Atestat Brasov.docx

CUPRINS ARGUMENT 1.Potentialul turistic al jud Brasov 1.2 Potentialul natural 1.3 Potentialul antropic

2.Grila turistica -Arce Boutique Hotel3.Preparate culinare specifice zonei 4.Concluzii 5.Anexe

ARGUMENT Turismul, ca ramură a sectorului terţiar şi, totodată, ca ramură de interferenţă, reprezintă o opţiune strategică importantă pentru dezvoltarea multor economii naţionale, datorită efectelor sale benefice în plan economic, social, cultural, precum şi, într-o anumită măsură, asupra mediului natural. Sunt numeroase ţările care au depus eforturi investiţionale şi organizatorice importante în dezvoltarea activităţii de turism, iar rezultatele pozitive s-au concretizat în creşterea numărului de turişti, a numărului de zile-turist şi a volumului încasărilor obţinute din turism. Urmare dinamicii deosebit de ridicate, înregistrată în ultimele două decenii, s-a ajuns la efecte importante ale turismului în plan economic, la scară mondială, respectiv la participarea acestuia cu cca. 12% la crearea produsului mondial brut şi cu cca 8% la numărul locurilor de muncă, devenind, totodată, cel mai important component al comerţului internaţional. Deosebit este şi aşa-numitul „efect multiplicator al turismului”, respectiv faptul că turismul antrenează numeroase alte ramuri economice, a căror activitate depinde, în mare măsură, de fenomenul turistic (în special, construcţiile şi serviciile, în general, agricultura, industria alimentară, industria materialelor de construcţii, a prelucrării lemnului etc.) La efectele economice ale turismului trebuie adăugate şi cele sociale, activităţile turistice răspunzând unei multitudini de nevoi, de la cele de odihnă şi recreare, de îngrijire a sănătăţii, până la cele de îmbunătăţire a nivelului de cunoaştere, de cultură şi instruire, de comunicare, etc. S-a ajuns, astfel, ca, din punct de vedere statistic, peste 50% din populaţia lumii să fie antrenată, anual, în circulaţia turistică. Dacă turismul permite ţărilor în curs de dezvoltare să-şi atragă investiţii străine, să-şi recupereze valuta investită, să creeze locuri de muncă şi să-şi îmbunătăţească infrastructura, tot turismul este cel care contribuie, pe de altă parte, din ce în ce mai mult, la distrugerea mediului, la pierderea sau deteriorarea patrimoniului, la destabilizarea unor culturi, etc. Potenţialul turistic constituie o componentă esenţială a ofertei turistice şi o condiţie indispensabilă a dezvoltării turismului. Prin dimensiunile şi diversitatea elementelor sale, prin valoarea şi originalitatea acestora, el reprezintă motivaţia principală a circulaţiei turistice. Evaluarea corectă a componentelor sale, analiza posibilităţilor de valorificare eficientă a acestora presupune elaborarea unui sistem naţional şi categorial adecvat care să permită conturarea unei strategii coerente a dezvoltării activităţii turistice. Atracţia turistică este motivul fundamental şi imboldul iniţial al deplasării către o anumită destinaţie turistică. O zonă sau un teritoriu prezintă interes în măsura în care dispune de elemente de atracţie a căror amenajare poate determina o activitate de turism. Din această perspectivă, potenţialul turistic al unui teritoriu poate fi definit la modul general, prin ansamblul elementelor ce se constituie ca atracţii turistice şi care se pretează unei amenajări pentru vizitarea şi primirea călătorilor.

Scopul lucrării este de a prezenta potenţialul turistic al Judetului Brasov respectând următoarele criterii: - potentialul turistic natural in Judetul Brasov - potentialul turistic antropic in Judetul Brasov -preparate culinare specifice zonei Judetului Brasov

1.Municipiul Brasov, resedinta a judetului omonim, este asezat in partea central – sud – estica a Romaniei, in Depresiunea Barsei ( sau Depresiunea Brasov propriu-zisa ), la 520 – 650m altitudine; s-a dezvoltat la poalele masivului Tampa si ale prelungirii nordice ale masivului Postavaru si este strajuit din trei parti de dealuri, printre care: Straja ( Warthe ) si Dealul Cetatii. Brasovul este un important nod feroviar si rutier al tarii, ce leaga capitala Romaniei de capitalele din centrul si vestul Europei. Astfel, principalele cai de acces sunt: E 60 ( Bucuresti – Brasov, Oradea – Brasov ), E 70/ E 68 (Timisoara – Brasov ), E 70/ E 60 ( Giurgiu – Brasov ), E 87/ E 60 ( Constanta – Brasov ), E 85/ E 574 ( Suceava – Brasov ). Feroviar: este strabatut de cea mai importanta magistrala feroviara a tarii, respectiv linia Bucuresti – Ploiesti – Sighisoara – Medias – Teius – Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihorului. Din Brasov pleaca doua derivatii: una catre Fagaras – Sibiu – Deva – Arad – Curtici; alta catre Sfantu Gheorghe – Miercurea Ciuc – Ciceu – Toplita-Deda – Dej – Baia Mare – Satu Mare.

1.1 Potenţialul turistic al judeţului Braşov Judeţul Braşov reprezintă una dintre cele mai variate zone în ceea ce priveşte oferta turistică din România atât prin obiectivele naturale (monumente ale naturii, rezervaţii naturale, parcuri naţionale), sporturi de iarnă, sporturi extreme – alpinism, parapantă, deltaplanorism, vânătoare şi pescuit cât şi obiectivele istorice-arheologice (cetăţi, castele, biserici, muzee etc). Potenţialul turistic al judeţul Braşov îmbină elemente ale cadrului natural cu valori culturale şi istorice. Trecutul bogat în istorie şi îmbinarea culturală şi multietnică din acest teritoriu fac din Braşov unul dintre cele mai interesante locuri, nu numai din România dar şi din întreaga regiune. Cu toate acestea Braşovul nu a atins potenţialul de a deveni una dintre cele mai interesante destinaţii din estul Europei. 1.2 Potenţialul natural Suprafaţa judeţului Braşov se suprapune pe două mari unităţi morfostructurale: Carpaţii şi Podişul Transilvaniei. Areale şi trasee turistice cu valoare peisagistică deosebită, parcurile naţionale sau naturale, rezervaţii şi monumente ale naturii, reţeaua hidrografică compun cadrul natural al judeţului. Relieful este variat prezentând o mare complexitate morfologică şi morfogenetică. Se disting trei trepte majore de relief:  treapta munţilor înalţi, cu poziţie periferică, ce trece de 1.700 m altitudine înregistrată în Făgăraş, Piatra Craiului, Bucegi, Bârsei (Postăvarul, Piatra Mare) şi Ciucaş

treapta munţilor scunzi, între 800 şi 1.700 m, formată în principal de “clăbucetele” Întorsurii Buzăului, Dârstelor, Codlei şi Perşani; tot în această grupă se mai încadrează munţii Tâmpa, Poiana Braşovului  treapta depresiunilor şi a dealurilor de podiş, situate între 450 şi 700 m altitudine; Câmpiile apar desfăşurate în depresiuni intramontane şi submontane interne. În configuraţia generală a acestei trepte se disting: Câmpia Bârsei cu golfurile depresionare Zărneşti – Tohan, Vlădeni şi Culoarul Măieruş, apoi Câmpia Făgăraşului; la această treaptă se adaugă Depresiunile Braşovului, Homoroadelor, Făgăraşului şi culmile deluroase ale laturii sud-estice a Bazinului Transilvaniei (Colinele Târnavelor, Podişului Hârtibaciului). 



Munţii şi dealurile reprezintă aproape jumătate din suprafaţa judeţului. Această resursă extraordinară oferă una dintre cele mai intacte biodiversităţi din Europa, precum şi o serie de pachete turistice bazate pe o natură atractivă prin diversitatea sa excepţională. Peisajul montan este în marea sa majoritate acoperit de păduri ceea ce restricţionează accesul dar protejează flora şi fauna diversă, pe alocuri, endemică. Aerul de munte curat reprezintă şi el o atracţie pentru numărul tot mai mare de turişti care caută o vacanţă sănătoasă într-un mediu curat. Turiştii veniţi în judeţul Braşov pot practica activităţi sportiv-recreative în toate anotimpurile anului. De asemenea, combinaţia de pădure şi agricultură oferă un mozaic pastoral atractiv care poate atrage ciclişti, excursionişti, fotografi amatori şi ecoturişti. Valorificarea elementelor cadrului natural: povârnişuri dramatice, vârfuri şi chei spectaculoase s-a făcut diferenţiat, în funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă de centrele de interes turistic. Masivele muntoase ale judeţului, integrate în circuitul turistic intern şi internaţional cu spaţii de cazare, agrement şi practicare a sporturilor specifice sunt: Masivul Piatra Mare, cu trasee turistice montane uşor accesibile oferă obiective turistice naturale deosebite şi posibilităţi de lansare cu parapanta, 





 Masivului Bucegilor, Parc Natural de interes naţional, prezintă peisaje atractive cu spectaculoase văi glaciare şi cabane de creastă, oferă posibilităţi de practicare a drumeţiilor montane, alpinismului, snowboardului şi a schiului de fond şi alpin.

Masivul Piatra Craiului, declarat Parc Naţional, este unic în Carpaţii Româneşti, prin relieful impunător al crestei calcaroase în lungime de 25 de kilometri. Aici se găsesc specii rare de floră şi faună. Sunt oferite turiştilor servicii de cazare în cabane şi refugii montane, precum şi în moderne pensiuni din localităţile limitrofe. 





Munţii Ciucaş, zonă aflată în prezent în curs de legiferare ca parc natural, prezintă spectaculoase forme de refief megalitice. Este puţin amenajată, cu structuri turistice, prezentând oferte de tip agroturistic doar în localităţile de la baza masivului.  



Munţii Perşani, mult mai scunzi, cuprind oferte turistice în zona nord - vestică a judeţului constând în arii protejate şi monumente ale naturii, obiective istorice, culturale şi monumente de arhitectură. 



Munţii Făgăraş reprezintă o zonă aflată în prezent în curs de legiferare ca parc naţional, sunt cei mai înalţi şi spectaculoşi munţi din România. 

Principalele rezervaţii şi monumente ale naturii ce reprezintă atracţii turistice sunt: - Coloanele de bazalt de la Racoş, din defileul Oltului, săpat în Munţii Perşani - Piatra Craiului (rezervaţie de faună şi floră) – adăposteşte o plantă unică în lume: garofiţa Pietrii Craiului - Tâmpa – parcul de recreere al braşovenilor, reprezintă nu numai un punct de atracţie pentru turişti, ci şi un “laborator” pentru oamenii de ştiinţă

-

-

-

-

Punctul fosilier vama Strunga – situat pe versantul vestic al Bucegilor, este cunoscut de geologi de mai bine de un secol, prin fauna fosilieră cu peste 150 de specii de amoniţi Dealurile Cetăţii (Lempeş) şi Sânpetrului; pajiştile precum şi zona împădurită din jurul lor dezvoltă o serie de specii de silvostepă Mlaştinile eutrofe de la Hărman şi Prejmer rezervaţie ce adăposteşte floră şi faună rară cu numeroase relicte glaciare Pădurea Bogăţii – rezervaţie forestieră situată în Munţii Perşani, între Hoghiz şi Măieruş, pe o distanţă de 17 km. Este formată în special din făgete şi adăposteşte o faună bogată fiind teren de vânătoare cu regim de rezervaţie Complexele carstice de la Şirnea, Peştera, Măgura şi Fundata, situate parţial pe masivele calcaroase, oferă o lume misterioasă a peşterilor, cheilor şi dolinelor, elemente de certă polarizare a fluxului turistic Rezervaţia de zimbri de la Vama Buzăului Valea Zimbrilor şi rezervaţia de urşi de la Zărneşti – Libearty.

Protecţia resurselor: Pe teritoriul judeţului Braşov se găsesc 2 zone protejate - Parcul Naţional Piatra Craiului şi Rezervaţia Naţională Bucegi şi se preconizează înfiinţarea celei de-al treilea Parc Naţional în Munţii Ciucaş. Aceste trei zone protejate pot contribui şi la dezvoltarea pieţei ecoturismului, turismului naturii şi turismului de aventură uşoară. Practicarea turismului necontrolat în aceste zone protejate - construcţiile de case de vacanţă, managementul neadecvat al deşeurilor şi lipsa canalizărilor contribuie la degradarea continuă a unora dintre cele mai importante resurse de mediu şi turism ale României.

Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional, Secţiunea a VI-a, Zone turistice, 2009

Rezervaţii şi monumente ale naturii din judeţul Braşov Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25.

Denumirea Bucegi (Abruptul Bucşoiu, Mălăeşti, Gaura) Locul fosilifer de la Vama Strunga Piatra Craiului Cheile Zărneştilor Stânca bazaltică de la Rupea Coloanele de bazalt de la Racoş Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită Vulcanii Noroioşi de la Băile Homorod Micro canionul în bazalt de la Hoghiz Cheile Dopca Locul fosilifer Ormeniş Locul fosilifer Carhaga Locul fosilifer Purcăreni Peştera Bârlogul Ursului Peştera Valea Cetăţii Peştera Liliecilor Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului Dealul Cetăţii – Lempeş Mlaştina Hărman Postăvarul (Muntele) Cotul Turzunului Tâmpa (Muntele) Stejerişul Mare Pădurea Bogăţii Pădurea şi mlaştinile eutrofe de la Prejmer

Localizarea Oraşul Râşnov, comunele Bran, Moieciu Comuna Moieciu Oraşul Zărneşti Comuna Moieciu Oraşul Rupea Comuna Racoş Comuna Comana, satul Comana de Jos Comuna Homorod Comuna Hoghiz Comuna Hoghiz Comuna Ormeniş Comuna Racoş Comuna Tărlungeni Comuna Apaţa Oraşul Râşnov Comuna Moieciu Comuna Şercaia, satul Vad Comuna Hărman Comuna Hărman Municipiul Braşov Comuna Hoghiz Municipiul Braşov Municipiul Braşov Comunele Măieruş şi Hoghiz Comuna Prejmer

Suprafaț a (ha) 1.634 10 1.459 109,8 9 1,1 1 0,1 2 4 4 1,6 0,2 1 1 1 394,9 274,5 2 1.025,5 0,2 188,2 16,3 8,5 252

1.3 Potenţialul antropic Resursele culturale, comunitare şi de patrimoniu oferă o combinaţie deosebită de arhitectură, clădiri de patrimoniu, monumente şi evenimente comunitare, un trecut istoric bazat pe o multitudine culturală şi o îmbinare a stilului de viaţă modern cu cel tradiţional agrar şi medieval. Fortăreţe impresionante, castele, case istorice şi biserici saxone, unice în lume, oferă un potenţial în dezvoltarea turismului cultural. Din păcate, multe clădiri istorice, biserici şi castele nu sunt incluse în circuitul turistic din cauza slabei promovări sau ignoranţei vizitatorilor, stării fizice a construcţiilor şi datorită netransformării lor în atracţii turistice moderne şi competitive. Pe de altă parte, dezvoltarea rapidă şi necontrolată a turismului poate duce la efecte negative asupra societăţii cât şi asupra culturii regionale pe termen mediu şi lung. De o importanţă deosebită este municipiul Braşov, unul din cele mai bine păstrate oraşe medievale, unde centrul istoric arhitectural este conservat într-o stare bună (Biserica Neagră, cartierul Schei, Piaţa Sfatului, zidurile de apărare ale vechii cetăţi împreună cu turnurile şi bastioanele). În judeţ se oferă posibilitatea vizitării de cetăţi medievale - Codlea, Făgăraş, Hoghiz, Prejmer, Râşnov, Rupea.

Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional, Secţiunea a VI-a, Zone turistice, 2009 Cetăţile ţărăneşti reprezintă o contribuţie pe care arhitectura medievală de zid a Transilvaniei a înscris-o în patrimoniul artistic european. Din această categorie fac parte cetăţile ţărăneşti cu biserici de incintă (Bod, Cincşor, Codlea, Cristian, Ghimbav, Hălmeag, Măieruş, Prejmer, Rotbav, Sânpetru), ridicate de saşii şi românii locuitori ai satelor respective în secolele XIII-XVI. Cetatea Feldioarei (cetatea Marienburg) – ridicată de cavalerii teutoni între 1211-1225 şi apoi transformată în 1457 în cetate ţărănească (azi ruine). Sub zidurile cetăţii a avut loc lupta dintre oştile moldovene ale lui Petru Rareş şi cele ale lui Ferdinand I de Habsburg, terminată cu victoria moldovenilor (1529). Bisericile cetăţi care se găsesc într-un număr însemnat de sate (Beia, Buneşti, Caţa, Cincu, Drăuşeni, Fişer, Homorod, Merchiaşa, Meşendorf, Prejmer, Roadeş, Şoarş, Viscri). Cele mai bine păstrate se găsesc în localităţile Hărman – cetate ţărănească ridicată în anul 1500 în jurul bisericii romanice (1280), Biserica Luterană Feldioara (sec. XII-XV), Hălchiu etc. Bisericile cetăţi/fortificate de la Prejmer şi Viscri au fost recunoscute ca parte a patrimoniului UNESCO. Alte vestigii istorice: Castrul roman Pons Vetus (Hoghiz, ruine), Castelul Haller (Hoghiz, 1553); Castelul feudal de la Racoş (1625); Castelul de la Sâmbăta de Sus, la 20 km sud-vest de Făgăraş, ridicat de domnitorul Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu, 1688-1714 (astăzi ruine); Castelul de la Sâmbăta de Jos, construit în 1770 de către baronul Brukenthal, guvernator al Transilvaniei, etc., prezintă şi ele importanţă turistică atât prin arhitectură, cât şi prin peisajul natural în care sunt încadrate. .

Unităţi administrativ-teritoriale cu concentrare mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional: - Municipii: Braşov, Codlea, Făgăraş, Săcele - Oraşe: Râşnov, Rupea, Zărneşti - Comune: Beclean, Bod, Bran, Buneşti, Caţa, Cincu, Dumbrăviţa, Feldioara, Hălchiu, Hărman, Homorod, Jibert, Lisa, Moeciu, Ormeniş, Prejmer, Sânpetru, Şercaia, Şoarş, Voila, Vulcan. Localizarea principalelor monumente şi ansamblurilor de arhitectură din judeţul Braşov a) Cetăţi Unitatea administrativNr. Denumirea teritorială Crt. 1. Cetatea Bran Comuna Bran, satul Bran 2. Cetatea Făgăraş Municipiul Făgăraş 3. Cetatea Râşnov Oraşul Râşnov 4. Cetatea Rupea Oraşul Rupea Comuna Feldioara, satul 5. Cetatea Feldioara Feldioara 6. Cetatea lui Negru Vodă Comuna Lisa, satul Breaza b) Biserici fortificate - cetăţi Nr. Crt.

Denumirea

1.

Cetatea sătească cu biserică

2.

Cetatea sătească cu biserică

3.

Cetatea sătească cu biserică

4. 5.

Cetatea sătească cu biserica evanghelică Cetatea sătească cu biserica evanghelică Cetatea sătească cu biserica evanghelică fortificată Cetatea sătească cu biserica evanghelică

6. 7.

Unitatea administrativteritorială Comuna Hărman, satul Hărman Comuna Prejmer, satul Prejmer Comuna Homorod, satul Homorod Comuna Sânpetru, satul Sânpetru Comuna Buneşti, satul Viscri Comuna Caţa, satul Drăuşeni Comuna Caţa, satul Caţa

c) Clădiri civile urbane Nr. Crt. 1. 2. 3. 4.

Denumirea Casa Sfatului Casa Hirscher Şcoala Românească din Schei Hotel "Aro"

Unitatea administrativteritorială Municipiul Braşov Municipiul Braşov Municipiul Braşov Municipiul Braşov

d) Ansambluri urbane Nr. Denumirea Crt. 1. Ansamblul urban fortificat

Unitatea administrativteritorială Municipiul Braşov

e) Biserici şi ansambluri mănăstireşti Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6.

Denumirea Biserica Neagră Biserica Sfântul Bartolomeu Biserica Sfântul Nicolae din Schei Biserica brâncovenească Sfântul Nicolae Biserica ortodoxă Sfântul Nicolae Biserica mănăstirii brâncoveneşti

7.

Biserica evanghelică

Unitatea administrativteritorială Municipiul Braşov

Municipiul Făgăraş Oraşul Râşnov Comuna Sâmbăta de Sus Comuna Şercaia, satul Hălmeag

f) Fortificaţii dacice Nr. Crt. 1.

Denumirea Fortificaţie dacică, zona sanctuarelor

Unitatea administrativteritorială Comuna Ormeniş, satul Augustin

2.Grila turistica -Arce Boutique Hotel-

Bucătăria braşoveanului Pe gustul oaspeţilor * În gastronomia tradiţională, există cîteva reţete care îşi au originea în zona Braşovului Dacă credeţi că nu v-aţi uimit oaspeţii de Revelion, puteţi să le cîştigaţi admiraţia la următoarea petrecere, poate chiar de Sfîntul Ion, cu un meniu cu totul original, alegînd să gătiţi numai feluri de mîncare specifice Ţării Bîrsei. Monitorul Expres a găsit printre miile de preparate tradiţionale cîteva reţete apreciate de toată lumea şi care au fost prima oară pregătite şi degustate la Braşov. Clătite braşovene Gustoase, nu îngraşă, bucură şi ochiul, clătitele braşovene sînt în mare vogă în meniul restaurantelor simandicoase. Ingredinte: Pentru clătite: 3 ouă, 1/2 l lapte, 2 linguri de făină, un praf sare. Pentru umplutură: 300 g ficăţei, o ceapă medie, 200 g ciuperci (o conservă), 2 ouă, o lingură făină, pătrunjel, mărar, cimbru (după gust). Pentru coajă: 2 ouă, pesmet, făină. Mod de preparare: Se fac nişte clătite mari şi rumene care, deşi fac cu ochiul, nu trebuie mîncate. Ceapa se toacă mărunt şi se rumeneşte în ulei încins. Apoi se pun ficăţeii şi ciupercile mărunţite. Cele două ouă pentru umplutură se bat bine cu făină. Totul se amestecă bine cu verdeaţă tocată şi cu sare după gust. Se umplu clătitele şi se împachetează plic. Apoi se fac pane, adică se dau prin făină, ouă şi pesmet şi se rumenesc în ulei încins. Se servesc calde, cu smîntînă şi mărar tocat. Tochitură braşoveană O găsiţi şi prin restaurante, dar mai bună e cea de acasă. Ingrediente: 500 g carne viţel mai gras, 200 g ficat, 200 g plămîn, 200 g inimă, rinichi şi alte măruntaie, 3-4 cepe mari, verdeaţă, 1 ceaşcă bulion de roşii, supă de oase, 2 linguri untură, un pahar mic de vin. Mod de preparare: Carnea se prăjeşte în 2 linguri untură, apoi se stinge cu supă şi puţin vin. Se lasă să fiarbă înăbuşit. Între timp, măruntaiele se frig pe jăratec, se taie bucăţele şi se amestecă în cratiţă cu restul de carne. Se pun apoi bulionul, sarea, verdeaţa. Se lasă să mai clocotească preţ de cîteva minute împreună, pînă ce grăsimea iese deasupra. Se poate pune şi ceva usturoi tăiat mărunt. Se serveşte fierbinte, cu mămăliguţă. Papanaşi ca în Poiană Se zice că papanaşi ca în Poiana Braşov nu se mănîncă nicăieri. Iată care e secretul celebrului desert:

Ingrediente: 300 g brînză vacă, 2 ouă, 2 plicuri zahăr vanilat, un vîrf de cuţit de bicarbonat, 4 linguri cu vîrf de făină, sare. Mod de preparare: Se amestecă cu entuziasm, într-un castron, brînza, ouăle, zahărul, bicarbonatul stins cu lămîie, praful de sare, cele 4 linguri de făină. Se poate amesteca şi cu o lingură de lemn, nu trebuie mixer. Se pune făină pe mîini, şi, din compoziţie, se iau bucăţi de aluat din care se fac gogoşele. Se presează ca să arate ca nişte mici lipii. Cu degetul se face un gol în mijloc. Se dau prin făină şi se pun într-un tuci sau ceaun (nu în tigaie), în ulei încins, se prăjesc (nu mult) pe ambele părţi, să devină maronii-aurii, se scot pe un şerveţel ca să se scurgă, se pudrează cu zahăr. Cel mai bine merg cu smîntînă sau o dulceaţă mai acrişoară (măceşe, afine, vişine, prune). Salată braşovenească Pentru doamnele care nu renunţă la cura de slăbire este recomandată o salată. Ingrediente: 200 g salam, 150 g caşcaval, 300 g morcovi, 500 g mazăre (conservă), 150 g gogoşari în oţet, 500 g maioneză dietetică (sau nu), muştar. Mod de preparare: Salamul, caşcavalul şi gogoşarii în oţet se taie cuburi. Mazărea se scurge de zeamă şi se trece printr-un jet sănătos de apă rece. Morcovii se fierb şi se taie cubuleţe. Se amestecă vîrtos toate componentele, se adaugă maioneza amestecată cu muştarul, se aranjează salata pe un platou sau castron şi se decorează cu fire de pătrunjel sau mărar. Bulz de la Moeciu La puţine petreceri onomastice gazdele te tentează cu mămăliguţă. Dar bulzul de Moeciu e ceva cu totul special. Este un bulz ciobănesc, perpelit pe jăratic, încropit din mămăligă fierbinte şi brînză în coajă de brad. Se pot folosi diferite sortimente de brînză: caş, urdă, telemea, brînză frămîntată. Mod de preparare: Se face mămăliga, se ia brînza de burduf de la mama ei, din vîrf de munte. Se întinde o bucată de mămăligă pe ceva curat şi se presară brînză cît încape. Se împachetează frumos, apoi se pune la prăjit pe plita încinsă, sau, ca în varianta originală, în vatra focului, pînă se prăjeşte bine de tot. Se îndepărtează crusta arsă, dacă e scrum, şi se serveşte fierbinte, eventual cu o cană de lapte de oaie proaspăt muls şi strecurat. Scrumbie a la Brădet Deşi nu vă aşteptaţi să existe reţete de peşte specifice zonei de munte, se pare că braşovenii au inventat cel puţin una. Ingrediente: 300 g scrumbie (două exemplare mai voinice), 2 roşii, un morcov, o legătură de ceapă verde, suc de roşii, ardei gras, mărar, ulei, vin demidulce, sare, piper măcinat. Mod de preparare: Spălaţi peştele cu simţ de răspundere şi curăţaţi-l în modul cel mai nemilos. Tocaţi legumele, apoi aşezaţi respectuos scrumbiile în tava unsă cu ulei, împreună cu legumele tăiate cubuleţe. Daţi la cuptor o

jumătate de oră. Se serveşte cu mămăliguţă. Trigoane de la Rîşnov Este o prăjitură care se poate umple cu mere, brînză de vaci cu stafide, cremă de vanilie (specialitatea unui cofetar din Rîşnov). Toată filosofia este triunghiul. Pentru a obţine forma de trigon se procedează astfel: o foaie unsă bine cu unt topit se îndoaie pe lungime, în 3 părţi egale. La un capăt, pe partea din mijloc, se pune o lingură de umplutură apoi se adună părţile laterale peste ea. Rezultă un dreptunghi lung, bombat la un capăt pe o parte. Se-ndoaie în formă de triunghi pe lungimea porţiunii umplute, apoi îndoim mai departe triunghiul, cu umplutură în straturi succesive de aluat. Marginea finală se îndoaie spre interior. Trigonul va sta pe muchie în tava unsă cu unt. Se unge pe deasupra cu unt. Se coace şi apoi se însiropează. Covrigei din Piaţa Sfatului Reţeta covrigilor adevăraţi se pare ca e ţinută în mare secret. Turiştii care trec prin Braşov spun că nicăieri nu se găsesc covrigi ca-n centrul oraşului. Nici măcar în Bavaria, zona de origine a covrigilor Brezeln. Reţeta din Braşov are ingrediente secrete. Făina cu drojdia, zahărul, un pic de lapte călduţ se amestecă bine, apoi se acoperă şi se lasă 20 minute să crească. Se adaugă apoi restul de lapte, sare şi se frămîntă bine, obţinîndu-se un aluat fest fără bule. Din aluat se fac cîrnăciori de grosimea unui creion şi cam de 30 cm lungime. Se rulează şi se formează covrigi. Se lasă apoi într-o tavă de cuptor 15 minute să crească, acoperiţi, şi la loc cald. 2 litri de apă se dau în clocot. Cu o lingură de spumă se bagă covrigii în apa care fierbe. Imediat ce apar din nou la suprafaţă se scot şi se aşează într-o tavă tapetată cu făină. Se presară cu sare gronjoasă, mac, susan. Se bagă la cuptor, preîncălzit la 220oC timp de 15-20 minute. Şi gata covrigii de Braşov. „Taci şi înghite“ ca la Făgăraş Radu Anton Roman, făgărăşean de origine, recomanda acest fel de mîncare, însoţit, desigur, de anecdote şi poveşti legate de preparatul a cărui denumire îmboldeşte imperativ să fie mîncat. Ingrediente: mălai cît cuprinde, 400 g brînză de burduf, 200 g smîntînă, 400 g slănină afumată sau kaizer, 100 g unt, un litru şi jumătate lapte, 4-5 ouă, sare. Mod de preparare: Se face o mămăligă din lapte cu sare în loc de apă, potrivindu -se astfel încît să nu fie prea tare, dar nici terci. Se unge o cratiţă cu unt (şi pe margini) şi se aşează: un strat de mămăligă (cam de 1 cm), un strat brînză de burduf, o lingură de smîntînă, bucăţi de slăninuţă (kaizer) tocate mărunt, bucăţele de unt, tot cam 1 cm. Se completează alternînd cu mămăligă pînă la umplerea cratiţei cu un strat mai gros de mămăligă. Se iau ouăle şi se presează pe stratul de mămăligă formîndu-se niste adîncituri în care se îndeasă nişte bucăţele de unt. În aceste găoace se sparg ouăle, se

presară sare şi se dă la cuptorul bine încins pînă se va coagula albuşul. Meniuri de altădată În „Braşovul de altădată“, Sextil Puşcariu pomeneşte de „Stomacul şi gîtlejul Braşovului“. „Pentru vremea despre care vorbim în această carte, mîncarea forma una din cele mai importante preocupări“, nota marele cărturar braşovean. Iată ce feluri de mîncare erau specifice Ţării Bîrsei la începutul secolului trecut: - „Cu jumări se făceau nişte plăcintuţe gustoase, bine pipărate, ca să nu ţi se aplece. Acestea (Grammelpogatschen), ca şi gogoşile, pe la Braşov se numeau crapfane“. - „Laptele gros de la Bran se potrivea atît de bine la cîrnaţi“. - „Din căpăţînile de varză se făceau sarmalele, multe şi mici, ca la Săcele, patria acestei mîncări delicioase. Varza se mînca şi pregătită altfel, de exemplu cu borş, sau varză creaţă, care se numea la Braşov chil“. - „Din prăjiturile indigene amintesc numai două: calaia cea galbenă făcută cu smîntînă, brînză, mărar şi ou, în tave mari, şi bomul cilindric şi înalt ca un turn, gol pe dinăuntru, din aluat de cozonac înfăşurat în jurul unui sul gros de lemn şi uns pe deasupra cu un sirop de zahăr. Bomul l-am învăţat de la saşi, de la care am luat şi numele“. - „Nouă, copiilor, ne plăcea cu deosebire ştrudelul cu mere sau cu brînză de vacă, plăcintă cu mere şi cea cu cremă galbenă de ou şi cu aluatul în foi, pe care nemţii din Braşov o numeau Krempitta. Dar preferinţa noastră era pentru găluştele cu prune, tăvălite în mult pesmet şi zahăr, din care mîncam pe întrecute cîte douăzeci şi mai multe, căci aluatul în jurul prunei era subţire“. - „Anumite bucate erau mai bune la birt decît acasă. La Gambrinus erau vestite cotletele de porc sau de vacă, servite pe farfurii de lemn. Specialitatea Braşovului erau flechii. Cei mai buni erau la Gaura Dulce. Cu cît flechii erau mai graşi şi mai mustoşi, cu atît erau mai buni. Pe cînd se frigeau pe cărbuni, pica de pe ei grăsimea pe jar, răspîndind o aromă care-ţi excita apetitul. Carnea friptă era adusă pe un fund mare de lemn pe care chelneriţa o tăia cu un cuţit lung, cu o dibăcie extraordinară şi cu iuţeală mare ca să nu se răcească, în formă de tăiţei“.