Blestem Strabun

Blestem str bun de Virgil Ciuca | Februarie 20, 2008 M-am aruncat cu team în ape-nvolburate, În apa argintie curgând spre infinit, Sunt martorul de vremuri stranii i agitate, Pe drumul pribegiei, un drum f r sfâr it. M-am avântat de tân r în lupta pentru via , În lupta ce te duce spre lauri sau la cruci, Roiesc înc în juru-mi cete de eunuci, Pândind moment prielnic s m ucid -n cea . Nu m-am rugat la nimeni, n-am cer it echitate, Pe frunte port pecetea blestemului str bun S nu m plec în fa a puterii-unui nebun, Chiar dac silnicia ‘naintea mea s-abate! Ostracizat amarnic aleas-am pribegia, În lacrimi i speran mi-am ostoit durerea, N-am acceptat vreodat t ãdarea i-mpilarea, Poruncii de str in nu mi-am plecat privirea. Când clopotul drept ii din timp în timp va bate, Mul imile se roag pentru egalitate, Dar în zadar a teapt cu ochii a inti i, C ci cei ce-mpart dreptatea de mult nu mai sunt sfin i. Mul ime, n-ai de-ales, la lupt deci porne te! Curaj! Ridic - i glasul i bra u- i înt re te, Dreptatea nu e darul pe care s -l cer e ti! Love te f r mil , tr darea s-o pl te ti! * Fii f r grij sor de ar i credin ã, Nu voi c dea vreodat la tocm cu tiranii, Nu-mi voi pleca grumazul sub jug de umilin , Mai bine suporta-voi restri tea ca oimanii. Când voi sfâr i sub lancea neiert toarei mor i, Frumoasele p durii vor plânge pe la por i. Topice: Poezii | Edit |