioar , devastate cu mi elie, ast zi, aceste l ca uri sfinte ne îndeamn s le tergem rana, s avem grij de ele, s intr m cu sufletele curate la rug ciunea c tre Domnul.