Arhiva Septembrie 2008 Penifest

CĂUTARE BLOG

MARCAŢI BLOGUL Următorul blog•

Creaţi blog | Autentificare

PENITENCIAR Un site dedicat sistemului penitenciar si prezentarii ultimelor evenimente din Administratia Nationala a Penitenciarelor (ANP)

30 SEPTEMBRIE 2 008

Subscribe in a reader

Cotidianul: Predoiu infrint de primele discretionare ale lui Chiuariu Traducere Selectaţi limba

Predoiu, €nfr•nt de primele discreţionare ale lui Chiuariu

Gadget-uri alimentate de Google

29 Sep 2008 George Lacatus Cotidianul

Cum apreciaţi rezultatele obţinute de Cătălin Predoiu ‚n funcţia de ministru al justiţiei? Foarte bune

12 (10%)

Bune

7 (5%) 11 (9%)

Satisfăcătoare Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, nu a luat nici o m ăsură cu privire la primele-record acordate discreţionar de fostul ministru Tudor Chiuariu apropiaţilor aduşi de el ‚n minister. Predoiu zice că totul a fost legal. Tudor Chiuariu a lăsat la minister o m o ştenire care l-a ƒnsp ăim„ntat pe succesorul său. Ancheta promis ă de ministrul C ătălin Predoiu referitoare la modul ‚n care predecesorul

Slabe Foarte slabe

27 (22%) 62 (52%)

Modificare vot Voturi pƒnă acum: 119 Zile rămase pentru vot: 12

său, Tudor Chiuariu, şi-a răsplătit prietenii adu şi ‚n minister cu stimulente uriaşe nu s-a lăsat cu nici o sancţiune. Predoiu a ajuns la concluzia că modul discre ţionar ‚n care Chiuariu şi-a premiat lunar

Video

acoliţii este perfect legal. „Acele stimulente financiare au fost acordate prin ordin de ministru,

Realitatea TV: Rudele a doi

dintr-un fond aflat la dispoziţia ministrului Justiţiei. Eu am decis stoparea acestor stimulente

deţinuţi din Penitenciarul de

pentru a clarifica criteriile pe baza cărora se vor acorda pe viitor astfel de prime“, a declarat

Maxim ă Siguranţă Brăila

ieri pentru Cotidianul ministrul C ătălin Predoiu. Prin această declara ţie, Predoiu recunoaşte

acuză cadrele ‚nchisorii de

indirect că Tudor Chiuariu a acordat primele discreţionar.

maltratare ProTV: Scandal la

…n urm ă cu două luni, Cotidianul scria c ă, ‚n cele nouă luni c†t a fost ministrul Justiţiei, Tudor Chiuariu a semnat 1.065 de stimulente ‚n valoare totală de 2.174.043 lei, adică peste 604.000 de euro , o sum ă de aproape trei ori mai mare dec†t cea acordată de Monica Macovei ‚ntr-un an şi trei luni.

Penitenciarul Brăila ProTV: Detinutul evadat joi de la Penitenciarului Bacau a fost prins Antena1: Amor printre gratii ProTV: Sinucidere la Penitenciarul din Aiud

Pe blogul penifest.com au fost postate recent ordinele cu stimulentele semnate de Chiuariu, care demonstrează că grosul fondului de premiere a fost direcţionat către prietenii fostului ministru al Justiţiei. Principalii beneficiari sunt consilierii personali şi directorii de departamente apropiaţi lui Chiuariu. Cei mai mulţi bani i-a ‚ncasat Iulia Sc†ntei, consilierul ministrului şi secretarul general adjunct al ministerului. Ea primea aproape lunar un stimulent de 4.500 de lei, cea mai mare prim ă ‚ncasată fiind de 7.680 de lei. …ntre aprilie 2007 şi mai 2008, Iulia Sc„ntei a ƒncasat din leafă şi stimulente aproape

Informaţii & forum Posturi vacante Revista presei Forum ANP

187.000 de lei, adică 52.000 de euro net, conform declaraţiei de avere. Sc†ntei e din Iaşi şi a

Forum FSANP

fost colegă de catedră la Facultatea de Drept cu Tudor Chiuariu. Alţi prieteni de-ai lui Chiuariu

Forum SNLP

aduşi ‚n minister pe post de consilieri personali sunt Bogdan G ăurean, Horia Georgescu, Marius Iosif, Constantin Zaharia, Mihnea Iuoraş, Andreea Istrati, Dan Diaconescu, Simona Spinaru, Ionuţ Ciobanu, Luana Moilat, Viorica Roşca, Alexandru Moraru. Aceştia erau premiaţi lunar cu sume cuprinse ‚ntre 2.500 şi 4.500 de lei.

Recomandări

Horia Georgescu, Marius Iosif şi Laura Sc„ntei au fost răsplătiţi cu c†te 4.500 de lei timp

Gherila Virtuala

de c†teva luni, pentru că au fost numiţi de c ătre Chiuariu membri ‚n Comisia de inventariere

Antioligarhi.ro

a arhivelor şi documentelor ‚n lucru aparţin†nd Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie

Asocia ţia Naţională a

Informaticienilor din Justiţie (fostă SIPA). Anul trecut, de Ziua Justiţiei, Chiuariu a golit fondul de premiere al instituţiei. Şefa lui de cabinet, Catrinel Florescu, a primit un stimulent de 6.400 de lei.

Asocia ţia SoJust Avocat ‚n Romƒnia

Un simplu şofer din minister, Florian Şoucaliuc, a primit o prim ă de 1.920 de lei, ‚n

Avocatnet

contextul ‚n care pe mandatul Monicăi Macovei cea mai mare prim ă a fost de 2.000 de lei şi a fost ‚ncasată de către cei care au lucrat la modificarea codurilor penal şi civil. ˆn ianuarie

Bloguri juridice

2008, c†nd a fost numit ministru al Justiţiei, C ătălin Predoiu a decis suspendarea acordării

codexpolitic.us

stimulentelor, unul dintre motive fiind c ă fondul destinat acestor premieri se epuizase.

Cristi Dănileţ

…n afară de Iulia Sc„ntei, care şi-a dat demisia din minister şi şi-a deschis cabinet notarial, şi de Horia Georgescu, care a plecat la Agenţia Naţională de Integritate ca secretar general, toţi ceilalţi apropia ţi ai lui Chiuariu au fost păstraţi pe posturi de către actualul ministru Cătălin Predoiu.

Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor Freedom House Grefier ‚n Romƒnica

sursa: Cotidianul - Predoiu, ‚nfrƒnt de primele discreţionare ale lui Chiuariu

Jude ‚n Romƒnica Proiect procuror Panait

by Huginn

10 Comentarii

Projust Romƒnia Curată

Instanţa a decis. Cine plateste?

Sindicatul Na ţional al Lucrătorilor de Penitenciare UltraJuridic

Alin Irimia a obţinut €n instanţă anularea ordinului prin care a fost revocat din funcţia de director adjunct al Penitenciarului Colibaşi (sentinţa civilă nr. 2286/16.09.2008). Directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) a dispus acum cƒteva zile ‚nceperea formalităţilor de repunere ‚n funcţia deţinută anterior. La fel s-a ‚ntƒmplat şi ‚n

Newsletter

cazul lui Carmen Galu, directorul economic - administrativ al institu ţiei, care şi-a reluat deja atribuţiile. .

Introduceţi adresa de email:

Instanţa de judecată a stabilit a şadar că, şi €n acest caz, a fost o vorba de un abuz. Şi alte procese sunt pe rol şi, cel mai probabil, şi alţi 'maziliţi' vor fi repuşi ‚n funcţie. Cei care au avut, acum un an şi mai bine, curaj, şi i-au ‚nfruntat pe Marius Iosif şi ga şca au acum

‚nscriere

satisfacţia unei reuşite. Greu, dar au ‚nvins un sistem. Au ‚nvins prostia trufaşă a unui lanţ

Delivered by FeedBurner

‚ntreg de incompetenţi meschini. .

Arhivă blog ▼ 2008 (406) ▼ noiembrie (20) Po şta redacţiei - cu războaie, judecăţi, Despre acest lanţ al meschinăriilor cred c ă merită să discutăm . Irimia Alin a fost 'executat' la puţin timp după ce Mihaela Focică (foto), procuror la Parchetul de pe lƒngă Tribunalul Argeş, a fost numită ilegal şi netransparent, de către ministrul justiţiei din acea vreme, nimeni altul decƒt Tudor Chiuariu, director al Penitenciarului Colibaşi. .

studenţi ... Calificativul lui Predoiu Realitatea TV: Scandalul de la Brăila

Irimia Alin ar fi putut fi evaluat corect, ‚nsă nu asta s-a ‚ntƒmplat. Aşa spune, şi ‚n acest

Drumul Damascului

caz, instanţa de judecată. Mihaela Focică a dorit mazilirea, Marius Iosif a fost de acord. A

Despre cum a găsit ANP-ul

urmat inspecţia ANP, condusă de nimeni altul decƒt de bătrƒnul domn Pƒrjol Ion - acum pensionar, care a constatat la ordin. Mazilire a vrut Iosif, mazilire au constatat inspectorii ANP. . Pe baza acestui raport de inspecţie Marius Iosif a dispus revocarea din funcţie fără să clipească. Cum se ‚ntƒmplă de obicei, Irimia nu a putut să se apere, pentru că nu i s-a permis. A şa se face că s-a ajuns la un litigiu, iar după mai bine de un an lucrurile s-au lămurit. . Mihaela Focica ataca preventiv la €nceputul acestui an, €n timp ce litigiul era pe rol, folosind cotidianul local Arge şeanul, care ‚n nr. 184, identifica ‚n această piloasă, salvatorul Penitenciarului Coliba şi. Unica şi neprihănita luptătoare pentru penitenţă era, chipurile, sabotată ‚n permanenţă de "grupul de represiune". O adevărată conspira ţie a victimelor procuroresei Focică ameninţa stabilitatea penitenciarului, după mintea jurnalistei - agent publicitar, care a uitat să asculte şi 'inamicii' ‚nainte de publicare. . A fost un abuz d e putere cras şi nesim ţit. Marius Iosif a dictat pentru că aşa cereau interesele camarilei. Nu a fost o decizie obiectivă, a fost o minciună girată de la cel mai ‚nalt nivel. Inspectorii ANP au fost folosiţi, şi nu este prima dată cƒnd s-a ‚ntƒmƒplat, drept instrument politic. Au primit verdictul ‚nainte să plece ‚n control, şi au constatat ‚n consecinţă . . Probabil că părerile €n ceea ce-l priveşte pe Alin Irimia vor fi €mp ărţite. Unii vor spune că e bun alţii, poate, dimpotrivă. Nu asta e problema. Aspectele de natură personală nu au, şi

Penitenciarul Brăila şi ... Comunicatul cu care ANP intră ‚n campania electora... Noi ‚ntreb ăm, ursul merge Fratele Cel Mare e cu ochii pe tine Cotidianul: Chiuariu a trimis la puşcărie prime co... Rezultate finale ale concursului pentru posturile ... Planul de eficientizare 90% ineficient Linişte, vin alegerile! A căzut m ăreţia peste unii... Felicitări cu dar-uri

Cotidianul - Concurs cu nu trebuie să aibă, legătură cu decizii de felul celor amintite mai sus. Poate că Mihaela Focic ă

dedicaţie la

a avut motive să scape de el. De ce nu a respectat legea? Asta e ‚ntrebarea. . Şi mai am o €ntrebare. Vor plăti vreodată personaje precum Marius Iosif pentru răul făcut?

Integritate: ... Rezultatele soluţionării contestaţiilor la proba

Aş paria că nu. Vin ‚n sistem pentru salarii de peste 20.000 de RON şi stimulente lunare de

s...

4.000 de RON plătite pe ascuns. La plecare magistra ţii politici din specia Iosif - Şpaiuc Focică obţin alte posturi, mai mult sau mai puţin bune. Acum ‚i protejeaz ă ministrul Predoiu,

Predoiu, complicitatile si non-actiunea

pentru că e sarcin ă de partid. †n alte cazuri, se găsesc alte soluţii.

Penitenciarul Gherla ‚n campanie electorală by Huginn

22 Comentarii

Cine dă mai mult? Ministrul justiţiei aparente

29 SEPTEMBRIE 2 008

Ministrul Predoiu in conferinta de presa

► octombrie (75) ► septembrie (68) ► august (46)

Azi ora 13, la minister, domnul Predoiu a susținut o

► iulie (42) ► iunie (38) ► mai (42) ► aprilie (38) ► martie (33) ► februarie (4)

Autori conferință de presă. Ne-a interesat ‚n mod direct deoarece aveam informații că jurnaliștii vor

Palmasul

pune ‚ntrebări referitoare la subiectul premiilor grase ‚ncasate de prietenii domnului Chiuariu. Ceea ce a și făcut un jurnalist de la Cotidianul.

prisonworker Stig

Concluzia: nu s-a făcut nimic ilegal. Ne spălăm pe mƒini și trecem mai departe. Cică

Vladimir

‚ntrebările trebuie adresate domnului Chiuariu și, eventual, doamnei Macovei (sic!). †n rest, nu știm, n-am văzut nimic, habar nu avem că lucrăm la minister.

Sword

.

Colectionarul de amintiri

†n rest, cam despre asta s-a discutat:

Huginn

Ministrul Justiţiei, C ătălin Predoiu, a anunţat, luni, ‚ntr-o conferinţă de presă, că a fost invitat

admin

de premierul C ălin Popescu T ăriceanu să participe, marţi, la discuţiile primului ministru cu

Patrick

preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, despre problemele din justiţie.

famiglia Musat

Ministrul Predoiu a mai arătat că, p†nă ‚n acest moment, ‚n bugetul Ministerului Justiţiei (MJ) au intrat 711 milioane de lei pentru plata drepturilor salariale ale magistraţilor, drepturi recunoscute prin hotăr†ri judecătoreşti. Suma totală la care ar urma să se ridice acest tip de cheltuieli nu este, ‚nsă, cunoscută. „Acest lucru nu-l poate spune nimeni. Orice cifră este

Contact

hazardată, deoarece ‚ncă există procese pe rol”, a arătat Predoiu. Reformarea Direcţiei "Cetăţenie" din cadrul MJ a fost un alt subiect al conferinţei, ministrul

[email protected]

susţin†nd că a făcut demersuri pentru suplimentarea personalului, pentru simplificarea procedurilor de lucru ‚n cadrul Direcţiei, toate acestea ‚n vederea eficientizării sistemului de lucru. „Acest demers nu ‚nseamnă o v†nătoare de vrăjitoare, nu vrem să schimbăm pe nimeni

Counter

de acolo. Dorim doar eficientizarea direcţiei”, a completat Predoiu. Ministrul Justiţiei a mai anunţat că a fost finalizat noul Cod civil, proiect care va fi trimis Parlamentului, pentru dezbatere, ‚n cel mai scurt timp. (Sursa: Newsin)

Trafic by famiglia Musat

9 Comentarii

Feţele adevărului Toate concursurile din sistemul penitenciar sunt "aranjate"!

Page Rank

Cel putin, asta este mesajul transmis de catre foarte multi dintre cititorii blogului nostru. Realitatea dovedeste ca in ultimii patru ani, toti directorii generali ANP, au fost antrenati in mega scandaluri pe aceasta tema. Iacob, Serban si Iosif au fost, rand pe rand, acuzati de amestec grosolan in maruntaiele unor concursuri. Unul si-a innobilat fara nicio rusine favoritii, altul si-a angajat cu dezinvoltura neamurile. Ce sa mai spunem despre, de acum celebrul caz , in care, dupa ce membrii comisiei au fost pusi in situatia absolut uluitoare, de a nu putea declara "castigatorul" castigator (a fost intradevar uluitor ca o parte dintre membrii comisiei sa nu fie de acord cu modificarea notelor!) dupa ce de nevoie, au scos din joben, la cel mai inalt ordin, doua posturi in loc de unul, dupa ce concursul a fost anulat tot de nevoie, dupa ce au intocmit o noua comisie (de data asta una aleasa cu ceva mai multa grija, prezidata de un tanar procuror!?) au putut-o declara, in sfarsit admisa, pe sarmana noastra candidata. Daca tinem cont de enorma usurinta cu care, toti acesti directori generali, au primit de-a lungul timpului inaltele lor functii, daca tinem cont de faptul ca sunt cu totii magistrati, daca tinem cont de detasarea cu care acesti ultra-tineri -scoliti- impartitori -ai -dreptatii, au acceptat sau ordonat incalcarea grosolana a legii, daca tinem cont de faptul ca au fost, nu pedepsiti ci cat se poate de rasplatiti (cu, vorba unui comentator, salarii lunare cat castigam noi intr-un an de munca!), nu este de mirare ca neincrederea angajatilor din sistemul penitenciar, se ridica la cote atat de inalte! Adaugand la tabloul acesta propriile noastre experiente, caile de acces in sistemul penitenciar de pana la demilitarizare, felul in care au reusit unii sa castige concursurile organizate dupa demilitarizarea sistemului (sunt cazuri in care nici nu mai este nevoie de dovezi, se vede cu ochiul liber cat de nepregatiti sau limitati sunt in realitate anumiti castigatori!) consider ca reactia unora dintre cititorii nostri este dupa cum spuneam, absolut justificata. Ca urmare, indignarea celor ce pretind ca lipsa de incredere din sistemul penitenciar , este o dovada de rea credinta, este mai degraba o reactie subiectiva, o neputinta de a intelege si accepta situatia.

In realitate, nu toate concursurile organizate dupa demilitarizare au fost "aranjate"! Am aceasta certitudine, pe de o parte prin prisma propriei mele exeperiente, pe de alta parte, stau marturie cazurile rasunatoare, de pilosi trantiti la examene. Pilosi, care dupa ce si-au revenit din busitura, s -au reorientat cu repeziciune si facand ceea ce stiau ei cel mai bine, au ajuns peste noapte, fara niciun fel de examen, in loc de sefuleti pe ici pe colo, ditamai directorii de ANP. Sa recapitulam asadar, cu voia dumneavoastra. Suspiciunea unora, multora (celor mai multi), este intemeiata! Pe de alta parte, spre deosebire de perioada cand se intra in sistem numai cu pile sau bani, astazi se organizeaza concursuri, inclusiv pentru ocuparea postului de director general. Ceea ce, trebuie sa recunoastem, este un pas inainte! Un pas tot pe loc, este felul in care au fost organizate aceste apropiate concursuri. Magistratii, din pacate, spre deosebire de alte categorii, au acces la concurs (la care nu s -au inghesuit sa se inscrie, de vreme ce sunt mai degraba obisnuiti sa primeasca cadou, asemenea functii). . Intr-un climat de ultra-suspiciune (intemeiata, dupa cum am stabilit!) ar fi trebuit ca oamenii sa fie indemnati si incurajati sa se inscrie la concursuri. Dupa parerea mea, lucrul asta nu s-a intamplat din doua motive, din lenea, inertia sau lipsa de experienta a organizatorilor, cu acordul tacit (explicit?!) al celor direct interesati de posturile pe care au preferat evident, sa candideze de unii singuri. As lua in calcul, daca as avea aceasta posibilitate, un alt sistem de selectie al celor ce doresc sa lucreze in sistemul penitenciar, al celor ce doresc sa avanseze in functii. Dar asta este o alta poveste!

Sa fim insa drepti pana la capat si sa recunoastem ca, in aceasta ecuatie, cel mai important

element

il

constituim

noi,

anonimii,

noi...

marea

masa

a

lucratorilor

de

penitenciare. Care din slabiciune, din lasitate, din neincredere in propriile forte, in orice caz cu concursul nostru si din motive discutabile, am acceptat, acceptam si ma tem ca vom mai accepta inca mult timp de acum inainte, decizii imorale, decizii ilegale sau pur si simplu decizii pripite. Imi staruie in minte replica sincer uimita, a unui coleg , la aflarea vestii ca directorul general de la acea data, era acuzat public pentru masluirea concursurilor, in urma carora sora, cumnatul si gazduitoarea fusesera admisi in sistemul penitenciar romanesc: " Mai, dar chiar asa sa se ia de el pentru atata lucru, cine n-ar face la fel, daca ar fi director general ?!". Si mai am ceva de adaugat. Sa ne reamintim totusi ca Iacob a fost obligat sa-si dea demisia, ca urmare a ilegalitatii comise. Sa ne reamintim rezultatul controlului ordonat in cazul Serban si tinichiaua cu care acesta a fost nevoit sa se intoarca, pentru scurta vreme, la fostul loc de munca. Sa ne reamintim ca Iosif este un ilustru necunoscut prin subsolurile ministerului. Sa le reamintim membrilor viitoarelor comisii de examinare, ca de altfel si observatorilor prezenti cu aceste ocazii, ca au datoria de a fi impartiali, ca nu au obligatia de a declara admisi concurentii nepregatiti, chiar daca concureaza de unii singuri! Si nu in ultimul rand, sa ne reamintim ca in realitate, nimeni n-a fost impiedicat sa se inscrie la examene!

by admin

18 Comentarii

28 SEPTEMBRIE 2 008

Ministerul Justitiei: complicitate cumparata cu stimulente Documente interne apartinand Ministerului Justitiei dovedesc ca Tudor Chiuariu a acordat stimulente lunare consistente propriilor consilieri. Marius Iosif, fostul sef al ANP este unul dintre principalii beneficiari. Ministrul Predoiu nu sufla o vorba despre afacere.

Mega - stimulente pentru consilieri personali Astazi am primit, prin amabilitatea unor colegi, doua documente foarte interesante (pentru vizualizare Stimulente MJ 1, Stimulente MJ 2). Ordine ale fostului ministru al justitiei, Tudor Chiuariu, prin care acesta isi stimula lunar consilierii personali si directorii apropiati. Am selectat, pentru exemplificare, cateva ordine privitoare la cei care au fost numiti comisia de inventariere a arhivei SIPA.

Chiuariu a acordat stimulente de 4.500 de RON lunar pentru cei 5 membri scotocitori de arhiva si pentru cei 2 secretari de comisie. Care sa fie motivul? Să fie importanţa misiunii? Poate. Scormonirea prin arhivele SIPA era importanta pentru Chiuariu si comp., dar cei 10.000 de Euro cheltuititi lunar pentru stimularea celor implicati au o motivatie clara. Tacerea costa.

Informat fiind, acum cateva luni, de aceste ilegalitati, Ministerul Justitiei s-a disculpat facand referire la ordinele prin care au fost premiati toti angajatii ministerului. A ascuns faptul ca Iulia Scintei si altii ca dansa primeau si alte stimulente. Printre acestia Marius Iosif e de remarcat cu cei 4.500 RON lunar, care se adaugau la salariul de 21.800 RON. Premiile Chiuariu - Ancheta Predoiu, 1-0 Subiectul nu e deloc nou. Acum ceva timp scriam despre cele aproape 3 milioane RON, valoarea stimulentelor acordate de catre ministrul Chiuariu ‚n perioada mandatului sau (mai putin de un an) la Ministerul Justitiei.

Mai precis, angajati din aparatul MJ au primit 1546 de stimulente in valoare totala de 2.792.756 RON. (...) Pentru comparatie, vedem ca in timpul ministeriatului Macovei suma totala a fost de circa 3 ori mai mica (1.141.320 RON pentru 1 an si 3 luni), aproape egala cu suma pe care Chiuariu a acordat-o ca stimulente numai ‚n luna decembrie 2007 (1.049.739 RON). (sursa: Ministerul Justitiei la Gala premiilor Chiuariu)

La acea data articolul a fost preluat de Hotnews, Cotidianul si RealitateaTV , ministrul a promis o ancheta, dar dupa cum ne-a obisnuit, nu a facut absolut nimic. Mai mult, suprastimulatii sunt in continuare in ograda ministeriala, in calitate de consilieri personali ai ministrului. Consilierii lui Chiuariu au beneficiat de stimulente acordate discretioanar si netransparent de ministrul justitiei. Nu au recunoscut, sau au tacut malc. Iulia Scintei, beneficiara a aproape 100.000 de euro, a negat, s-a zbatut, a facut pe victima, dar in cele din urma, a recunoscut sfios... dupa ce a fost prinsa cu minciuna. Link-uri utile:  pdfcoke.com: Stimulente MJ 1 si Stimulente MJ 2  Ministerul Justitiei la Gala premiilor Chiuariu  Domnul Iosif produce enervare la Ministerul Justitiei  Iulia Scintei, fost consilier al lui Chiuariu, prinsa cu minciuna  'Politica' resurselor umane in Ministerul Justitiei  RealitateaTV - Tudor Chiuariu a acordat prime la Ministerul de Justitie de aproape 3

milioane de lei  Cotidianul - Gasca lui Chiuariu a secat de bani Ministerul Justitiei  HotNews - Prime si stimulente de peste 800.000 euro la Ministerul Justitiei din

mandatul Chiuariu

by Huginn

21 Comentarii

27 SEPTEMBRIE 2 008

Directoriada ANP: 50 de candidaţi pentru 28 de posturi Doar 50 d e candidaţi s-au ƒnscris pentru cele 28 de posturi de conducere scoase la concurs de Administraţia Na ţională a Penitenciarelor (ANP). Posturile vacante de director ƒn aparatul central ANP şi director d e penitenciar nu au reuşit să trezească interesul. Concursul €mputerniciţilor .

Acum c•teva zile spuneam că, dacă 70% dintre posturi vor fi ocupate de actualii ‚mputerniciţi, acest concurs este doar o mascaradă inutilă. Am din ce ‚n ce mai multe motive să cred că sunt toate şansele ca realitatea sistemului penitenciar să bată matematica. . Cei mai mulţi dintre €mputerniciţi vor fi confirmaţi pe post €n lipsa concurenţei. Nu

neg, confirmarea este, ‚n destule cazuri, pe deplin meritată. †nsă, ‚n lipsa unei competiţii reale, va trebui să avem ‚ncredere ‚n abilităţile celor care i-au preselectat şi ‚mputernicit pe actuala majoritate a candidaţilor. . Nu am €ncredere €n arbitrar aşa cum nu am ‚ncredere ‚ntr-un concurs care confirm ă alegeri deja făcute. 'Alegătorul' poate să fie competent şi bine intenţionat, dar de foarte multe ori prost informat şi sfătuit. . Vina pentru lipsa de candidaţi aparţine ANP care, ‚n ‚ncercarea de a proteja cƒţiva dintre ‚mputerniciţii care trebuie să fie directori pentru că au sprijin politic, şi-a făcut foarte prost datoria de a recruta cƒt mai mulţi candidaţi valoroşi. De fapt nu a făcut nimic. . Pile politice ca €n 'vremurile bune' . 'Politica de cadre' promovat ă de Ministerul Justiţiei este p ăcatul originar. Candidaţii cu simpatii politice au altă greutate, iar directoriada ANP este, pentru foarte mulţi, doar un joc politic. . Bogdan G ăurean, mariusiosiful de la Registrul Comerţului, este unul dintre cei care fac neoficial jocul ‚n ANP. L-a adus la ANP pe Bogdan Costaş ‚n funcţia de director economic unde a eşuat lamentabil, l-a pus director la Gherla pe Vasile Pop, căruia i-a asigurat şi o prelungire din partea casei, a se citi ilegal, a ‚mputernicirii. Şi mai sunt cƒţiva. .

Num ărul mic de candidaţi la aceste concursuri demonstrează că foarte puţini au avut €ncredere să candideze deşi, poate, cel puţin 500 de ofiţeri ‚ndeplineau condiţiile de participare la concurs. Nu au avut ‚ncredere pentru că semnalul a fost destul de clar. . ANP - la concursuri noi, tot noi . Pentru cele două posturi de director general adjunct s-au ‚nscris 4 candidaţi. B ătălia va fi ‚ntre competenţă şi politică. Cel puţin 2 dintre cei patru candidaţi au sus ţinere politică puternică: Ionel Cel Mare şi Zinica Trandafirescu. Cristian Pleşa, actualul şef de la Cooperare Internaţională şi Programe, aproape reorganizat de vreo dou ă ori, este de departe cel mai bun şi are rezultate care o demonstreaz ă. Cƒte şanse are fără pile vom vedea. . Tiberiu Ungureanu, şeful spionilor, a fost prost dirijat şi s -a aruncat 'pe fentă'. Nu are nici experienţă, nici cunoştinţe de specialitate. †n mod normal n -ar trebui să facă mare brƒnză cu tot cu marile lui secrete şi scotociri de arhive SIPA. Pronosticul meu este că, dacă nu se ‚ntƒmplă

mari

m ăsluiri, Zinica

Trandafirescu

se

‚ntoarce

‚n

magistratură, iar Tiberiu

Ungureanu rămƒne şeful spionilor... o vreme. . Pentru şefia spionilor s -a €nscris un personaj mai mult dec•t dubios. George Oltean a picat testarea psihologică de vreo două ori ‚ncercƒnd să fie ceva şef pe la spioni. Cei care-l cunosc pot să garanteze că are probleme la mansardă. Ar fi culmea să treacă acum de testul psihologic, dar la ANP se poate ‚ntƒmpla orice. Şi el tot pe filiera Găurean - Gherla dă asaltul. .

La Direcţia pentru Siguranţa Deţinerii şi Regim Penitenciar s-a ‚nscris doar Marian Stancovici, actualmente ‚mputerncit. A mai luat un concurs de acest gen, s-a descurcat la Ploieşti, s-a descurcat la Jilava, ‚n lipsa unor concurenţi mai buni va fi noul director. . La Direcţia Management Resurse Umane s-au ‚nscris Adrian Blidaru - un ofiţer de resurse umane capabil şi cu experienţă dar cu zero sprijin politic, Gheorghe Iftinca - şi el transportat de rapidul G ăurean - Gherla ‚nspre Bucureşti şi Cristina 'MulteNume' Hoblea proaspăt demisă, dar cu speranţele intacte.

. La Direcţia Educaţie şi asistenţă psihosocială avem un singur candidat. C ătălin Bejan este actualul şef al direcţiei, proaspăt ‚mputernicit. Cristian Burea, şeful ‚mputernicit al Direcţiei Medicale, este şi singurul candidat pentru postul pe care-l ocupă deja. La Direcţia Economico-Administrativă, deşi postul nu a fost retras din concurs, nu s-a ‚nscris nimeni avƒnd ‚n vedere recenta repunere ‚n funcţie a lui Carmen Galu. . La Direcţia Inspecţie candidează Florin Rădulescu, un ofiţer tƒnăr şi cu destule calităţi ‚mpotriva dlui. Ioaniţoaia, actualul ‚mputernicit. Nu cred totuşi că actualul ‚mputernicit se pregăteşte pentru ‚ntoarcerea la Bistriţa. . Penitenciare - fieful €mputerniciţilor .

†n penitenciare situaţia stă, €n mare m ăsură, la fel. Pentru jum ătate din posturile scoase la concurs au candidat doar actualii ‚mputerniciţi. Doar la Galaţi sunt, se pare, 4 candidaţi. †ncă nu avem lista oficială, drept urmare nu m ă pot exprima ‚ncă. . Notabil efortul lui Florin Stanciu , fost şef al Direcţiei Inspecţie. Stanciu candidează pentru Penitenciarul Mărgineni, ‚n speranţa că va reuşi s ă obţină mai mult decƒt la ultimul concurs, adică nota 3. Şi el ca şi Vasile Pop de la Gherla se bazeaz ă pe pilele politice, mai mult sau mai puţin discrete. Ăsta e concursul. Asta e directoriada ANP. Un eşec care ‚ncă nu s-a ‚ntƒmplat, dar care e din ce ‚n ce mai posibil. . Link-uri utile:  Directoriada ANP: azi se termina inscrierile  Concursuri, impostori, naivi  70% concursuri, 30% rela ţii... cu publicul  Directoriada ANP şi discriminările  Concursuri pe bune?  News Alert: Directoriada ANP - prima rectificare... din cƒte?  'Directoriada' ANP ‚ncepe  Nu vine nici Superman dupa cum n -au venit nici americanii  Posturile ascunse ale ANP  Sistemul penitenciar regionalizat in taina  Ziua pompierului  Singurătatea alergătorului de cursă lungă  ANP: 18 posturi de director de penitenciar scoase la concurs  'Directoriada' ANP ‚ncepe  Concursurile pentru funcţiile de conducere: primele semne ale eşecului  Ministerul Justiţiei se ‚ntoarce ‚n timp, ANP pregăte şte concursuri pentru directori

by Huginn

56 Comentarii

ANP: Complexul reorganizării veşnice Cum spuneam mai ieri, ANP simte ad•nc şi nestăvilit dorin ţa de reorganizare. Specialiştii ‚n resurse umane au şi desenat o nouă organigram ă şi au pus pe hƒrtie motiva ţia acestei reorganizări. Motivaţia e corectă şi absolut normală, dar nu are nici o legătură cu noua organigram ă.

Mai

multe

funcţii

de

conducere

şi

dezechilibrarea

organizaţie nu ‚nseamnă eficientizare. Printre motivele reorganizării sunt enumerate:  volumul şi varietatea activităţii ANP, care a crescut urmare a

responsabilităţilor

‚n

intrării ‚n vigoare a legii 275/2006 privind executarea pedepselor privative de libertate. Adevărat, dar asta s-a ‚ntƒmplat acum doi ani şi trei reorganizări;  necestitatea eficientizării activităţii instituţiei. Vag, la fel de vag precum celebrul "acţiuni

duşm ănoase";  eficientizarea managementului şi a structurii interne. Mai precis de această dată, dar

fără acoperire ‚n inten ţii puse ‚n practică;  necesitatea acordării unei atenţii sporite previzionării şi anticipării "tendinţelor de

evoluţie ale fenomenelor existente". Umplutură şi floricele fără sens. †n fine. Astea sunt motivele scrise. S-a decis, deci, desfiin ţarea unor funcţii, desfiinţarea unor compartimente funcţionale inutile şi ineficiente şi ‚nfiinţarea altora mai noi şi mai frumoase. Trei funcţii de director adjunct erau €n plan a fi desfiinţate, ‚ntre timp s-a revenit. Se pare că doar o funcţie va avea această soartă. Ilie Constantin, directorul adjunct de la Direcţia Siguranţa Deţinerii şi Regim Penitenciar (DSDRP) are şanse să scape nereorganizat. Aurelian Oprea, cel care a scăpat cu greu de reorganizarea lui Marius Iosif, va supravieţui şi de această dată ‚n funcţia de director adjunct al Direc ţiei Economico - Administrative (DEA).

Se desfiinţează 3 (trei) funcţii de şef serviciu şi se ‚nfiinţează 4 (patru) de şef birou. Se re‚nfiinţează o structură de organizare a muncii ‚n cadrul DSDRP. Se desfiinţează Serviciul Arhivă şi Registratură care reapare ‚n calitate de birou ‚n cadrul Serviciului Cabinet. Direcţia pentru Prevenirea Criminalităţii €n Mediul Penitenciar (DPCMP), ‚n buna tradiţie SIPA se lăbărţează cu un compartiment de tehnologia informaţiei, si coordonatorul aferent. Intenţia includerii ‚n DEA a Serviciului Cooperare Internaţională şi Programe a fost eliminată, dar o minte luminată a scornit-o şi a pus-o pe hƒrtie. Biroul Informaţii Clasificate devine Serviciul Informaţii Clasificate, iar trei posturi de consilier al directorului general dispar din schema aparatului central al ANP. Se desfiinţează Serviciul Juridic şi se ‚nfiinţează Direcţia Contencios şi Elaborare Acte Normative cu două servicii ‚n subordine. Toate celelalte se reorganizează, ‚n acest caz se desfiinţeză, bănuiţi de ce? Ultimele două modificări de organigram ă au fost la 20.11.2007 şi la 14.03.2008. †n imaginile alăturate puteţi vedea schema redesenată şi justificarea reorganizării.

Păi cum? Doar at•t? Asta e marea reorganizare. Creşte num ărul funcţiilor de conducere şi se schimbă cƒteva denumiri. Pentru asta trebuie iar schimbat ROF-ul? Se pare că da, pentru că reorganizarea de faţă nu este de structură, este de oameni. Se mai vacantează funcţii de conducere, asta se ‚ntƒmplă. †mpărţirea sarcinilor €ntre directorul genaral şi adjuncţi este un nonsens. Unul dintre directorii generali adjuncţi ajunge să coorodneze un director, altul coordonează medicalul şi arhiva, iar celălalt, care e un meseriaş, coordonează paza şi reeducarea. Directorul general se ocupă de restul, adică un purcoi de direcţii, servicii şi birouri. Se pare că lecţia Marius Iosif et co a fost uitată prea repede. Asta e concluzia. Link-uri utile:  ANP se reorganizează  Şezătoarea de management strategic  Sistemul penitenciar regionalizat in taina

Proiect organigrama ANP 26 Sept 2008 - Upload a Document to Scribd

by Huginn

14 Comentarii

26 SEPTEMBRIE 2 008

Cine auditează auditorii din MJ? Ministrul Justiţiei n-a reu şit să-şi facă timp s ă verifice lupii care păzesc oile jigărite ale justiţiei. Auditorii şi-au tras sporuri care nu le aparţin şi au m ăsluit zeci de documente de decont. Nimeni nu a făcut nimc. Corpul de control al ministrului, altă dată destul de activ, s-a blegit brusc ‚n faţa sforăriilor doamnelor şefe, Presură şi Dumitrache. .

Profesional sunt catastrofe. Oricine a citit un raport de audit făcut de Direc ţia de Audit a Ministerului Justiţiei poate să confirme. Auditorii lu' peşte, ‚n frunte cu madam Presură, nu au habar ce auditeaza ‚n 90% din cazuri. Auditează proiecte europene fără să poată buchisi ‚n limba ‚n care acestea sunt scrise sau penitenciare fără să aibă minimul de experienţă şi cunoştinţe ‚n domeniu. . Produc tot felul de inepţii care au un singur rost: justifică sporuri care le dublează ilegal salariile. Pentru cƒteva zile de 'misiune' primesc sporurile un an ‚ntreg. Timp ‚n care sforăresc ‚n propriul interes sau pentru alţii. Madam Presură sforărea pe vremuri pentru Nădrag Limbă-dulce, care ‚i punea la dispoziţie cursuri de master la Constanţa la propria-i soţie. Nici asta n-a verificat nimeni. Un micuţ conflict de interese, un m ăricel trafic de influenţă nu mai impresionează pe nimeni. Doar e vorba despre Ministerul Justiţiei, legea e flexibilă cƒnd e proprietate de partid. . Corpul de control al minstrului asteapta de ceva vreme unda verde pentru verificarea situaţiei de la Direcţia de Audit a MJ. Dar, cum ministrul justiţiei nu are nevoie de scandal ‚nainte de alegeri, pentru că, dac ă acuzaţiile se confirm ă fie şi numai parţial, va fi un mega

scandal. . Auditorii fură, prostesc, sfor ăresc şi m ăsluiesc. Nimeni nu va rămƒne insensibil, cƒnd aceste aceste acuzaţii se vor confirma. . Link-uri utile:  Sporuri, stimulente si deconturi ilegale la Ministerul Justitiei  Auditorii justitiei - campioni la sporuri  Ministerul Justiţiei la Gala premiilor Chiuariu  Chiuariu a acordat prime de 3 milioane de lei in 2007 - Dezvaluiri  HotNews: Tudor Chiuariu a acordat prime la Ministerul de Justiţie ...  Spor de Romania

PS Tocmai am primit proiectul de organigrama ANP si motivatia modificarilor. Poate discutam dupa masa si despre asta.

by Huginn

6 Comentarii

Puterea executiva incalca deciziile puterii judecatoresti SoJust: Puterea executiva incalca deciziile puterii judecatoresti 26 Septembrie 2008 12:03 - BM, C D Societatea pentru Justitie (SoJust) atrage atentia opiniei publice si a autoritatilor statului asupra nerespectarii hotararilor judecatoresti. Astfel, expertii SoJust au identificat mai multe situatii prin care autoritati centrale si locale nu s-au supus deciziilor defintive si/sau irevocabile ale judecatorilor. Cel mai recent caz, ce a atras si ingrijorarea institutiilor europene, este cel privind Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii. Astfel, in decurs de 3 ani, Guvernul a adoptat trei acte normative prin care a modificat structura acestei institutii pentru a ocoli decizii ale Curtii de Apel Bucuresti, respectiv ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin care s -a dispus reintegrarea in functie a presedintilor acestei autoritati. Astfel, in anul 2005, primul ministru decide inlocuirea lui IS, presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in Comunicatii (ANRC), cu IG. Atacand in justitie aceasta decizie, IS obtine o hotarare irevocabila prin care primul ministru este obligat la reintegrarea lui in functia de presedinte al ANRC. Imediat, Guvernul adopta o ordonanta de urgenta prin care ANRC este reorganizata in Autoritatea Naţionala pentru Reglementare in Comunicatii şi Tehnologia Informatiei (ANRCTI), al carui presedinte este tot IG, astfel incat reintegrarea nu mai putea avea loc. In anul 2008 istoria se repeta: primul ministru il revoca din functie pe presedintele IG si il inlocuieste cu L.N. Atacand decizia in justitie, IG obtine in prima instanta dreptul de a fi reintegrat in functie. Pana la judecarea recursului, Guvernul adopta o noua ordonanta de urgenta prin care ANRCTI este reorganizata in Autoritatea Nationala de Comunicatii (ANC), al carui presedinte ramane LN. Situatia, nu fara precedent in Romania, a atras reactia Comisarului European privind societatea Informa ţională, dna Viviane Reading, care a cerut explicatii cu privire la aceste schimbari. SoJust a intocmit un studiu pe acest caz pe care il ataseaza prezentului comunicat. Concluziile asociatiei sunt ca in Romania independenta justitiei este incalcata si prin nerespectarea autoritatii hotararilor judecatoresti, hotarari care reprezinta scopul unui proces civil sau penal. Membrii asociatiei mai atrag atentia autoritatilor responsabile de executarea hotararilor ca exista mijloace civile si chiar penale de a se impune acest lucru. Nu in ultimul rand, expertii SoJust atrag atentia ca nu a existat nicio reactie din partea organizatiilor profesionale ale magistratilor si nici din partea Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la aceste situatii, ceea ce a dus la incurajarea perpetuarii lor. Studiul este disponibil in intregime in format Word.

by Huginn

1 Comentarii

Detinuti in groapa cu pepelei De vreo cativa ani detinutii nu mai sunt detinuti, sunt persoane private de libertate.

Nici batranii nu mai sunt batrani, sunt persoane in varsta. Nevazatorii, surzii, infirmii nu mai sunt nici ei de multa vreme ce erau. Erau handicapati, acum sunt persoane cu dizabilitati. Persoanele private de libertate sunt uneori si

prisonwe

persoane aflate in conflict cu legea penala. Care lege penala ii baga in puscaria, care nu mai e demult puscarie. E penitenciar adevarat, dupa ce a fost o vreme asezamant sau loc de detentie. Alte vremuri, alte idei. Ultimul comunicat

de presa al ANP

vesteste

lumii, cu gratie si delicatete, despre persoanele aflate in conflict cu legea penala. Fie ca incep scoala, fie ca se duc la teatru, viziteaza ce e de vizitat prin zona pe unde le-a stabilit justitia domiciliul sau pleaca in invoire si nu se intorc de fiecare data, detinutii si infractorii sunt niste "persoane" care sunt intr-o situatie ingrata. Nu mai ingrata decat victimele, care au ramas cu tot efortul justitiei si legiuitorilor doar victime. Tehnic vorbind, termenul folosit e absolut corect. Organizatorii evenimentului au gasit exact ce le trebuia. Un termen mai bun, care sa-i cuprinda pe toti cei care pe vremuri erau faptuitori, invinuiti, inculpati sau condamnati, nu se putea imagina. Interesanta logica insa. Adica domnii cu pricina nu au facut ceva, domnii cu pricina se afla in situatia de privat de libertate sau de conflict cu legea penala. Corectitudine politica, cum ii spun americanii, programare neurolingvistica sau moda? Cine mai stie!? Detinutul de moda noua, tratat corect si neurolingvistic programant nu este insa ferit de probleme. In newspeak, detinutul este un amarat de pepeleu. Initialele nobilei expresii sau transformat intr-un minunat substantiv, folosit pe scara larga. Probabil ca se va gasi un nume si pentru cei in conflict cu legea penala. Vor deveni, foarte posibil, paclepei. Nici macar nu conteaza. Sunt doar cuvinte. Maine vedem cum stam cu listele persoanelor care vor sa ocupe o functie de conducere, coorodonand activitatea persoanelor care isi fac de lucru cu persoane care sunt private de libertate.

by Huginn

36 Comentarii

25 SEPTEMBRIE 2 008

News alert: Daniel Morar, nominalizat pentru titlul de "Europeanul Anului" de către revista European Voice Procurorul-şef al Direcţiei Na ţionale Anticorupţie, Daniel Morar, se află printre finaliştii pentru

premiul

"Europeanul

Anului",

fiind

nominalizat

la

categoria

"Inspira ţia

anului", "pentru că a ridicat lupta anticorupţie la un nivel ‚nalt", se arată pe site-ul revistei European Voice (publicație a trustului The Economist*). .

La aceeaşi categorie cu Daniel Morar, "Inspiraţia anului", se află şi omul de afaceri George Soros, "pentru că a susţinut drepturile şi reintegrarea romilor ‚n Europa". Ceilalţi doi finalişti la această categorie sunt Lyn Evans, coordonatorul generatorului de particule din Geneva şi Katrine Camilleri, director adjunct al serviciului de refugiaţi din Malta. O altă categorie este "Politicianul naţional al anului", unde printre finalişti se num ără preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy şi cel al Serbiei, Boris Tadici, precum şi premierul polonez Donald Tusk. Pentru titlul "comisarul anului" sunt nominalizaţi Meglena Kuneva, comisarul de origine bulgară care supervizează protecţia consumatorului, "pentru eforturile de a adapta drepturile consumatorului la economia digitală", estonianul Siim Kallas pentru ‚nfiinţarea registrului lobbyiştilor şi expunerea beneficiarilor fondurilor UE, precum şi comisarii mediului, agriculturii

şi concuren ţei. La categoria "Europarlamentarul anului" candidează cinci deputaţi din Marea Britanie, Franţa, Finlanda, Germania şi Luxemburg. Pentru titlul "Oficialul UE al anului" sunt listaţi Catherine Day, secretarul general al Comisiei Europene, Jonathan Faull, directorul general pentru justiţie, Wolfgang Ischinger, fostul mediator UE ‚ntre Serbia şi Kosovo, Ilkka Laitinen, directorul agenţiei de management al frontierelor Frontex şi Jean-Claude Trichet, preşedintele B ăncii Centrale Europene. Toţi aceşti finalişti sunt ‚n curs ă pentru titlul "Europeanul anului", care ‚n 2007 a fost obţinut de preşedintele Lituaniei, Valdas Adamkus. Printre premian ţii de anul trecut s-au mai num ărat Angela Merkel, Arnold Schwarzenegger şi Gary Kasparov. Votul pentru Europeanul Anului 2008 este deschis online, ‚ncepƒnd cu joi, 25 septembrie şi poate fi accesat la adresa http://www.europeanvoice.com/page/evawards-uservote/788.aspx**. Gala decernării premiilor va avea loc pe 2 decembrie ‚n Palatul Bursei din Bruxelles, evenimentul aflƒndu-se sub ‚naltul patronaj al premierului belgian Yves Leterme. Sursă: Newsin * The Economist este o revistă financiară din Marea Britanie. Revista a fost ‚nfiinţată ‚n anul 1943 de către James Wilson, un pălărier din oraşul Hawick, Scoţia. Acesta credea ‚n comerţ liber, internaţionalism şi interferenţă minim ă din partea guvernului ‚n ce priveşte afacerile. ˆn prezent (iunie 2008), tirajul revistei este de 1 milion de exemplare, din care mai mult de 80% este distribuit ‚n afara Marii Britanii. Tirajul din Statele Unite ale Americii se ridică la mai mult de jum ătate din totalul exemplarelor tipărite. Majoritatea articolelor din The Economist nu sunt semnate. Din anul 1928, jum ătate din acţiuni sunt deţinute de Financial Times, iar restul de

un

grup

de

acţionari,

din

care

o

bună

parte

sunt

‚n

conducerea

companiei.

(http://ro.wikipedia.org/wiki/The_Economist) ** Pentru a vota, trebuie sa completati campurile de la inceputul paginii. Adresa de e-mail trebuie sa fie valida. Dupa exprimarea optiunilor si votul propriu-zis, va fi generat automat un mail catre dumneavoastra. In mail veti avea un link prin care veti confirma votul.

by famiglia Musat

11 Comentarii

Aveți 3 săptăm…ni să vă completați declarațiile de avere! Conform Legii nr. 144/2007 privind ‚nfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, categoriile de persoane prevăzute de lege au obligaţia de a depune sau a actualiza declara ţiile de avere şi declaraţiile de interese, completate potrivit noilor modele, ‚n termen de 15 zile de la data numirii sau alegerii ‚n funcţie ori de la data ‚nceperii activităţii.

De asemenea, se prevede obligaţia depunerii declaraţiilor de avere şi de interese anual, cel mai tƒrziu la data de 15 iunie, pentru anul fiscal anterior.Totodată, se stipuleaz ă obligaţia ca, ‚n termen de cel mult 15 zile de la data ‚ncheierii mandatului sau a ‚ncetării activităţii, să se depună o nouă declara ţie de avere şi declaraţie de interese. Declaraţiile de avere şi declara ţiile de interese se păstrează pe pagina de Internet cel puţin 5 ani de la publicare, după care se arhivează, potrivit legii. Conform legii 144/2007, nedepunerea declara ţiei de avere constituie contravenţie şi se sancţioneaza cu amend ă de la 100 lei la 500 lei şi declanşarea din oficiu a procedurii de control

de

către Agenția Națională de

Integritate. Conform

legii 303/2004,

nedepunerea declaraţiei de avere constituie abatere disciplinară pentru magistrați.

art.

99,

*** †n data de 30 iulie 2008 am scris pe acest blog un articol ‚n legătură cu situa ția financiară suspect de bună ‚n care se află directorul Penitenciarului Drobeta Turnu Serverin, procurorul Marian Stoica. Am luat la puricat site-ul ANP, căutƒnd declarația de avere a acestuia și am observat cu stupefacție că aproape tot sistemul penitenciar este condus de nesim țiți. Am sperat ca articolul respectiv va fi un imbold pentru domnul Marian Stoica & co. să-și ‚ndeplinească obligațiile legale și morale față de contribuabil. Nu a fost cazul. Probabil am supraestimat atƒt puterea de influență a blogului, cƒt și bunul sim ț al celor care ne conduc. Ca atare, azi, 25 septembrie 2008, am decis să mai dau o raită prin grădina ANP și să vă informez cu privire la situa ția declarațiilor de avere. Inițial am vrut să personalizez cercetarea, ‚nsă, cum repectul față de lege pare a fi excepția ‚n acest sistem, aș fi fost excedat de o listă interminabilă de șmecheri care cred că se află pe m o șia personală. Așa că am să prezint situația la nivel de unități.

Premianți: Declarațiile de avere nu sunt completate nicăieri așa cum ar fi trebuit. Sunt, ‚nsă, cƒțiva fraieri care au salvat onoarea colegilor. Astfel, pe 2008 găsim completate declarații de avere la: Baia Mare (doar noul director ‚mputernicit, iar pe 2007 lipsesc), Colibași (declara țiile pe 2007 nu sunt completate), PS Dej (doar contabilul șef, iar pe 2007 lipsesc), Gherla (doar contabilul șef, iar pe 2007 lipsesc), Jilava (declarații completate și pe 2007 și pe 2008), Poarta Albă (declara țiile nu sunt completate pe 2007), CR Tƒrgu Ocna (doar un director adunct, iar pe 2007 nimic), Tichilești (doar un director adjunct) și Timișoara (nu sunt completate pe 2007 - domnu' B ăla, se poate?). Declarații lipsă pe 2008: Aiud, Codlea, Craiova, PMT Craiova, Iași*, Pelendava și PS Rahova. Declarații lipsă pe 2007 și 2008: Arad, Bac ău, Barcea Mare, BAGR, Bistrița, *Botoșani, Brăila, Buziaș, PS Colibași, Drobeta Turnu Severin, Focșani, G ăești, Galați, Giurgiu, PS Jilava, Mărgineni, Miercurea Ciuc, Oradea, Ploiești, PS Poarta Albă, Rahova, Satu Mare, Slobozia, Tƒrgșor, Tƒrgu Jiu, Tƒrgu Mureș, PS Tƒrgu Ocna, Școala de formare Tƒrgu Ocna, Tulcea, Vaslui. La nivelul structurii centrale, lucrurile sunt la fel de dramatice :  au depus declarații de avere directorii generali. Dintre aceștia, Gheorghe Șpaiuc nu are

declara ția de avere din 2007, iar Iosif & co. nu și-au depus declarațiile de avere la finalul mandatului, așa cum prevede legea.  ‚ntre celelalte funcții de conducere, imputerniciți sau nu, noi sau vechi, nimeni nu a

catadicsit ‚n 2008 să-și piarda 20 de minute din viața pentru a respecta legea, minime criterii de integritate și transparență și bunul sim ț. Cu o singură excepție, un șef serviciu DTIC.  ‚n 2007 găsim un am ărƒt șef de birou pierdut cu declarația de avere ‚n mƒnă. Restul

nimic! Nu mai insist nici pamfletar, nici cu explicații teoretice asupra obligației de completare a declarației de avere. Ca fiecare dintre noi, mai obosesc și eu să-mi bat gura de pomană apelƒnd la capacitatea de ‚nțelegere a celor din jur. Ca atare, v ă fac o promisiune solemn ă: Domnilor, aveți la dispoziție 3 săptăm•ni să vedem progrese ‚n completarea declarațiilor de avere pe anul 2008. Dacă nu, vom face, prin prietenii no ștri jurnaliști și din ONG-uri, sesizări nominale către Agenția Națională de Integritate. Ceea ce echivaleaz ă cu un control automat al averilor dumneavoastră. Succes! P.S. Nu dați vina pe cei din ANP pentru eventuala nepublicare a unor declarații completate. Cine a dorit cu adevărat să-și publice declarația de avere a dat telefon la ANP și a presat. *UPDATE: †n urma sesizării unui cititor am verificat și site-urile unităților, acolo unde exista. Am găsit declarații de avere completate doar pe 2008 la Botoșani și Iași. Dacă am scăpat ceva, vă rog semnalați.

by famiglia Musat

27 Comentarii

ANP se reorganizează ANP plănuie şte modificarea organigramei aparatului central. Se

vor desfiinţa posturi inutile, se vor ‚nfiinţa posturi utile, se vor redimensiona compartimente funcţionale. Vor apărea şi vor dispărea funcţii, denumiri şi, de ce nu, nume. . Fiecare nouă echip ă managerială €ncearcă marea resurselor umane cu degetul mic al reorganizării. Motivul este unul cƒt se poate de simplu şi raţional: "instituţia nu mai poate funcţiona prost, a venit vremea ca problemele să fie rezolvate". †n teorie aşa e. Puţină flexibilitate nu strică. Lumea se schimbă, de ce nu s-ar schimba şi sistemul penitenciar? . Reorganizarea mai are şi virtutea că te ajut ă să scapi de 'incompetenţii' care au rămas şefi din vremuri de demult şi care nu ‚nţeleg noile priorităţi şi nu se adaptează suficient de repede noii viziuni. Cu prilejul ăsta reorganizatorii mai scapă şi cƒte un dos de palm ă cƒrcotaşilor şi celor care ar avea chef de comentarii inutile. . Fiecare echip ă de conducere €şi inventează propria roată, mai frumoasă, 'mai rotundă' şi... 'mai perfectă'. Sistemul penitenciar este periodic redesenat conform noilor planuri. Perfecţiunea asta de organigram ă, reinventată şi reorganizată, ţine, de regulă, cƒt ţine mandatul unei conduceri. După care totul re‚ncepe. .

Care sunt principiile reorganizării? Ce anume fundamenteaz ă schimbarea? Puţini ar şti să spună, deşi e prima ‚ntrebare care ar trebui să aibă un răspuns. Evaluări serioase nu există. Există doar declaraţii de bune intenţii şi sentinţe 'nerecurabile'. . N-avem specialişti €n resurse umane, şi n-ar fi ăsta baiul. Cei care mai au idee despre cum ar trebui să-şi facă treaba nu fac decƒt să pună ‚n operă păreri manageriale, mai mult sau mai puţin avizate. Şi intenţiile sunt ‚n discuţie. Bune sau rele, aceste intenţii aduc ‚n ANP persoane precum Stan Petre, Bogdan Costaş sau Gheorge Şpaiuc, care, sunt minunaţi cƒteva luni pentru că sunt noi, sunt sub semnul ‚ntrebării cƒteva luni pentru c ă nu-şi fac treaba şi ţin de scaune alte cƒteva luni pentru c ă au pile. . Dup ă care, vine noua reorganizare, la fel de 'perfectă', fundamentată ‚nsă pe alte păreri la fel de trecătoare. †ntre timp s-a schimbat puterea, s-au schimbat priorităţile, şi s-au schimbat 'competenţii'. Unii vieţuiesc, alţii supravieţuiesc. . Link-uri utile:  Proceduri ANP - Resurse umane, pag. 470 - 593;  Resursele umane - daca nu ar fi, sistemul ar fi minunat  Posturile ascunse ale ANP  'Politica' resurselor umane in Ministerul Justitiei  ANP: Formarea profesionala in penitenciare - sublima dar absenta

*** PS †n ultimele zile am respins cƒteva comentarii care erau ofensatoare sau ‚n afara

subiectului. †i rog pe cei care le-au scris să revină, la fel de critic şi direct, dar respectƒnd dreptul la opinie al celorlalţi cititori şi tema discu ţiei.

by Huginn

23 Comentarii

24 SEPTEMBRIE 2 008

Buna dimineata, natiune! 24 septembrie 2008. Incepem asadar o noua zi de munca. Printre hartii, printre culoare si celule, prin birouri si curti de plimbare, prin instante, printre alte diverse activitati, interactionam

unii

cu

ceilalti.

Protejandu-ne,

urandu-ne,

invidiindu-ne,

admirandu -ne,

rusinandu-ne, laudand-ne, mintindu-ne, umilindu-ne, ajutandu-ne,incurajandu-ne, ascultandune, barfindu-ne, lingusindu-ne, parandu-ne, iubindu-ne...

Suntem inalti si scunzi, grasi si slabi, blonzi si bruneti, prosti si destepti, curajosi si fricosi, tineri si batrani, harnici si lenesi, cinstiti si corupti, sanatosi si bolnavi, competenti si incompetenti, frumosi si urati. Suntem lucratorii de penitenciare. Suntem platiti din banii contribuabililor pentru a supraveghea si reeduca cetatenii care au incalcat legea, cetatenii care au fost condamnati la pedeapsa cu inchisoarea. Avem o meserie grea, o meserie apasatoare, pazim, suportam, relationam cu oamenii care au furat, care au ucis, care au violat. Uneori ne obisnuim in asemenea masura cu faradelegea incat crima si hotia devin notiuni cu totul abstracte. Suntem mai degraba neincrezatori, mai degraba cartitori, avem mai degraba senzatia ca pe dedesuptul nostru se negociaza abuzurile, se impart posturile de sefi, se ofera tot felul de recompense materiale cu generozitatea celui ce nu da din buzunarul propriu, se trec cu vederea incompetenta si coruptia. In mare masura insa, daca ni se ofera ocazia, acceptam micile sau marile favoruri, explicandu-ne, convingandu-ne ca in ceea ce ne priveste lucrurile stau altfel. In cea mai mare masura angajarile noastre s-au facut prin pile, cu relatii, cu bani. Unii angajati s-au dovedit totusi a fi de o foarte buna calitate umana, altii fac pur si simplu umbra pamantului degeaba sau corup si se lasa corupti cu o usurinta de neimaginat. Cunoastem cu totii (ma refer la dovezi autentice, nicidecum la zvonuri sau barfe!) cazuri concrete de oameni cu mica sau (cea mai) mare greutate, care s-au "descurcat" neinchipuit de bine pe parcursul scurtei sau mai indelungatei lor cariere din sistemul penitenciar. Stim insa, ori cel putin eu stiu, cazuri - ce e drept mult mai slab reprezentate numeric! - de angajati ai sistemului penitenciar, care au refuzat politicos dar cat se poate de ferm, posturi cu greutate si tot felul de alte avantaje, dintr-un motiv aproape de neimaginat si anume modestia, smerenia! Pentru intaia oara se organizeaza concursuri pentru ocuparea posturilor de conducere din Aministratia Nationala a Penitenciarelor. Pe doua posturi de director general adjunct s-au inscris abia patru candidati. Daca raportam numarul candidatilor la numarul total al angajatilor ce ar fi indeplinit conditiile de participare, trebuie sa recunoastem ca rezultatul este intristator! Dar cel putin s-au inscris patru si nu doi... imputerniciti. Cel putin n-au mai fost alesi dupa culoarea ochilor sau lungimea buzunarelor sau partea de cap pe care obisnuiesc sa-si faca cararea. Cel putin se sparge nitel gheata. Gheata asta groasa, pe sub care incepe sa intre un firicel timid de lumina. Nici nu este de mirare cati si cum ne inghesuim sa fim cat mai aproape de gura asta neasteptata de aer. Gura de aer a sistemului penitenciar romanesc pe care, uimitor nu-i asa, de fapt nu ne-a impiedicat nimeni pana acum s -o largim bucatica cu bucatica, pana la mal. Daca nu ne punem la socoteala pe noi insine!

by admin

6 Comentarii

23 SEPTEMBRIE 2 008

Directoriada ANP: azi se termina inscrierile

Directoriada ANP intra intr-o noua faza.

Ieri

s-au

terminat

Exam

inscrierile

pentru cele 10 posturi de conducere din cadrul aparatului central al ANP . Azi se termina inscrierile si pentru cele 18 functii de director de penitenciar scoase la concurs. Foarte multi concurenti au asteptat pana in ultima zi pentru a-si depune dosarele

de

inscriere.

Proiectele

de

management au dat destule batai de cap celor care au avut ambitia sa aiba si proprietatea

intelectuala

asupra

documentului pe baza caruia vor fi intervievati. Fiecare s-a pregatit pentru proba scrisa asa cum a putut, dar pentru asta inca mai este ceva timp. Concurenta sau lipsa de concurenta poate fi deja aproximata. Desi vor fi foarte multe inscrieri maine, comparativ cu restul perioadei alocate acestei operatiuni, nu cred ca vor fi surprize majore. Numarul candidatilor pentru fiecare post de conducere scos la concurs va fi mic. Cei care nu au reusit sa gaseasca motivatia participarii la acest concurs, desi poate ar fi avut motiv sa o faca, vor fi foarte multi. Vor fi foarte multi si vor ramane in egala masura necunoscuti profesional. Un potential nevalorificat, care cel mai probabil, in timp, se va pierde. In principiu s-au inscris imputernicitii, dar apare si ceva concurenta. Chiar pentru posturile din ANP au aparut cativa candidati surpriza. Cate sanse au, depinde foarte mult de 'bunavointa' cu care va trata comisia de concurs candidatii si, de ce nu, de reactia fata de eventuale derapaje. Si pentru posturile de directori se anunta ceva concurenti surpriza, dar asteptam finalizarea inscrierilor. Totuşi, un concurs pre-electoral nu ofera garantia de stabilitate in functie. Multi dintre cei interesati nu s-au inscris din acest motiv. Istoria recenta a demonstrat ca un ordin valabil de numire in functie nu are nici o valoare daca interesele politice dicteaza altceva. Controale de decapitare s-au mai vazut, oameni intimidati la fel. Si faptul ca

functiile

proaspat

scoase

la

concurs

tocmai

au

fost

ocupate

prin

imputernicire este descurajator dar, nu mai mult decat perceptia ca schimbarea politica va aduce cu sine instabilitate si in sistemul penitenciar. In definitiv asta e trendul. Ce ne-ar face sa credem altceva? Link-uri utile:  70% concursuri, 30% rela ţii... cu publicul  Directoriada ANP şi discriminările  'Directoriada' ANP ‚ncepe  Concursuri pe bune?  Nu vine nici Superman dupa cum n -au venit nici americanii  Concursurile pentru funcţiile de conducere: primele semne ale eşecului  Concursul pentru şefia ANP ‚n aşteptare

Update 23.09.2008 ora 12.30 Pentru cele două funcţii de director general adjunct al ANP s-au €nscris 4 candida ţi:  Ionel Cel Mare, fostul director al Penitenciarului Focşani, actualmente ‚mputernicit

directror general adjunct;  Zinica Trandafirescu, fostul director al Penitenciarului de Femei Tƒrgşor;  Cristi Pleşa, şeful Serviciului Cooperare şi Programe din cadrul ANP, şi... surpriză  Tiberiu Ungureanu, şeful spionilor din penitenciare.

Update 23.09.2008 ora 14.30 Se aude că Direcţia Management Resurse Umane din cadrul ANP, are şef nou. Cristina Hoblea, ‚mpreună cu celelalte patru nume a căror ordine n-am ştiut-o niciodată, a fost ‚nlocuită pƒnă la finalizarea concursurilor de Valentin Popescu. Update 23.09.2008 ora 15.00 Asta e sigur. Gabriel Gunescu, Directorul Penitenciarului de Minori şi Tineri Craiova, a fost demis. Mandatul acestuia ‚ncetează la 01.10.2008.

Update 23.09.2008 ora 16.30 Şi asta e sigură. După ce 'şi-a făcut mƒna' cu ANP-ul, marele finanţist Bogdan Costaş, a fost promovat ‚n fruntea Direcţiei Investiţii şi Administrarea Serviciilor din cadrul M.J. Fereşte MJ, marele demolator este călare pe tine!

by Huginn

35 Comentarii

22 SEPTEMBRIE 2 008

ProTV: Deţinutul evadat de la Penitenciarul Bacău a fost prins Detinutul evadat joi de la Penitenciarului Bacau a fost prins aseară ne informeaz ă ProTV. Finalul celor mai multe aventuri de acest gen este ‚n acelaşi registru. Cƒteva ore de libertate furată care ‚nseamnă ani buni, ‚n plus, de pedeapsă cu ‚nchisoarea. Oamenii legii monitorizau atent localitatea Podul Turcului, unde locuia familia detinutului. Dupa trei zile de la evadare, tanarul de 22 de ani a venit acasa si a fost vazut imediat de politisti si jandarmi. Barbatul s-a ascuns in podul spitalului comunal si i-a atacat pe oamenii legii, veniti sa-l prinda. A fost nevoie d e interventia trupelor speciale pentru ca tanarul sa fie imobilizat. Cand a evadat, detinutul era in arest preventiv din luna mai, fiind cercetat pentru furt calificat. Acum, el se afla din nou in celula si risca un supliment de pedeapsa de cel putin doi ani si sase luni. (sursa: link)

Tanarul a sarit de pe schela si a disparut in padurea din apropiere. Gardienii l-au zarit in ultimul moment si l-au somat sa se opreasca, insa barbatul s-a facut nevazut. Zeci de politisti si jandarmi au incercuit zona insa nu au reusit sa ii dea de urma. O ancheta interna va stabili daca gardienii sunt vinovati ca l-au scapat din vedere. Barbatul, condamnat pentru furt, era inchis din luna mai. (sursa: link)

Link-uri utile:  ProTV: Detinutul evadat joi de la Penitenciarului Bacau a fost prins  ProTV: Detinut evadat de la Penitenciarul Bacau

by Huginn

6 Comentarii

Penitenciarul Baia Mare: Conflict cu presa locală Ciprian Drago ş, un jurnalist din Baia Mare, publică

destul de des ‚n ultima vreme, articole despre penitenciarul din localitate. De unde pasiunea? Explicaţia e simplă. Penitenciarul a fost condus ‚n ultima vreme de Vasile Chiorean ( foto), care a ales să se certe cu presa din localitate. . Cetăţeanul, fost director, e mulţumit de sine, ne‚nţelegƒnd deloc ce i se ‚ntƒmplă. Atitudinea domniei sale, ‚n relaţia cu presa, afecteaz ă ‚nsă imaginea Penitenciarului Baia Mare, care, e drept, nu este tocmai un bastion al eficienţei şi al corectitudinii, dar nici nu este aşa cum este prezentat ‚n presa locală. . Directorul general al ANP a luat m ăsura demiterii lui Chiorean . Un personaj de acest nivel profesional nu avea ce căuta o secundă ‚n funcţia de director al penitenciarului, dar, cum sistemul nu e perfect, uite că se ‚ntƒmplă. Chiorean a ocupat această funcţie aproape un an. . Horia Chiş, noul director, face eforturi de normalizare a relaţiei cu mass -media locală. Nu e simplu, dar dacă totul merge bine, şi nu sunt evenimente negative majore, lucrurile se vor schimba cu timpul. Noua conducere a Penitenciarului Baia Mare a organizat, lunea aceasta, prima conferintŠ de presŠ. Una la care au participat directorul Horia Chis si purtŠtorul de cuv†nt Crina Suciu. Ex-directorul Vasile Chiorean, actualmente adjunct al institutiei, a refuzat sŠ aparŠ ‚n fata jurnalistilor băimŠreni. (...) C†t despre motivele oficiale ale schimbării lui Vasile Chiorean, acestea nu au fost comunicate ‚ncŠ. „Eu nu am competenta de a -l evalua pe Vasile Chiorean. S ăptăm†na aceasta vom avea parte de o vizită din partea conducerii Administratiei Nationale a Penitenciarelor (ANP) si atunci vom afla, probabil, si motivele ‚nlocuirii sale. Dar vŠ pot spune că avem probleme, cel putin de comunicare cu presa. Imaginea noastrŠ ‚n comunitate nu este una dintre cele mai bune acum ”, a declarat directorul Chis. Acesta si-a luat deja ‚n serios rolul si a trecut la luarea primelor mŠsuri. ˆn cursul zilei de ieri a vizitat toate celulele ‚nchisorii, indiferent de regim, si a stat de vorbŠ cu toti detinutii. Poate părea un fapt banal, dar asta nu s-a ‚nt†mplat niciodatŠ ‚n timpul conducerii lui Chiorean. Mai multe, ce sŠ comentŠm? (sursa: link)

Vasile Chiorean a reuşit să intre €n conflict cu presa pentru că nu a fost ‚n stare să

explice fenomene care se ‚ntƒmplă ‚n toate penitenciarele. Peste tot există agresiuni, violenţă , probleme financiare sau reclamaţii ale deţinuţilor. Marea majoritate a celorlalţi directori, unii avƒnd sub comandă penitenciare mult mai dificile, sunt ‚n stare să comunice eficient şi nu au probleme. Chiorean, care ‚nţeleg că rămƒne pentru o vreme adjunct, pur şi simplu e incapabil să ‚n ţeleagă importanţa unei bune rela ţii cu mass media şi ‚n comunitate. . Cine cunoa şte Penitenciarul Baia Mare va observa, oricƒt de subiectiv ar vrea să fie, că imaginea prezentată este ceva mai sumbră decƒt realitatea. Sigur că putem s ă dăm vina pe lipsa de ‚nţelegere a jurnaliştilor. Realitatea este ‚nsă alta. Un director mediocru aruncă ‚n derizoriu munca a cƒteva sute de angajaţi. . Link-uri utile:  dumnezeii inchisorii  Penitenciarul Baia Mare, ‚ntre jeg şi ilegalităţi  Noul director Horia Chis a luat primele mŠsuri de respectare a legii ‚n Penitenciar  presiunile detinutilor l-au demis pe directorul Penitenciarului  Incendiar - abuzuri sexuale la Penitenciarul Baia Mare

by Huginn

31 Comentarii

Femei ‚n prima linie Multe comentarii ale articolelor anterioare au ridicat problema existenţei femeilor ƒn r„ndul lucrătorilor d e penitenciare. Sunt ele utile sistemului? …ncurcă bărbaţii ƒn munca pe care o fac? Inspir ă ƒncredere? E grav că unii din autorii blogului sunt de sex feminin? Acceptarea necondiţionată

Puterea acceptării este mare pentru că nu presupune condiţii. E reconfortant să ştii că eşti acceptat mai ales cƒnd nici tu ‚nsuţi nu te consideri acceptabil. S ă fii acceptat fie că eşti „boboc” sau „‚nvechit”, fie că ‚ntƒrzii cu o lucrare sau o finalizezi la timp, fie că ai absolvit o facultate sau nu, fie că eşti bărbat sau femeie. Este un gƒnd eliberator să ştii că eşti ‚n regulă, cu toate temerile, imperfecţiunile şi ‚ndoielile tale. Acceptarea apare c•nd €i doreşti celuilalt tot ce e mai bun , nu ‚l judeci, nu ‚l acuzi pe nedrept, nu ‚i ceri nici o dovadă şi nici o anumită performanţă ca o condiţie pentru susţinerea unei mari pre ţuiri de sine. Cƒnd accepţi pe cineva nu ‚i verifici şi apreciezi performan ţele. Cum se €nvaţă acceptarea? Trebuie să vedem potenţialul şi posibilităţile din ceilalţi şi să ‚i acceptăm fără să punem condiţii şi fără să ‚i judecăm. . Vă sunt cunoscute scenele de mai jos, nu -i aşa? . Scena 1: 2-3 deţinuţi cu probleme psihice o iau razna şi insistă să primeasc ă pastilele de somn. Nu una, mai multe. Totul se ‚ntƒmplă după ora 15.00, nu mai e şef de secţie, nu mai e medic iar şeful de tură e tƒnăr, neexperimentat şi fără prestanţă. Agenţii supraveghetori apelează la asistenta medicală de serviciu. O femeie mică de ‚nălţime, firavă dar energică şi matură. †n 5 minute ‚i potoleşte pe turbulen ţi şi lucrurile reintră ‚n normal.

Scena 2: la final de program, un condamnat cunoscut ‚n lumea interlopă face scandal ce riscă să se extindă ‚n mai multe camere de deţinere, pentru că trebuie să fie liberat ‚n ziua respectivă. Aşa ştie el. Nu ‚l poate lămuri nimeni, nici ofiţeri, nici agenţi, nici directorul unităţii nu descƒlceşte hăţişul pieselor din dosar dar o agentă din cadrul evidenţei, ‚n vƒrstă, aproape de pensionare, studiază dosarul cu atenţie şi dă verdictul. Toată lumea este mulţumită şi liniştea restabilită. Scena 3: fără să-şi dorească cineva, o unitate mică este ‚n vizorul presei pentru că ‚n urma unei altercaţii ‚ntre deţinuţi, una din victime a decedat. C u toţii, de la director la agentul supraveghetor, dau declaraţii la procuratură, explicaţii familiilor celor implicaţi şi conducerii ANP; se fac verificări aspre şi peste toate astea cineva trebuie să vorbească cu presa. O va face o agentă de la secretariat, purtător de cuvƒnt. Şi o face bine, ia directorului de pe cap această greutate, informeaz ă obiectiv mass media dar ‚şi apără breasla. A trecut şi de data asta. Scena 4: mai mulţi deţinuţi nou depuşi sunt adu şi la clubul secţiei pentru a li se aduce la cunoştinţă reguli, drepturi, obliga ţii etc. Majoritatea e alc ătuită din tineri obraznici, „primari”, consumatori de droguri. Cine stă ‚n faţa lor? O educatoare de aceeaşi vƒrstă cu ei, necăsătorită, fără copii, nu are experienţă ‚n a relaţiona cu puştimea de pe această poziţie. Este speriată, chiar ‚ngrozită, dar şeful i-a dat această responsabilitate şi, fără ajutorul şefului de secţie sau al vreunui supraveghetor, intră ‚n „cuşca leului” şi se descurcă. Le-a cƒştigat respectul. După cƒteva ‚ntƒlniri le va cƒ ştiga poate şi ‚ncrederea.

Ştim cu to ţii că exemplele pot continua: ‚n sectorul economico-administrativ sunt femei medic veterinar care au salvat unitatea de la cƒteva catastrofe; la sectorul vizite sunt agente care se descurcă excelent ‚n relaţia cu familiile gălăgioase, revendicative, de multe ori lipsite de educaţie, ale deţinuţilor; la organizarea muncii, sunt colege care negociază la sƒnge salariile deţinuţilor cu beneficiarii şi aduc venituri bunicele unităţii; la popotă sunt doamne care ne servesc masa tratƒndu-ne ca pe nişte clienţi de vază. Am prezentat c•teva situaţii reale (sunt sigur că dvs. cunoaşteţi unele mult mai elocvente) şi am pus cƒteva ‚ntrebări. Nu am făcut elogiul colegelor noastre, nici m ăcar nu leam lăudat. Nu am spus nimic despre faptul că sunt mame şi soţii, două responsabilităţi din ce ‚n ce mai greu de dus la capăt ‚n zilele noastre. Nu am arătat ce calităţi, ce abilităţi sau deprinderi au… Penifest şi sexul frumos

Cine sunt Admin, Huginn, Patrick, Pălmaşul, Familia Muşat, Stig sau Colecţionarul de amintiri? Cine sunt eu, Vladimir? Invariabil, fiecare dintre vizitatori şi-a pus această ‚ntrebare. Unii bănuiesc, alţii presupun, cei apropiaţi ‚i cunosc. Aţi fi foarte surprinşi dacă aţi afla c ă unii dintre autori sunt femei? C ă unele dintre articolele pe care le-aţi apreciat ‚n mod deosebit şi au avut parte de „rating-uri” mari tocmai datorită realităţilor prezentate şi a adevărurilor spuse pe nume, au fost scrise de femei? V-ar fi incomod să ştiţi că femeile care ‚ntreţin acest blog, alături de colegii lor, sunt dintre cele care muncesc cot la cot cu bărbaţii din sistem? Vă invit la reflecţie şi… acceptare. Veţi fi mai puternici pentru c ă acceptarea este un alt principiu al puterii. Veţi conduce cu onoare doamnelor şi domnilor şi chiar dacă am zis mai sus că nu aduc elogii femeilor, o să le felicit (pe cele din unităţile subordonate şi ANP) pentru munca lor şi o să le mulţumesc pentru suport, zƒmbetul plăcut pe care ‚l afişează cƒnd ne salutăm, culorile vii ‚n care se ‚mbracă, grija pe care o au faţă de problemele tuturor.

by Vladimir

28 Comentarii

21 SEPTEMBRIE 2 008

Facem reguli? †n ultima vreme am avut numeroase solicitări ‚n

legătură cu reglementarea modului de postare a comentariilor. Sunt foarte multe comentarii care nu au legătură cu subiectul articolului, la fel de multe criticabile datorită conţinutului. Trebuia să facem ceva. Drept urmare, m -am documentat puţin p e net, şi, după o ‚ndelungată chibzuinţă am produs 3 reguli mari şi late. V ă propun să le discutăm ‚mpreună cƒteva zile şi să ajungem la o form ă acceptabilă. Regula nr. 1 - Oricine poate comenta articolele publicate pe blog fără a fi nevoie de ‚nregistrare. Comentariile sunt moderate ‚nainte de publicare. Regula nr. 2 - Pentru a putea fi publicate, comentariile trebuie să respecte urm ătoarele condiţii:  să se refere la subiectul articolului, sau să urmeze linia logică a unei dezbateri;  să fie inteligibile;  să respecte opiniile şi convingerile celorlalți cititori;  să fie argumentate;  să nu fie jignitoare, obscene, pornografice, abuzive sau ilegale;  să nu conţină amenin țări sau abuzuri verbale la adresa altor persoane care postează pe

blog;  să nu instige la ură sau discriminări de orice natură;  să nu fie repetitive, lipsite de sens, sau spam;  să nu incite la reacţii negative.

Regula nr. 3 - Decizia de nepublicare sau de ştergere a unui comentariu este finală ş i nu poate fi negociată. Puteţi reveni oricƒnd cu un comentariu care să respecte regulile. Majoritatea site-urilor şi blogurilor au asemenea reguli. Sunt formulate mai serios sau mai puţin serios, dar există, şi toată lumea le respectă. Drept urmare, a şteptăm sugestii din partea dumneavoastră, după care vom anunţa regulile şi ne vom asigura că sunt respectate.

by Huginn

19 Comentarii

Concursuri, impostori, naivi Prin neparticipare la concurs oferim unor impostori, incompetenti, neaveniti si parasutati in aceste posturi legimitate. E, mai mult sau mai putin, ca la votare! Nu participi, nu mai ai ce sa comentezi!

Un "naiv" demonstrează că se poate comenta constructiv. Vă redăm integral, cu mici modificări, un comentariu foarte bun. Desi nu sunt in "ton" cu tema in discutie, as vrea sa deschid, pentru voi si colegii nostri, un subiect interesant, cel putin din punctul meu de vedere. In perioada imediat urmatoare vor avea loc concursurile pentru functiile de conducere din sistemul penitenciar. "Sesiunea" a inceput foarte bine cu concursul pentru postul de director general si continua promitator, cu posturile de directori din ANP si unitati. Cu siguranta ca, in continuare, se va merge pana la ultima functie de conducere vacanta din sistem.

Am vazut ca deja au fost discutii pe marginea faptului ca unele persoane ar fi avantajate oarecum ca au fost imputernicite. Tot asa au fost imputermiciti si cei 18 directori interimari, asta insa nu inseamna ca tot ei vor castiga concursul. Problema pe care as vrea sa o ridic nu este legata de cei imputerniciti, care vor participa, majoritatea, la concurs. Problema este concurenta sau mai degraba lipsa concurentei. S -ar putea, contrar asteptarilor si conjuncturii favorabile in care se gaseste sistemul penitenciar, ca oamenii sa nu se inscrie la concurs. Lucratorii de penitenciare care ar putea fi candidati seriosi si demni de a fi luati in calcul se feresc sa concureze. De ce? Cred ca, pe de o parte, le este frica de faptul ca actualii imputerniciti sunt foarte bine proptiti si sigur isi vor aranja concursul, iar pe de alta parte, le este teama ca, daca nu vor reusi la concurs, vor suferi din cauza oprobiului colegilor care le-au spus sa nu concureze ca este in zadar, dar mai ales pentru ca vor fi hartuiti de persoanele carora le-au facut concurenta. Din aceste puncte de vedere, cum ii putem noi convinge pe colegii nostri ca trebuie sa concureze? Sa lase la o parte ideile preconcepute, zvonistica, sa se puna pe scris si sa se pregateasca pentru ca, cu experienta pe care o au cei mai multi dintre ei, reprezinta un potential extraordinar. Cum ii convingem noi pe colegii nostri ca a participa si reusi la acest concurs este o "obligatie"? Nu neaparat pentru ei, din punctul de vedere al evolutiei profesionale si a carierei, fata de toti cei care cred in competenta si profesionalismul lor. Sunt datori sa se prezinte la aceste concursuri si sa dea tot ce este mai bun pentru a castiga, pentru a castiga pentru cei care asteapta ceva de la ei, de la viitorul acestui sistem care va fi greu de cladit in conditiile actuale. stimati colegi, pentru faptul ca dupa 2004, dupa demilitarizare, toate functiile vacante sunt scoase la concurs eu inca cred in sansa sistemului de a se revitaliza si dinamiza. din pacate, daca lumea nu se inscrie la concursuri nu va fi o contrabalanta la cei care ocupa mai mult sau mai putin subiectiv functiile de conducere scoase acum la concurs.

Prin neparticipare la concurs oferim unor impostori, incompetenti, neaveniti si parasutati in aceste posturi legimitate. E, mai mult sau mai putin, ca la votare! Nu participi, nu mai ai ce sa comentezi! Si apoi cine va mai scrie pe acest blog sau barfi la colt de sectie ca seful lui e blatist, ca e combinator etc, nu va mai avea nicio scuza. Isi merita soarta! E sansa noastra sa schimbam destinul administratie si sa ajutam echipa manageriala, sa schimbam ceva in aproape o treime din unitatile penitenciare din romania. E sansa noastra, a celor care am scris pe blog despre reintegrare, despre paza si resurse umane, financiare si materiale, de a ne pune in practica curajul pe care l-am dobandit cu ajutorul acestui blog. Cred cu adevarat ca, pentru multi dintre noi, a sosit momentul in care trebuie sa dovedim profesionalismul nostru si pregatirea noastra ajutand conducerea MJ-ului si a ANP-ului sa ne scape de incompetenta si grosolania care ne inconjoara. Dar cum am putea face asta daca nu sa le tinem piept la un concurs serios , daca nu aratam celor care ne conduc ca sistemul penitenciar nu este o institutie pentru persoane cu dizabilitati. Este momentul sa cerem conducerii administratiei penitenciare sa repuna in drept valorile etice, in care crede si in care credem si noi, asa cum sunt ele enunatate in statul nostru profesional: intergritate, obiectivitate, transparenta, receptivitate si responsabilitate profesionala. Este momentul in care fiecare dintre noi trebuie sa facem un apel la cei care organizeaza aceste concursuri sa puna pe picior de egalitate toti concurentii iar mai departe trebuie sa credem ca vor castiga cei mai buni. Eu voi tine pumnii tuturor celor care doresc sa aduca un plus de calitate sistemului penitenciar. Voi fi foarte mandru de toti colegii pe care ii cunoasc participa la concurs indiferent daca vor lua concursul sau nu! Va multumesc si ajutati sa incurajam lucratorii de penitenciare bine pregatiti si competenti concursuri. (sursa: link) ***

si eficienta si care vor sper sa ma sa vina la

Deseori primim pe adresa de mail a blogului documente care sunt interesante, dar care nu sunt folosite ‚ntotdeauna pentru un articol. Pe cele care ar putea fi interesante o să ‚ncerc să le ‚ncarc pe pdfcoke.com . Le puteţi accesa acolo.  4 ani - (...) Am spus ,,4 ani de dominaţie ministerială” şi nu cred că am greşit, av†nd

‚n vedere faptul că ‚n fruntea Administra ţiei Naţionale a Penitenciarelor au tronat fel de fel de magistraţi, unul mai interesat dec†t celălalt pentru a găsi calea cea mai sigură şi uşoară spre căpătuire, iar superiorii acestora , ‚n speţă miniştrii Justiţiei, ‚şi aduceau aminte că aceste penitenciare se aflau ‚n subordinea lor doar atunci c†nd unele evenimente tulbura liniştea cotidiană. (...) - Link document: 4 Ani  Mersuri şi demersuri - (...) Ar trebui sa discutam de lipsa de professionalism si atunci

cea mai grea ecuatie ar fi rezolvata fara sa facem apel la diferite artificii care ar ingreuna, in fond, solutionarea problemei! Lipsa de professionalism da nastere, genereaza conflictul la toate nivelele ierarhice cat si conflictului dintre institutie si beneficiarii serviciilor prestate de institutie. (...) - Link document: Penitenciarul Bacau

by Huginn

26 Comentarii

20 SEPTEMBRIE 2 008

ANP: Sitemul penitenciar are manual de proceduri Sistemul penitenciar are, de c•teva zile, manual de

proceduri. ANP a reu şit de curƒnd să tipărească un 'ceaslov' de peste 700 de pagini, care ar trebui să reglementeze cele mai importante activităţi din sistemul penitenciar. . Procedurile au fost aprobate deja prin decizia directorului general al ANP nr. 452/04.07.2008, şi sunt disponibile şi ‚n format electronic ‚n două fişiere pdf. destul de mari, drept pentru care vă rog să fiţi răbdători la citire sau descărcare (fişier 1, fişier 2 ). . O pagină €ntreag ă de semnături certifică şi avizează procedurile, probabil singurul proiect pentru care ar trebui să-i acordăm credit, chiar dacă doar parţial, lui Marin Dumitru, fost director general adjunct al ANP. Teoria o ştia, practica l-a scos la pensie. . †n preambul, ANP explică motivul elabor ării manualului. Te chinuie puţin cu formularea alambicată, dar ‚nţelegi că este vorba de un instrument managerial, parte a unui viitor sistem de management al calităţii. . Fiecare sector de activitate are definite proceduri proprii. Sunt explicaţi termenii folosiţi, sunt definite clar scopul, premisele, şi nivelul de aplicare pentru fiecare procedură. După care, ‚ntr-un tabel pe două coloane este stabilit clar cine şi ce face. Procedura se ‚ncheie, de regulă, cu documentele folosite, şi prezintă ‚n anexă documentele asociate. . Procedurile sunt organizate ‚n funcţie de sectorul de activitate:  Cooperare Internaţională şi Programe, pag 14 - 40;  Economic, pag. 42 - 212;  Educaţie şi asistenţă psihosocială, pag. 213 - 268;  Informatică, 271 - 329;  Inspecţie penitenciară, pag. 333 - 347;  Medical, pag. 350 - 406;  Registratură generală şi arhivă, pag. 411 -419;  Relaţii publice şi comunicare, pag. 420 - 468;  Resurse umane, pag. 470 - 593;  Siguranţa de ţinerii şi regim penitenciar, pag. 597 - 718;  Prevenirea criminalităţii ‚n mediul penitenciar, pag. 720 (una pagină);  Informaţii clasificate, pag. 721 - 728;  Juridic, pag. 730 - 734.

Un document util, dacă va fi şi aplicat, manualul de proceduri poate s ă asigure o practică

unitară şi un control eficient ‚n sistemul penitenciar. Nu am văzut ‚ns ă o structură care să susţină un sistem de management al calităţii. Procedurile au fost elaborate şi atƒt. Cine asigură distribuţia, implementarea şi actualizarea acestora ‚ncă nu este clar. . ANP a demonstrat deja că poate să planifice, şi a produs o Strategie de dezvoltare, sau un Plan de eficientizare. Nu a reuşit să implementeze. Mai nou monitorizează zilnic acţiuni pe care nu le finanţează. Inervenţia divină le va umple probabil tabelele de monitorizare, dar atƒt. †n realitate nu se va vedea mare lucru. . Cu acest manual de proceduri, chiar dacă mai este de revizuit, ANP demonstrează că poate să reglementeze. Deocamdată manualul există, nu este ‚ncă aplicat. Va rămƒne la stadiul de literatură de sertar? Link-uri utile:  Manual de proceduri ANP - vol. 1  Manualul de proceduri ANP - vol. 2

by Huginn

36 Comentarii

19 SEPTEMBRIE 2 008

Interviu despre justitie pentru codexpolitic.us Astăzi am dat un interviu pentru un coleg blogger. Mihnea scrie pe codexpolitic.us. . Dup ă gratiile justiţiei Scris de Mihnea - 19 Sep 2008

Cei de la blogul Penitenciar m i-au acordat un interviu. Pentru necunoscatori, reteaua Gherila Virtuala este compusa dintr-un numar de bloguri pe teme de justitie, colaboratorii proiectului fiind, in mare masura, anonimi. Impreuna, acestia militeaza pentru demascarea abuzurilor din sistemul romanesc de justitie. 1. Ce imi poti spune despre tine si despre voi, ca si grup? Ce v-a impins sa folositi internetul drept cale de comunicare si ce doriti sa obtineti cu acest site? Despre mine nu prea multe. Noi, ca grup, ne-am format treptat. Am fost 3 la inceput, acum suntem 8 si cred ca in 2 luni vom fi 12. Am gandit blogul ca un efort de grup, pentru ca ne propusesem la inceput sa scriem zilnic. Era clar ca e singura cale. Altfel n-ai cum si blog si munca. Toti suntem part-foarte putin time pe blog. Am folosit internetul pentru ca e aproape gratis, e usor accesibil si mesajul se distribuie mult mai bine. Am incercat si prin mass media, o vreme, dar nu a mers tot atat de bine. Nu intotdeauna ce ne intereseaza pe noi face rating. La inceput am scris si atat. Apoi am trimis mailuri in sistem. Mai tarziu am facut ceva optimizare… nu stiu cat de bine ne-a iesit. Dorim sa incurajam oamenii care lucreaza in penitenciare sa comunice. E ceva exceptional pentru un astfel de sistem. Pana recent erau pedepsiti daca erau prinsi ca citesc blogul. Ne-au sprijinit destul de mult sindicatele (SNLP si FSANP), care au inteles imediat utilitatea unei astfel de colaborari. Informam, formam opinie si incercam sa influentam agenda publica. Spunem lucrurilor pe nume (atat cat ne pricepem). Avem teme clare si prioritati bine definite, dupa cum se poate vedea. Sustinem functia educativa a penitenciarului, criticam abuzurile si incompetenta, incercam sa tinem personalul informat, discutam despre nevoia de reforma. 2. Ce poti sa-mi spui de intreaga retea Gherila Virtuala, de miscarea in sine? A fost ceva planuit sau v-ati ‘gasit ’ intre voi? Aveti un plan pentru viitorul acestei retele sau intentionati sa fiti descoperiti, incet incet, de cat mai multa lume? V-ati facut reclama pe undeva pe net sau ati fost descoperiti de catre colegi si alti oameni interesati? Ideea cu reteaua ne-a venit dupa ce am observat ca mai sunt bloguri de justitie. Un coleg s-a

ocupat de tot. A luat legatura cu ceilalti autori. Ne-am inteles si am facut Gherila Virtuala. Planul pentru retea este sa o facem cat mai mare si cat mai vocala, dar nu va fi o bomba, se va cladi pas cu pas. Nu ne-am facut reclama pe net. 3. Sunteti agenti secreti vestici, asa cum spunea Dna Lidia Barbulescu, Presedinta CSM? Pare gluma. Dar baietii cu ochi albastri din Administratia Nationala a Penitenciarelor (fosta SIPA) au lansat si sustinut fervent acest scenariu. Sigur ca e o prostie, dar nu puteau sa accepte explicatia banala, si au preferat una care le era la indemana. Nu suntem agenti secreti, suntem de-a dreptul banal de ‘agenti publici’. Sigur ca avem sursele noastre, si ca asta ii deranjeaza pe multi. Avem prieteni buni, care ne ajuta. Restul e poveste. 4. Ati influentat, in vreun fel, justitia din Romania? Vreun Ministru, vreun Secretar de Stat sau vreun Director demis, ati fost citati in presa scrisa sau pe la tv? De asemenea, care sunt presiunile care se fac asupra voastra, ca si cetateni cu blog? Aveti vreo metoda de a masura influenta blogurilor voastre in cadrul sistemului? Ne place sa credem ca da. Am fost citati de presa, chiar am dat subiecte care au fost preluate de mass media. De exemplu cel cu premiile date de Chiuariu. Cred ca am influentat schimbari de sefi la ANP, in justitie doar le-am anuntat din timp. Mocuta, secretarul de stat, s-a facut de un ras dandu-ne o replica acida care a fost urmata la cateva ore de implinirea profetiei ca va fi demis. Asa se face ca suntem visul urat pentru unii sefi. Exista deja opinia ca cine apare pe Penifest nu mai are zile multe in functie. Singura presiune este reactia cititorului. Uneori comentariile nu sunt la subiect, sunt banale, triviale sau jignitoare. Avem insa si comentarii de exceptie pe care le publicam de cate ori e posibil. Metoda de masurare a influentei nu este una stiintifica. A crescut numarul cititorilor si al comentariilor. Anumite teme sunt preluate si discutate. Agenda si discursul public sunt influentate de blog. Sefii ANP si MJ aduc in discutie frecvent articolele de pe blog. Nu odata discutiile pe o tema au inceput sau au luat in calcul pozitia exprimata pe blog. Si mai e un lucru interesant. Mai in gluma, mai in serios se aude… “vezi ce zici/faci ca te vad pe blog”. 5. Ati publicat vreodata informatii ce tin de secretul de serviciu sau care sunt confidentiale? Ati accepta vreodata sa va deconspirati indentitatile in folosul justitiei? Da. Am publicat si documente ’sensibile‘. Am protejat insa ce era de protejat. Am folosit doar ce era util informarii publicului. Atunci am avut si prima furtuna de comentari cu ochi albastri. Atunci am auzit si scenariile cu agenturile straine si alte prostii din categoria asta. De principiu, nu vad nici o problema, dar nu vad interesul justitiei. Justitia poate, daca vrea, sa-si faca treaba fara stiinta identitatilor noastre. 6. Ce mesaj ati dori sa transmiteti celor care va citesc acum, apropo de justitia din Romania, de sistemul in sine si de schimbarile care se produc in el? Mesajul e ca… poti sa ai mesaj in justitie. Poti sa influentezi agenda publica si poti sa spui lucrurilor pe nume, fara teama si fara prejudecati. E doar informatie, fiecare e liber sa citeasca si sa intelega ce pofteste. 7. Se fac presiuni politice asupra judecatorilor? La ce nivel? Identificati o criza constitutionala in acest moment si ce solutii ati considera acceptabile? Sunteti multumiti de mandatul lui Catalin Predoiu? Da, se fac. Sunt o gramada de sentinte strambe indreptate de CEDO care dovedesc asta. De la orice nivel exista parghii si influenta se fac presiuni. Criza constitutionala e veche, e pacatul originar al Romaniei de dupa 1989. Constitutia a fost facuta de oameni care vor sa nu aiba probleme. Mecanismul constitutional protejeaza elita politica. Mandatul lui Catalin Predoiu are un scop precis. Trebuie sa repare din greselile facute de Chiuariu si sa asigure liniste in justitie pana la alegeri. Asta se intimpla, cu mici exceptii cand interesul politic e mare. Ministrul Predoiu a iesit in fata doar in problema sefiei DNA si atat. (sursa: link) . Link-uri utile:

 codexpolitic.us - După gratiile justiţiei  codexpolitic.us - Penitenciarul zilelor noastre

by Huginn

24 Comentarii

Penitenciarul Bacău - ‚nvoiri contra vopsea Vizita şefilor din ANP şi MJ a trezit brusc interesul pentru curăţenie al ƒn conducerea Penitenciarului

Bacau.

Deţinuţii

au

pus

um ărul

şi

vopseaua,

iar

conducerea

penitenciarului a 'plătit' pentru asta cu zile de ƒnvoire.

Buna seara,

Va scriu pentru prima data, pentru a va atrage atentia asupra unor probleme delicate aparute in Penitenciarul Bacau. Sper sa aduceti in discutie pe blog informatiile pe care vi le pun la dispozitie. Nu demult am "beneficiat" si noi de vizita domnului Cel Mare, vizita in care li s-a atras atentia mai marilor nostri ca starea de curatenie a sectiilor de detinere nu este corespunzatoare, asta fiind cam singura problema "reala" a penitenciarului Bacau, nu lipsa de personal, conditiile mizere din posturile de paza si multe altele, care nu au fost atat de vizibile si deranjante pentru domnul Cel Mare. In fine, dupa plecarea acestuia, s-a demarat in tromba o mare operatiune de curatenie, dar nu oricum, pe banii detinutilor. Datorita faptului ca unitatea nu dispune de fonduri, detinutilor li s-a "cerut", discret insa, sa aduca vopseluri de acasa, promitandu-le la fel de discret si voalat ca li se vor da invoiri si vor fi scosi la munca. Zis si facut. S -au apucat dragii de ppl sa aduca kile de vopseluri, metri de parchet, pentru binele mai marilor nostri si buna curatenie si bunastare a tuturor. S -a initiat si un "concurs" intitulat "cea mai frumoasa camera" cu marele premiu o invoire. S-au varuit si vopsit camere de detentie, s-au varuit, vopsit si parchetat diverse birouri, ppl asteptand cu nerabdare recompensele promise. Morala: Mandatul directorului numit se apropie de sfarsit, iar acesta e preocupat de cosmetizarea unitatii, cu orice pret, pentru a putea demonstra mai marilor ca a muncit, obligandu-i astfel, prin promisiunea facuta ppl, pe sefii de sectii sa intocmeasca recompense cu invoire chiar daca nu toti indeplinesc conditiile, iar pentru a nu bate la ochi se fac invoiri de 1 zi. De asemeni, se scot ppl la munca, iar pentru cei ce nu indeplinesc conditiile se mai fac si artificii, se schimba regimul din maxima siguranta in inchis, apoi in semideschis, se scot preventivii la puncte de lucru si multe altele. Deschideti un subiect pe blog despre penitenciarul din Bacau si o sa fiti uimiti cate se vor afla. Cu stima.

Nu este prima dată c•nd apar informaţii de acest gen despre modul €n care sunt acordate €nvoirile. De data asta regulile sunt ‚ncălcate, dacă este adevărat, pentru o 'cauză bună'. Curăţenia ‚n penitenciar desigur, nu confirmarea pe post a directorului.

by Huginn

56 Comentarii

Povestea salariului A fost odată ca niciodată un salariu. ˆnsă el nu era ca orice salariu. Era un salariu fermecat! Cel mai salariu fermecat el era. Era at†t de fermecat ‚nc†t, la un moment dat, pe c†nd era minor, s-a uitat ‚n jurul lui şi a decis că el vrea să răm†nă aşa c†t mai mult timp posibil.

Lucru care, culmea, nu i-a fost deloc greu la ƒnceput. Ca orice salariu de v†rsta lui, zburda fericit pe plantaţia de facturi, alerga ţin†ndu-se de m†nă cu rata de la bancă şi cocheta cu ‚ntreţinerea şi chiria, ‚n acelaşi timp. …ntr-o zi, pe c„nd era plecat la v„n ătoare d e bancomate ƒn funcţiune, a trecut pe l†ngă un castel albastru, cu balcoane auriu-portocalii. ˆn cel mai ‚nalt turn din castel, la cea mai ‚ndepărtată fereastră, ofta resemnată o m ărire. ˆnsă şi ‚nvăluită de tristeţe, era cea mai frumoasă m ărire din regat. Nu era nici grasă, dar nici slăbuţă . Era destul de acceptabilă, dar totodată relevantă. Răpit de frumuseţea ei şi cu g†ndul la superbul viitor pe care l-ar putea avea ‚mpreună, salariul s-a ‚ndrăgostit instant de ea. Salariul a hotăr„t atunci că a aşteptat destul şi că inima-i va fi sf† şiată de durere dacă m ărirea nu va fi a lui. F ără să stea pe g†nduri, dădu buzna ‚n palat, pregătit să ‚nfrunte orice obstacol ce i-ar fi ieşit ‚n cale. Dar spre ghinionul lui, nu s-a g†ndit că o să-l ‚nt†lnească pe Vrăjitorul cel R ău. După ce l-a evaluat din fluturaş p†nă-n impozit, Vrăjitorul i-a spus salariului că m ărirea e lesbiană şi că nu ar fi interesată de o relaţie cu el ‚n acest moment. Demoralizat, salariul s-a ƒntors la v„nătoarea d e bancomate. ˆn timp ce se ‚ndepărta de castel, a mai aruncat o ultim ă privire către cel mai ‚nalt turn din castel. La cea mai ‚ndepărtată fereastră, m ărirea vorbea la telefon cu un arhitect: "Manole, să vii, dragă, să mai ‚nalţi turnul ăsta. Cum apar la fereastră, cum vine un flauşat şi se bagă ‚n seam ă." (Sursa: link)

De obicei nu dau curs invitaţiilor primite de a urma cine -ştie-ce-link. Dar astăzi am ascultat sfatul unui coleg şi nu m i-a părut rău. M -am amuzat şi m i-am mai descreţit fruntea. Dar apoi m -am ‚ntristat din nou. M i-am amintit că urmează să dăm şi noi piept cu o m ărire de salariu. Probabil că €n cur•nd vom asista la anunţul victorios făcut de guvern legat de majorările salariale €n domeniul bugetar. N-ar fi nimic rău ‚n asta, dacă ar fi şi adevărat. †n fond le suflă ‚n ceafă alegerile, campania electorală nu stă să aştepte. Doar că... Doar că viitoarele majorări salariale nu reprezintă altceva decƒt o palidă ‚ncercare de corelare a salariilor cu rata inflaţiei. Hai să facem un exerciţiu simplu de aritmetică. Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, rata anualizată a inflaţiei pentru 2007 a fost de 6,57%. Pentru august 2008, aceasta s-a situat ‚n jurul valorii de 8,1%. Creşterea salarială pentru anul 2008 a fost anunțată la nivelul de 4,04%. O prim ă tranșă a fost deja acordată. Mizilicul care a rămas urmează să vină ‚n curƒnd. 4,04% - 8,1% = -4,06% Așadar... cre șterea salarială este de fapt o creștere negativă dacă se poate spune așa. Inflația nu face altceva decƒt să "ronțăie" ‚ncet dar sigur cardul fiecăruia. Dar avem şi o veste bun ă. Domnul Varujan Vosganian, ministrul Economiei şi Finanţelor, a declarat zilele trecute că rata inflaţiei va scădea sub 3% pƒnă ‚n 2010. Deci puţină răbdare. Dacă supravieţuim pƒnă ‚n 2010 s-ar putea să avem parte şi de o creştere salarială reală. Update: Salariul poliţiştilor se majorează de la 1 ianuarie . Ce-ar mai fi de comentat?

by Colectionarul de amintiri

25 Comentarii

18 SEPTEMBRIE 2 008

Ministrii Justiţiei la judecata noastra Bun. Ne-am distrat aproape 4 ani. Tumulto şi, aş putea spune. O

perioadă de m ăcel care s-a propagat de sus ‚n jos, de la nivel de principiu pană la nivel de răfuială personală. Aparent sau ‚n mod real un haos cu miros de hazna, instituţii ‚ncleştate

‚ntr-o luptă pe viaţă şi pe moarte, oameni politici trădaţi şi trădători, oameni corecţi şi ticăloşi. Toţi luptand sub stindardul anticorupţiei, integrităţii şi profesionalismului, ‚nsă eşuand ‚n lehamitatea şi ne‚ncrederea generale care ne -au cuprins pe noi toţi, spectatorii. Un spectacol grandios replicat la scară mică ‚n sistemul penitenciar şi chiar ‚n discu ţiile de pe acest blog. Vă invit s ă vorbim despre sistemul penitenciar €n aceşti ultimi patru ani. Să vă spuneţi p ărerea sincer ă despre oamenii care au condus acest sistem, fie că e vorba de miniştri ai justiţiei care ne-au p ăstorit sau directori generali ai ANP aduşi de aceştia. .

†nainte de toate, am, ‚nsă, o observaţie generală. Să-i spunem premisa de la care aş dori să ‚ncep acest dialog: nu toţi sunt sunt o apă şi un pămant. Nu to ţi sunt ticălo şi, nu toţi ‚şi urm ăresc exclusiv interesul personal, nu toţi sunt neprofesionişti. Dincolo de circumstanţe, de idiosincrazii sau greşeli personale, de compromisuri sau erori de judecată, dintre toate taberele prinse ‚n ‚ncleştarea asta doar una singură poate fi mai aproape de viziunea noastră eterică despre o societate dreaptă, integră şi profesionistă, chiar dacă ‚ntr-un mod profund imperfect. Oameni perfect buni sau perfect ticăloşi nu există. †n această mare de gri, unii dintre ei sunt cel mai aproape de alb. Pe ei €i căutăm ! . †n dansul ăsta al reformei justiţiei şi luptei ‚mpotriva corupţiei am schimbat ‚n 4 ani 3 parteneri: Monica Macovei, Tudor Chiuariu şi C ătălin Predoiu. Declarativ, ace ştia au urm ărit aceleaşi obiective. Toţi 3 au produs şocuri la nivelul sistemului penitenciar. Cat de aproape au ajuns, ‚nsă, de aşteptările noastre? .

Monica Macovei: apreciată de Comisia Europeană, de societatea civilă şi avand sprijinul şi admiraţia necondiţionată a intelighenţiei ‚n

Romania. A

scuturat cu

violenţă

copacul

impunităţii juridice ‚n care se coco ţaseră politicienii, a creat mecanisme instituţionale şi legislative anticorupţie (DNA şi ANI). A scos steguleţe ro şii de pe capitolul justiţiei şi a asigurat, astfel, aderarea Romaniei la UE la 1 ianuarie 2007. A reorientat sistemul penitenciar către un principiu social (reintegrarea deţinuţilor) şi a forţat transparentizarea sistemului penitenciar. †n mandatul acesteia au fost scoase la concurs circa 1600 de posturi şi au fost traşi pe linie moartă dinozauri ai sistemului. †n acelaşi timp, ‚nsă, a fost permanent acuzată de influen ţarea politică a DNA, de schimbarea neprofesionistă a unor

legi

care, prin

neconstituţionalitatea

lor,

au

dus

la rezultate

neconvingătoare ‚n lupta ‚mpotriva corupţiei. †n cadrul sistemului penitenciar a mizat neconcludent pe promovarea magistraţilor şi a ignorat, din punctul multora de vedere, interesele angaja ţilor ‚n favoarea drepturilor deţinuţilor. Cei doi magistraţi numiţi directori generali ANP, Marius Iacob şi Alexandru Şerban, au fost implicaţi ‚n scandaluri de corupţie şi sau dovedit prea puţin profesionişti şi interesaţi de o reform ă sustenabilă. †n ansamblu, evaluarea generală tacită care transpare ‚n articolele noastre a fost pozitivă ‚n ceea ce o priveşte. .

Tudor Chiuariu: din punctul de vedere al autorilor acestui blog a fost o cium ă. Dacă există şi aspecte pozitive ale mandatului acestuia vă las pe dumneavoastră să le formulaţi. Dotat cu impertinenţă nativă, a reu şit ‚n 7 luni de mandat prin poziţii publice şi diferite iniţiative legislative să discrediteze lupta anticorupţie, să blocheze, legislativ şi financiar, reforma justiţiei, a fost marioneta perfectă a unor interese politice transparente şi a promovat pe linie ticălo şia şi non-valoarea la nivelul Ministerului Justiţiei. A adus un tanar la conducerea sistemului penitenciar cu comportamente suspecte de a fi tratabile la secţiile psihiatrice ale spitalelor: Marius Iosif. Acesta a impus o atmosferă de teroare ‚n ANP, a condus sistemul spre colaps financiar, a blocat toate reformele, bune sau proaste, ‚ncepute ‚n mandatul Macovei, a fost implicat ‚n nenum ărate scandaluri publice, s-a ‚nconjurat de incompetenţi, ticălo şi şi lingăi

şi, poate

cel

mai

important,

a

fost

catalizatorul

unora

din

cele

mai

abjecte

comportamente pe care le-am văzut vreodată. †n acest caz, oamenii din acest sistem, şi ‚n special de la nivelul structurii centrale, au căzut examenul integrităţii şi demnităţii. Fie şi numai prin tăcere (deşi a fost mai mult de atat), au girat şi au fost complicii non-valorii, turnătoriei şi lipsei de integritate. Marius Iosif a adus la suprafaţă tot ce e mai rău ‚n noi. M ă gandesc cu groază caţi dintre noi n-ar fi fost torţionarul perfect dacă totul s-ar fi ‚ntamplat prin anii '50. Evaluarea noastră este negativ ă ‚n integralitatea ei ‚n ceea ce priveşte mandatul Chiuariu. .

Cătălin Predoiu: oarecum apreciat şi văzut bine prin prisma statutului de independent, comportamentului decent şi echilibrat. A repus, parţial, ‚n mişcare Ministerul Justiţiei, a ‚ncercat să schimbe personalul de conducere al ministerului, are o relaţie normală cu Consiliul Superior al Magistraturii şi nu a implicat ministerul ‚n scandaluri majore. Şi-a asumat statutul de gestionar al ministerului pană la proximele alegeri, pentru a evita activarea clauzei de salvgardare după mandatul Chiuariu. Partea cea mai eficientă a mandatului lui au fost, cred, deciziile ‚n legătură cu sistemul penitenciar. †n ciuda sprijinului politic de care se bucura Marius Iosif, Cătălin Predoiu a dispus controale la nivelul ANP, a schimbat conducerea ANPului şi a eliminat persoane aflate la şefia unor direcţii. A repus pe tapet strategiile de dezvoltare a sistemului şi a organizat pentru prima oară concursuri pentru funcţiile de conducere ale ANP. A adus ‚n frunte sistemului o persoană echilibrată şi cvasiapreciată de angajaţi: Ioan Băla. A ‚nceput să-şi dea cu stangu'n dreptu' cand a ‚ncercat să schimbe conducere DNA, ‚n ciuda recomandărilor explicite ale Comisiei Europene. A propus ‚n locul lui Daniel Morar o catastrofă care s-a făcut de ras ‚n şedinţa secţiei de procurori a CSM. A rămas ‚nconjurat de consilierii lui Chiuariu şi cu secretari de stat numiţi de primul ministru peste capul lui. †ncepe să dea dovadă că este profesionist şi integru pană la limita ordinului politic. Evaluarea generală tacită care transpare din articolele noastre este pozitivă. . Sunt doar cateva din lucrurile pe care le putem spune despre aceşti oameni. †nsă sunt nişte indicii. Toţi 3 ne-au influenţa viaţa ‚n mod direct. Vă invit, deci, s ă vorbim despre ei! . UPDATE: Tudor Chiuariu a fost numit purtător de cuvƒnt al PNL.

by famiglia Musat

16 Comentarii

17 SEPTEMBRIE 2 008

Posturile ascunse ale ANP Actuala conducere a ANP a beneficiat inca de la inceput de simpatia angajatilor fiind creditata cu cele mai bune intentii. Agenti, ofiteri, personal contractual, toti s-au bucurat pentru prima data de faptul ca specialisti ai sistemului penitenciar sunt “la putere”. Sunt insa si semne de intrebare.

Concursurile de avansare in functie. Anuntate cu tam -tam drept prim pas in normalizarea situatiei sistemului penitenciar, prim pas in incercarea de defini o cariera pentru functionarii publici cu statut special din sistemul penitenciar, arata, la o analiza atenta, slabiciunile unui sistem de resurse umane bolnav. Doar 1629 posturi au fost scoase la concurs pentru avansarea in functie, din cele peste 2500 vacante. Dezavantaj. Aproape 1000 de posture vacante au disparut in neant… dar vor aparea pentru sursa externa sau, de ce nu, pentru “clanul coloneilor” din Ministerul Apararii la etapa transferuri. Unii directori de penitenciare, mici “baroni” locali, au vazut in aceast concurs posibilitatea de a-si pastra pentru copii, nepoti, diversi apropiati sau rubedenii, sau diverse obligatii, destul de multe posture caldute. Exemplu: doar 16 posturi scoase la concurs la Penitenciarul Giurgiu fata de 164 posturi la Penitenciarul Iasi. Conform art. 28 din Legea 293/2004 toate posturile vacante din unitatile penitenciare trebuie scoase la concurs pentru resursa interna. Astfel, lucratorii sistemului penitenciar, agenti si ofiteri, aveau ocazia sa avanseze intr-o functie superioara. Din

pacate

nu

au

avut

aceasta

sansa

in

totalitate.

Restul

posturilor

vacante

astepata “dedicatiile” – sursa externa sau transferurile. Analizand strict legal art. 28 rezulta foarte clar faptul ca nu pot fi scoase la concurs extern sau ocupate prin transfer decat posturile care au trecut etapa concursului intern. Santajul. Se pare ca in aceste zile, Ministerul Justitiei si Administratia Nationala a Penitenciarelor fac presiuni asupra organizatiilor sindicale (FSANP si SNLP), in scopul de a accepta modificarea art. 28 permitand astfel accesul pe orice functie din sistemul penitenciar, din sursa externa sau prin transfer din sistemul de aparare nationala sau de la Ministerul Justitiei. Santajul e reprezentat printre altele de art. 38 – chiriile. Daca sindicatele doresc recastigarea dreptului pierdut prin OG 4/2008, dar si accesul agentilor prin concurs pe functii de conducere, trebuie sa dea un raspuns afirmativ. Acceptarea acestui conpromis deschide insa Cutia Pandorei incurajand o politica de coruptie si abuzuri in sistemul penitenciar.

by Palmasul

27 Comentarii

16 SEPTEMBRIE 2 008

Şefii Direcţiei Cetăţenie, la un pas de destituire Şefii Direcţiei Cetăţenie, Dan Sf•rnă et co, €şi vor pierde €n cur•nd funcţiile. Sunt acuzaţi că au ‚ncălcat legislaţia şi procedurile privind cetăţenia, abuzƒnd astfel de funcţiile deţinute. . Mai mulţi cetăţeni străini s-au plăns de faptul că mai multe reţele de intermediari sunt favorizate de conducerea Direcţiei Cetăţenie, care, contra unor foloase materiale, ‚nlesneşte acordarea cetăţeniei romƒne "‚n regim de urgenţă " ( ‚n traducere peste rƒnd şi pe bani serioşi). . Cetăţenii străini care solicită cetăţenie rom•nă (surprinzător există) aşteaptă ‚n medie 4 ani, iar cele mai multe cereri de acest gen vin din parte cetăţenilor Republicii Moldova. Cei cu stare şi cu dare de mƒnă au rezolvat problema ‚n cƒteva luni. . Ministrul Justiţiei se pare că este hotăr•t să-i schimbe, după ce mai mulţi angajaţi ai direcţiei au recunoscut că sunt obligaţi să rezolve 'dosare speciale', venite ‚n mod constant din partea intermediarilor, care plătesc bine pentru aceste favoruri. Toate '‚ncasările', merg desigur la şefii cei mari. Chiar sunt curios, cum e posibil ca unele persoane care au redobandit cetatenia romana in decembrie 2007 sa fi depus dosarul la inceputul aceluiasi an?! Singura modalitate legala pentru o urgentare ar fi …procesul de judecata. Oare toata lumea a dat in judecata Ministerul Justitiei / Biroul Cetatenie sau poate au fost inventate alte mecanisme de urgentare? (sursa: Ministerul Justitiei din Romania incurajeaza darea si luarea de mita) Mai sunt şi alte probleme, mai puţin importante dec•t cea a corup ţiei, dar la fel de supărătoare. Verificare dosarelor este greoaie, informaţiile pentru solicitanţi sunt neclare, se pierd dosare, se pierd documente, iar solictanţii se plƒng de faptul că sunt puşi pe drumuri pentru tot felul de semnături şi documente care nu figurează ‚n lista furnizată iniţial. .

E trist, dar adevărat. Şi cƒnd te gƒndeşti că un tƒnăr fost ministru al justiţiei se lăuda cum că s-a rezolvat problema acordării cetăţeniei, şi că nimeni nu va mai fi umilit... . Mai multe despre Direcţia Cetăţenie:  Ministerul Justitiei din Romania incurajeaza darea si luarea de mita  Romania isi bate joc de basarabenii care solicita cetatenie romana  De ce oare autoritatile de la Bucuresti nu-si fac datoria pana la capat?  Cat v-a costat redobandirea cetateniei romane?!  Mai vreti sa aplicati pentru cetatenie romana???  Statistici: Redobƒndire cetăţenie romƒnă

Update 16.09.2008 ora 18.00 Un prieten ne spune că deşi Dan Sfƒrnă şi-a cumpărat locuinţă ‚n Bucureşti solicită ‚n continuare compensarea cheltuielilor cu chiria. E drept că locuinţa a cumpărat-o pe numele soacrei şi, tehnic vorbind, nu a făcut fals ‚n declaraţii. Puţină €nşelăciune a făcut ‚ns ă cerƒnd să i se compenseze o chirie ‚ntr-un apartament ‚n care nu stă. Este cineva interesat să verifice informaţia? Ce spuneţi domnule ministru?

by Huginn

4 Comentarii

Penifest, ‚nainte sau după cafeluță? Cei aproximativ 1000 de vizitatori zilnici ai blogului sunt de două feluri: cei care ƒl deschid ƒnainte de cafeluță și cei care ƒl savureaz ă dup ă cafeluță. „Ce o mai apărea astăzi despre mine?”

Cei care nu au răbdare să-și bea cafeluța ‚nainte de a citi ultimele noutăţi sunt, bănuiesc, aceiași care deschid cu ceva teama internetul punƒndu-și ‚ntrebarea „oare au scris ceva despre mine pe blog?” Nu recunosc deschis că citesc Penifestul şi susțin că „nu au timp să citească toate prostiile”. Destul de des ‚nsă, se trezesc declarƒnd că „nu e adev ărat ce se scrie - că am făcut cutare sau cutare lucru”. Despre Penifest nu se vorbește €n gura mare. Pe ici pe colo se mai ‚ncearcă cƒte o glumiță . Expresia „vezi că m†ine apari pe blog” aduce cu frica mai veche a unora de a apărea la Cronica c†rcota șilor. Doar că de data asta amenintarea este reală. Glumele nu sunt insistente pentru că pot fi urmate a doua zi de un hohot de plƒns neașteptat, proporțional cu m ărimea m uștei de pe căciula celui ‚n cauză. Dup ă cafeluță

Pentru cei mai mulți blogul a devenit principala sursă de informare. A ș zice că sentimentele contradictorii față de articolele Penifestului, de curiozitate, team ă sau interes, fac loc treptat unui respect veritabil. Și asta pentru că articolele sunt documentate, știrile fierbinți, iar punctele de vedere – incisive și susținute. Marea masă a celor care deschid blog-ul o fac avƒnd convingerea că ‚n mod cert vor găsi o lectură interesantă, vreo noutate, cƒte ceva amuzant, sau o știre picantă. Unii nu au internet la serviciu și abia așteaptă să-și deschidă computerele de acasă, alții mai strecoară cƒte o ocheadă pe blog cu ajutorul calculatoarelor din birou. De la serviciu e mai greu, ‚nsă, cu postarea comentariilor. Deh, serverele... Printre cei care au r ăbare să-și bea cafelu ța €nainte sunt cei care abia a șteaptă să vadă o urecheală virtuală trasă şefului nedrept sau incompetent, sunt cei nemulțumiţi de ‚ncetineala cu care se orientează sistemul nostru pe făgașul cel bun. O ameni care ‚și ‚năbușă dorința de a striga de disperare, de teama consecințelor, colegi care nu au altă cale de se face auziți.

Totuși, blogul poate prelua și face publice doar o parte din probleme, iar personalul din sistem ar trebui să ‚nvețe să-și asume poziții clare ‚n situaţiile cƒnd sunt nedreptățiţi sau văd tot felul de nereguli.

Mesajul este adresat €n special primei categorii şi sună cam aşa: ˆncercați să vă creați condiții pentru o cafeluță savurată ‚n liniște, aduc†nd un plus de integritate și profesionalism ‚n sistem! Cafeluța pe stomacul gol poate provoca ulcer. Penifestul ‚nainte de cafeluță induce o stare de stres evitabilă. Daca tot acest efort va avea drept rezultat o ‚mbunătățire cƒt de mică a calității actului managerial ‚n sistemul penitenciar, o creștere a transparenței decizionale și un imbold cƒt de ne‚nsemnat dat reformei, atunci, administratorii și autorii vor avea satisfacția că au identificat un mod de a pune um ărul, de a face ceva.

by Stig

16 Comentarii

15 SEPTEMBRIE 2 008

Destituiri in sistemul penitenciar Spagarul de la Braila, destituit si scos la pensie

2008091202

Acum exact o luna, in articolul Penitenciarul Braila 'ciupit' de spagari, va povesteam despre minunatia de director adjunct al Penitenciarului Braila. Personajul era acuzat de furtisaguri si de acordarea unor favoruri speciale pentru detinutii cu dare de mana. Dupa cum banuiam deja cand am scris articolul trecut, Stefan Ciupitu si-a cerut pensionarea, dupa ce i-a fost refuzata cererea de clementa adresata conducerii ANP. A incercat sa aplice schema din 2000 cand, fiind prins cu fapte similare, a scapat doar cu o mutare disciplinara la Galati. De aceasta data nu i-a mers, si, mai mult, se pare ca se va alege cu un dosar penal pentru abuz in serviciu.

"Am dispus destituirea directorului de la Baia-Mare, trecerea in rezerva a adjunctului de la Braila si destituirea directorului adjunct de la Jilava", a declarat Ioan Bala, director general ANP. Dupa cum ne-au precizat surse din cadrul ANP, Stefan Ciupitu si-a depus cererea pentru pensionare, dar, se pare ca decizia a fost putin fortata. Astfel, in urma evaluarii efectuate in Penitenciarul Braila au fost constatate unele nereguli si animozitati intre directorul adjunct si restul personalului, inclusiv conducerea institutiei, ceea ce a dus la trecerea in rezerva. (sursa: Obiectiv - Vocea Brailei - link)

Pe langa acuzatiile initiale, care s-au confirmat in totalitate, se pare ca s-a descoperit si disparitia unor documente din dosarul de penitenciar al unui membru marcant al lumii interlope. Cazul se anunta interesant, vom reveni cu amanunte. Florin Stanciu se intoarce la Ministerul Justitiei Daca schimbarile de la Braila, Jilava, Baia Mare au fost anuntate de catre directorul general al ANP, demiterea lui Florin Stanciu, fostul sef al inspectiei ANP s-a facut cu discretie. Constantin Ioanitoaia, inlocuitorul lui Stanciu si-a preluat deja functia.

Zilele trecute am primit informatia ca Florin Stanciu, seful - imputenicit al Directiei Inspectie din ANP, face anticamera cu orele pe la Ministerul Justitiei, ‚ncercand sa intre ‚n audienta la secretarii de stat si la ministrul justitiei. (ce vremuri... dom'le)

Link-uri utile:  Adjunctul de la Penitenciarului Braila, trecut in rezerva  Politica si penitenciare - poveste despre lichele  Baia Mare: Jeg si incompetenta ‚n Penitenciar

by Huginn

19 Comentarii

'Bursierii' penitenciarelor incep scoala Daca trendul ultimilor ani se mentine, azi incep scoala peste 3000 de detinuti, aproape jumatate analfabeti. Cursurile sunt organizate in colaborare cu unitati scolare din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetarii, cursantii fiind remunerati pentru 'efortul' depus.

Procent detinuti scolarizati din total

Numarul detinutilor scolarizati a crescut cu mai bine de 3% in ultimii 4 ani, o crestere semnificativa fiind inregistrata dupa intrarea in vigoare a legii 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal.

An scolar

Detinuti scolarizati

Detinuti scolarizati din

2004 - 2005

2365

6,59%

total

2005 - 2006

2638

7,38%

2006 - 2007

2571

8,66%

2007 - 2008

2715

9,65%

Detinutii sunt platiti sa faca aceste cursuri. Legea prevede ca personale private de libertate care participa la cursuri de scolarizare ori de formare profesionala, primesc lunar, pe durata cursurilor o remuneratie egala cu salariul minim pe economie. Frumos! Nu-i asa? Statul, adica platitorul de impozite, ii premiaza lunar si dumnealor devin rapid cetateni onesti si muncitori. In realitate insa interesul detinutilor pentru alfabetizare, finalizarea studiilor sau formare profesionala nu a crescut semnificativ. Desi exista perspectiva ca trendul crescator al scolarizarii sa se pastreze si in anii urmatori, rezultatele nu vor fi spectaculoase. Doar costurile finantarii acestor programe vor produce emotie. Recomandarile europene

in

materie sustin o

Detinuti scolarizati

astfel de masura, din perspectiva reintegrarii sociale a detinutului, care trebuie sa aiba posibilitatea reala de a studia. Aceasta remunerare a 'studentilor' nu este insa

privita

cu

ochi

buni.

Romanul

de

rand

nu

beneficiaza de acest suport financiar, desi este un bun cetatean si isi plateste la timp darile catre stat. Detinutul, in schimb, a mai gasit un mijloc de a castiga bani usor. Efectul acestei masuri in scaderea ratei recidivei nu cred ca va fi foarte important. Este adevarat ca investitiile in educatie golesc penitenciarele, dar prin astfel de masuri sunt toate sansele ca detinutul sa devina asistatul permanent al statului. In detentie pentru soarta acestuia este responsabil penitenciarul, iar in libertate serviciul de probatiune. Nu imi fac iluzii insa. Lucrurile vor sta mult mai rau. Responsabilitatea statului va fi concretizata intr-un sprijin fara orizont, insa efectul deresponsabilizarii detinutului va fi unul cat se poate de puternic si de real. ANP a anuntat ca intentioneaza sa renunte la acest stimulent financiar. Pentru motivele de mai sus cred ca este o idee buna, daca sunt gasite alte metode prin care detinutii sa fie responsabilizati si tratati ca viitori oameni liberi nu ca viitori recidivisti sau viitori asistati.

by Huginn

40 Comentarii

14 SEPTEMBRIE 2 008

Magistratii securisti risca sa fie dati afara din magistratura 1221395203

Un cititor ne atrage atentia asupra unui material aparut ieri in cotidianul Ziua. Articolul afirma ca 20 de magistrati risca excluderea din sistemul judiciar, din cauza colaborarii

cu

Securitatea.

Datele

sunt

furnizate

de

Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii.

Acestia risca, pe langa eliberarea din functie, inceperea urmaririi penale pentru "fals in declaratii". Judecatorii la care fac referire dosarele Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii sunt presedintele Sectiei Penale a Curtii de Apel Iasi, Petru Ciubotariu, judecator la Curtea de Apel Brasov, Marius Cosma Daniel, judecator la Curtea de Apel Iasi, Dan Tabaltoc, judecator la Curtea de Apel Cluj, Lucian Cristea, judecator la Curtea de Apel Suceava, Eugen Marin, presedintele Judecatoriei Lugoj, Ioan Cozilec, fost presedinte al Judecatoriei Barlad, actual judecator, Veronel Aioanitoaie, judecator la Tribunalul Brasov, Vasile Mos, judecator in Bistrita, Valer Covrig, judecator la Judecatoria Bacau, Sergiu Lupascu si judecator in Caransebes, Pantelimon Chersa.(sursa: Ziua, 13.09.2008)

O posibila explicatie pentru scotocirea continua a arhivei SIPA, dar mai ales pentru distrugerea unui volum important de documente in 2004. Magistratii identificati de CNSAS risca sa fie pusi sub acuzare pentru infractiunea de fals in declaratii si sa fie exclusi din magistratura pentru colaborarea cu securitatea. Link util:  NewsIn: 20 de magistraţi riscă excluderea din sistemul judiciar...  Ziua: Colaborarea cu Securitatea se judeca intre colegi

by Huginn

6 Comentarii

Penitenciare de top... la prima vedere La conferinta de presa de acum c•teva zile a fost

27gogh_the-prison-courtyard

anuntat un fel de top al penitenciarelor romanesti. Avem asadar penitenciare

bune,

penitenciare

satisfacatoare

si

penitenciare nesatisfacatoare. Mai jos puteti vedea lista penitenciarelor pe fiecare categorie in parte. Si de data asta diavolul sta in detalii. La prima vedere o asa clasificare poate fi valida, dar daca luam in calcul conditiile specifice, lucrurile se pot schimba in totalitate. Detalii precum numarul de detinuti, raportul personal detinuti, raportul finantare - detinuti, rulajul detinutilor, volumul

de

detinuti

escortati, arhitectura

sau

calitatea

managementului conteaza. Orice comparatie care nu tine cont de acest gen de detalii nu este foarte relevanta. Calificativ

Nesatisfacator

Satisfacator

Bun

Baia Mare

Galati

Oradea

Colibasi

Braila

Gherla

Jilava

Iasi

Botosani Slobozia

acordat

Vaslui

Tulcea

Turnu Severin

Giurgiu

Focsani

Tƒrgu Jiu

Rahova

Tƒrgsor

Aiud

Pelendava

Spital Colibasi

Ploiesti

Deva

Spital Tƒrgu Ocna Spital Dej

Penitenciarul

Codlea

Bacau

'evaluat'

Penitenciarul de Minori si

Satu Mare

Timisoara

Tineri Craiova

Arad

Tƒrgu Mures

Miercurea Ciuc

Craiova

Penitenciarul de Minori

Bistrita

si Tineri Tichilesti

Centrul de

Centrul de Reeducare

Reeducare Buzias

Gaesti Poarta Alba Spital Jilava . Nu cred insa ca e vorba de o evaluare tehnica. Cred ca acest clasament este rezultatul recentelor vizite ale conducerii ANP prin penitenciarele din sistem. Timpul alocat (2 zile pentru 5 - 8 penitenciare) nu a fost suficient pentru o evaluare completa si serioasa. Insa Ministerul Justitiei spune ca exista si un raport al acestor vizite. Poate ca va fi facut public si atunci ne lamurim.

by Huginn

67 Comentarii

Ziua pompierului Sambata, 13 septembrie, a fost ziua pompierilor. Gatiti si incolonati, pompierii au defilat prin capitala, au poposit in fata Palatului Parlamentului unde ministrul David si-a facut timp sa vina pentru a felicita, pentru a multumi si incuraja pompierul roman. In 19 ani de activitate, lucratorii de penitenciare n-au defilat niciodata, falosi si multumiti, pe strazile orasului sau oraselor in care isi desfasora activitatea iar ministrii nu si-au facut niciodata vreme, sa multumeasca atat de public, pentru sacrificiile si eforturile "gardianului" roman. Am incercat sa-mi imaginez mica noastra armata de lucratori, la defilarea prin Bucuresti. Cine ar trebui sa fie in frunte? Paza? Reeducarea? Ofiterii? Am fi foarte surprinsi daca unii dintre noi s-ar imbranci si s-ar calca pe picioare, daca locurile fruntase ar fi negociate, daca unii barbati ar trimite femeile la coada defilarii, daca unii ofiteri ar aplica acelasi tratament agentilor? Grea meseria de pompier, grea dar cat se poate de utila. Se trezeste noaptea din somn, in cinci minute trebuie sa se echipeze si sa alerge cu casca in vant in celalalt capat al orasului. Este de presupus ca pompierii nu se gandesc niciodata sa aleaga, atunci cand riscandu-si viata, se arunca la propriu in bratele focului, pentru a salva de la moarte sigura un batran, o femeie, un barbat sufocat de fum, ca sa nu mai vorbim de copii neajutorati. Asadar pompierul nu alege sa salveze omul bun , in detrimentul omului rau, asadar pompierul se arunca in flacari, riscandu-si viata, pentru a salva in egala masura un criminal sau un sfant. O sa spuneti ca pompierul nu cunoaste mai inainte identitatea victimei, ca urmare este nevoit sa salveze pe toata lumea. Pai asta isi si propune pompierul, sa salveze pe toata lumea! Asta ar trebui sa-si propuna si lucratorul de penitenciare, sa salveze toti detinutii, sa salveze in felul acesta toate virtualele victime! "Eu stiu ca pe hot nu trebuie sa-l ajuti cu nimica. Sa sufere si sa traga. Mai e unii care cred ca hoti au venit aici la pension si ajuta infractorii. Bine ai zis ca ar trebui sa luptam cu ei. da sint unii care tradeaza. Cica drepturile omului, cica sa iasa la activitati ca sa nu se plictiseasca. Parca nu stiu eu cit le pasa lor de activitati. Astia trebuie calcati pe cap domne si tradatorii de psihologi carei tot asculta sa fie pedepsiti". Iata un comentariu suculent, postat zilele trecute pe blog si-mi pot imagina cu usurinta cortegiul lucratorilor de penitenciare, impanat cu pancarde ca la 23 august. Printre pancarde, sloganuri gen "Moarte detinutului" sau "Afara cu psihologii". "Marile acte de coruptie in sistem nu se fac cu bila in sutien sau telefonul in pantaloni. Sunt 'afaceri' mult mai mari, contracte de munca preferentiale si negociate in interesul propriu, licitatii trucate, sponsorizari de ochii lumii, asigurari de bunuri mobile la firme care cotizeaza

mai

bine,

clasificari

in

regimuri

de

excutare

mai

usoare

pentru

interlopi,

boli 'ascunse' pentru capii unor retele, ingrasaminte si medicamente pt. animale date doar pe hartie, sustinere pe functii de conducere dupa slitul fustei si multe, multe altele!" sustine, tot pe blog, unul dintre colegii nostri. Cred ca jena de a lucra la penitenciar nu se datoreaza aproprierii de detinuti (in fond cu detinutii lucreaza si politistul si judecatorul si procurorul!), se datoreaza mai degraba cunoasterii foarte exacte a ceea ce se petrece in spatele portilor inchise, se datoreaza faptului ca noi pe noi nu ne putem pacali si stim fara urma de indoiala cine este destoinic, cine este corupt, cine avanseaza pe nedrept, cine tradeaza, cine este respectat... *** La final de articol tin sa fac un mic comentariu pe marginea apropiatelor concursuri. Evident sunt bucuros ca au loc, ca se creeaza un precedent. Evident am, ca multi dintre colegii mei, indoieli in privinta organizarii, am nemultumiri legate de tendinta de a strecura vechile obiceiuri - fie ele animate de cele mai bune intentii! - printre probe si interviuri. . Este

insa

un

detaliu

important

despre

care

nu

vorbeste

nimeni:

numarul

concurentilor! Am intrebat oamenii in stanga si in dreapta daca au de gand sa se inscrie la concurs. De cele mai multe ori, raspunsul a fost negativ. Motivele? Convingerea ca toate concursurile sunt aranjate, ca urmare nu are rost sa te implici. Aceasta convingere este in toate cazurile dublata de gesturi de lehamite sau comentarii amare ori agresive. Ca urmare nu este de mirare daca la concurs se va prezenta omul si locul. Este de presupus ca treaba asta se va critica pe urma cu pofta. Am, ca si dumneavoastra, prilejul de a intalni in sistemul penitenciar, oameni capabili. In orice caz, cu mult mai capabili ca parte dintre directorii cu care defilam in prezent. Ce-i impiedica sa se inscrie la concurs? Inertia? Frica de represalii? Neincrederea in propriile forte? Indiferent care este in realitate motivul, cat timp nu folosim prilejul de a ne demonstra competenta, ma tem ca nu avem dreptul de a mai comenta motivele sau modul in care altii hotarasc sa avanseze in cariera! Inscrieti-va la concursuri doamnelor si domnilor, bateti-va cu cei pe care ii suspectati de nepotism, de aranjamente, nu-i lasati sa se plictiseasca

"batandu-se"

singuri,

intre

o

proba

si

alta!

Demonstrati-va

calitatile

si

cunostintele, altfel toate vorbele noastre raman fara acoperire. Cum spuneam, grea meseria de pompier, dar utila. Dupa cum la fel de grea si la fel de utila este si meseria noastra de lucrator la penitenciare. In realitate nimeni nu ne impiedica sa defilam de ziua noastra pe strazile orasului. Sau daca ne impiedica cineva, atunci piedica suntem noi insine!

by admin

38 Comentarii

13 SEPTEMBRIE 2 008

Criminalitatea ‚n imagini şi statistici Imagini cu deţinuţi care se droghează pe internet . Am v ăzut cum arată anticorup ţia €n penitenciare. O tƒn ără a fost prinsă de DIICOT şi BCCO. Pentru cele cƒteva sute de capturi de droguri şi cele cƒteva mii de telefoane mobile descoperite la percheziţii ANP nu are decƒt explicaţii fanteziste. Ar trebui să ‚nţeleagă că acest volum de capturi, nu de intrări, indică existenţa a cel puţin cƒteva zeci de cărăuşi, care fac asta pentru bani, nu din dragoste. Preferă ‚nsă politica stru ţului. . Direcţia pentru prevenirea criminalităţii se joacă de-a spionii prin penitenciare ‚n timp ce criminalitatea ‚nfloreşte. Despre ac ţiunile majore sunt doar informaţi de DIICOT şi BCCO, care fără să fie ditamai serviciile secrete au sute de infractori prinşi ‚n fiecare an. .

Acum c•teva zile un articol dintr -un ziar de scandal povestea cum un deţinut a publicat pe internet imagini de cƒnd se droga... ‚n camera de detenţie. ANP a anunţat că, după ce a văzut imaginile, a identificat deţinuţii şi a luat m ăsurile de rigoare. Imaginile vorbesc de la sine.

Un criminal inchis la Penitenciarul Margineni si-a facut, pe un site de intalniri si prietenii, un cont unde sunt prezentate mai multe poze realizate in puscarie, cu ajutorul unui telefon mobil. Mai mult decat atat, detinutul a publicat inclusiv o serie de fotografii in care isi injecteaza in vena o doza de heroina. Pe langa un set voluminos de imagini in care acesta este prezentat in diverse ipostaze, pe contul de "hi5" al puscariasului apar mai multi colegi, intre care unul vorbeste la celular. Imaginea lasa de inteles ca detinutii care au telefoane in celule nici macar nu se mai obosesc sa le ascunda si nu ezita sa se fotografieze in timp ce vorbesc cu nonsalanta la celular. (sursa: Cancan, Un detinut s-a fotografiat in timp ce se droga)

2008 - anul clemenţei pentru corup ţi Anticorup ţia €n general stă, p ăstr•nd proporţiile, la fel de prost. Conform statisticilor Consiliului Superior al Magistraturii doar 10 din cei 41 de condamnaţi pentru fapte de corupţie au primit o pedeapsă privativ ă de libertate, cu executare. Pedepsele aplicate sunt ‚ntre 1 şi 5 ani, doar una fiind de 15 ani. . †n schimb justiţia rom•nă stă mai bine la capitolul găinari condamnaţi. Proporţia celor condamnaţi la ‚nchisoare este mult mai mare şi pedepsele sensibil mai mari. Aşa merge treaba. Senzaţia de bine pe care o produce judecătorului obrazul subţire al coruptului nu se compară cu repulsia indusă de găinarul care, dacă are ghinionul să mai fie şi recidivist, face puşcărie cƒt 10 corupţi la un loc.

Doar 10 dintre cele 41 de persoane condamnate definitiv anul acesta pentru luare de mită au primit pedeapsă cu inchisoarea cu executare, potrivit statisticilor Consiliului Superior al Magistraturii, insă marile dosare privind această infracţiune făcute de procurori sunt tergiversate. Potrivit datelor CSM, 9 persoane au fost condamnate definitiv anul acesta la pedepsa inchisorii cu executare intre 1 şi 5 ani şi o persoan ă a primit o pedeapsă definitivă de pană la 15 ani de inchisoare cu executare. Astfel, cele mai multe condamnări definitive pentru luare de mită sunt cu inchisoare cu suspendare. (...)

Spre exemplu, unul dintre cazurile de condamnare pentru mită recente este cel al prim procurorului la Parchetul de pe langă Judecătoria Dragomireşti, Anuţa Bucur. Aceasta a fost condamnată la o pedeapsă de 4 ani de inchisoare cu executare, pentru o mită de 4000 de euro. (sursa: Ziua - In 2008, Justitia a pierdut meciul cu Coruptia cu scorul de 10 la 41)

by Huginn

9 Comentarii

Concursuri pe bune? Site-ul SNLP* prinde viaţă. Administratorii au gƒndit o structură simplă şi funcţională şi ‚ncearcă să-l facă cƒt mai informativ cu putinţă . Site-ul este updatat constant şi gestionează un forum destul de activ. Tema curentă este corectitudinea concursurilor anunţate de ANP. Criteriile de concurs, modul de desfăsurare a acestora, chiar si ghinionul pot propulsa ‚n echipă persoane indezirabile. Teama de a nu periclita echipa si implicit atingerea obiectivelor propuse poate avea efecte ‚n dauna egalitătii de sanse. Istoria ne demonstrează. Noi ne ‚ncăpăt†năm să sperăm ‚ntr-un viitor democratic plin de integritate managerială. Pentru asta milităm. SNLP anunţă aşadar lista observatorilor la concursuri şi modalitatea de sesizare a oricărei nereguli constatate. Adminii site-ului FSANP** promit şi ei să readucă site-ul la vechea glorie şi să reactiveze forumul, care altădată era foarte vizitat. . Site-ul ANP , cel care ar trebui să fie sursa principală de informaţie, nu se m işcă atƒt de bine, din păcate. Anunţuri de avizier denumite evenimente, şi comunicate de presă sigure ocupă inutil prima pagină. Nu ştiu cƒţi dintre dumneavoastră le citesc, mie mi se par inutile. Singura rubrică interesantă este cea cu concursurile. Dacă au concursuri au vizitatori, dacă nu pace. . Dar, să revenim la concursuri pe bune. Directorul interimar de la Gherla se laudă deja că o să ia fără probleme concursul pentru că "are susţinere". Dl. Vasile Pop se află deja la cea dea treia ‚mputernicire, şi, surse din MJ, ne spun că este cel pentru care s-a interpretat 'creativ' legislaţia ‚n vigoare pentru a putea primi această ultim ă ‚mputernicire de 6 luni. Este unul dintre cei 10 desemnaţi super -directori, de şi este doar ‚mputernicit. . Mai sunt şi alţii ca dumnealui, unii ‚mputerniciţi alţii cu speranţe. Unii blufează ş i ‚ncearcă să elimine concurenţa (e şi asta o form ă de colegialitate), alţii umblă pe la Bucureşti sau pe aiurea să-şi caute pile sau susţinere. . *SNLP - Sindicatul National al Lucratorilor de Penitenciare, **FSANP - Federatia Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor

by Huginn

39 Comentarii

Ne lipseşte integritatea? Este un alt principiu al puterii. Definiţia omului integru: ceea ce g†ndeşte este ceea ce simte; ceea ce simte este ceea ce spune; ceea ce spune este ceea ce face. Definiţia celorlalţi: ceea ce g†ndesc este diferit de ceea ce simt; ceea ce spun depinde de cine ascultă; ceea ce fac depinde de cine priveşte. Spuneam ‚ntr-un articol anterior (Nu toate obiectele interzise zboară) că un mare adevăr al celor care luptă cu infracţionalitatea este acela că nu vor cƒ ştiga niciodată. Indiferent de locul ‚n care muncesc, lucrătorii de penitenciare sunt angaja ţi ‚n bătălia cu infractorii şi infracţionalitatea. Unii sunt conştien ţi de asta şi nu cedează, alţii au păcălit la angajare sau pe parcurs şi au clacat ‚n fa ţa cƒ ştigului imediat, al tentaţiilor, al speranţelor deşarte… Mai poţi avea €ncredere €n „camarazi”?

Integritatea ‚nseamnă a trăi ‚n concordanţă cu ceea ce sim ţi, gƒndeşti, spui şi faci, fără duplicitate. Să nu induci ‚n eroare, să nu fii viclean, să nu simulezi aparenţe sau preocupări ‚n ‚ncercarea de a ‚nşela şi profita, de a manipula sau de a controla. S ă nu ai alte dorinţe decƒt

cele pe care pari a le avea. Să fii demn de ‚ncredere. Cum se c•ştigă €ncrederea? Apare atunci cƒnd ceilalţi percep suprapunerea dintre cuvintele şi acţiunile cuiva. Uneori ne este fric ă să avem ‚ncredere şi ‚n noi ‚nşine iar a avea ‚ncredere ‚n ceilalţi, deja este prea mult. Nu suntem dispuşi să riscăm. Ne e team ă că vom fi vulnerabili ‚n faţa familiei, colegilor, apropiaţilor. .

Cƒteodată, cei din jurul nostru ne cƒştigă ‚ncrederea şi ‚i considerăm oneşti pƒnă cƒnd aflăm că sunt necinstiţi, necumpătaţi, corupţi. Aflăm că ‚mprumută bani şi nu ‚i mai restituie, că trădează un secret personal, că spun şefului lucruri neadevărate despre noi, că aduc bunuri interzise deţinuţilor şi ceea ce este cel mai rău poate dintre toate: fac trafic de droguri. De ce este condamnabil traficul de droguri? Pentru c ă ele ucid iar traficantul este un criminal. . Nu o să m ă refer la psihologul delincvent descoperit ‚n aceste zile ci mai degrabă la colegii săi. Putem şti ce s-a petrecut zilele acestea ‚n mintea şi sufletul colegelor de la Centrul de Testări Psihologice? Ce dezam ăgire trăiesc de cƒnd au aflat că apropiata lor colegă este suspectă de trafic de droguri, apartenenţa la un grup de crim ă organizată etc.? Vor mai avea ‚ncredere unele ‚n altele de acum ‚nainte? Mai po ţi fi integru €n ziua de azi? Atunci cƒnd o persoană este integră nu poate fi uimită sau speriată; merge ‚nainte, pƒnă la capăt, cu bune şi rele. Ceea ce gƒndeşte, simte, spune şi face se potrivesc dar pentru asta se străduieşte. Ştie că „dacă obişnuieşti să spui ƒntotdeauna adev ărul nu trebuie să ţii minte ceea ce ai spus.” Un sfat ‚nţelept şi probabil greu de urmat. Este dificil:  să aplanăm conflicte (‚ntre deţinuţi, angajaţi, ‚ntre grupele sindicale şi conducerile

unităţilor, etc.) fără a minţi?  să ne plătim ratele la bănci fără a ‚n şela?  să obţinem un avantaj ‚n faţa celorlalţi fără a călca pe cadavre?  să cerem unuia mai mic ‚n grad decƒt noi să facă un lucru fără a-i da sentimentul că „‚l

prostim ”?  să discutăm cu subordonatul calificativul nemulţumitor de la sfƒrşitul anului fără a-i

sugera că a fost indica ţia şefului ierarhic?  să ne asigurăm un trai bun fără a fi corupţi?

Sunt cƒteva ‚ntrebări la care vă invit să medita ţi, asupra cărora să faceţi comentarii şi chiar s ă daţi sugestii pentru cei care poate caută ‚ndrumare. Diferenţa dintre ceea ce spunem şi ceea ce facem Pentru asta este nevoie de mult exerciţiu, efort, tact, autodisciplinare. Este o alegere grea, o provocare mare. S ă fii dispus să plăteşti un preţ covƒrşitor dar şi să obţii nişte rezultate remarcabile, chiar neliniştitoare. Să cultivi speranţă şi credinţă. . Cunoaşteţi desigur cazuri ‚n care o persoană a dat dovadă de atƒta concordanţă ‚ntre ceea ce a spus şi a făcut ‚ncƒt şi-a dat viaţa pentru credinţa sa, mai degrabă decƒt şi-a negat sau trădat convingerile cele mai profunde. .

Lucrătorilor de penitenciare nu li se cere viaţa, ci să acţioneze cu onoare, să aibă cuvƒnt ‚n orice situaţie, să fie demni de ‚ncredere, să se poată conta pe ei, să aibă motivaţii drepte, să fie exemple bune pentru ceilalţi. Să aibă integritate şi implicit vor avea putere ‚n faţa obstacolelor, tentaţiilor, propunerilor nesănătoase, răutăţilor şi loviturilor vieţii. Trebuie refuzate ofertele persoanelor private de libertate şi relaţiile neprincipiale cu acestea; trebuie demascate legăturile ascunse ale unor angajaţi cu deţinuţii (sunteţi tentaţi să le spuneţi colegi acestor angajaţi dar oare vă respectă ‚ndeajuns?); trebuie oprite din timp intenţiile şefilor de a vă amesteca ‚n treburi necurate.

Trebuie mult curaj pentru a produce schimbări iar acestea poate nu vor apare din primul moment ‚n care veţi face o observaţie, veţi „trage pe cineva de mƒnecă”, veţi pretinde ascultare. †narmaţi-vă cu răbdare şi nu uita ţi că este o luptă. Rezistă cei mai buni.

Dar despre bunătate, un alt principiu al puterii, voi vorbi data viitoare şi chiar dacă unii spun că aceste subiecte sau articole sunt „puţin cam biblice” pentru gustul lor, ‚i invit să ‚ncerce şi acest gen.

by Vladimir

43 Comentarii

12 SEPTEMBRIE 2 008

Radu Buică - omul şi comisia Comisia Paritară s-a €ntrunit azi la Ministerul Justiţiei ‚n formaţie aproape completă. S-a discutat, aşa cum era stabilit, proiectul de Ordonan ţă de urgen ţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea Legii nr.293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor. . S-a remarcat Radu Buică care a ‚ncercat să-şi depăşească condiţia de scrib oficial al Ministerului Justiţiei. A spus cuvinte, a avut idei şi chiar le-a argumentat... din punct de vedere teoretic. Bravo Radule! Uite aşa te ridici şi tu uşurel, şi mƒine poimƒine, te văd director adjunct la Registrul Comerţului. . Au fost discutate toate propunerile, singura ‚n divergenţă rămƒnƒnd deja celebrul articol 28, cel care stabileşte ordinea ‚n care se ocupă posturile vacante. Urmează ca ANP şi sindicatele din penitenciare să definitiveze proiectul pentru a fi ‚naintat MJ ‚n vederea promovării. *** Conducerea Direcţiei de Cet ăţenie din cadrul Ministerului Justiţiei a intrat ‚n vizorul ministrului. Se pare că Dan Sfƒrnă et co nu sunt doar manageri slabi, ministrul primind informaţii şi despre 'micile atenţii' care grăbesc aplicarea "prevederilor legale ‚n materie de cetăţenie". Numeroase plƒngeri din partea celor care solicită cetăţenie romƒnă au convins ministrul că trebuie luate m ăsuri. . Se pregătesc m işcări de trupe la Registrul Comerţului. Bogdan G ăurean pregăteşte un atac surpriză ‚mpotriva directorilor de altă culoare politică. E posibil să se ducă ‚n tăcere ca şi ceilalţi 10, dar poate se coalizezază şi atunci să vezi bătălie. . Link util:  Proiectul de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea Legii

nr.293/2004

privind

Statutul funcţionarilor

publici

din

Administra ţia Naţională

a

Penitenciarelor

by Huginn

62 Comentarii

Doi prieteni ‚n arhiva SIPA* Era o vreme c•nd Tiberiu Ungureanu €nsemna ceva.

†mpreună cu Marius Iosif petrecea minunate dimineţi de scenariu şi plăcută sim ţire ‚n compania unei ceşti de cafea. Marius, şeful ANP, şi Tiberiu, şeful spionilor, erau cei doi prieteni din Abecedarul de pe vremuri. . Dacă unul văzuse două verze cƒt casa, celalălt inventase deja oala ‚n care să se fiarbă sarmale din leguma cu pricina. Dacă unul auzise că s-a inventat apa caldă, celălalt ‚l informa

sfătos c ă vinovatul a fost deja prins mergƒnd pe jos... cu propriile picioare. . †n acele vremuri Tudor Chiuariu auzise că ar exista o arhiv ă a fostei SIPA şi ar fi vrut s-o inspecteze. Doru Dobocan, acest spiokhtonus din justiţie, fusese ‚nfrƒnt şi aruncat cu un masiv şut ‚n dos tocmai pe treptele Ministerului Justiţiei (unde a rămas şi acum clătinƒndu-se). Calea era liberă. . Aşa se face că a fost numită o comisie prezidată de acelaşi Marius Iosif, posesor de sigiliu şi chei de acces. Pretenu' lui Q-aru ‚şi petrecea singurel, fără martori, ore ‚ntregi ‚n arhiva aflată, ce surpriz ă, după uşa cu oglinizi unde-şi duce traiul liniştit Tiberiu Ungureanu. . Ce a g ăsit nu ştiu, avƒnd ‚n vedere că nu prea mai suntem amici, şi nu mi se mai destăinuie. Cert e că ceilalţi membri ai comisiei de 'recepţie' au cerut să fie eliberaţi de această sarcină, iar Tiberiu, băiatul cu oala, i-a ţinut de şase. . Puţine şanse ‚nsă să mai fie găsit ceva de folos. †n 2004 mare parte din arhivă a fost topită sau 'predată' celor interesaţi, după care a tot fost periată pƒnă prin 2007 de diverse comisii de 'recepţie'. . Aşa se explică €nsă de ce nu avea timp Ungureanu de prevenit criminalitatea. C ăutări prin arhive, cafele de bƒrfă, scenarii, spionatul sindicatelor şi al corespondenţei angajaţilor ‚i ocupau timpul. *** Uite că, fără să vreau, iar l-am supărat pe nostalgicul cekist . Iar o să se activeze tinerii de numai 27 de anişori care-l divinizează ‚n tăcere aşteptƒndu-şi cu credinţă promovarea. Va trebui să vă obişnuiţi dle. Ungureanu... pentru că va urma. . Link-uri utile:  Arhiva SIPA, mijloc de santaj: ZIUA  Jurnalul National Special Arhiva SIPA, la control!  Adevarul: A fost distrusă arhiva SIPA?  Arhipelagul SIPA  Spioni  Primavara spionilor de jucarie  Spioni de penitenciare si justitie

* SIPA - Serviciul Independent de Protecţie şi Anticorupţie

by Huginn

10 Comentarii

Strategia de Comunicare si Imagine a ANP 1. †n sfarşit, ANP-ul scoate de la naftalin ă Strategia de Imagine şi Comunicare . Dup ă 22 de luni de tăcere şi secretomanie totală, ANP -ul a organizat o conferinţă de presă. După 18 luni, imaginea ANP nu se mai rezum ă la scandalurile ‚n care este implicată conducerea. Şi, după 17 luni, ‚n sfarşit, a fost scos de la naftalină proiectul Strategiei de Comunicare şi Imagine a ANP (relativ actualizat) şi asumată intenţia de a gestiona domeniul de PR ‚n mod coordonat şi conform unor obiective asumate. . †n perioada 3-5 septembrie, la Arad, strategia a fost prezentată purtătorilor de cuvant din sistem şi discutată cu aceştia. O m işcare un pic prematură, cred eu, atat din perspectiva deficienţelor de concepţie a strategiei, cat şi num ărului mare de purtători de cuvant care, probabil, nu vor mai ocupa această funcţie foarte curand: vor fi scoase la concurs 17 posturi de ofiţer instructor secretariat (denumirea va fi schimbată ‚n ofiţer relaţii publice şi comunicare). . Compartimentul de comunicare ANP a fost, se pare, conştient de caracterul prematur al ‚ntalnirii, ‚nsă a preferat discuţia pe proiect cu persoane care au deja o oarecare experienţă ‚n domeniu. Urm ătoarea ‚ntalnire va avea loc la ‚nceputul lui 2009. . 2. Scurt istoric al strategiei de comunicare  Aprilie 2006: se ia decizia, pentru prima oară ‚n istoria sistemului penitenciar, să fie

elaborată o strategie de comunicare şi imagine.  Mai - iunie 2006 : este scris draft-ul unei strategii pilot, structurată pe două componente

(analiză a mecanismelor de comunicare şi construcţia teoretică a obiectivelor) şi ‚nsoţită de un plan de acţiune, a cărui implementare trebuia finalizată pan ă la sfarşitul anului.  Iulie - august 2006: Strategia este prezentată purtătorilor de cuvant, ‚n doua sesiuni

distincte, şi directorilor de penitenciare. Este adoptată prin decizie a directorului general la jum ătatea anului.  August - decembrie 2006: Perioadă de implementare. Dovedeşte limitele de concepţie

iniţială, definirea nerealistă a unor termene, dezinteresul şi opoziţia multor directori de penitenciare ‚n raport cu atingerea unor standarde minimale de transparenţă a sistemului (implementarea ajunge la un nivel de circa 65% din totalul acţiunilor propuse). †n acelaşi timp, strategia produce o schimbare de mentalitate, necesitatea efortului de PR fiind, totuşi, internalizată. Ac ţiunea cea mai de succes rămane un studiu sociologic de anvergură finalizat ‚n februarie 2007, care acoperă ‚ntregul sistem penitenciar şi to ţi actorii implicaţi direct ‚n activitatea sistemului (angajaţi, deţinuţi, jurnalişti, ONG -uri). Studiul zace nefolosit.  Ianuarie 2007 - martie 2007: Se ‚ncepe lucrul la o nouă strategie şi un plan de acţiuni

‚ntins

pe

doi

ani.

La

concepţie lucrează un

grup

de

10

purtători de

cuvant,

compartimentul de comunicare ANP şi un consilier MJ. La sfarşitul lui martie documentul era aproape finalizat.  Aprilie 2007 - mai 2008: Acceleratorul de particule de la CERN este pus ‚n funcţiune la

ANP ‚ntr-un program pilot. Apare o gaura neagră care ‚nghite orice urm ă de decenţă, profesionalism şi integritate. Strategia de comunicare dispare şi ea ‚n găurile negre m ărunte din capetele domnilor Şpaiuc şi Iosif.  August 2008: Strategia este scuturată de praf, reactualizată şi spartă ‚n dou ă

documente mai mici: Strategia de comunicare şi imagine a ANP şi un plan de acţiune, separat, dedicat dezvoltării comunicării intrasistem. Este eliminată o parte importantă a strategiei iniţiale care privea o serie de studii şi analize ale sistemului penitenciar. 3. O strategie cu probleme . Spuneam că, citind strategia, autorii s-au pripit ‚n a o lansa ‚n cadrul ‚ntalnirii cu purtătorii de cuvant. Nu am să intru azi pe o analiză de conţinut a strategiei (postarea ar fi mult prea lungă) şi nici nu am să ating problema planului de acţiune pentru dezvoltarea comunicării intrasistem. Am să fac acest lucru ‚n urm ătoarele două postări. Totuşi, am s ă atrag, pentru ‚nceput, atenţia autorilor strategiei asupra unor probleme evidente (cred eu), cu promisiunea că am să revin asupra lor. Pană atunci, puteţi accesa aici documentul. Vă invit să vă spuneţi părerea şi să contribuim toţi cei interesaţi la ‚mbunătăţirea ei. . Aşadar: . 1. Strategia propusă nu este, €n realitate, o strategie, ci doar un plan de acţiune . Simpla enunţare a 3 obiective nu va conferi unitate şi coerenţă efortului de comunicare şi construcţie de imagine şi, dincolo de simpla bifare a acţiunilor, implementarea strategiei nu va conduce la un rezultat unitar. Nu este prefigurat "brand-ul", nu sunt identificate mesaje cheie, nu sunt construite etapele temporale ale efortului de PR, nu sunt stabilite grupurile ţintă, nu este prezentată metodologia de implementare (definirea competenţele celor implicaţi ‚n implementare, resursele, mecanismul de monitorizare a implementării, evaluarea personalului şi succesului acţiunii), nu sunt identificate riscurile ‚n implementare, nu sunt proiectate rezultatele dorite (cantitative şi calitative) etc. .. 2. Strategia nu este adecvată unor necesit ăţi dovedite. †n mare, sunt de acord că din martie 2007 şi pană astăzi, necesităţile sistemului penitenciar ‚n materie sunt cam aceleaşi. Totuşi, nu poţi prelua un plan de acţiune care răspunde unor nevoi identificate după implementarea unei strategii pilot din 2006 şi planta aceleaşi acţiuni ‚n 2008 fără a face o analiză a situaţiei actuale. Fără doar şi poate, imaginea sistemului este ‚n regres faţă de acel moment, mecanismele de gestionare a comunicării şi imaginii s -au deteriorat, iar reflexele instituţionale ‚n comunicare s-au tocit. Oricum ar fi situaţia, era necesară o analiză, fie ea minimală, a stării actuale (un miniaudit, pretenţios spus). Practic, strategia actuală răspunde unor nevoi ghicite ale sistemului, şi nu dovedite. . 3. Nu sunt stabilite canale media şi vectori de comunicare. Strategia 2006 a mizat ‚n cea mai mare m ăsura pe transparentizarea şi responsabilizarea penitenciarelor, deci pe canalele media locale. Principalul vector de imagine erau serviciile de intervenţie psihosocială din unităţi. La vremea respectivă s-a considerat că principala problema era opacitatea totală a unităţilor penitenciare şi imaginea proastă a acestora. După cum am spus, o analiză mai serioasă ar putea arăta astăzi că situaţia s-a inversat sau că structura centrală a regresat, ca imagine si reputaţie, la nivelul unităţilor. Ceea ce ar schimba accentul de pe media locale pe cele centrale. . 4. Obiectivele sunt definite deficitar . Ele nu sunt difuze doar prin suprapunerea unor activităţi, ci prin ‚nsăşi formularea lor. Astfel, de exemplu, Obiectivul 1 (Promovarea imaginii de partener social şi implicarea activă a societăţii in activitatea serviciului penitenciar) şi Obiectivul

2

instituţionale)

(Dezvoltarea sunt,

‚n

colaborării formulare,

cu

partenerii

aproximativ

sociali

şi

redundante

creşterea (exceptand

transparenţei partea

cu

transparenţa). . 5. Suprapunerea obiectivelor duce, ‚n mod automat, la definirea şi concep ţia deficitară şi

lipsită de coeren ţă a m ăsurilor şi activităţilor din planul de acţiune . Exemplul cel mai la ‚ndemană este num ărul de m ăsuri identificate ca necesare pentru atingerea primului obiectiv: 1 m ăsură. La grade de generalitate identice (1 obiectiv - 1 m ăsură), am dubii că nu m ăsura este obiectivul real. Sau m ă pot gandi că obiectivul nu este bine definit. Din punctul meu de vedere, ambele. M ăsura este identică cu obiectivul, ‚n cazul nostru: Ob. 1: Promovarea imaginii de partener social şi implicarea activă a societăţii in activitatea serviciului penitenciar Măsura 1: Promovarea activităţilor Serviciului Penitenciar ‚n comunitate. †ntre cele două nu e nicio diferenţă... *** to be continued

by famiglia Musat

16 Comentarii

11 SEPTEMBRIE 2 008

Comisia Paritară discută modificarea statutului funcţionarilor ANP Mƒine la ora 10.00, la Ministerul Justiţiei, se ‚ntruneşte Comisia Paritară. Pe agenda de lucru va fi discutarea noului proiect de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea Legii nr.293/2004 privind

Statutul funcţionarilor

publici din

Administraţia

Naţională a Penitenciarelor. . †n discuţie sunt urm ătoarele aspecte:  procedura de ocupare a posturilor vacante din cadrul

sistemului penitenciar;  completarea cadrului necesar aplicării legii 293/2004

la nivel de ANP şi MJ;  accesul la funcţiile de execuţie şi de conducere;  avansarea ‚n funcţie;  promovarea ‚n categorie;  asigurările de sănătate şi risc profesional;  dreptul la locuinţă de serviciu şi compensaţia pentru chirie;  suspendarea din funcţie şi modificarea raporturilor de serviciu;  procedura disciplinară, şi  statutul salariaţilor civili şi eliminarea discriminărilor.

Modificările sunt, fără discuţie, obligatorii, de şi, ‚n mod ciudat, tocmai acest gen de bune intenţii fac necesară noua ordonanţă de urgenţă . Aici g ăsiţi propunerile de modificare:  Proiectul de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea Legii

nr.293/2004

privind

Statutul funcţionarilor

publici

din

Administra ţia Naţională

a

Penitenciarelor

by Huginn

22 Comentarii

Droguri şi corupţie - 'brand' de penitenciar Cum era de aşteptat, majoritatea jurnaliştilor prezenţi la conferinţa de presă organizată ieri de ANP au auzit doar ce li s-a p ărut interesant. Presa de azi a abordat, cu pu ţine excep ţii, o singură tem ă dintre cele prezentate la conferinţă . Cazul ofiţerului psiholog, implicat ‚ntr-o reţea de

trafic de

droguri care

aproviziona consumatorii din Rahova, a fost singura informaţie care avea elementul de spectacol şi inedit care face rating. Surse judiciare despre operaţiunea EGO

Jurnaliştii au avut surse bune la DIICOT* şi la BCCO** şi au primit de acolo toate detaliile pe

care conducerea ANP s-a ferit să le dezvăluie. Operaţiunea EGO a devenit astfel informa ţie publică "pe surse". (Reportaj Antena 1) S-ar putea spune, desigur, că sistemul penitenciar nu are nevoie de acest gen de publicitate avƒnd ‚n vedere că deja se află ‚ntr-o situaţie dificilă, dar semnalul de alarm ă nu poate fi ignorat.

In urma cu o saptamana, politistii Brigazii de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog au reusit sa anihileze o retea de traficanti de droguri care se ocupa cu achizitionarea, introducerea si distributia substantelor stupefiante in Penitenciarul Rahova. Pentru documentarea acestui caz, politistii au lucrat mai bine de cinci luni de zile. Acest caz a izbucnit dupa ce angajatii penitenciarului s-au confruntat cu tot mai multe cazuri de consum de droguri. (...) Astfel a luat nastere Operatiunea EGO. Politistii au inceput documentarea si operatiunile de filaj. S -a stabilit intai cine era beneficiarul drogurilor si cum erau aduse in penitenciar. Nu mica le -a fost mirarea politistilor cand au aflat ca cea care introducea in puscarie drogurile era chiar psiholoaga penitenciarului... (sursa: link)

Şi drogurile zboar ă? Doar un corupt la sute de capturi? Acest exemplu ar trebui să-i pună pe gƒnduri atƒt pe cei care ‚ncalcă legea cƒt şi pe cei care cred că obiectele interzise zboară. Nu demult auzeam conducerea ANP explicƒnd savant cum mii de telefoane zboară peste garduri ‚n fiecare an. Atunci mi s-a părut cam fantezistă declaraţia, acum mi se pare ficţiune pură. N-am auzit €nc ă explicaţia pentru cele c•teva sute de cazuri ‚n care au fost descoperite droguri, ‚n special ‚n Penitenciarul Rahova şi ‚n Penitenciarul Jilava. Avem doar un corupt prins şi sute de capturi ‚nregistrate. Cam puţin, dacă nu cumva, zboară şi drogurile. Avem aparate care ar trebui să ‚mpiedice introducerea drogurilor, şi totu şi se ‚ntƒmplă. Vom avea şi cƒni antidrog, şi ‚ncă vor mai intra droguri. Totul dintr-un motiv foarte simplu: dacă există cerere va exista şi ofertă, iar preţul de 10 ori mai mare decƒt cel de pe stradă face ca tenţaţia să crească pe m ăsură. Link-uri utile: 1.

Realitatea TV: Un psiholog al Penitenciarului Rahova făcea parte dintr-o reţea de trafic de droguri ‚n ‚nchisoare

2.

Ziua: Comert de puscarie

3.

Adevarul: Trafic de droguri ‚n Penitenciarul Rahova, cu ajutorul psihologului

4.

Evenimentul Zilei: Droguri de la psiholog

5.

NewsIn: Un psiholog al Penitenciarului Rahova făcea parte dintr-o reţea de trafic de droguri ‚n ‚nchisoare

6.

NewsIn: Hoţii ‚nvaţă să umble cu calculatoarele ‚n ‚nchisoare, ca să le folosească ‚n libertate

7.

Realitatea TV: Demiteri şi sancţiuni la mai multe penitenciare din ţară

8.

Ziare.com: Psiholog al Penitenciarului Rahova, membru intr-o retea de droguri

9.

Gardianul: Prison Break in varianta romaneasca la Penitenciarul Rahova

10.

Cotidianul: Un psiholog al Penitenciarului Rahova, acuzat de trafic de droguri

11.

Antena 3: Telenovelă la Rahova...

12.

Libertatea: Psiholoaga puscariei s-a indragostit de un detinut

13.

Antena1: Amor printre gratii

14.

Click: Deţinutul primea droguri de la iubita psiholog

(*) DIICOT - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism; (**) BCCO Brigada de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog

by Huginn

9 Comentarii

Conferinţa de presă ANP - multe detalii şi un corupt mic Conferinţa d e presă organizată ieri de Administraţia

Naţională a Penitenciarelor a fost, explicabil totuşi, eclipsată de bossonul lui Higgs şi experimentul care ƒncearcă să reproduc ă Big Bangul. Interes moderat, emoţii €n exces . Şi-au manifestat interesul aproximativ 30 de jurnalişti din presa scrisă şi din audiovizual. Din partea ANP a participat Ioan B ăla, directorul general şi Ionel Cel Mare, director general adjunct. Gheorghe Şpaiuc, magistratul - feng shui, nu a catadicsit să onoreze cu prezenţa sa cinstita adunare. Dl. Băla a ‚nceput conferinţa de presă cu o prezentare detaliată a situaţiei ANP. Prezentarea a fost destul de obositoare pentru reprezentanţii presei. A fost anunţată ş i prinderea coruptului şi demiterile recente. Coruptul şi reţeaua care-l sforărea nu a fost identificat pe nume, dar o parte a presei a prins ideea şi a aflat de la DIICOT toată povestea. Emoţia primei conferinţe de presă s-a sim ţit, din cƒte spun participanţi la eveniment, dar ‚ntrebările jurnaliştilor prezenţi nu au dat emoţii.. †n deschidere evaluări şi analize .

Jurnaliştii au

aflat

cƒteva cifre relevante

pentru sistemul penitenciar,

dar mai

puţin

interesante pentru viitoarele lor ştiri. A fost prezentată echipa de conducere şi concluziile evaluării penitenciarelor din subordine. Calificativele acordate sunt urm ătoarele:  nesatisfăcător - penitenciarele: Baia Mare, Colibaşi, Jilava, Vaslui, Tr. Severin, Tg. Jiu,

Aiud, Ploieşti, Codlea, PMT Craiova;  satisfăcător - penitenciarele: Galaţi, Brăila, Iaşi, Tulcea, Giurgiu, Rahova, Pelendava,

Deva, Bacău, Satu Mare, Arad, Miercurea Ciuc, PMT Tichileşti, CR G ăieşti, Poarta Albă, Spital Jilava;  bun - penitenciarele: Oradea, Gherla, Botoşani, Slobozia, Focşani, Tƒrgşor, Spital

Colibaşi, Spital Tg.Ocna, Spital Dej, Timişoara, Tg. Mureş, Craiova, Bistriţa, CR Buziaş. Personal am rezerve ‚n privinţa calificativelor acordate ‚n cel puţin trei cazuri, dar poate vom discuta despre asta cu alt prilej. . Au fost prezentate şi concluziile unei radiografii de ansamblu a sistemului penitenciar romƒnesc. Astfel, conducerea ANP apreciază că principalele dificultăţi sunt:  lipsa unei strategii aplicabile sistemului şi a unui plan de acţiune pe termen mediu;  lipsa de continuitate la nivel managerial;  lipsa unor criterii obiective privind evaluarea performanţelor manageriale pentru

personalul cu funcţie de conducere;  neimplicarea personalului ‚n luarea deciziilor privind sistemul penitenciar şi

implementarea soluţiilor de reform ă;  gestiunea ineficientă a resurselor umane, materiale, financiare şi informaţionale;  imagine instituţională defavorabilă şi comunicare defectuoasă ‚n interiorul şi ‚n afara

sistemului. Aceste probleme au mai fost prezentate ‚n preambului Planului de eficientizare a sistemului penitenciar 2008 -2009. La fel de interesante, dar puţin probabil a fi preluate de presă. Intenţii de viitor Conducerea ANP şi-a anunţat intenţia de a modifica legislaţia privitoare la executarea pedepselor privative de libertate, ‚n special ‚n ceea ce priveşte folosirea la muncă a deţinuţilor. Am mai aflat ‚n acest context că ANP şcolarizează, şi plăte şte pentru acest privilegiu, 8% dintre deţinuţii care-i trec pragul. Cum era de aşteptat, stăm mai bine ca alte ţări la capitolul evadări, sinucideri, mortalitate ‚n detenţie. Stăm mai prost la alţi indicatori pe care nu-i m ăsurăm, dar asta e altă poveste. Droguri şi telefoane mobile sunt descoperite cu duiumul. 155 de cazuri ‚n 2007 şi 69 de cazuri

‚n 2008 ‚n care au fost descoperite droguri. Telefoane descoperite mai bine de 5000. Coruptul

†n final, au fost anun ţate m ăsurile luate ‚n cazul scurgerii de informa ţii de la Penitenciarul Jilava. Directorul general a anunţat, fără să dea nume, şi faptul că un angajat al sistemului penitenciar a făcut parte dintr-o reţea care introducea droguri ‚n Penitenciarul Rahova. O poveste de dragoste terminată prost sau lăcomia a ‚mpins un ofiţer psiholog să se implice ‚n traficul de droguri. N -o să-i dau nici eu numele, deşi nu este nimic de trecut cu vederea ‚n comportamentul acestei 'doamne'. . Cum spuneam, nimic spectaculos. Primul corupt a fost, sper că mai urmează. Mai multe despre subiect veţi găsi ‚n presa de azi. O să ‚ncerc să găsesc link-urile articolelor publicate. . Revista presei: 1.

Realitatea TV: Un psiholog al Penitenciarului Rahova făcea parte dintr-o reţea de trafic de droguri ‚n ‚nchisoare

2.

Ziua: Comert de puscarie

3.

Adevarul: Trafic de droguri ‚n Penitenciarul Rahova, cu ajutorul psihologului

4.

Evenimentul Zilei: Droguri de la psiholog

5.

NewsIn: Un psiholog al Penitenciarului Rahova făcea parte dintr-o reţea de trafic de droguri ‚n ‚nchisoare

6.

NewsIn: Hoţii ‚nvaţă să umble cu calculatoarele ‚n ‚nchisoare, ca să le folosească ‚n libertate

7.

Realitatea TV: Demiteri şi sancţiuni la mai multe penitenciare din ţară

8.

Ziare.com: Psiholog al Penitenciarului Rahova, membru intr-o retea de droguri

9.

Gardianul: Prison Break in varianta romaneasca la Penitenciarul Rahova

10.

Cotidianul: Un psiholog al Penitenciarului Rahova, acuzat de trafic de droguri

11.

Antena 3: Telenovelă la Rahova...

12.

Libertatea: Psiholoaga puscariei s-a indragostit de un detinut

13.

Click: Deţinutul primea droguri de la iubita psiholog ***

PS. Astăzi domnul B ăla se află la Baia Mare, pentru a participa la instalarea noului director al penitenciarului. Horia Chiş va fi numit ‚n funcţia de director, ‚nlocuindu-l pe Vasile Chiorean.

by Huginn

57 Comentarii

10 SEPTEMBRIE 2 008

Pasaportul anticoruptie Ministerul Justiţiei ne informează despre Campania Naţională "Paşaportul Anticorupţie". . Un proiect ‚n valoare de 1,7 mln. Euro finanţat din fonduri PHARE, Campania "are ca scop sensibilizarea

opiniei

publice

asupra

fenomenului

de

corupţie,

cre şterea

gradului

de

conştientizare asupra ameninţă rilor reprezentate de orice form ă de corupţie prezentă ‚n societatea

rom†nească, promovarea

instrumentelor

de

combatere

a

acestui

flagel

şi

‚ncurajarea grupurilor ţintă (categorii profesionale din sectorul public) pentru a acţiona ‚mpotriva unor astfel de acte reprobabile şi a le respinge cu fermitate." (sursa: link) . Obiectivele sunt la fel d e minunat definite. Anticorupţia este subiect de sensibilizare, conştientizare, promovare şi ‚ncurajare. Cum altfel? Campania merge prin ţară şi evaluează autorităţi publice romƒne şti, acordƒnd probabil un certificat de anticorupt ‚n amintirea vremurilor cƒnd numita anticorupţie era vie. Oricum n-ar fi foarte ieftin să dea certificate de corupt sau de anti-anti-corupt. Ar muri prea mulţi copaci şi nu s-ar mai termina certificatele. *** Pe la ora 17.00 Penitenciarul Jilava a fost 'călcat' de Radu Buică - scribul ministerial, Bogdan

Costaş - şeful de la economic din ANP şi Marian Popescu - şef serviciu ‚n ANP la prevenirea criminalităţii. Ştie cineva care e motivul augustei vizite?

by Huginn

23 Comentarii

Şezătoarea de management strategic Grupul de management strategic s-a numit şezătoarea

organizată de Ministerul Justiţiei, săptămƒna trecută, la ceas de seară. Cei prezenţi s-au ocupat, după c‚te scrie ‚n minuta ‚ntƒlnirii, cu:  Analizarea stadiului de implementare a Planului de m ăsuri pentru eficientizarea

sistemului penitenciar 2008-2009, şi  Obiective ale Grupului de management strategic MJ -ANP, pe termen scurt şi mediu.

Au ‚nceput reprezentanţii Ministerului Justiţiei cu obişnuitele dulcegării. Aprecieri pozitive (sic!), inform ări de form ă, precizări şi candide manifestări de disponibilitate deplină au introdus ‚n discuţie penitenciare de tip american şi ideea regionalizării. Cum coordonatorii regionali erau deja identificaţi, şi zonele delimitate, participan ţii au fost invitaţi să-şi dea adƒnc cu părerea.

Conform docomentului produs de şefa de cabinet restul discuţiei a fost monopolizat de conducerea ANP. Tot cu inform ări şi comunicări au ‚nceput după care au propus celor prezenţi să analizeze componen'a grupului de management. Nimeni n-a comentat. Totul a fost perfect şi magistral, doar fuseseră invita ţi exact cei care urmau să fie 'propuşi'. Grupul de management e, se pare, fratele operativ al Consiliului Consultativ şi văr de departe cu bolnăvicioasa Comisie Paritară. Mai ţine cineva minte cu ce se ocupă toate aceste organizări?

†n

teorie

Grupul

de

management

strategic

al

Administraţiei

Na ţionale

a

Penitenciarelor:  va organiza ‚nt†lniri reciproce de cunoaştere şi evaluare a unităţilor penitenciare prin

numirea unor echipe de lucru multidisciplinare;  va asigura realizarea schimbului de bune practici prin iniţierea de colaborări pe

probleme comune de interes regional;  va identifica posibilităţi de cooperare cu unităţi din cadrul altor sisteme penitenciare din

străinătate;  va realiza acţiuni comune de ‚mbunătăţire a imaginii sistemului penitenciar;  va iniţia activităţi ce vizează obţinerea de venituri la bugetul unităţilor şi va derula orice

alte activităţi se impun.

Interesantă a fost ‚nsă discuţia despre poiectele din fonduri europene blocate de mai bine de o jum ătate de an pentru că Bogdan Costaş, nu ştie cum să €nregistreze €n contabilitate cei aproape 600.000 de Euro finanţare din fonduri comunitare pentru a căror accesare s-au chinuit c‚teva zeci de oameni. La şezătoare au participat 21 de oameni, inclusiv cei 10 super-directori, prilej de discuţii nu a prea fost, dar toţi au avut dreptul să fie de acord cu ce li se pregătise deja. Bun şi atƒt. Dar cu bugetul, cu bugetul cum răm•ne? Link-uri utile:  Ministerul Justitiei - politica strutului in curtea penitenciarelor  Purtătorul de vorbe-n vƒnt  ANP: Lustraţie şi figuraţie

by Huginn

28 Comentarii

Trei principii ale puterii C•nd se operează cu puterea bazat ă pe principii, oamenii onorează ş i respectă pe cel care are puterea. Dar acumularea onoarei este un proces care durează o via ţă şi trebuie mai €nt•i c•ştigate €ncrederea, respectul şi admiraţia celor din jur. Pentru a face acest lucru, oamenii onorabili reunesc zece principii ale puterii din care vi le supun aten ţiei pe primele trei: 1. Puterea de convingere presupune că trebuie să ‚l cƒştigăm sincer de partea noastră pe cel căruia ‚i vorbim iar pentru asta e necesar să ‚i ‚mpărtăşim motivele şi raţionamentele din spatele hotărƒrilor şi cererilor noastre, să ‚l ascultăm, să ‚i dăm atenţie şi să ‚i respectăm ideile şi perspectivele. Să nu uităm că unul dintre rolurile esenţiale ale liderului este acela de a crea, limpezi şi comunica semnificaţiile.

†n realitate, lucrurile stau puţin altfel şi explicarea motivului e o sarcină dificilă pentru mulţi. †ncercƒnd să ‚i convingă pe cei aflaţi deasupra lor ‚n ierarhie, deseori nimeni nu se preocupă să ‚i conving ă pe cei aflaţi sub ei. Ca exemplificare, poate că ‚mputernicirea unuia sau a altuia ‚n funcţii de şef direcţie sau directori de penitenciare, este o soluţie bună dar cine s-a gƒndit să argumenteze hotărƒrea ‚n faţa celor care vor fi subordonaţii direcţi ai celui ‚mputernicit?! Li s-a acordat acestora un minim de respect? Poate nu ar fi fost rău dacă se discuta ‚n teritoriu sau ‚n unitatea interesată intenţia conducerii sistemului penitenciar. Doar gestul ar fi convins pe mulţi de buna credinţă a celor care decid soarta atƒtor angaja ţi! 2. Răbdarea este o piatră de ‚ncercare pentru toată lumea: şefi şi subordonaţi. Trebuie să fie răbdători

atƒt

cu

procesul

cƒt

şi cu

persoana,

‚n

ciuda

eşecurilor,

neajunsurilor

şi

inconvenientelor celorlalţi, ca şi a propriilor nerăbdări şi speranţe legate de atingerea scopurilor. E greu!

Cum mai pot cei din unităţi să aibă răbdare cu cei din ANP cƒnd au fost dezam ăgiţi de atƒtea ori la rƒnd? Cum să mai ai răbdare cu şefi de direcţii sau servicii care nu sunt specialişti ‚n domeniul pe care ‚l conduc şi au nevoie de o mare perioadă de timp pentru a pricepe ce este de făcut? Cum să mai ai răbdare cu cei din ANP cărora le-ai trimis o solicitare pentru a primi lămuriri sau ajutor şi nici după luni de zile nu ţi s-a dat răspuns adresei? Pe de altă parte, cƒtă răbdare să ai cu un director adjunct de unitate c ăruia i-ai atras atenţia de mai multe ori că pe masa ta de şef direcţie sau de director general s-a strƒns un num ăr ‚ngrijorător de reclamaţii din partea subordonaţilor tăi şi e cazul să schimbi ceva ‚n atitudine? Poate dacă s-ar „creşte” oamenii potriviţi pentru locurile potrivite, dacă s-ar crea condiţii

pentru evoluţia, schimbarea, dezvoltarea acestora…Poate dacă ar ‚nvăţa cu toţii răbdarea, sar ‚nregistra mai multe succese. 3. Capacitatea de a €nv ăţa de la ceilalţi . Multora le place să ‚nveţe dar nu le place să li se predea ‚ntrucƒt aceasta necesită multă umilinţă , recunoaşterea faptului că nu ştiu tot şi e nevoie ca alţii s ă le explice cum stau lucrurile. Interesant este că, dacă operăm pe baza presupunerii că nu de ţinem toate răspunsurile şi nu ‚nţelegem tot, ne acordăm libertatea de a preţui diferitele puncte de vedere, judecăţi şi experienţe pe care le pot furniza ceilalţi. Aflăm că a ne permite să ne lăsăm influenţaţi este cheia influenţării celorlalţi.

Umilinţă ? Am zis umilin ţă? Dacă mai e cum mai e cu răbdarea, umilinţa nu intră ‚n discuţie cƒnd avem de -a face cu inspectorii ce vin ‚n controale (şi pleacă cu cuno ştinţele acumulate de la cei pe care ‚i inspectează) sau cu lucrătorii din ANP pe care ‚i apelezi telefonic pentru a le aduce la cunoştinţă o speţă pe care nu au prevăzut-o prin deciziile date (cazul le-ar putea folosi pentru bune practici) şi ‚l tratează pe cel din unitate ca pe un nimic. Ce să mai spunem despre cei care au avut şansa de a munci ‚n penitenciar ani de zile şi au fost detaşaţi la ANP iar ajunşi acolo uită cu desăvƒrşire că pe parcursul evoluţiei lor cineva a avut răbdare cu ei să depăşească un anumit stadiu, le-a predat cu plăcere tainele meseriei ‚n ideea că va forma un om potrivit pentru postul pe care ‚l ocupă?! Dacă din cƒnd ‚n cƒnd s-ar face schimb de locuri şi implicit de perspective ‚ntre cei de "sus" şi cei de "jos", poate ar ‚nvăţa mai multe unii de la alţii. Nici aşa nu există garanţii dar ar merita efortul. Să nu manifeste lipsă de respect faţă de poziţiile altora, să nu €i trateze sfid ător pe ceilalţi, să nu €i sperie c•nd ia o decizie, să nu interzică subordonaţilor să se exprime, să nu acţioneze €n pripă şi pe de altă parte, să ţină realmente la angajaţi, să recunoască umilinţa ca pe o mare forţă şi să fie gr ădinar facilit•nd condiţii care permit oamenilor să €nflorească, acestea ar fi c•teva cerinţe obligatorii pentru a candida la oricare din concursurile anunţate.

by Vladimir

11 Comentarii

09 SEPTEMBRIE 2 008

70% concursuri, 30% relaţii... cu publicul Ce procent din posturile de conducere scoase la concurs vor fi ocupate de actualii ƒmputerniciţi? Cine are curaj să 'ƒncurce' favoriţii directoriadei ANP? Directoriada ANP - spectacol pentru public? .

ANP a anunţat scoaterea la concurs a 2 posturi de director general adjunct, 8 posturi de director ‚n aparatul central şi 18 posturi de director de penitenciar. Nu au fost scoase la concurs, din motive politice posturile ocupate la fel de temporar cu magistraţi detaşaţi (9 şpaiuci ‚n total). †n total 28 de posturi de conducere de nivel superior sunt aşadar scoase la concurs. Toate ocupate temporar, prin ‚mputernicire sau 'delagare'. A şteptăm să vedem ce se ‚ntƒmplă, dar

semnele nu sunt bune. †ntr-un alt articol ziceam că dacă peste 70% dintre ‚mputerniciţi vor lua concursurile şi vor fi definitivaţi ar trebui să ne punem ‚ntrebări serioase ‚n legătură cu obiectivitatea şi legalitatea acestor proceduri. Realitatea bate matematica O situaţie ‚n care 70% dintre €mputerniciţi sunt definitivaţi pe funcţie ‚n urma concursului este ‚n mod normal imposibilă. Totuşi aşa se va ‚ntƒmpla. Nu vor fi concurenţi pentru că "se ştie deja" cine va cƒştiga concursul, iar, in extremis, comisia va fi mai prietenoasă cu ‚mputerniciţii decƒt cu outsiderii. . Conflicte de interese. Mai mult, vom avea situaţii ‚n care organizatorul concursului, este şi concurent, sau situaţii ‚n care ‚n comisie sunt subordonaţi ai celui care vine la concurs. Ar trebui să avem ‚ncredere că ace şti oameni vor fi obiectivi? Cu sau fără ‚ncredere, dacă majoritatea ‚mputerniciţilor sunt definitivaţi pe funcţie, 'concursul' e viciat... sau ‚mputerniciţii sunt excepţionali ‚n bloc. . Cine are curaj? . Acestea fiind spuse cƒţi vor fi dispuşi să rişte ca munca depusă ‚n pregătirea unui astfel de concurs să fie ‚n van? C‚ţi vor fi dispuşi să ‚nfrunte sistemul? Poate că nu mulţi. Dar, imaginaţivă o concurenţă de 15 -20 pe loc. Poate că am avea 14 - 19 outsideri, dar, la fel de posibil, comisia de concurs nu va mai fi 'prietenoasă' cu ‚mputernicitul avƒnd de unde alege. *** ANP organizează m•ine o conferinţă de presă . Va fi prezentată situaţia generală a sistemului penitenciar ‚mpreună cu progresele obţinute ‚n implementarea planului pe care-l monitorizează zilnic Buică. Vor fi şi explicaţii ‚n legătură cu scurgerea de informaţii de la Jilava... dacă ‚ntreabă cineva. . E foarte posibil ca primul corupt, proaspăt prins, să fie anun ţat presei direct sau "pe surse". Avem aşadar şi elementul de interes pentru mass - media. . PS Ştim deja cine este coruptul, dar nu vrem să stricăm surpriza celor prezenţi. Nimic spectaculos din păcate. Plevuşcă sacrificată pe post de trambulină pentru un 'viitor fost'. Mai multe după conferinţa de presă. Sper totuşi ca 'viitorul fost' s ă aib ă bun sim ţ şi să nu se laude, pe el şi pe ai lui, cu munca altora.

by Huginn

24 Comentarii

Sistemul penitenciar regionalizat in taina Regionalizarea sistemului penitenciar - o idee niciodată pusă €n practică .

Miercurea trecută Ministerul Justiţiei a convocat viitorii şefi zonali din sistemul penitenciar. Sunt 10 şi sunt cei mai buni. Aşa a spus reprezentantul ministerului la ‚ntƒlnire. Joi, a doua zi, urma să se emită şi un ordin al ministrului. Nu s-a ‚ntƒmplat aşa pentru că au fost alte probleme mai importante. . Regionalizarea sistemului penitenciar ar putea fi o idee bună. †n unele ţări funcţioneaz ă foarte bine. Cum se va pune ‚n practică ‚nsă? Deciziile se iau şi de această dată ‚n spatele uşilor ‚nchise. Un num ăr de directori au fost ale şi pe criteriul "stării administrativ gospodăre şti" şi au fost desemnaţi drept coordonatori ai unei zone. Doar atƒt? Gata cu regionalizarea? . 10 zone şi 10 super-directori . Sunt 10 zone pentru că atƒtea penitenciare sunt pe lista celor care pot fi date drept exemplu, ‚n opinia iniţiatorilor. S -ar intenţiona aşadar instituirea unui soi de tutelă, iar fiecare dintre cei 10 ar trebui să se asigure că penitenciarele din responsabilitate se ‚ndreaptă neabătut pe drumul propăşirii. .

Toată lumea a fost ‚ncƒntată de idee. Cei chemaţi la minister cu siguranţă . Dumnealor, crema penitenciarelor, vor fi puşi ‚n valoare, ca şefi de penitenciar şi mentor. Ceilalţi urmeaz ă să fie ‚ntrebaţi cƒndva, dac ă e cazul. Care sunt implica ţiile financiare şi legale vor vedea cu toţii atunci cƒnd vor decide... să renunţe la idee. . Personal creditez această idee cu şanse minime de reuşită. Nu valoarea ideii ‚n sine m ă face să am ‚ndoieli. Modul ‚n care este pusă ‚n practică, ‚mi ridică semne de ‚ntrebare. . Dintre cei 10 super-directori, chemaţi la minister pentru nobila misiune, 5 sunt ‚mputerniciţi, iar 3 se pregătesc de pensie. †ntƒmplător anumite prezenţe sunt obligatorii ‚n acest grup. †ntƒmplător anumite zone sunt suprareprezentate. †ntƒmplător… se ‚ntƒmplă prea multe lucruri ascunse. *** PS Doamna judecător Zinica Trandafirescu, se pare că intenţionează să candideze pentru unul dintre cele două posturi de director general adjunct vacante. Deci Ionel Cel Mare şi Zinica Trandafirescu vor ocupa cele două funcţii de director general adjunct, după concurs. Pariază cineva €mpotrivă? PS2 Circulă pe holurile Ministerului Justiţiei un zvon, care dacă se adevereşte e de mare porc pentru instituţia ‚n cauză. Bogdan Costaş, liberalul fonf, cel care a vărzuit finanţele penitenciarelor şi pentru care a fost schimbată abuziv din funcţie Carmen Galu , va primi un nou ciolan. Prietenul Găureanu i-a aranjat să fie numit ‚n funcţia de şef al Direcţiei Investiţii din Ministerul Justiţiei. Azi e zvon. Mƒine e ordin al ministrului.

by Huginn

16 Comentarii

Singurătatea alergătorului de cursă lungă Deseori avem tendinţa să supraevalu ăm importanţa muncii noastre şi s ă trecem prea uşor cu vederea eforturile colegului de l„ng ă noi. Nu ştiu c„t este de normal, dar mie mi s-a ƒnt„mplat. Dar şi mai des se ƒnt„mplă să nu ƒnţelegem ceea ce -l motivează pe cel ce ƒncearcă să se autodepăşească. Nu ƒnţelegem şi nici nu ne interesează să ƒnţelegem. E meseria lui. El şi-a ales-o. Să şi-o facă.

Reducƒnd la esenţă poate c ă aşa este. Dar, dacă ‚ncercăm să ‚nţelegem, descoperim munca făcută din pasiune. Omul acesta nu cere mult. Să fie lăsat să muncească şi să-i fie recunoscute meritele. Nu aşteaptă căruţa cu bani. O apreciere este de mult ori suficientă. Este suficient să-l ‚ncurajezi şi entuziasmul lui ‚l va face să meargă pƒnă ‚n pƒnzele albe. †n general nu-l interesează să ocupe funcţii de conducere. Prea multă bătaie de cap, iar el are treabă. Nu are timp de şefie. Interesul se trezeşte abia atunci cƒnd vede că este obstrucţionat gratuit de vreun şef incompetent. Nu-l interesează faptul c ă ani de zile l-a cărat ‚n spinare. Nu contează că şeful a avansat şi s-a menţinut pe munca lui. Acceptă cu uşurinţă faptul că şeful are salariul dublu faţă de al lui. Dacă acesta este preţul pe care trebuie să-l plătească pentru a-şi asigura liniştea necesară pentru a-şi duce mai departe munca pe care o face din pasiune este gata să-l plătească fără să se ‚ntrebe dacă este moral. Dar vine momentul ‚n care şeful nu-şi mai controlează orgoliile. †ncepe să creadă că ideile sunt chiar ale lui. †ncepe să uite de unde s-a plecat. Se trezeşte ‚n el impulsul de dominare, ‚şi doreşte să controleze, să-şi impună voinţa, chiar dacă nu are habar despre ce este vorba. Doar este şef, nu? Şi atunci prietenul nostru €ncepe să deschid ă ochii. Vede că este scos la concurs un post de şef mai mare sau mai mic. Stă un pic, se gƒndeşte, analizează şi ajunge la concluzia că postul respectiv l-ar ajuta să-şi ducă munca mai departe. Ar putea obţine rezultate chiar mai

bune. Satisfacţia profesională ar fi şi mai mare. Şi atunci de ce nu? Dacă şeful, c ăruia ‚i cunoaşte foarte bine nivelul, a reuşit s ă se descurce, ‚mputernicit fiind atƒta timp, el de ce nu s-ar descurca? Şi plin de ‚ncredere se hotărăşte să se ‚nscrie la concurs. Fie ce-o fi! Cel mai bun să cƒştige. Dar… abia atunci descoperă că ori nu ‚ndeplineşte condiţiile de studii, vechime ‚n specialitate, ‚nălţime sau culoare a ochilor, ori nu reuşeşte să găseasc ă vreo carte trecută ‚n bibliografie drept “must be” deşi nivelul acesteia nu depăşeşte nivelul “Idiot’s guide”, ori nu are timpul fizic necesar pentru a obţine copii legalizate după toate actele care i se solicită. Descurajat, renunţă dar ‚şi promite că va fi atent să vadă cine ‚ndeplineşte criteriile solicitate. Şi descoperă că şeful incompetent este candidatul ideal. SINGURUL… Vine vremea concursului şi vede cum şeful cel făr-de-har, şi mai ales cel făr-de-habar, trece probă cu probă ceva mai uşor decƒt gƒsca prin apă. Vine şi momentul anunţului final. Felicitări, temenele ş.a.m.d. E clar! ŞEFUL este singurul potrivit să ocupe postul. De data asta validat ‚n urma unui concurs fără cusur. Dar lucrurile nu vor mai fi niciodată la fel. Prietenul nostru a deschis deja ochii. Acum este descumpănit de credulitatea de care a dat dovadă. E clar că nu contează cƒt de bun eşti. Principalul este să fii CANDIDATUL IDEAL (aşa cum a fost definit de Roşu †mpărat… vă mai aduceţi aminte de el… ?). ŞEFUL se mƒndreşte cu alergătorii lui de cursă lungă. †şi ‚nchipuie că a reuşit să le pună ochelarii de cal şi de acum totul va merge ca uns. Dar se ‚nşeală. Pƒnă acum alergătorii lui au participat benevol la cursă. Fără orizont, fără peisaj. Asta nu-i interesa. Doar drumul conta. Pƒnă acum … Acum "alergătorii" au ‚nvăţat că au o opţiune. Că €ntotdeauna există o op ţiune. Şi asemenea puştiului lui Tony Richardson au ‚nvăţat că singurătatea alergătorului de cursă lungă poate fi curmată. Chiar dac ă asta presupune să te opreşti din cursă cu cƒţiva metri ‚nainte de finalul care oricum nu-ţi aparţine. Pentru tine importantă a fost cursa. Acolo ai dovedit că eşti cu mult ‚naintea plutonului. PS Nu vreau să credeţi că aţi citit o pledoarie ‚mpotriva şefilor. Dimpotrivă. Am avut onoarea să lucrez cu şefi ‚n fa ţa cărora şi acum ‚mi scot pălăria plin de stim ă nedisimulată şi neprefăcută. Pur şi simplu am vrut să trag un semnal de alarm ă ‚mpotriva actualului sistem de promovare care este mult mai inechitabil decƒt vechiul sistem bazat pe propuneri de avansare venite din partea şefului ierarhic. Cel puţin atunci aveai o şansă dac ă aveai bafta unui comandant inteligent…

by Colectionarul de amintiri

13 Comentarii

08 SEPTEMBRIE 2 008

Ordonanţa secretă nu mai e secretă Ministerul Justiţiei afişează ca document de lucru o prim ă variantă a unui viitor proiect de act normativ privind salarizarea ‚n domeniul justiţiei." (sursa: Site MJ , 08.09.2008) Proiectul nu mai e proiect. E doar o "prim ă variantă a

unui viitor proiect", pe care Ministerul Justiţiei a publicat-o vineri pentru cƒteva minute pe siteul propriu. . Fosta adresă este acum un minunat document alb, care ‚ncă mai poartă numele de OUG salarizare şi mai păstreză la proprietăţi numele editorului. . Cele două variante d e proiect sunt identice. Diferă doar anunţul postat de Ministerul Justiţiei care, prins cu proiectul ‚n sac, nu a mai avut ce face şi a trebuit să-şi facă publică intenţia de a modifica cele 4 acte normative referitoare la salrizarea şi statutul magistraţilor şi personalului auxiliar din instanţe. . De ce ar publica o "variantă a unui viitor proiect" €nainte de alegeri? Documentul abia

se discută, existƒnd şanse să nu fie avizat. Ce rost are toată scamatoria? . Link-uri utile:  Ministerul Justiţiei afişează ca document de lucru o prim ă variantă a unui viitor proiect

de act normativ privind salarizarea ‚n domeniul justiţiei.  http://www.just.ro/Portals/0/Comunicate/septembrie%202008/OUG%20salarizare.doc  Ordonanţa de urgenţă - istoria uitată a justiţiei  Loteria salariilor din justitie

by Huginn

36 Comentarii

Strategie de justiţie: raportări multe şi dese Radu Buică, scribul Ministerului Justiţiei a scăpat iar €n

lucernă.

Fiind,

probabil,

lăsat

fără

supraveghere

a

transmis

un

mail

către

lumea

penitenciarelor. Aflăm cu acest prilej că raportările către MJ sunt şi rămƒn zilnice. Credeam că raportările astea sunt şi rămƒn prosteşti, zilnice fiind. . Se pare, ‚nsă, că junele Buic ă a descoperit calea marilor succese. Nu pauzele lungi şi dese, ci raportările lungi şi inutile sunt de această dată cheia marilor succese după mintea consilierului cu limbă de lemn. . Poate că prostia respectivului e intenţionată. Cineva trebuie să facă pe clovnul ‚n timp ce ministerul ‚şi vede de ordonanţele secrete şi restul de m işcări politice. Oricum e enervant. . Citiţi şi v ă minunaţi:

(...) ˆncep†nd cu ziua de luni, 8 Septembrie 2008, urmează ca raportările zilnice să fie transmise ‚n formatul ataşat acestui email. (...) Totodată, vă solicit să re ţineţi că, chiar dac ă aceste raportări sunt şi ƒncă răm„n zilnice, nu este necesar ca informaţiile furnizate să fie repetitive sau, mai rău, copiate ad-literam din zilele precedente. O astfel de manieră de ‚ntocmire a situaţiilor solicitate este de neacceptat pentru nivelul de profesionalism necesar a exista la nivelul sistemului penitenciar. Menţionăm că, ‚ncep†nd cu 8 septembrie, unităţile şi direc ţiile care vor continua să nu transmită periodic datele solicitate, indiferent de pretextul invocat, vor fi identificate şi prezentate ca atare, urm†nd a justifica cauzele pentru care nu au ‚ntocmit şi transmis raportările ‚n discuţie. (...) Ataşat aveţi tot documentul. Poate faceţi colecţie de astfel de ziceri. Mai jos aveţi şi articolele referitare la trecute acte de vitejie birocratică ale eroului nostru. †nainte avea doar probleme de exprimare, acum a trecut deja la un nou nivel. . Domule Buică, o să vă vƒnd un pont (de data asta pe gratis). Convinge ţi-vă şefii că acel plan de eficientizare trebuie finanţat şi atunci se va m işca ceva concret. Altfel omorƒm copaci şi facem trafic internet degeaba cu raportări despre vise şi cai verzi pe pereţi. Nu mai faceţi

pe şefu', scăpaţi de limbajul ăsta de lemn şi atunci o să fiţi luat ‚n serios. . Link-util:  Mnemotehnicile Ministerului Justiţiei: dificultăţi excelente şi lecitină  NEWS ALERT - Ministerul Justiţiei invită echipa PENITENCIAR! la discuţii  ANP - Sindicatele din penitenciare, seduse si abandonate  ANP ‚n ziua de salariu  Ordonanţa de urgenţă - istoria uitată a justiţiei

*** A fost ‚nfiinţată Asociaţia Naţională a Informaticienilor din Justiţie. Ca prime obiective Asociaţia ‚şi propune s ă "initieze propuneri legislative in vederea definirii si recunoasterii categoriei socio-profesionale a informaticienilor din justitie, sa elaboreze norme unitare, cu caracter consultativ in vederea promovarii unui cadru coerent si profesional al informatizarii din justitie." (sursa: link)

by Huginn

5 Comentarii

Un penitenciar pierdut sau ce crede boborul despre penitenciare Persoanele Alex Tip ătescu – cetățean turmentat, artist Crina Trahanache – funcționar mic burghez, revoluționar stƒngist ‚n timpul liber Adina Dandanache – mam ă ‚n depresie postnatală, mahmură după o noapte de destrăbălare Famiglia Mușat – blogger enervant, jurnalist de ocazie Admin – blogger obositor, maestru de ceremonii ‚nțelept Scena I Pe ‚nserare, sƒmbătă, 6 septembrie, la iarbă verde. Ceva muzică rock la laptop, ‚n ciuda vecinilor maneliști de peste gard. Un fir prăfuit spƒnzurat de o grindă a casei și un reflector de fițe asigură ceva lumină improvizată ‚n curte. La vedere, ‚n mijlocul grădinii, un grătar proaspăt achiziționat pe care sfƒrƒie carne de pui cu ceva emanații de vopsea ars ă. Admin curăță ‚n tăcere cartofi ‚n penumbră, Alex cară spre gură un pahar de țuică și ‚ntreține focul cu un carton suspect pe care, probabil, s-au urinat cățeii locului. Fetele se chițăie, bƒrfesc și fac pe interesantele. Famiglia Mușat ‚ncearcă să le atragă aten ția și face eforturi să fie spiritual. Se reia pentru a mia oară o discuție pro- și anti-gay. Nimeni nu mai d ă dă doi bani pe argumente și pe discuția ‚n sine, dar lumea e mulțumită pentru un nou prilej de tachinare și flirt. Scena II O oră juma ’ mai t‚rziu. O mas ă acoperită de o folie de plastic gri-gălbuie pe care se ghicesc vestigii ale albului inițial. Un cƒine pofticios se holbează la resturile de friptură rămase ‚n farfurii. Cei 5 protagoniști, ghiftuiți, se inghesuie pe sc ăunele grupate ‚n cerc, la 1 metru de masă. Alex, amețit, bate cƒmpii, iar ceilalți 4 chicotesc și-l provoac ă. Se face ora 11 iar famiglia Mușat devine neliniștit. E ziua lui să scrie pe blog și știe că trebuie să plece urgent acasă. †ncearcă se se scuze, dar e copleșit de o avalan șă de reproșuri din partea celorlalți. †nțelept, Admin decreteaz ă: stai și scriem acum și aici postarea. Le luăm interviu mocofanilor ăstora, profani ‚n ale penitenciarelor, și vedem ce crede boborul despre sistem . Scena III (Famiglia M ușat, puțin agitat, ia laptopul ‚n brațe, adoptƒnd o mutră serios-tƒmpă de jurnalist preocupat. Habar nu are ce să ‚ntrebe. Se gƒndește: Alex a mai auzit ceva discu ții despre penitenciare, Crina e o cititoare ocazională a blogului iar Adina este o habarnistă perfectă. Ce dracu să ne spună ăștia? Caută o privire salvatoare din partea lui Admin, dar aceasta nu vine. La naiba, p†nă la urm ă percepția acestor oameni e m ăsura perfectă a modului ‚n care suntem văzuți de ceilalți, se gƒndește el.) Famiglia Mușat: Care sunt primele lucruri la care vă gƒndiți cƒnd auziți cuvƒntul penitenciar? Alex Tip ătescu : O mulțime de oameni ‚ntr-o cameră foarte mică. Claustrofobie și un televizor ‚n care urlă manele sau știri sportive. Crina Trahanache (rƒde molipsitor ‚mpreună cu Adina și răspunde la m ișto): Oglinda societății ‚n care trăiesc. O societate formată din cocalari și pițipoance. Are aceleași probleme pe care le are societatea de peste gard și tu, famiglia Musat,: ‚nchis la nou, sufocat de prejudecăți, inactiv mental și fizic. Admin (revoltat): Cum poti sa zici ca famiglia Musat e inactiv mental? Crina (‚nțepată și cu o privire pișicheră): †n fine.…

(Famiglia M ușat nu răspunde. E prea evident flirtul ca să oprească, bășicat, torentul de tachinări și jigniri. †nsă decide să nu mai noteze răspunsul, momentan. Crina bate cƒmpii ‚n continuare pe tema vinovăției comune a corpului social fa ță de fenomenul infracțional. Bălăriile st‚ngiste uzuale despre poziția de victim ă socială a infractorului. ) Famiglia Mușat (plictisit): Să revenim la.... Adina Dandanache (enervată): Faci ca jurnaliștii stupizi, famiglia Mușat! Nu o la și pe Crina să-și spună părerea. Crina Trahanache (continuă neperturbată): Penitenciarele sunt o enclave...zone sociale compuse din indivizi care nu pot și nu doresc să se integreze. Societatea nu cunoaște realitatea din penitenciare și invers. Alex Tip ătescu: Sunt două culturi paralele. Paznicul are aceeași mentalitate ca pușcariașul, diferența fiind de poziționare ‚n raport cu zăbrelele. Adina Dandanache: Nu exista nicio diferență ‚ntre a fi ‚n penitenciar și a fi ‚ntr-o subcultură sau alta. Penitenciarul e o subcultură neacceptată de mainstream. Sistemul penitenciar… (rƒsete)… .oglindește foarte bine sistemul legislativ, care este prost. Alex Tipătescu: E o generalizare… Adina Dandanache: Oamenii care ajung ‚ntr-o subcultură…. Famiglia Mușat (disprețuitor și hotărƒt să readucă discuția pe pămƒnt): De ce vă simtiti obligați să răspundeti pseudoteoretic cand vorbiți de penitenciare? Crina Trahanache (iritată): De ce nu ne pui intrebări mai concrete? Famiglia Mușat: De ce ați filosofat....? Alex Tip ătescu : Pentru că e un subiect mult prea serios ca să-l gƒndești ‚n termeni simpliști. E un microcosmos. Adina Dandanache: †n mod ideal, penitenciarul ar trebui sa fie un loc al oamenilor care au greșit și care ar putea să facă rău din nou dacă ar fi ‚n societate sau care ar putea fi model greșit, stimulƒnd reproducerea comportamentelor deviante. Dacă, insă, m ă gandesc la ce am auzit că se ‚ntamplă ‚n penitenciarele romƒnești, ‚n realitate penitenciarul este un joc al hazardului: acolo intră numai unii din cei care au greșit, sau chiar oameni care nu au greșit deloc. Admin: Dar, v-ati alege meseria asta? Adina Dandanache: Ehh...cacat.. Alex Tipătescu: Nu, pentru că n-am incredere ‚n … (se bƒlbƒie și ‚și caută cuvintele).. pentru ca n-aș lucra pentru un stăpƒn cu care nu sunt de acord. Famiglia Mușat (iritat de ceea ce i se pare un răspuns gol): De ce nu ești de acord? Alex Tip ătescu : Legislația e proastă. Stăpƒnul este sistemul socio -politic ‚n care trăim, un stăpƒn ‚n care n-am ‚ncredere. Admin: Dar, atunci, cine se va duce ‚n penitenciar să lucreze? Alex Tipătescu: Cel care se duce pentru siguranța zilei de mƒine, nu pentru convingeri. Crina Trahanache (revine revoltată la obsesiile antisistem): Societatea ar trebui să-și găsească o altă modalitate de a pedepsi. Societatea nu dă o altă șansă celor care ajung ‚n pușcării. Pe strada pe care locuiesc sunt mulți țigani care, cred, vor ajunge ‚n proporție de 50% la pușcărie. Aceștia sunt o categorie defavorizată...societatea ‚i ‚mpinge către infracțiuni și apoi ‚i pedepsește. †n Finlanda există circa 3500 de puscariași, iar majoritatea pedepselor este dată pentru conducere sub influența alcoolului. Societatea oferă un cu totul alt nivel de trai. Alex Tip ătescu: Sistemul juridic nu trebuie sa aibă legatură cu nivelul de trai. Crina Trahanache: †n Finlanda oamenii nu fură pentru că au bani... Famiglia Musat: Nu cumva inversezi raportul de cauzalitate? Au bani pentru că nu fură și sunt integri, spre deosebire de noi... Crina Trahanache: Nu…ăia care ajung la ‚nchisoare la noi sunt cei care fură din nevoie, nu cei care sunt congenital ticaloși sau ho ți. Famiglia Musat: Bate ți cƒmpii. Concret, din ce ați mai auzit la televizor, din ce v-am mai povestit eu și Admin, cum priviți sistemul penitenciar? Alex Tipătescu: Sistemul penitenciar este casa unor criminali și a unor saraci. Famiglia Mu șat (exasperat, aproape țipƒnd): Dar de ce va gƒndiți numai la pușcăriași cƒnd vorbiți de sistemul penitenciar? Alex Tip ătescu: Pentru că ei sunt clien ții. Crina Trahanache: Pentru că e același lucru cƒnd vorbești de sistemul hotelier: te gandești la turiști. Alex Tipătescu: Restul sistemului penitenciar se comportă ‚n funcție de clienții pe care ii are. Admin: Dar gandiți-vă că una din problemele angajatului este inflația de drepturi pe care le are deținutul. Adina Dandanache: Pentru c ă oamenii care sunt la pu șcărie nu sunt răi organic. Oamenii ăștia sunt discriminați, ‚nainte de a fi deținuți. Admin: De exemplu, deținuții nu vor să se școlarizeze, deși exista posibilitatea. Oamenii acestia sunt adesea lipsiti de responsabilitate. De ce iti imaginezi ca niste persoane inculte chiar doresc sa iasa din situatia in care sunt? Adina Dandanache: Nu vor pentru că ei nu știu ce vor. Ei nu au avut avantajul de a ‚nțelege.

. (Se lasă tăcere. Toată lumea se uită la foc. Famiglia M ușat se uită nemulțumit la Admin. I se pare că nu-i iese articolul. Rahat, trebuia să m ă duc naibii acasă să scriu altceva, se gƒndește cu disperare. Adina simte momentul și se enervează.) Adina Dandanache: Stați, de ce vă sim țiți obligați să scrieți ‚n fiecare zi un articol? Admin: Pentru că mi-am asumat o responsabilitate. Pentru că nu fac ceva doar cand am eu o nevoie personală. Famiglia Mușat: Cine ți-a cerut asta și cu ce drept ți-ai asumat o astfel de responsabilitate și rol? Admin: M i-am dat seama că singura garanție e să rezolv ceva prin mine ‚nsumi. Iar eu am nevoie să mențin legătura cu cei care gƒndesc ca mine, care vor să schimbe ceva. Eu nu am alte forme de a face ceva. Adina Dandanache: Lupta asta a voastră e o lupta generală, dar n-are legătură cu ce se ‚ntƒmplă ‚n lumea reală. Voi nu sunteți factor de decizie și nu aveți bani să rezolvați problemele. Admin: Schimbarea de mentalitate merge mƒnă ‚n mƒnă cu decizia și banii. †nainte de toate trebuie să ‚nțeleg cine sunt. Adina Dandanache: Pentru cine nu e de accord cu voi, ‚nsă, nu se schimbă nimic. Nici m ăcar la nivelul posibilității de exprimare. Ei nu vor ține cont niciodată de ceea ce spui. Ei sunt animați de alte idealuri decƒt ale tale. Pentru ei conteaza banii și rangul social. Vă asumați rolul de parte sănătoasă a sistemului, ‚nsă o parte bolnavă nu se va vindeca niciodată, indiferent de ceea ce veți face voi. Romƒnia asta bolnavă, cu sistemul ei penitenciar bolnav, trebuie să moară. Peste nu știu cƒt timp poate va renaște un alt sistem penitenciar sănptos ‚ntr-o altă Romƒnie sănptoasă. Admin: Păi nu rena ște din nimic, renaște din pu ținul pe care ‚l face fiecare dintre noi acum. Famiglia Mu șat: Totuși, ce poți să faci ‚ntr-un sistem cu probleme? Adina Dandanache: Nimic esențial. Orice sistem ‚n Romƒnia, deci și sistemul penitenciar, este o adunătură de oameni fără implicare, fără vocație. Sistemul penitenciar nu face decƒt să aducă la ‚ndeplinire actul de justiție: izolarea unor oameni de restul societatii. Și atƒt. Alex Tipătescu: Sistemul penitenciar doar execută. Nu are o misiune clară. Crina Trahanache: Sistemul este bolnav pentru că oamenii care merg acolo, ‚n majoritatea lor, nu au vocație. Ei se angajează aici doar pentru a face bani, misiunea lor este să faca bani și atƒt. Famiglia Mușat: Care este ultima știre despre sistemul penitenciar pe care ati auzit-o la TV, ‚n presă? Crina Trahanache: Cea cu seringile și directorul penitenciarelor. Alex Tip ătescu: Directorul penitenciarelor, la Realitatea TV, vorbind despre violența din penitenciare. Admin: Vă interesează știrile din penitenciare? Crina Trahanache: Da, pentru că este o știre despre un loc ‚n care n-ai vrea sa fii niciodată. Alex Tip ătescu: M ă interesează pentriu c ă sunt știri despre un loc ‚n care ai putea sa ajungi oricƒnd. Adina Dandanache: Consider ca no news is good news ‚n cazul ăsta, al sistemului penitenciar. Admin: Credeți că e o meserie urƒtă? Alex Tip ătescu: E o meserie de polițist. Oamenii care aleg să lucreze ‚n penitenciar sunt, ca profil, niște polițiști. Vor un salariu mai mare pentru competențe mici. †ntr-un sistem privat nu ajungi la un salariu relativ bun așa ușor. Oamenii care lucreaza ‚n penitenciare sunt, cred, ‚n general, oameni care se fofilează, care preferă un safe job. Crina Trahanache: Este o meserie grea. Nu este o meserie urƒtă. †nsă e greu să pazești oamenii care sunt ‚nchiși acolo, oameni care sunt urƒți de societate. Admin: Adina, cum ‚ți imaginezi că stau oamenii ‚n penitenciare? Adina Dandanache: O cameră ‚n care stau ‚mpreună, pe paturi suspendate și pierd timpul acolo. Admin: Știi că există regimuri diferite de executare a pedepsei? Adina Dandanache: Nu știam. Uite, ca om obișnuit, recunosc, nu știu multe despre acest sistem penitenciar, un sistem ca oricare altul. Am o impresie pentru că mai văd lucruri din afară. Admin: Totuși, tu dai bani pentru acest sistem. Adina Dandanache: Da, dar majoritatea oamenilor nu știe pentru ce dă bani. M -ar interesa să nu dau bani. Dar fiind obligată, m -ar interesa să pot sa fac parte din cei care decid soarta sistemului penitenciar. Famiglia Mușat: Cum ai putea tu decide? Adina Dandanache: Aș avea cerința ca oamenii care lucreaza acolo sa fie competenți. Eu sunt șeful lor pentru c ă ‚i platesc. †i desemnez pe ei să facă ceva, dar numai ‚n m ăsura ‚n care sunt profesioniști. Ei au obligația să fie integri și competenți. Alex Tip ătescu: Singura problem ă este corupția. Asta m ă interesează și m ă afectează ‚n mod direct ‚n legătură cu sistemul penitenciar. Daca nu ar exista coruptie, ar exista competență . Și aș putea da credit acestor oameni fără să m ă mai intereseze ce și cum fac, pentru că ei sunt specialiști.

Crina Trahanache: Da, și eu cred la fel. Daca m ă intereseaza ceva ‚n mod direct este corupția din acest sistem. . Scena IV Ora două și ceva noaptea. Famiglia Mu șat ajunge acasă. Conectează laptopul la internet, deschide messengerul. Cƒteva mesaje de la Huggin care ‚l acuză de trădare: Era ziua ta, băi, să scrii. Ce dracu faci? Te dai rănit? Deschide pagina de blog și dă să scrie. Stupefacție și nervi. Huggin deja scrisese ceva. †njură printre dinți și se gƒndește: ce nesim țit, nu are ‚ncredere ‚n mine . †i trimite un SMS lui Huggin ‚n care ‚i bate obrazul și apoi se duce la culcare. *** . P.S. Vom ‚ncerca să luăm interviuri pentru acest blog și de la mai marii penitenciarelor, fie ei la conducerea ANP sau a unităților. A șteptăm sugestii pentru subiecte, ‚ntrebări și persoane care ne-ar putea răspunde. Pe cine și ce a ți ‚ntreba?

by famiglia Musat

9 Comentarii

07 SEPTEMBRIE 2 008

ANP ‚n ziua de salariu Pentru a doua oară €n acest an penitenciarele au probleme cu

achitarea drepturilor salariale. ANP, cu acela şi Bogdan Costaş ‚n funcţia de director economic, va fi ‚n curƒnd ‚n imposibilitate de plată. Marin Dumitru, celălalt 'geniu financiar' a ieşit la pensie, după ce s-a dat o vreme bolnav cu inima, lăsƒnd ‚n urm ă dezastrul. . Sigur că la rectificarea de sfƒrşit de an vor fi plătite datoriile, dar achiziţiile şi investiţiile blocate nu vor putea fi compensate. Domnul F.A., un colaborator mai vechi ne transmite pe mailul de blog c‚teva informaţii legate de acest subiect. Situaţia este destul de gravă avƒnd ‚n vedere că penitenciarele s -ar putea să nu poată plăti:  norma de hrană,  primele de vacanţă ,  biletele de transport pentru concediul de odihnă şi  deconturile pentru misiuni.

(...) in Sedinta de Consiliu m i s-a transmis ca la salariul din 10 septembrie s-ar putea sa nu primim norma de hrana, din motive ca ANP nu mai are bani. Totodata nu se mai platesc nici primele de vacanta ptr. cei ce pleaca in concediu, nu se mai platesc biletele de transport pentru concediile de odihna, si nici deconturile pentru misiune. Este foarte dureros tinind cont de ratele ce le avem si de faptul ca in aceasta perioada incepe scoala iar cheltuielile vor fi si ele mari. Situatia din penitenciarele patriei, este si fara aceste probleme, dezastruoasa, nu am crezut ca se va rezolva odata cu venirea unui nou sef la conducerea ANP, si vad ca nu m am inselat. Directorul ANP nu reuseste sa puna de acord conducerile penitenciarelor in ceea ce priveste acordarea sporului de confidentialitate, acest spor acordandu-se in fiecare penitenciar dupa ureche, netinandu-se cont de ceea ce prevede O.M.J 1819/C/27.06.2008 (...) Link-uri utile:  ANP declara pierduta logistica penitenciarelor  ANP a rămas fără bani  ANP: 'Meseriasii' lui Chiuariu parasesc corabia

by Huginn

56 Comentarii

Primul corupt Direcţia pentru Prevenirea Criminalităţii din Mediul Penitenciar (DPCMP) se preg ăteşte să ne demonstreze că-şi face treaba. A şa ne spun sursele noastre, care, de regulă, sunt mai informate dec„t sursele lor. . †n zilele ce urmează, spionii lui Tiberiu Ungureanu, vor părăsi terenul conspirativităţii şi ne vor da motiv să credem că, ‚n sfărşit, ‚nţeleg pentru ce sunt plătiţi. . Vom vedea primul corupt din sistemul penitenciar. Coruptul ăsta va fi sacrificat ritualic pe altarul prevenirii criminalităţii. Promisiunea viitoarelor victorii va ‚nso ţi acest caz, care, sunt sigur, va fi mediatizat. Din motive evidente, nu putem da mai multe informa ţii. Riscăm să speriem coruptul care e deja bine intrat ‚n la ţ. . Nu o să revenim nici la disputa referitoare la rolul prevenirii criminalităţii ‚n penitenciare şi nici la spioni rataţi. Poate că, de astă dată, au prins schema. Sper că vor demonstra că se bat cu criminalitatea nu cu teoriile fantastice despre munca de informaţii furnizate de către maestrul spion Ungureanu, care fie vorba ‚ntre noi, ar trebui ‚ncurajat să ‚şi exploreze alte calităţi profesionale. . Atunci cƒnd acest exemplu va fi dat, va fi momentul zero pentru prevenirea criminalităţii. Va fi primul semn că rolul decorativ şi de serviciu de informaţii de paradă a ‚ncetat. Prevenirea criminalităţii va depăşi ‚n sfƒrşit epoca diletanţilor... dacă totul merge bine. . Atunci cƒnd minunea se va ‚ntƒmpla m i-ar plăcea să văd că sunt recunoscute meritele celor care au avut curaj, nu că s-a ‚ntƒmplat o altă spălare de cadavre. O floare nu va face prim ăvară, iar ofiţerii de prevenire a criminalităţii vor avea de dovedit ‚n continuare că şi-au luat ‚n sfƒrşit rolul ‚n serios. . Ce i-a adus la realitate? Nu '‚n ţeleptul' spion şef. Direcţia, nu demult ‚nfiinţată, rămƒne fără personal, iar conflictele de la vƒrf ajung dincolo de etajul 2 (secţiunea cu oglinzi) din ANP. Ungureanu e ‚n corzi şi speră să-şi demonstreze utilitatea. Ăsta e motivul. . Link-uri utile:  Scurgere de informatii clasificate la Penitenciarul Jilava  Şefii spionilor sapă uşor, sapă cu spor  Arhipelagul SIPA  Spioni  Primavara spionilor de jucarie  Spioni de penitenciare si justitie

by Huginn

7 Comentarii

06 SEPTEMBRIE 2 008

Ordonanţa de urgenţă - istoria uitată a justiţiei Haos legislativ €ntreţinut cu ordonanţe de urgen ţă .

Cel mai recent proiect de act normativ supus consultării publice de către Ministerul Justiţiei a dispărut de pe site-ul oficial la numai 40 de minute de la publicare. Link -ul ‚ncă funcţioneaz ă la această oră, dar anunţul iniţial şi documentul de consultare este invizibil. . Explicaţia cea mai la ‚ndemƒnă este că proiectul nu era destinat să ajungă ‚n atenţia publicului larg. Doar o 'problem ă de comunicare' din MJ ne-a permis să-l vedem pentru cƒteva minute. Ordonanţe de guvern promovate ‚n secret au mai existat, cea de fa ţă nefiind o noutate. Acest eveniment explică ‚nsă un fenomen. Aveţi ‚n toată splendoarea reţeta haosului legislativ. Justiţia €nsăşi nu respect ă principiile legifer ării. . Actul normativ este negociat ‚ntr-un cerc restrƒns şi este supus procedurii de consultare doar dacă nu prezintă interes pentru public. Transparenţa decizională nu este aplicată proiectelor

sensibile, iar cel ap ărut c•teva minute pe site -ul MJ este din această categorie. . Transparenţa decizională - un moft? . Logica transparenţei decizionale scap ă intereselor personale. Apare astfel un act normativ care va da prilej altor sute şi mii de procese şi care va trebui iarăşi modificat, de prezentul sau de viitorul guvern, cu toată harababura de rigoare. Aparatul de lucru al ministerului a ‚nvăţat cum să forţeze şi mƒna acestui ministru. Funcţionari deprinşi

cu

trocurile

şi

trucurile

legislative

redefinesc

agenda

ministerială. Consilierii

ministrului nu fac excepţie. De cele mai multe ori se lasă folosiţi ca factor de influenţă de către directoraşi mult prea vechi ‚n minister. Probabil că proiectul va fi deja ‚n şedinţă de guvern săptămƒna viitoare. Cresc salariile €n justiţie. Asta contează, nu faptul c ă legea a mai fost ‚nc ălcată, ‚ncă o dată, chiar de către Ministerul Justiţiei.

by Huginn

32 Comentarii

Loteria salariilor din justitie Ministerul Justiţiei pregătește un proiect de ordonanţă de urgenţă

care modifică patru acte normative referitoare la statutul şi salarizarea magistraţilor şi a personalului auxiliar din justiţie. . Proiectul de act normativ ‚l găsiţi aici. De această dată, Ministerul Justiţiei a ‚ncercat preț de circa 40 de minute să supună proiectul dezbaterii publice. Lucru pe care 'a uitat' să-l facă acum cƒteva luni cu proiectul de act normativ care a devenit OUG 75/2008 şi care a ajutat Ministerul Justiţiei să evite un blocaj financiar de proporţii. . †n timp, ‚nsă, ce scriam articolul, proiectul €mpreună cu invitaţia de consultare publică au disp ărut de pe prima pagină a site-ului Ministerului Justiţiei. :-) Nici n -am apucat să m ă mir bine de transparenţă. Momentan link-ul a rămas activ. . †n preambulul proiectului iniţiatorul indică drept motive pentru adoptarea acestor modificări legislative:  litigiile privind acordarea de drepturi salariale solicitate de personalul din sistemul

justiţiei şi executarea hotărƒrilor judecătoreşti pronunţate ‚n aceste cauze;  decizia †naltei Curţi de Casa ţie şi Justiţie potrivit căreia judecătorii, procurorii,

magistraţii-asistenţi precum şi personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc şi solicitare neuropsihică;  diferenţele salariale existente ‚ntre judecătorii şi procurorii ‚n activitate, aflaţi ‚n condiţii

identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului;  practicile neunitare la nivelul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor;  Hotărƒrea Consiliului Na ţional pentru Combaterea Discriminării prin care sunt declarate

discriminatorii dispoziţiile privind instituirea unei indemnizaţii pentru cre şterea copilului proporţional cu veniturile obţinute de magistraţi.

Ministerul Justiţiei promovează din nou un act normativ ale cărui efecte financiare nu va fi nevoit să le gestioneze, avƒnd ‚n vedere că acesta va intra ‚n vigoare după alegeri. Pentru acelaşi motiv a şi eşalonat achitarea drepturilor băneşti rezulate din punerea ‚n executare a sentinţelor executorii susamintite. Link-uri utile:  Ministerul Justitiei: ordin privind esalonarea platii unor drepturi restante  Ordonanta secreta revine la Ministerul Justitiei  Salariile din justiţie - o controversă permanentă  Guvernul impiedica executarea hotararilor

*** Tot pe site-ul Ministerului Justiţiei se află şi propunerea de modificare a Legii 275/2006 privind executarea pedepselor şi a m ăsurilor dispuse de organele judiciare ‚n cursul procesului penal. Aici găsiţi textul propunerii de modificare.

by Huginn

19 Comentarii

05 SEPTEMBRIE 2 008

ANP despre scurgerea de informatii de la Penitenciarul Jilava ANP s-a sim ţit dator să emită ieri un comunicat d e presă

referitor la verificările care se fac ‚n legătură cu scurgerea de informatii clasificate de la Penitenciarul Jilava. . "Situaţia este foarte gravă şi, după soluţionarea anchetei, voi dispune toate m ăsurile ca aceste scăpări s ă nu mai fie posibile" declara Ioan Băla, directorul general al ANP, ‚ntr-un interviu acordat cotidianului Ring (!?). A şa se face că acest Ring a produs articolul Dosare secrete au ajuns pe internet. . Interesantă precizarea referitoare la natura informa ţiilor conţinute de documentele copiate voluntar, şi transmise involuntar (a şa spune ‚nvinuitu') de către Ştefan Andrei, fost lucrător la Serviciul Evidenţă Deţinuţi din Penitenciarul Jilava, ‚n prezent detaşat pe la Ministerul Justiţiei. . "Totodată, menţionăm că documentele la care se referă articolul de presă sunt cu caracter intern şi nu conţin date sau elemente privind persoanele private de libertate aflate ‚n custodia Penitenciarului Bucureşti – Jilava” (sursa: link). . Au dreptate. Informaţiile nu se referă la deţinuţi, dar... ar putea să-i intereseze. . Link-uri utile:  Scurgere de informatii clasificate la Penitenciarul Jilava  Ring: Dosare secrete au ajuns pe internet

PS Scăpaţi fraţilor de "totodată" ăsta. †n ultimele 10 de comunicate apare de 20 de ori.

by Huginn

15 Comentarii

Ministrul justiţiei refuzat de CSM Ministrul justiţiei, dl. Cătălin Predoiu, a €ncasat-o ieri

de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care i-a avizat negativ propunerea la şefia Direcţiei Na ţionale Anticorupţie (DNA). Monica Şerbănescu a convins majoritatea membrilor CSM că nu poate fi şeful DNA. . †n pofida avizului negativ ministrul justiţiei va ‚nainta propunerea preşedintelui Rom‚niei, care, zic eu, o va respinge. †n sincron, Parlamentul Romƒniei se chinuie să-l elimine pe Băsescu din schema numirii şefului parchetului anticorupţie..

La audierile de joi ale candidatului la funcţia de şef al DNA, aşii din m†necă ai procurorului-şef, Laura Codruţa K‘vesi, principalul intervievator al Monicăi Şerbănescu, au fost două ‚ntrebări: c„nd a făcut ultim ă oară un rechizitoriu şi dacă va rezista la solicitarea psihică şi fizică a postului, după ce, ‚n mai 2007, aceasta i-a solicitat retragerea din secţia de reprezentare a recursului ‚n interesul legii din Parchetul de pe l†ngă ˆnalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde erau dou ă şedinţe pe lună, invoc†nd motive medicale. (sursa: link) Se anunţă o dispută interesantă, mai ales că vin alegerile. Ministrul Predoiu ar trebui s ă ‚nvăţe din acest semi-eşec şi să joace mai mult cartea competenţei şi mai puţin cea politică. Link-uri utile:  K’vesi a zburat-o pe Monica Şerbănescu fluturƒnd o scutire medicală  Predoiu: Solu ţia adoptată de CSM nu este potrivită  Eşec la CSM: Monica Şerbănescu, respinsă la şefia DNA  Puci esuat la Morar  Monica Şerbănescu, respinsă de CSM pentru şefia DNA  REALITATEA.NET - Monica Şerbănescu nu prime şte undă verde de la CSM pentru şefia

DNA  Jude in Romƒnica: Predoiu, infrant de CSM

by Huginn

7 Comentarii

ANP: Revista presei pentru informaticieni "Minorii zv ăpăiaţi d uşi să vadă cum e dup ă gratii". Asta puteam citi ieri ‚n cotidianul Jurnal Bihorean. Directorul Penitenciarului Oradea, previne şi el criminalitatea cum poate. De această dată ‚nspăimƒntă tinerii care se pregătesc să-i fie 'clienţi'. . Acest gen de ştiri apare ‚n fiecare zi la revista presei, pe site -ul ANP. Articolele despre violenţă şi condiţii de detenţie proaste sunt ‚nsoţite de articole despre spectacole, piese de teatru, ieşiri ‚n comunitate sau camarele conjugale. Nu e mare lucru, dar e mai mult decƒt nimic. .

Ceva m ă agasează €nsă la aceast ă revistă a presei. Nu e vorba de faptul că spionii lui Ungureanu trebuie să avizeze postarea unor materiale de presă. M-am obişnuit deja cu ideea, deşi recunosc că mi-ar plăcea să văd revista presei dimineaţa, nu la ora 3 PM. . Cel mai tare m ă enervează un informatician din ANP. Cel care pune revista presei pe site e noul meu duşman. M ă face periodic să-mi contorsionez gƒtul ca să citesc articole scanate sucit, cƒnd ar putea foarte simplu să poziţioneze am ărƒtul ăla de document ‚ntr-un mod lizibil. Dacă eu am reuşit ( vezi imaginea alăturată) cred că şi cineva cu diplom ă de inginer informatician poate. Mulţumesc anticipat. ***  Constantin Ioaniţoaia, actualul director al Penitenciarului Bistriţa, va fi noul director

al Direcţiei Inspecţie din cadrul ANP. Florin Stanciu se ‚ntoarce la Ministerul Justiţiei, dacă nu cumva va primi o altă sinecură.  Horia Chiş, va fi noul director al Penitenciarului Baia Mare. Ordinul de ‚mputernicire a

fost deja avizat şi semnat. Vasile Chiorean va avea astfel mai puţine ocazii să se facă de rƒs, fiind retrogradat ‚n funcţie.  Iulia Giurgea va rămƒne, se pare, la şefia unuia dintre serviciile din cadrul Direcţiei

educaţie şi asistenţă psihosocială.

PS1 U n cititor sup ărat ne anunţă că a primit nu mai puţin de 20 de căm ăşi ‚n contul dreptului anual la echipament. Acelaşi cititor ne ‚ntreabă dacă va primi salariul ‚ntreg. O să ‚ncercăm

să-i răspundem, deşi ar fi mai indicat ca

acest lucru să-l facă directorul

penitenciarului/penitenciarelor. PS2 Am ‚ncercat Google Chrome, noul browser de internet cu care Google arată că poate ţine piept Microsoft. †mi place. E mic, simplu şi deştept.

by Huginn

7 Comentarii

04 SEPTEMBRIE 2 008

Cea mai nouă informaţie veche apare pe site-ul ANP Discret, prea discret, site -ul ANP s-a ‚mbogăţit cu bilanţul pe anul 2007. L-am tot căutat la locul lui pƒnă prin iunie, dar la un moment dat am renunţat. Azi l-am găsit ‚ntƒmplător. Documentul, căruia i-a dat citire defunctul Iosif la ‚ntƒlnirea la care oferea seringi gratuite deţinuţilor toxicomani, a apărut ‚n sfărşit. . Dacă sunteţi curioşi să vedeţi ce s-a ‚ntƒmplat ‚n sistemul penitenciar €n 2007, mai jos aveţi link-urile către fiecare secţiune a bilanţului pe anul care a trecut. 1.

Siguranta detinerii şi regimuri penitenciare

2.

Educaţie şi asistenţă psihosocială

3.

Asistenţă medicală

4.

Economico Administrativ

5.

Managementul resurselor umane

6.

Cooperare şi programe

7.

Prevenirea criminalităţii ‚n mediul penitenciar

8.

Tehnologia Informatiei si Comunicare IT

9.

Relaţii publice, secretariat şi informaţii clasificate

10.

Elaborare Acte normative şi contencios administrativ

11.

Inspecţia penitenciară

12.

Anexe

Un document editat decent, cu un conţinut tipic bilanţurilor ANP. Se num ără boboci ‚n devălm ăşie şi se acuză bine ţintit m o ştenirea dezastruoasă. Comun, banal, plictisitor. Dar misterul rămƒne. Ce l-a determinat pe Marius Iosif să nu publice acest document? . Link-uri utile:  ANP - Bilanţ 'bun' pe 2007. Probleme financiare ‚n 2008.  Despre un idiot...

by Huginn

12 Comentarii

NEWS ALERT! - Carmen Galu repusă ‚n funcţie de instanţa de judecată Carmen Galu, fosta şefă a Direcţiei Economico - Administrative din cadrul ANP , a obţinut ‚n instanţă anularea ordinului prin care Tudor Chiuariu, ministrul fenechiu al justiţiei, o revoca din funcţie ‚n anul 2007. . Bogdan Costaş, aiuritul care s-a crezut şeful direcţiei ‚n acest răstimp, e rugat s ă-şi facă bagajele şi să nu-şi uite pilele liberale prin sertare. Ce credeţi ‚nsă? Va răspunde Costaş pentru prostiile făcute ‚n această perioadă? . Bogdan Costaş ‚mpreună cu Bogdan G ăurean, mariusiosiful de la Registrul Comerţului, i-au orchestrat revocarea abuzivă din funcţie dintr-un motiv foarte simplu: Costaş, liberalul fonf, avea vise de pream ărire care trebuiau să se realizeze, indiferent că pre ţul ar fi fost cariera unui coleg. . Link-uri utile:  ANP: Lustraţie şi figuraţie  Sistemul penitenciar sabotat de propria conducere  ANP declara pierduta logistica penitenciarelor  ANP a rămas fără bani

 Dialoguri „XXX “ la Registrul Comerţului  Registrul Comerţului-joc periculos pe bani mulţi  Tăriceanu şi Olteanu, denun ţaţi pe Messenger - Cronica VIP - Joi ...

by Huginn

25 Comentarii

A doua descălecare a boului La rubrica „Tudor" nu o găsiţi o ‚nşiruire plicticoasă de date, evenimente, realizări, titluri şi funcţii (chiar dacă acestea nu sunt neimportante). ˆn schimb, voi ‚ncerca să vă povestesc c†te ceva despre mine.

Cool. Deci la rubrica Tudor, n-o să g ăsiți nimic despre Tudor. Adică nimic din ce a făcut, din ce a realizat, nimic despre studii sau carieră. Ăla nu e Tudor. †n schimb, Tudor va vorbi despre el. Adică despre nimic, chiar dacă e neimportant.

Va fi, ‚n tot cazul, un work in progress. Nu m ă grăbesc, orice povestitor serios ştie că există un anumit ritm al povestirii, care nu poate fi bruscat, şi care nu e bine să fie diluat.

Hopa. Tudor se transform ă €n Balzac. Deja observăm grija pentru acurate țea detaliului, forța

observației

realiste

și

exactitatea

științifică

a

descrierii

și

analizei

psihologice.

Sensibilitatea autorului care are oroare de brutalitatea impulsivității, aspirația către esen ța nediluată ne amintesc, ‚nsă, de tablourile lui Caspar David Friedrich și de momentele preromantice ale tƒnărului Werther. Sim țim că, dincolo de realismul molcom, Tudor este un romantic incurabil aflat ‚ntr-o "lucrare ‚n progres", o mică bijuterie neșlefuită aflată pe un drum inițiatic, ‚n căutarea propriului sine. El ne invită cu candoare și elegan ță de salon parizian să-i fim alături și s ă-l descoperim.

Aşa c ă deocamdată veţi găsi c†teva amintiri despre anii copilăriei. Voi continua să scriu c†nd voi sim ţi sau c†nd cineva m ă va provoca.

Hait. Ion Tudor Creang ă.

M-am născut la 13 iulie 1976 ‚n municipiul Botoşani, ‚ntr-o familie obişnuită, middle class, cum am spune astăzi. Mama, Carmen Silvia, era ‚nvăţătoare; tatăl, Alexandru, economist. Am un frate mai mare, Ovidiu, care după terminarea facultăţii a locuit la Bacău şi, mai nou, e rezident ‚n Australia.Mama mea provine dintr-o familie de rom†ni bucovineni, bunicul meu fiind director de şcoală rom†nească, iar bunica ‚nvăţătoare, ‚n Cernăuţi, după alipirea Bucovinei la Regat. ˆntreaga familie din partea mamei s-a refugiat ‚n ţară după ocuparea teritoriilor rom†neşti de către trupele ruseşti, ‚n august 1940, stabilindu-se ‚n zona R ădăuţilor. De aceea am avut ‚ntotdeauna o ‚nţelegere directă, specială, a modului cum g†ndesc şi cum simt rom†nii răma şi după cel de-al doilea război mondial ‚n afara graniţelor.Asta m -a ajutat, c†nd eram ministru al Justiţiei, să iau m ăsurile necesare pentru ca rom†nii din afara graniţelor să-şi poată redob†ndi cetăţenia fără a fi umiliţi de legi proaste, proceduri greoaie şi funcţionari indolenţi.

Dap. El e. Fost ministru al Justiției. Și un mare asshole, dup ă cum am spune azi. Auzi madam Cenușă, ingrato, de ce ți-au tras baieții o detașare scurtă la Biroul cetățenie? Nu că erai cu gura mare, ci că Tudor era plin de sensibilitate față de fra ții basarabeni și bucovineni.

Tata şi primul descălecat La patru ani m -am mutat, ‚mpreună cu ‚ntreaga familie, la Suceava, ce avea să devină oraşul copilăriei mele. O copilărie fericită, umbrită ‚nsă de c†teva evenimente tragice, care aveau să-mi influenţeze mult viaţa. Tatăl meu a murit c†nd eu aveam şapte ani, iar bunicul meu dinspre mam ă, o prezenţă bine conturată ‚n universul copilăriei mele, şase ani mai t†rziu. Tatăl meu provine dintr-o veche familie de răzeşi bucovineni. S-a născut ‚n comuna G rămeşti, zona R ădăuţi-Siret, ‚ntr-un sat ‚n care aproape to ţi locuitorii poartă acela şi nume cu mine, Chiuariu:). Localitatea a devenit cunoscută pentru că acolo a fost ‚nălţată, ‚ntre 1496 şi 1499, una dintre bisericile despre care legenda spune că făcea parte din programul politico-teologic al lui Ştefan cel Mare, "O biserică pentru fiecare an de mandat":). Merg†nd prin satul natal al tatălui c†nd eram adolescent, am văzut cu surprindere că, la orice poartă ne opream, ‚nt†lneam "rude", oameni pentru care numele de familie nu mai avea semnificaţie, şi care se identifică mai cur†nd cu prenumele tatălui, eu fiind, ‚n consecinţă, "al lu' Sandu". Biserica "Sf. Nicolae", de care pomeneam, este, se spune, una dintre cele mai interesante ctitorii medievale moldoveneşti, din punct de vedere arhitectonic.

Deja aici am izbucnit €n pl•ns. †n universul maturității mele, să aflu că trăiesc semeni de ai mei pe care ‚i cheam ă Chiuariu, ‚ntr-un sat ‚n care există o biserică prevăzută a fi ‚nălțată ‚n programul de guvernare din al 39-lea an de mandat al lui Ștefan cel Mare și ‚n care numele Chiuariu nu mai are nicio semnificație, a reprezentat un dublu șoc: o comunitate stigmatizată pe vecie prin inventarea buletinului și realitatea cruntă că nici strămo șii noștri nu respectau termenele de construcție. Prelungire, bănuiesc, dublată de triplarea costului construc ției, deși o variantă plauzibilă este și stoparea investițiilor de către vreun stră, stră, stră bunic, pe nume, probabil, Chiuariu. Așa cum junele contemporan, descălecat a doua oară de tata Fenechiu fix ‚n Apolodor 17, n-a avut nevoie de banii de la Banca Mondială, tot așa vreun vechi patriot Chiuariu a tras o flegm ă tocmai ‚n ochii căm ătarului medieval venit de la Banca Otomană.

Despre fericire şi despre team ă Fratele meu urma ‚n acea vreme cursurile Universităţii Bucureşti şi era plecat, aşa că modul ‚n care m -am format ‚n perioada copilăriei şi adolescen ţei a fost influenţat decisiv de mama mea. ˆncă de la o v†rstă fragedă, mama m i-a insuflat pasiunea pentru literatură, dragostea de carte, ‚n general, şi o filozofie de viaţă rezumată simplu de zicala populară "ai carte, ai parte". Imaginea fericirii a fost, mult timp, pentru mine, o dimineaţă ‚nsorită de vară, ‚n vacanţă , ‚n care m -am trezit şi citeam „Huckleberry Finn", ‚n lumina bl†ndă, proaspătă, răcoroasă a unui soare de munte. La fel, sentimentul de team ă, de groază, l-am asociat tot cu o experien ţă livrescă. ˆntr-o după-amiaz ă, după trei-patru ore de lectură acaparatoare, ne‚ntreruptă, dintr-"Un yankeu la curtea regelui Arthur", am adormit şi am ‚nceput să visez, cu un sentiment acut al realităţii, că eu eram yankeul şi trăiam continuarea a ceea ce tocmai citisem ‚n carte. Totul s-a sfărşit, ‚n momentul ‚n care eram pe punctul de a fi ars pe rug. M-am trezit cuprins de o transpiraţie rece, apoi ‚nvăluit de o moleşeală căldu ţă, uşurat c†nd am ‚nţeles că totul nu fusese dec†t un vis.

Băi, asta e prost. Retrăiesc experiența livrescă a compunerilor tembele de clasa a 2-a, de la ‚nceputul anului școlar, ‚n care regurgitam tone de epitete tƒmpite ‚n descrierea romanticocretinoidă, cu sensibilitate de bucătăreasă fată bătrƒnă, a unor dimineți sau apusuri de soare la mare, munte sau aiurea. OK. E haios, d a’ eu nu mai rezist. Daca vreți să vă distrați ‚n continuare vă invit să vizita ți blog-ul cretinului la adresa http://www.tudorchiuariu.ro/articole/5/Anii-copilariei.html. Aflăm cine ne-a fost ministru. Un pic cam tƒrziu pentru noi. Poate nu și pentru ieșeni. Urmează alegerile...

by famiglia Musat

5 Comentarii

03 SEPTEMBRIE 2 008

Ministerul Justiţiei coordonează falimentul fabricilor din penitenciare Nu cred că Multiproduct are un viitor ca regie autonom ă €n cadrul Ministerului Justiţiei. A avut un trecut, pe alocuri glorios pe alocuri furăcios, dar i s-a cam terminat traiul. Managementul defectuos, hoţia şi prostia au adus ‚n stare de faliment

fabricile din

penitenciare. .

Ministerul Justiţiei nu ştie cum să scape d e pacoste acum. Pe vremuri regia scotea din joben maşini de teren sau sponsorizări consistente, acum e o broscă rƒioasă de care mai marii justiţiei se leapădă. Miniştrii care au permis jaful nu mai sunt nici m ăcar ‚n peisajul politic, unii de bătrƒneţe, alţii, precum Rodica 'Sanda' Stănoiu, din cauza mulţimii de ochi albaştri care-i citeau rapoartele. .

Datoriile şi pierderile sunt deja de cifra milioanelor de euro. Boala RAM* este prelungită de Ministerul Justiţiei, care are opţiuni, dar nu are şi motiv să se implice. Nu iese nici un profit din toată afacerea, iar şefii justiţiei nu s-au obişnuit ‚ncă cu ideea că au o responsabilitate faţă de plătirorul de impozite, care nu se identifică nici cu partidul nici cu firma. . Peste 300 de salariaţi lucrează ‚n fabricile din penitenciare. Sindicatul Regiei ‚ncearcă să facă ceva. Se ceartă cu şefii din MJ, se roagă de şefii din ANP, negociază cu reprezentanţii AVAS. Reprezentanţii AVAS afirm ă răspicat c ă responsabilitatea unei decizii aparţine ‚n continuare Ministerului Justiţiei. Această decizie lipse şte ‚nsă, deşi planul prezentat la schimbarea lui Marius Iosif de la conducerea ANP demonstrează că problema este cunoscută şi ‚nţeleasă ca fiind foarte importantă. Dar planul ăla e deja istorie. . Penitenciarele

nu

mai

pot

pune

la

dispoziţie

deţinuţi

pentru

sucursalele

supravieţuitoare. Plata cotei de 30% pentru de ţinuţii care muncesc, altfel obligatorie legal, nu ajunge ‚n vistieria penitenciarelor. Drept urmare deţinuţii sunt ţinuţi pe cameră. . Poate că e greu de ‚nţeles, dar angaja ţii acestor fabrici nu au nici o vină că Ministerul Justiţiei a asistat pasiv la devalizarea şi distrugerea unei operaţiuni comerciale altădată profitabilă. Deşteptarea domnilor şefi! Aveţi o responsabilitate faţă de aceşti oameni. Nu ajută la alegeri, e doar o chestiune de bun sim ţ, dar trebuie făcută. . Link-uri utile:  Fabricile din penitenciare - pierderi de milioane in asteptarea unei solutii  Fabricile din penitenciare ‚n stare de faliment  ANP: Gheorghe Spaiuc si fuga de raspundere  Finantele si logistica penitenciarelor - marea necunoscuta  Multiproduct trece de la Ministerul Justiţiei la AVAS  Multiproduct trece de la Justitie la AVAS

*RAM - Regia Autonom ă Multiproduct

by Huginn

21 Comentarii

Asigurari de viata - la interne se poate, la penitenciare... se fac comisii Presa zilei aduce ‚n discuţie o problem ă pe care sindicatele

din penitenciare o tot abordează ‚n discu ţiile cu Ministerul Justiţiei şi cu ANP. Fără prea mare succes pƒnă acum. Ministerul Internelor şi Reformei Administrative a finalizat, la presiunea sindicatelor spune presa, proiectul privind asigurările de viaţă şi sănătate. . Proiectul stƒrneşte reacţii contradictorii. Unii salută iniţiativa, pentru că au avut prilejul să cunoască munca poliţistului, alţii dimpotrivă. Pentru funcţionarii din penitenciare acest proiect de hotăr•re de guvern nu a fost elaborat, deşi este obligatoriu conform legii 293/2004 privind statutul funcţionarilor publici.

Jum ătate de salariu ƒn plus, pentru poliţiştii fără casă Proiectul de lege privind modificarea Statutului Poliţistului a fost aprobat şi transmis ‚n procedură de avizare la celelalte ministere, urm†nd a fi promovat către Parlament. Potrivit modificărilor, poliţistul va primi din partea unităţii din care face parte sumele necesare asigurării asistenţei juridice pentru fapte săv†rşite ‚n exercitarea atribuţiilor de serviciu. Totodată, poliţiştii care nu deţin o locuinţă proprietate personală vor avea dreptul la o indemnizaţie lunară de 50% din salariul de bază, pe o perioadă ce nu poate depăşi 15 ani, ca form ă de sprijin pentru construcţia sau cumpărarea, o singură dată, a unei locuinţe. Preşedintele SNPPC, Liviu Butunoi, a declarat pentru ziarul G†ndul că sindicatul pe care ‚l conduce priveşte ‚ncă cu ne‚ncredere promisiunile MIRA, at†ta timp c†t acestea nu vor fi puse ‚n aplicare. (Sursa: G†ndul, 03.09.2008)

(...)ˆn plus, poliţiştii vor mai beneficia de asistenţă juridică, pentru faptele săv†rşite ‚n exercitarea atribuţiilor de serviciu, care va fi plătită de stat. „Se vor acorda despăgubiri agenţilor ‚n cazurile de rănire ‚n timpul serviciului, dar şi ‚n situaţiile de invaliditate sau deces“, se specifică ‚n actul normativ. (sursa: Cotidianul, 03.09.2008)

Ministerul de Interne a finalizat proiectul de lege care prevede asigurari de viata si sanatate pentru oamenii legii. Politistii care sunt raniti sau chiar ucisi in timpul serviciului primesc despagubiri de pana la 20.000 de euro. In plus, se lucreaza si la adoptarea unor pedepse mai aspre pentru cei care ataca agenti si asta pentru ca cifrele sunt alarmante. Numai in trei luni, 127 de poltiisti au fost agresati. In acest moment, la nivelul politiei romane sunt peste 5000 de locuri neocupate. (sursa: ProTV, 2.09.2008) Link-uri utile:  Viaţa unui poliţist căzut la datorie – 20.000 de euro - VIDEO  Guvernul le va plăti poliţiştilor ratele la casă  Politistii raniti primesc despagubiri. De pana la 20.000 de euro!

by Huginn

3 Comentarii

02 SEPTEMBRIE 2 008

Gaurean, mariusiosiful de la Registrul Comertului Bogdan Găurean, mariusiosiful de la Registrul Comerţului, trage un v„nt mediatic tocmai pe site-ul Ministerului Justiţiei „Zilele trecute am fost anunţaţi că Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), ‚n urma eforturilor depuse a reusit să devină membru cu drepturi depline al IAIR. Aceasta reprezintă o recunoaştere a calităţii serviciilor oferite, dar şi a profesionalismului echipei ONRC ” a declarat Bogdan Gaurean, director general adj. (sursa: link) Tƒnărul, fost consilier al lui Chiuariu, s-aplimbat acum dou ă luni pe la Sankt Petersburg unde a plătit şi taxa de 1000 de euro pentru ‚nscriere. A şa se face că Registrul Comerţului s-a ‚nscris ‚n International Association of Insolvency Regulators şi ‚n rƒndul lumii. Banal, dar necesar. . Care e informaţia de presă tov. G ăureanu? Unde e epocala reu şită şi magnificul efort? Ah, vin alegerile şi ţi-ai aranjat şi matale puţin spa ţiu publicitar gratuit pe site-ul MJ. †n caz c ă ai uitat ce spuneai despre "echipa ONRC" acum c•teva luni... „Eu sunt omul de bază al lui Bogdan Olteanu“, „am acces direct la premier dac ă e nevoie“, „să nu ai emoţii. Nimeni c†t e T ăriceanu premier nu m ă poate mişca“. Aşa se laudă, ‚ntr-o conversa ţie pe Messenger, Bogdan G ăurean, 28 de ani, director adjunct al Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Găurean a fost numit ‚n 2007 de către fostul ministru Tudor Chiuariu şi aprobat de către premierul Tăriceanu pe postul de consilier personal al ministrului Justiţiei. El constată, cu cinism, că nu va s ări nimeni ‚n apărarea celor concediaţi, ‚ntruc†t cei răma şi vor spera c ă vor fi menţinuţi pe posturi, şi ‚i explic ă interlocutorului s ău că „ lumea trebuie să ‚nţeleagă că registrul are şef“. După ce i s-a atras atenţia că a penalizat Registrul comerţului, G ăurean dă un răspuns lămuritor: „Care e problema dacă ar fi aşa? P†nă acuma sunt zece schimbaţi şi nu a chiţăit nici unul. Zece ‚n patru luni“. (sursa: Cotidianul, 27.05.2008)

by Huginn

6 Comentarii

Directoriada ANP şi discriminările Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a stabilit prin decizia nr. 437/30.07.2008 că

legea privind statutul funcţionarilor din penitenciare este

discriminatorie faţă de categoria agen ţilor, ƒn ceea ce priveşte accesul la funcţii de conducere. . Statut discriminatoriu faţă de proprii angajaţi .

Consiliul constată că este €ncălcat principiul egalităţii astfel cum este formulat ‚n articolul 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Se introduc distincţii ‚ntre situaţii similare şi comparabile fără să existe o justificare rezonabilă şi obiectivă. . Ministerul Justiţiei (MJ) şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) au luat deja act de neregulile din legea 293/2004. †n adresa nr. 58770/16.06.2008 (vezi imaginea alăturată) chiar Ministerul Justiţiei afirma că statutul funcţionarilor de penitenciare este discriminatoriu şi trebuie modificat. Nu a făcut €nsă nimic €n acest sens. . Mai mult, ‚n pofida opoziţiei, OUG 4/2008, actul normativ care a introdus discriminarea, a trecut prin Parlament, şi va deveni foarte curƒnd lege. Ministerul Justiţiei a luat act de problemele actului normativ, a plƒns soarta celor afectaţi, a anuţat că a propus o modificare ‚nsă nu a şi susţinut-o pƒnă la capăt. Un alt angajament rămas undeva scris ‚ntr-o hƒrtie. . Favoruri pentru magistraţi .

Magistraţii nu au ‚nsă astfel de probleme. Posturile ocupate temporar de magistraţi nu au fost scoase la concurs, deşi toate celelalte au fost. Beizadelele justiţiei continuă să fie favorizate cu ajutorul legislaţiei modificată la ‚nceputul acestui an de Marius Iosif şi gaşca de şpaiuci beneficiari de recompense politice. . Magistraţii pot fi şefi de direcţii, şi de ce nu, servicii sau birouri fără a-şi face probleme de studii şi experienţă ‚n domeniu. Poziţia privilegiată a magistraţilor la ocuparea funcţiilor de conducere din ANP este discriminatorie ‚n raport cu ceilalţi candidaţi, iar faptul că pot candida pentru orice funcţie de conducere indiferent de specialitate este o dovadă ‚n plus. . FSANP a sesizat discriminarea agenţilor şi a obţinut o soluţie favorabilă. Ministerul Justiţiei trebuie să-şi fac ă datoria şi să elimine toate aceste discriminări din legislaţie. Nu cred ‚ns ă că se va ‚ntƒmpla prea repede să avem un statut bun, dar s-au mai văzut şi minuni. *** PS 1. Nu are legătură directă cu subiectul, dar... Cƒ ţi dintre ‚mputerniciţii cei noi vor fi validaţi de concursurile recent anunţate? A ş paria că cel puţin 90%. Ce credeţi?  Cătălin Bejan , fostul director al Penitenciarului Poarta Albă, este noul şef al Direcţiei

Educaţie şi Intervenţie Psihosocială din ANP. Dna. Giurgea se ‚ntoarce, se pare, la Penitenciarul Focşani;  Cristian Burea actualul director al Penitenciarului - Spital Colibaşi a fost ‚mputernicit

şef al Direc ţiei Medicale din ANP. Dl. Burea ‚şi valorifică destul de bine proptelele politice ‚n pofida numeroaselor probleme constatate de inspecţiile ANP la Colibaşi. D eţinuţi favorizaţi, cheltuieli nejustificate pe medicamente... Update 02.09.2008 ora 09.00 Azi, la ora 07.00, directorul general al ANP, dl. Ioan B ăla, ‚nso ţit de Gheorghe Şpaiuc, magistratul feng shui şi de Marian Stancovici, şeful Direcţiei Siguranţa D eţinerii şi Regim Penitenciar au făcut o vizită la Penitenciarul Jilava. Au fost anunţate demiterea lui Comunişteanu şi m ăsuri ‚mpotriva celor care au permis scurgerea de informaţii secrete. Se pare că problema este mult mai serioas ă decƒt părea, avƒnd ‚n vedere că ‚nsuşi directorul general al ANP se ocupă de soluţionarea acesteia.

by Huginn

98 Comentarii

Ministerul Justitiei: ordin privind esalonarea platii unor drepturi restante Ministerul Justiţiei a anunţat ieri semnarea Ordinului privind

modalitatea de eşalonare a p lăţii sumelor prevăzute €n titlurile executorii emise pƒnă la intrarea ‚n vigoare a Ordonanţei Guvernului nr.75/2008 privind stabilirea unor m ăsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare ‚n sistemul justiţiei. . OUG 75 (promovată ‚n secret ca pe vremea lui Chiuariu) a fost adoptată la 15.07.2008 de către Guvernul Romƒniei, aflat ‚n imposibilitatea de a plăti magistraţilor şi personalului auxiliar drepturile salariale. Astfel, au fost modificate:  competen ţa soluţionării litigiilor salariale referitoare la personalul din justiţie.

Cererile de chemare ‚n judecată vor fi soluţionate de Curţile de Apel, iar toate dosarele ‚n curs sunt transferate la aceste instanţe;  termenul de punere ƒn executare a sentinţelor judecătoreşti. Plata sumelor

prevăzute ‚n titlurile executorii se eşalonează pe o perioadă de 18 luni;  competen ţa Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării ‚n soluţionarea

sesizărilor avƒnd ca obiect m ăsurile legislative adoptate ‚n contextul stabilirii politicii de salarizare a personalului din sistemul bugetar;  modul de utilizare a taxei judiciare de timbru.

Ordinul, adoptat cu 1 lună mai tƒrziu decƒt obliga OUG 75/2008, stabileşte că:  plata titlurilor executorii se face eşalonat (octombrie 2008 - 30%, martie 2009 - 40%,

octombrie 2009 - 30%);  bugetul de stat va fi rectificat pentru asigurarea fondurilor necesare punerii ‚n

executare a acestor hotărƒri judecătoreşti. Link-uri utile:  Ordonanta secreta revine la Ministerul Justitiei  Salariile din justiţie - o controversă permanentă  Comunicat de presă privind pozitia Ministerului Justitiei in problema drepturilor de

natura salariala (...)  Ordinul privind modalitatea de eşalonare a plăţii sumelor prevăzute ‚n titlurile executorii

(...)  Guvernul impiedica executarea hotararilor

by Huginn

2 Comentarii

01 SEPTEMBRIE 2 008

Scurgere de informatii clasificate la Penitenciarul Jilava Penitenciarul Jilava e €n fierbere. Un ameţit care a

lucrat la Serviciul Evidenţă Deţinuţi, ‚n prezent detaşat pe la Ministerul Justiţiei, a copiat de prin calculatoarele din reţeaua penitenciarului un num ăr de documente secrete şi/sau confidenţiale. După ce le-a copiat, le-a dus acas ă şi, ulterior le-a transferat unor cunoscu ţi ‚mpreună cu banalele filme piratate. . Scurgerea de informaţii s-a petrecut, se pare ‚n 2007, iar autorul este un oarecare Ştefan Andrei. Previzibil, joia trecută s-au perindat pe la Jilava inspectorii din ANP şi spionii lui Ungureanu (alţii, nu cel care a pierdut documentele secrete la Rahova). . Florin Stanciu şi-a plimbat şi el gipanul prin zonă; inutil ca de obicei. N-a făcut prostii, dar nici nu a aflat nimic ‚n plus. Măcar n-a mai repetat braşoavele făcute la Craiova acum o lună. Marian Popescu şi Marius Ştef de la prevenirea criminalităţii, respectiv informaţii clasificate (nou ‚n funcţie - proaspăt promovat pe linie moartă) au ‚ncercat şi ei să lămurească condiţiile ‚n care s-au scurs informa ţii secrete şi/sau confidenţiale. . Unul

dintre

păstratorii

secretelor

de

la

Jilava

este

‚nsuşi

miticul

Gheorghe

Comunişteanu, 'iubitor de sindicate' şi director adjunct, care se pare că a feştelit-o iarăşi. Cu toate acestea, dacă e să avem ‚n vedere obiceiul ANP, nu cred că cineva va fi sancţionat. La

Rahova, nu demult, chiar un ofiţer de prevenire a criminalităţii pierdea vreo 5 documente clasificate. După intervenţia nocturnă a colegilor spioni şi anchetarea secretarelor, ofiţerul cu pricina a scăpat basma curată. . Cum se face că cerberii penitenciarelor nu au descoperit ‚n timp util scurgerea de informaţii? Cum se face că acele documente s-au lucrat şi au ajuns pe un calculator legat ‚n reţea? Cum se face că oricine poate umbla ‚n reţea după cum are chef? *** Pe la 12.00, ‚n timp ce scriam articolul de faţă, am aflat că Gheorghe Comunişteanu ar fi fost demis pe motiv de incompetenţă şi depus cu tot cu bagaje la Penitenciarul Rahova pentru ‚ndeplinirea nobilei misiuni de şef de tură. Poate cineva să confirme informaţia? . Update 01.09.2008 ora 17.00

Asemenea incidente de securitate au mai avut loc, ajungƒnd subiect de presă, deşi nu au făcut vƒlvă. La 13 septembrie 2007 ‚n Tricolorul, un ziar obscur din categoria Romƒnia Mare, sub titlul "…n Rom„nia se fură p„nă şi din puşcărie", erau publicate ‚n ediţia print documente clasificate strict secret aparţinƒnd Penitenciarului Spital Jilava. Deşi i-au scăpat strict secretele domnul Nedelcu, şeful cu paza, e bine şi e viguros. Totul a fost m uşamalizat cu atenţie de către ANP ‚ncă din 2007. Informaţia legată de demiterea lui Comunişteanu este confirmată şi de alte surse din ANP. Formal, 'a cerut' schimbarea din funcţie. La fel 'au cerut' la vremea lor Petre Stan şi Marin Dumitru. Update 01.09.2008 ora 22.30 Se pare că prin ANP circulă un CD referitor la problema documentelor secrete dispărute de la Penitenciarul Jilava. Ştie cineva ceva? La 12.00 am mai ‚ncercat o ‚ntrebare scurtă şi am primit răspunsul. Cine ştie?! Poate merge şi de data asta. :-) Link util:  Dosare secrete au ajuns pe internet

by Huginn

10 Comentarii

Nu vine nici Superman dupa cum n-au venit nici americanii "Spre deosebire de colegii de blog (cu care m -am contrazis adesea), sustin ca sistemul penitenciar nu are nicio sansa de reformare cu oamenii din interior. Cred că acest sistem este una din cele mai retrograde, disfunctionale si corupte institutii din Romania, alaturi de institutii ale administratiei locale si ale sistemului sanitar. Si cum lipsa de profesionalism, coruptia sau rezistenta la schimbare nu sunt fenomene metafizice ci se manifesta concret prin oameni, nu vad cum indivizi corupti, slugoi, neprofesionisti sau retrograzi pot pretinde că sunt potențiali vectori de schimbare." Am citit cu mare atentie articolul postat de catre famiglia Musat. Fara indoiala este unul dintre cele mai bune articole postate pe acest blog si recunosc ca radiografia de ieri, este in cea mai mare masura una corecta. Sunt unul dintre colegii de blog cu care famiglia Musat s-a contrazis adesea pe aceasta tema, pe tema reformarii sistemului penitenciar din interior si nu din exterior. "Frumoasa tara, pacat ca e locuita!", este una dintre cele mai cinice teorii emise de catre romani. Si vad sirurile lungi de romani plecand cu traista in bat spre alte meleaguri si vad instalandu-se in urma lor familiile bine organizate de germani, de cehi, de nordici si mai stiu eu ce alte popoare civilizate. Intr-o anumita masura lucrul asta chiar se intampla, romanii pleaca din Romania ca si cum ar fugi de ei insisi, pleaca sa traiasca si sa munceasca in tari mai sigure, in tari previzibile, unde

nu te inseala nimeni la "cantar", unde promisiunea este respectata si unde familia este in siguranta. Problema este ca in locul lor nu se instaleaza japonezii sau suedezii antrenati sa curete mizeria, sa construiasca autostrazile si sa vegheze la respectarea legilor. In urma romanilor, raman tot romanii si in situatia asta se afla si sistemul penitenciar. Oricat de mult m i-as dori, nu pot sa iau in calcul posibilitatea de a-l avea la sefia penitenciarelor pe Superman, indiferent de varianta prin care ar poposi un asemenea personaj la ANP - concurs, import- export, teleportare etc. Nu pot de asemenea sa iau in calcul nici posibilitatea unei atente monitorizari a activitatii fiecarui lucrator de penitenciare si eliminarea rapida a celui ce incalca regulamentul ori legea. Pentru ca Superman nu exista (si daca da, presupun ca are alte prioritati!) iar lucratorii de penitenciare actioneaza si reactioneaza, de la mic la mare, dupa un tipar anume, tiparul in care au fost obisnuiti sa functioneze dintotdeauna. Adaug la aceasta stare de fapt, aproape convingerea ca indiferent de bunele intentii (sau nu!), anuntatele concursuri nu-i vor mobiliza, dupa cum s -ar cuveni, pe anonimii profesionisti din sistemul penitenciar, sa dea masura cunostintelor si calitatilor lor. Evident as prefera sa vad cate 10, 20 de oameni batandu-se "la baioneta" pentru un post de director. Ma tem ca nui vom vedea. Fie pentru ca nu au incredere in organizarea si corectitudinea acestor concursuri, fie pentru ca nu sunt incurajati si nu au suficienta incredere in propriile forte. Si intr-un caz si in celalalt, cel care pierde in primul rand este sistemul penitenciar.

"Increngătura haotica de interese meschine si marunte, neprofesionalism si slugarnicie, lipsa de viziune si opacitate, nepotism si aranjamente , in care se itesc ici si colo puseuri singuratice de indignare si vocatie care se sting adesea in renuntare", spune Fam Musat si are mare dreptate.

Evident, m i-as dori la randul meu o rezolvare rapida a "situatiei", printr-o infuzie de "sange" sanatos, aplicata direct in vena cam zbarcita si cam inlemnita, a sistemului penitenciar romanesc. Stiu insa ca o asemenea infuzie si o asemenea deschidere nu este posibila. Cel putin nu deocamdata. Cred de asemenea cu tarie ca oamenii - cel putin o parte dintre ei! - cei care astazi sunt prinsi in haosul "increngaturii" s-ar elibera bucurosi daca li s-ar oferi o asemenea ocazie sau s-ar "elibera" de nevoie daca li s-ar impune acest lucru. Cel mai bine este cand "ocazia" asta vine de sus in jos. De jos in sus nu se mai cheama ocazie.

by admin

19 Comentarii

octombrie 2008 Abonaţi-vă la: Postări (Atom)

Pagina de pornire

august 2008