Arhiva Iunie 2008 Penifest

CĂUTARE BLOG

MARCAŢI BLOGUL Următorul blog•[email protected] | Postare nouă | Personalizaţi | Deconectaţi-vă

PENITENCIAR Un site dedicat sistemului penitenciar si prezentarii ultimelor evenimente din Administratia Nationala a Penitenciarelor (ANP)

30 IUNIE 2008

Subscribe in a reader

NEWS ALERT: Lui Şpaiuc i se termină concediul! Traducere

Av€nd •n vedere declaraţia domnului Şpaiuc la c€teva zile de

Selectaţi limba Gadget-uri alimentate de Google

la instalarea •n postul de director general adjunct conform căreia şederea la ANP va fi un binemeritat concediu de odihnă, ne face o plăcere deosebită să anunţăm că domnul Şpaiuc s-a •ntremat, e bine sănătos, cu buzunarele pline şi plesnind de sănătate şi fericire. . Ca atare, aflăm de pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii că Domnia Sa va părăsi •n cur€nd Centrul de Odihnă, Recuperare şi Recreere pentru Magistraţi din Maria Ghiculeasa (click imagine sau link!). . E adevărat, CSM-ul a decis am€narea discutării cererii de •ncetare a detaşării, dar plecarea e iminentă. La revedere şi dumneavoastră, domnule Şpaiuc. P.S. Cum vă simţiţi domnu' Stan?

by famiglia Musat

19 Comentarii

Conducerea penitenciarelor - intre Rahova si Izvorani N-o să vă stric săptăm•na povestindu-vă despre petrecerea de la Izvorani organizată la comanda ştăbărimii penitenciarelor. Aveţi „nsă prilejul să-l urmăriţi pe Şpaiuc „n exerciţiul foncţiunii. Merită. . Izvorani - †ntindeţi mesele. A venit Şpaiuc! . Ne-am străduit să aflăm ce s-a •nt‚mplat la cheful de la Izvorani şi am aflat. Deghizaţi •ntr-un c‚ine negru rasa maidanez am aşezat pe masa lu' Şpaiuc o scrumieră Siemens cu microfoane autoactivate foarte rezistente la salivă. . Am avut ceva emoţii c‚nd băieţii cu ochi albaştri au verificat 'obiectivul' dar, •n cele din urmă, am răsuflat uşuraţi. Detectorul de microfoane Vostok-1973, aflat pe inventarul spionilor ANP, a trecut fără să fluiere pe l‚ngă scrumiera - microfon. . Am pornit tehnica şi am aşteptat cu atenţia •ncordată zicerile meseriaşilor care cutreieră holurile ANP •n căutare de chef de muncă. Dar... surpriză! Nu s-a •nt‚mplat nimic notabil. Burghejii penitenciarelor au m‚ncat ca la mama lu' prinţu' Charles acasă, au băut şi au vorbit prostii ca să se bage •n seamă şi, după caz, să se dea dăştepţi. Ceilalţi participanţi au •ncercat să se simtă bine... o vreme. . Merită •nsă să scriu despre această serbare? O să-mi răspund singur, cu permisiunea dumenavoastră, şi o să constat că răspunsul e negativ. Mi se pare •nsă util să public comentariul unuia dintre participanţii la şedinţa de •nscăunare a lui Darie Denis la Penitenciarul Rahova. . Rahova - Fugiţi! A venit Şpaiuc! .

Cum apreciaţi rezultatele obţinute de Cătălin Predoiu ƒn funcţia de ministru al justiţiei? Foarte bune

12 (10%)

Bune

7 (5%) 11 (9%)

Satisfăcătoare Slabe Foarte slabe

27 (22%) 61 (51%)

Modificare vot Voturi p€nă acum: 118 Zile rămase pentru vot: 12

Video Realitatea TV: Rudele a doi deţinuţi din Penitenciarul de Maximă Siguranţă Brăila acuză cadrele •nchisorii de maltratare ProTV: Scandal la Penitenciarul Brăila ProTV: Detinutul evadat joi de la Penitenciarului Bacau a fost prins Antena1: Amor printre gratii ProTV: Sinucidere la Penitenciarul din Aiud

Informaţii & forum Posturi vacante Revista presei Forum ANP Forum FSANP Forum SNLP

Şpaiuc dezlănţuit. Habarnism fără limite. Spectacol garantat. Mai tare dec•t istoria cu semanarea •n orb a documentelor ANP. Mai uimitor dec‚t decizia de a interzice accesul angajaţilor cu pacheţelul regulamentar •n locul de deţinere. Şpaiuc la Maxim. La Rahova, cu ocazia intronizarii d-lui Darie, Spaiuc a spus, neintrebat de nimeni ca le facea sila angajatilor, tot felul de aberatzii:

Recomandări Gherila Virtuala Antioligarhi.ro Asociaţia Naţională a Informaticienilor din Justiţie Asociaţia SoJust



















ca nu trebuie sa respecte legea referitor la cazarea detinutilor clasificati deja in regimuri diferite; textual: "credeti ca ma da cineva afara ca nu respect legea? Nu, o sa ma dea afara pentru altceva"; ca are nevoie de specialisti pe resurse umane, ca pe aia din ANP o sa-i dea afara Ministerul Justitiei, specialisti din teritoriu care sa-i incadreze oamenii intr-o luna; deci iar fara criterii si fara sa se stie ce fel de oameni trebuiesc sistemului; ca este superb ca facem teatru cu detinutii si ca sa nu se mai planga atata personalul ca doar e ziua penitenciarelor; ca nu se scot la munca detinutii, ca nu este admisibil ca sa dai 10 detinuti Jilavei pentru un punct de lucru. Ca trebuia "baiatul" de la prevenirea criminalitatii "atentie nu Burcu, ca nu vrea sa piarda din nou atentionarile", trebuia sa spioneze acolo si sa ia Rahova acel punct de lucru, sa nu-l lase Jilavei; ca pentru colegii care lucreaza in sectorul de detentie si care nu pot intra, tot din cauza lui, a lui Spaiuc, cu mancare, administratia sa construiasca un foisor la jumatatea drumului intre PC 2 si popota, unde sa ia masa supraveghetorii si cei din foisoare; ca daca Spitalul Rahova nu lasa accesul prin poarta lor si pentru personalul penitenciarului, atunci nici penitenciarul sa nu lase accesul prin PC 1 pentru persoanalul spitalului, cica astia din urma sa sara gardul; a comunicat tuturor ca este frustrat vizavi de ce scrie pe blog, ca nimic din ce se scrie nu este adevarat, ca nu a picat examenul de director cu 3, ca el si acum asteapta un raspuns de la doamna Macovei; a uimit pe toata lumea cand a spus ca el nu a citit Legea 293/2004 - Statutul personalului de penitenciare, pentru ca, stati toti jos sa nu cadeti, PENTRU CA NU I S-A DAT; Finalul a fost apoteotic cand a comunicat participantilor la sedinta ca are probleme cu sotia, care nu mai vrea sa paraseasca Bucurestiul, iar lui ii este dor de Moldova. (sursa: link)

ANP - C‚t mai durează? . Trist dar adevărat. At‚t poate directorul genaral al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Cum să eviţi discutarea acestui munte de prostii? . Ne mai mirăm că individul se ocupă cu spionatul sindicatelor şi cu desfiinţatul comisiilor de diciplină care nu răspund la comandă? Ne mai mirăm că interzice accesul salariaţilor cu m‚ncare pe secţii şi •n posturi? . Totuşi... toate sunt p‚nă la o vreme. Raportul final al Corpului de Inspecţie, aşteptat la 15 august, ar trebui să ducă •n mod normal la eliminarea habarniştilor cu pile politice aflaţi la conducerea ANP. . Link-uri utile:       

http://penifest.blogspot.com/2008/06/gheorghe-paiuc-pregtete-voios-serbarea.html http://penifest.blogspot.com/2008/06/anp-comisia-de-disciplin-scoas-din-uz.html http://penifest.blogspot.com/2008/06/anp-comisia-de-disciplin-scoas-din-uz.html http://penifest.blogspot.com/2008/06/playback-in-justitie.html http://penifest.blogspot.com/2008/06/penitenciare-fr-ap-i-mncare-n-timpul.html http://penifest.blogspot.com/2008/06/anp-incompetentul-agresiv-nlocuit-de.html http://penifest.blogspot.com/2008/06/nimic-nu-mi-se-pare-mai-penibil-dect.html? showComment=1214764140000#c6371647126141839545

Avocat •n Rom€nia Avocatnet Bloguri juridice codexpolitic.us Cristi Dănileţ Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor Freedom House Grefier •n Rom€nica Jude •n Rom€nica Proiect procuror Panait Projust Rom€nia Curată Sindicatul Naţional al Lucrătorilor de Penitenciare UltraJuridic

Newsletter Introduceţi adresa de email:

‡nscriere Delivered by FeedBurner

Arhivă blog ▼ 2008 (406) ▼ noiembrie (20) Poşta redacţiei - cu războaie, judecăţi, studenţi ... Calificativul lui Predoiu

by Huginn

2 Comentarii

Realitatea TV: Scandalul de la Brăila Drumul Damascului

29 IUNIE 2008

ANP - mesaj la piciorul de lemn al penitenciarelor E plictisitor, e enervant, e inutil. Un alt produs de public relations (sic!) postat pe site-ul ANP. De acestă dată şpaiucii, miticii şi petricii se adresează la moment festiv angajaţilor. . Urări fabricate bune pentru orice prilej .

Despre cum a găsit ANP-ul Penitenciarul Brăila şi ... Comunicatul cu care ANP intră •n campania electora... Noi •ntrebăm, ursul merge Fratele Cel Mare e cu ochii pe tine

Nimic nu mi se pare mai penibil dec‚t mesajele fabricate trimise cu ocazia sărbătorilor. Nu demult aveam sărbători simple. Era de ajuns să spui „La mulţi ani!” şi nu trebuia să inventezi versuri ca să te poţi bucura de un eveniment sau să poţi transmite asta celui de l‚ngă tine. Mai nou tot felul de cuvinte meşteşugite dar fără sens se plimbă pe SMS-uri, mail-uri, felicitări scrise şi virtuale •n mesaje care sună cam aşa: "Fie ca toate €mplinirile frumoase, sănătatea şi spiritul acestei zile să te insoţească pretutindeni... şi fie ca primăvara iubirii să €ţi inunde sufletul cu bucurie şi cu parfumul tuturor florilor sale. Iti doresc un ... c„t mai frumos” . Trebuie să recunosc că nu citesc niciodată p‚nă la capăt astfel de urări. Apreciez intenţia, dar aş aprecia infinit mai mult dacă aş primi un mesaj din suflet.

trimis la puşcărie prime co... Rezultate finale ale concursului pentru posturile ... Planul de eficientizare 90% ineficient Linişte, vin alegerile! A căzut măreţia peste unii... Felicitări cu dar-uri

Fabricaţiile de acest gen sunt, se pare, felul •n care ne simplificăm viaţa •n perioada sărbătorilor. Am scris un mesaj, am adăugat destinatarii şi am dat send. Am mai bifat o obilgaţie şi suntem şi noi •n r‚nd cu lumea.

Cotidianul - Concurs cu dedicaţie la Integritate: ...

Mesaj •n contratimp de ziua angajaţilor din penitenciare

Rezultatele soluţionării contestaţiilor la proba s...

Cu ocazia Zilei personalului din penitenciare conducerea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor •şi pune scriitorii de comunicate să producă un mesaj către anagajaţii din penitenciare. Rezultatul •l găsiţi pe site-ul ANP. La fel de făţarnic şi la fel de fals. Limbă de lemn şi şabloane c‚t cuprinde. Distant şi rece, ca orice adresă, mesajul conducerii ANP •ncepe cu acelaşi stimate/(-ă)/(-ţi). Nimic nou. Am mai văzut. Stilul bombastic şi comunistoid •ncarcă de balast trei amăr‚te de fraze care altfel ar fi putut fi simple şi de efect. „Ziua personalului din sistemul administraţiei penitenciare, patronată spiritual de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, ne oferă prilejul de a da expresie consideraţiei şi respectului pentru activitatea profesională, tenacitatea şi loialitatea dumneavoastră” spun şefii puşcăriilor rom‚neşti. Care expresie, care consideraţie, care respect? E doar o vorbă nu-i aşa? Consideraţia şi respectul se demonstrează nu se exprimă •n răvaşe şi depeşe. C‚nd •ţi compari colegii cu ciobanii cum a făcut-o Şpaiuc la Rahova •n public nu prea demonstrezi consideraţie. C‚nd nu achiţi salarii şi drepturi restante demonstrezi exact lipsă de respect. Poţi să exprimi orice dacă atunci c‚nd contează demonstrezi exact contrariul.

Predoiu, complicitatile si non-actiunea Penitenciarul Gherla •n campanie electorală Cine dă mai mult? Ministrul justiţiei aparente ► octombrie (75) ► septembrie (68) ► august (46) ► iulie (42) ► iunie (38) ► mai (42) ► aprilie (38) ► martie (33)

„Misiunea socială nobilă atribuită serviciului penitenciar şi dedicată reintegrării •n comunitate a persoanelor private de libertate reprezintă un deziderat ce poate fi realizat numai cu sprijinul dumneavoastră, cu efort susţinut şi responsabilitate.” Misiune socială, reintegrare, comunitate, deziderat, responsabilitate sunt doar alte cuvinte potrivite aruncate •n contrasens. Este declaraţia de impotenţă pe care o semnează veselă şi neştiutoare conducerea ANP.

► februarie (4)

Autori Palmasul

„Vă mulţumim pentru contribuţia pe care o aduceţi la creşterea siguranţei comunităţii şi vă dorim succes at‚t •n activitatea profesională c‚t şi •n viaţa personală.” O altă colecţie de banalităţi lipite •ntr-o singură frază •ncheie urarea pe care o vor citi dacă vor avea răbdare şi nervi cei care vor intra pe site-ul ANP.

Huginn famiglia Musat Vladimir

Angajaţii penitenciarelor nu sunt subiect de prima pagină

Patrick Sword prisonworker Stig admin Colectionarul de amintiri

Contact O icoană cu Sfinţii Petru şi Pavel care-şi •nc‚lcesc bărbile •ntr-o •mbrăţişare creştinească a fost aleasă drept ilustraţie pentru măreţul mesaj. Suntem creştini dar, poate că măcar de această dată un angajat dintre cei care •şi desfăşoară activitatea •ntr-un penitenciar ar fi meritat să fie pe prima pagină. Conducerea ANP a ratat cu acest prilej ocazia de a demonstra că •i pasă c‚tuşi de puţin de personalul din

[email protected]

Counter

subordine. Sărbătorile lui Şpaiuc nu au impresionat pe nimeni, dacă asta a fost intenţia, iar săptăm‚na viitoare ne •ntoarcem la aceleaşi probleme care nu pot fi camuflate, din păcate, de serbări şi discuţii de lucru.

Trafic

by Huginn

Page Rank

39 Comentarii

28 IUNIE 2008

Sistemul penitenciar ƒn cătarea societăţii civile. Noi pe unde ne-am pierdut puşca? "†n sistemul penitenciar, procesul de reformare a cadrului instituţional şi normativ specific gestiunii resurselor umane a fost oprit din cauza lipsei de interes a actualei conduceri a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor cu privire la introducerea unor mecanisme care să garanteze eliminarea corupţiei €n acest domeniu. Strategia de reformă a sistemului judiciar 2005 – 2007 şi Planul de Acţiune aferent, aprobate prin HG 232/2005, prevedeau finanţarea celor 3000 de posturi vacante la acea vreme şi o suplimentare de personal cu 1600 de posturi. După ce €n cursul anului 2006 şi prima parte a lui 2007 au fost €ncadraţi circa 1700 de funcţionari, majoritatea specialişti €n educaţie şi intervenţie psihosocială, procesul de recrutare a fost stopat. Recentul scandal legat de abuzurile directorului general al ANP €n legatură cu €ncadrarea propriilor rude, nu a determinat nicio reacţie din partea ministrului justiţiei, Tudor Chiuariu, acesta €ncerc„nd să bagatelizeze probele prezentate de către corpul de inspecţie al MJ. Organele de urmarire penală au fost sesizate numai după ce aceste fapte au fost prezentate €n mass-media. Mai mult, ca urmare a acestui scandal şi a demersurilor unor funcţionari din ANP de a face publice aceste abuzuri, directorul general al ANP şi Ministerul Justiţiei au trecut la represalii, fiind €nlăturaţi din funcţiile de conducere un director general adjunct ANP, şeful Direcţiei de Resurse Umane ANP, şeful Serviciului Cabinet ANP, precum şi c„ţiva directori de penitenciare. De asemenea, contrar Ordinului Ministrului Justiţiei nr. 1218/2006, care prevedea o metodologie concurenţială, a fost reluată practica detaşării unor magistraţi €n poziţii de directori de penitenciare prin proceduri lipsite de transparenţă, care eludează sistemul concurenţial obligatoriu pentru funcţionarii publici. Aceste detaşări generează o instabilitate permanentă şi un mare deficit de expertiză la nivelul conducerii sistemului penitenciar. .......... Lipsa de consistenţă a actului managerial la nivelul ANP determină €nt„rzieri semnificative €n implementarea Strategiei de Dezvoltare a Serviciului Penitenciar 2007 – 2010 şi stagnarea reformei €n domeniu. Aplicarea noii legi de executare a pedepselor privative de libertate este €mpiedicată prin nefinalizarea cadrului metodologic subsecvent (€nt„rzierea €n emiterea ordinelor ministrului şi deciziilor directorului general ANP prevăzute de lege). Rapoartele privind situaţia din penitenciarele rom„neşti au scos €n evidenţă probleme privind respectarea drepturilor omului (condiţii proaste de detenţie €n multe penitenciare, cazuri individuale de abuzuri fizice şi verbale la adresa persoanelor private de libertate – APADOR CH), politica de resurse umane (mai mult de 50% din angajaţi se află €n relaţii de rudenie – Raport MJ nr. 252122/22.01.2007) şi €ndeplinirea defectuoasă a misiunii serviciului penitenciar de reintegrare socială a persoanelor private de libertate (cercetări sociologice ANP – http://www.anp-just.ro/)." *** Cat de mişto...! †n afară de numele unui puber isteric care a părăsit cu coada •ntre picioare ministerul Justiţiei, totul e actual pană •n cele mai mici detalii. Şi nu, nu ne aparţine analiza. Ci unora care nu au niciun interes •n cloaca asta •n care noi •ncercăm să supravieţuim, fie •njurand printre dinţi şeful sau paraşutaţii de la ANP, fie răcorindu-ne cu paginile blog-ului, sau cu satisfacţiile meschine pe care le produc •n noi fiecare schimbare de ministru şi execuţie publică subsecventă a unor incompetenţi cărora le vor lua locul alţii. Deci sunt şi alţii cărora le pasă. Şi vorbesc despre noi. Asta-i vestea bună. Specific locului, •nsă, •nsoţită una rea: analiza e făcută acum 1 an. Mai exact pe 22 iunie 2007. De atunci pare că timpul a •ngheţat. Ne-am trezit a doua zi, după un somn de o noapte, pe 23 iunie 2007, aşa cum la fel de bine puteam să ne trezim •n dimineaţa zilei de azi, 28 iunie 2008. Nimic nu s-a schimbat. Un sistem •ncremenit prin care circulă cu viteză piloşii, incompetenţii şi tupeiştii. Şi nu doar că nu aduc nimic cu ei, ci mai ne şi iau. Cu o mană cateva sute de milioane pe lună, cu cealaltă demnitatea. Iar noi stăm buzunăriţi •n faţa oglinzii la fel de laşi ca acum 1 an. . Bun, şi care e ştirea? Că doar nu e nimic nou sub soare. Ştirea e că iar suntem •n cătarea altora. A aceloraşi care acum 1 an scriau despre noi. Iar noi •n loc să-i ajutăm, ne plangeam

neputinţa pe la colţuri sau eram preocupaţi să pupăm dosurile noilor şefi, •n speranţa că ne va fi mai bine. Şi nu ne-a fost. †ntrebarea e ce vom face acum cand •n circa o lună vom fi supuşi din nou judecăţii publice de către 7 ONG-uri grupate •n Iniţiativa pentru o Justiţie Curată (Societatea Academică din Romania, Freedom House Romania, Asociaţia Societatea pentru Justiţie, Grupul pentru Dialog Sociala, Academia de Advocacy, Alianţa Civică şi Societatea Timişoara). Va fi a doua oară cand ni se va •ntinde o mană de ajutor din exterior. De la civilii ingraţi pe care •i acuzăm că nu le pasă de noi, plasandu-ne pe undeva la marginea societăţii. Şi de ce le-ar păsa dacă noi sau sindicatele nu fac nimic? Ar trebui să ne căutăm şi noi puşca. . Mai clar şi fără dramatismul de doi bani de mai sus: avem confirmarea că societatea civilă pregăteşte o analiză privind starea actuală a sistemului penitenciar. Aşadar, oameni care nu au nicio miză, •şi pun la bataie reputaţia pentru noi şi ne oferă o carjă să ne ridicăm •n picioare, după ce alţii ni le-au rupt folosind drept bată propria noastră tăcere. Dacă nu vom şti să folosim momentul, mi-e că oricum nu merităm mai mult.

by famiglia Musat

12 Comentarii

26 IUNIE 2008

Bircea Mare - penitenciarul sefilor mici Faptul că anumite penitenciare devin subiecte pe acest blog nu este o •nt‚mplare. C‚ţiva colegi care au curaj să-şi spună povestea scriu la [email protected] şi de aici preluăm noi. . Despre locurile unde se •nt‚mplă detenţia . Trebuie să recunosc că p‚nă acum am scris destul de puţin despre ce se •nt‚mplă •n unităţile din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. A fost mai cur‚nd o problemă de oportunitate, noi consider‚nd că sunt probleme de interes general care trebuie abordate cu prioritate. . Penitenciarul de Minori şi Tineri Craiova, Penitenciarul Bucureşti Jilava, Penitenciarul Codlea, Penitenciarul Spital Poarta Albă, Penitenciarul Arad şi Penitenciarul B•rcea Mare au fost prezente •n diferite ipostaze pe blog. . Fiecare articol despre aceste unităţi a fost urmat de o furtună de comentarii. Tonul şi conţinutul unora dintre aceste multe comentarii demonstrează că există probleme majore pe care directorii nu le pot gestiona. . B•rcea Mare - penitenciarul şefilor mici . Penitenciarul B•rcea Mare a apărut •n discuţie urmare a publicării articolului Veşti din penitenciarele patriei. Un agent a intrat •n vizorul şefilor pentru că a donat s‚nge fără aprobare. Dl. Gaşpar Francisc a avut pe la €nceputul lunii februarie nefericita idee de a-şi exersa simţul civic şi de a dona s„nge €n calitate de donator voluntar. (...) Mara Marcel, directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar (€mputernicit deşi ce a luat nota 2,54 la examenul pe funcţie), €i striga retoric, prin curtea penitenciarului, domnului Gaşpar „Ce bă ai dat s„nge pentru mine, te-am trimis eu să dai s„nge de vii la mine să-ţi dau liber?”. (sursa: link) Cele c‚teva zeci de comentarii care au urmat acestui articol i-au avut drept actori principali pe: 

Emil Bota, directorul penitenciarului, care enervat de postarea articolului •i ameninţă fără oprire pe autorii bănuiţi ai comentariilor. Are şi motive. Este acuzat de corupţie, nepotism şi abuz •n funcţie;



Marcel Mara, directorul adjunct pentru pază, cel care a •ndeplineşte această funcţie deşi a demonstrat că este incapabil atunci c‚nd a picat concursul cu nota 2,54. Acum ameninţă zilnic că-i va prinde şi pedepsi pe cei care-l arată cu degetul;



Ioan Timar, un şef birou la fel de puţin competent. Colegii •l numesc π (pi - domnu' Stan) pentru că doar 3,14 a reuşit să obţină la concursul pentru funcţia pe care o ocupă acum cu •mputernicire.

O mare famiglie Soţiile celor trei au trecut şi dumnealor bătătura puşcăriei B•rcea Mare pentru a se •nsoţi cu numeroşii afini, rude, cuscri şi vecini făcuţi temniceri de către directorul Bota. Doamna Bota a ieşit deja la pensie

•n condiţii suspecte obţin‚nd pensie militară deşi avea doar 6 ani vechime. Soţia domnului Mara •ncă mai lucrează. Soţia lui Timar se pare că se afla •n penitenciar •nainte de angajarea acestuia. Era •nchisă deja •n penitenciarul B•rcea Mare, spun comentariile la ultimul articol, aşa că este •n afara oricărei bănuieli. Cel mai probabil viitoare doamnă Timar l-a recomandat pentru această nobilă meserie. O poveste care arată că reeducarea dă roade. Cine face dreptate? Cum să-ţi găseşti dreptatea c‚nd astfel de personaje iau decizii •ntr-un penitenciar? Toţi spun că

•nţeleg problema, dar ridică din umeri. Gheorghe Şpaiuc s-a prefăcut interesat dar n-a făcut nici o br‚nză. A dat o atenţionare şefilor •n cauză sper‚nd că lucrurile se vor linişti de la sine. (•n imagine) Cum să ia măsuri Şpaiuc •mpotriva impostorilor profesionali c‚nd nici dumnealui nu e tocmai uşă de capelă de penitenciar? A scris o adresă •n limbaj de lemn •n care povesteşte cum i-a atenţionat pe Bota şi pe Mara pentru "insuficientă implicare... a relaţiilor care se stabilesc €ntre persoanele angrenate €n executarea misiunilor specifice acestui sector de activitate" (bravo Gheorghe, eşti curajos!). Toate cele imputate pot fi verificate uşor •nsă acest lucru nu se •nt‚mplă şi pentru că cei care ar trebui so facă nu sunt interesaţi. Florin Stanciu, şi el picat cu nota 3 la concursul pentru funcţii de conducere şi promovat pe şestache de ministrul Chiuariu, nu •i va deranja cu siguranţă. Link-uri utile:           

http://penifest.blogspot.com/2008/06/veti-din-penitenciarele-patriei.html http://penifest.blogspot.com/2008/06/penitenciarul-codlea-pe-internet-site.html http://penifest.blogspot.com/2008/06/penitenciarul-codlea-pe-internet-site.html http://penifest.blogspot.com/2008/06/eful-penitenciarului-spital-poarta-alb.html http://penifest.blogspot.com/2008/06/penitenciarul-jilava-nuu-cmtaru-love.html http://penifest.blogspot.com/2008/06/ciocoii-vechi-i-noi-la-penitenciarul.html http://penifest.blogspot.com/2008/06/probleme-cu-reputaia-la-penitenciarul.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/penitenciarul-spital-poarta-alb-n.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/penitenciarul-arad-n-vremea-lui-dan-cel.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/judecatorul-gunescu-ramane-incompatibil.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/penitenciare-la-inspecie-063.html

by Huginn

45 Comentarii

25 IUNIE 2008

ANP - gazda primitoare pentru amatorii tarii Buna dimineata, domnule director general Spaiuc! Fie vorba intre noi aveti un nume foarte urat, nu v-ati gandit niciodata sa-l scurtati cumva sau sa-l schimbati eventual cu al sotiei, poate suna ceva mai bine!? Dar in fine, sa nu ne pierdem vremea cu amanuntele, pana la urma nu haina face pe om (desi, dar asta ramane numai intre noi doi, cand descindeti totusi in papuci la servici, subordonatii - tot aia care altfel va aranjeaza cararea si va fac multe complimente! - fac glume foarte proaste pe seama dumneavoastra !).

Tocmai am citit comunicatul de presa, ala cu serbarea si trebuie sa va atrag atentia ca oricat de ingaduitor as fi, este pur si simplu sub orice critica! Nu stiu cine l-a conceput (dumneavoastra, domnu' Stan?!) - dar e de nivelul caminului cultural (imi scapa numele satului dumneavoastra de bastina !) si e pacat de munca si bunele intentii, domnule Spaiuc (pe bune ca aveti un nume tare urat!). Fie sunteti prea excitat de febra "suitei de activitati" dupa cum zice comunicatu', fie asta e nivelul dumneavoastra personal (inclin sa cred ca asta e varianta corecta!) rezultatul este acelasi, deplorabil adica! Pentru ca, vedeti dumneavoastra domnule Spaiuc, (as putea sa ma adresez mai bine cu Gheorghe?!) A.N.P-ul este totusi o institutie publica, de importanta nationala, ca urmare mesajele astea oficiale nu sunt cartile postale pe care le expediati dumneavoastra consatenilor, ca sa aiba si ei o idee frumoasa despre ce faceti pe la Bucuresti. Comunicatele astea au rostul lor bine stabilit si-ar trebui sa fie cat se poate de echilibrate, impartiale adica, ar trebui mai ales sa sune bine romaneste! Va dau numai doua exemple domnule Gheorghe (parca suna ceva mai bine!), ma gandesc ca poate n-ati citit bine pana la capat, ma gandesc ca poate vi l-au interpretat purtatoarele de roze (alea mostenite de la Iosif, ca sunt din dotare!) cu vocile lor catifelate si asta v-a inmuiat de tot: 



"Cand se parea ca Domnul ajunsese in sfarsit la o intelegere cu Feciorul scena s-a transformat subit in zona C.F.R.(sic!) unde personaje desprinse din amintirile bunicilor nostri purtau discutii despre onoare si printipii". sau " Trupa BLITZ a oferit celor prezenti o creatie, Joi, a unei persoane private de libertate..."

Cat despre final, finalul este curat murdar coane Spaiuc (suna ca dracu daca asociezi spaiuc cu coane!) : 



"Trupele prezentate au fost premiate si felicitate, in apluzele publicului, de catre domnul Director General al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, Procuror Gheorghe SPAIUC (uraaa, n-a mancat, n-a baut, sa ne traiasca!)." "Domnia Sa (bine ca nu e Domnia Noastra!) a apreciat evolutia actorilor si a felicitat pe toti aceia care au trudit (sic!) la realizarea acestor momente artistice deosebite- lucratorii de penitenciare!"

Daca adaugam la comunicatul asta si discursul pe care l-ati recitat la serbare, ala in care v-ati felicitat singur (nu e gluma, chiar s-a felicitat pe sine cu glas tare!) e cum am spus eu acum cateva zile, va jucati de-a mama si de-a tata pe la penitenciare domnule Spaiuc (m-am hotarat sa va spun George, dar va conjur - conjur nu inseamna ca l-am injurat domnu' Stan!sa nu va lasati mustata ca Becali, ca nu posedati inca milioanele lui!). Imaginati-va domnule George (asta e varianta eleganta!) cum ar suna, folosind tot piciorul dumneavoastra stang, un comunicat de presa emis de catre Ministerul Justitiei, sa zicem cu ocazia sarbatorilor de iarna : " Ministrul Justitiei Romanesti, Avocat Catalin Marian Predoiu, in apluzele generale ale invitatilor si publicului spectator, a binevoit sa coboare scara centrala pentru a avea o vedere de ansamblu al holului in care trupa de copii de la scoala de fete a oferit o creatie, Miercuri, a unei micute orfane. Fetita a recitat cu sensibilitate despre soarta unui catel schiop. Cand se parea ca catelul va beneficia in sfarsit de o mica o zona muntoasa unde personaje buclucase, desprinse inveselit atmosfera trista. Domnul Ministru al Justitiei, apreciat evolutia corului compus din copii orfani. Domnia daruri tuturor acelora care au contribuit la suavitatea momente artistice de nepretuit".

proteza, scena s-a transformat intrdin povestile cu feti frumosi, au avocat Catalin Marian Predoiu, a Sa a binevoit sa felicite si sa ofere glasurilor si la realizarea acestor

Am sentimentul ca nu sunteti de acord cu mine, Domnia Voastra si asta ma intristeaza nespus. PS. Maine noi amanunte despre penitenciarul Bircea Mare. Facem din timp anuntul asta in speranta ca se va mobiliza (sunt totusi 24 de ore!) SRI-ul local si vor reusi sa rupa cu dintii la

vreme, lanturile cu care ne legam noi seara de blog. In caz ca misiunea comandata de anumiti factori de conducere, esueaza totusi, facem un apel la cititorii inspaimantati de masinile cu antena care circula pe ulite, sa nu dea totusi cu ciocanul in hard. Eventual sa acopere calculatorul cu patura si sa stinga lumina.

by admin

13 Comentarii

24 IUNIE 2008

ANP - pile politice Seninătatea cu care şefi din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor ƒşi ridică incompetenţa la rang de virtute este cel mai serios impediment ƒn reformarea sistemului penitenciar. . Incompetent, dar fericit - profilul şefului din ANP cu proptele politice . Li se pare normal să-şi construiască o carieră •ntreagă pe pile, proptele şi trafic de influenţă. Funcţia publică, indiferent de felul •n care o exercită, devine instrumentul prin care se căpătuiesc. Nimic mai mult. . Nu-i vezi niciodată preocupaţi de ce li se •nt€mplă sub nas at€ta timp c€t nu-i afectează la nivel personal. Funcţionarea instituţiei •nseamnă pentru aceste personaje răm‚nerea lor ƒn funcţie, incompetenţi dar fericiţi. .

Cum putem curăţa acest sistem de nepotism, corupţie sau abuzuri, c€nd chiar şefii cei mari ajung şi se menţin ƒn aceste poziţii pe orice alte criterii decƒt competenţa? Iosifii, şpaiucii, miticii şi petricii sunt •n acest sens doar simptomele unui sistem social bolnav. Dar trebuie să le suportăm incompetenţa arogantă uneori agresivă, alteori pasivă? . Criteriile de performanţă sunt evitate cu graţie . E de ne•nţeles cum este posibil ca acestor personaje să nu le fie impuse criterii de performanţă. Orice instrument managerial care permite ca cineva să-i •ntrebe de sănătate este •nlăturat. N-au strategie, n-au obiective şi, evident, n-au nici rezultate. Dar cine să-i verifice? . Partea proastă e că aceşti paraşutaţi prin funcţii de conducere nici măcar nu •nţeleg că trebuie să muncească pentru banii pe care •i primesc. Asta ar fi minimul de bun simţ. De aici s-ar putea •nvăţa, dar nu se •nt€mplă pentru că oamenii ăştia nu vor să •nveţe nimic. Funcţia asta de conducere la penitenciare este doar o 'pradă' pe care o tratează ca atare. . Putere, bani şi lipsă de responsabilitate . Indivizi precum Nădrag de la Poarta Albă cer imediat pensionarea ca să scape de orice răspundere după ce sunt prinşi că abuzează de funcţia pe care o deţin. Petre Stan şi Marin Dumitru au şi ei dosarele pregătite pentru ca iminenta debarcare să nu-i afecteze la pensie. La asta se reduce motivaţia lor de a fi •n funcţia de director la ANP. . At€t de mare era dragostea de putere a lui Nădrag că a exercitat •n fals funcţia de director la Penitenciarul Spital Poarta Albă •ncă aproape 1 lună după expirarea •mputernicirii. Şpaiuc nici n-a visat ce se ƒnt‚mpla acolo dar, la mazilire, a avut grijă să nu-l supere pe partenerul lui

Florin Stanciu, inspectorul şef al penitenciarelor. . Situaţia juridică 'incertă' a actelor şi corespondenţei semnate de Nădrag •n ultima lună se pare că a fost motivul pentru care a fost făcută o decizie cu caracter retroactiv care să acopere, surprinzător, exact perioada de la expirarea •mputernicirii (31.05.2008) şi ziua mazilirii dictate de controlul efectuat de inspectorii de la Ministerul Justiţiei. Dacă nu ar fi fost controlul o m€nă ar fi spălat pe alta şi •n acest caz. . Gheorghe Şpaiuc era preocupat de altele. Şi el era controlat şi •n perioada aia se ocupa cu fabricat h€rtii care să-l acopere. Alerga oamenii pe holuri să refacă dosarele cerute de inspecţie. Chiar ceruse ca inspectorii să nu primească nicio informaţie fără ştirea lui. Se pare că totuşi nu a scăpat. Dar ştim deja că ministrul evită scandalul aşa că nu cred să fie făcute publice neregulile constatate. . Cum răm‚ne cu reforma penitenciarelor? . C‚nd toată conducerea ANP este construită politic şi neprofesionist, cum să pretinzi ca subordonaţii acestor impostori profesionali să-şi facă datoria •n modul cel mai profesionist? . Cum să-i ceri agentului Vasile din postul 5 de la Penitenciarul Iaşi să nu doarmă •n timpul serviciului? C€nd şefii lui dorm cu anii prin birourile ANP-ului e imposibil. Cum să-i ceri celui care introduce obiecte interzise •n detenţie pe şpagă de c€teva zeci de euro să •nceteze? C‚nd şefii lui primesc şpagă de funcţii babane pentru serviciile politice făcute e foarte greu. . Aş putea continua cu •ntrebările dar mă opresc aici. Credeţi că-i tulbură c‚tuşi de puţin astfel de ƒntrebări pe domnii şefi pripăşiţi pe la penitenciare. †n nici un caz. Parcă-i văd. "Hai dom'le laaaasă că ne •nţelegem noi", "eh nici chiar aşa", "ce alţii sunt mai buni", "şi ce aveţi cu mine", "fiţi obiectiv", "n-aveam ce face", "aşa s-a dispus", "eu am •ncercat" etc. . Link-uri utile:            

http://penifest.blogspot.com/2008/04/de-ce-nu-se-reformeaz-administraia_15.html http://penifest.blogspot.com/2008/04/de-ce-nu-se-reformeaz-administraia.html http://penifest.blogspot.com/2008/03/de-ce-nu-se-reformeaz-administraia_29.html http://penifest.blogspot.com/2008/03/de-ce-nu-se-reformeaz-administraia_24.html http://penifest.blogspot.com/2008/03/de-ce-nu-se-reformeaz-administraia.html http://penifest.blogspot.com/2008/03/managementul-resurselor-umane-din.html http://penifest.blogspot.com/2008/04/statutul-funcionarilor-anp.html http://penifest.blogspot.com/2008/04/anp-probleme-financiare.html http://penifest.blogspot.com/2008/04/despre-rezolvarea-problemelor-i-despre.html http://penifest.blogspot.com/2008/04/pulanul-detaarea-i-transcendentalismul_20.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/spioni-de-penitenciare-si-justitie.html http://penifest.blogspot.com/2008/03/o-dezbatere-ratat-de-pltitorii-de.html

by Huginn

24 Comentarii

23 IUNIE 2008

Nu ne-am civilizat! Dupa o matura chibzuinta, dl Gheorghe Spaiuc ne invita sa discutam "civilizat" prin biroul domniei sale. Imi imaginez cu usurinta scena, noi intrand spasiti unul cate unul, secretara tine emotionata de usa, Dl Spaiuc se ridica pe jumatate serios, pe jumatate sagalnic, dar luati loc, dar beti o cafea, poate un pahar cu apa minerala, poate un ceiulet. . Cat ar dura fiertul cafelei ne-am gandi cum sa ne "intelegem" mai bine unii cu altul. Da domne', sigur domne', dar si dumneavoastra preaaa, dar si voi puteati saaa, da' trebuie si voi sa intelegeti caaa si tot asa... Am putea primi "la schimb" un post moale, un cinzeci la suta, am putea "sacrifica" de comun acord cateva capete (si unele sunt atat de tentante!) si ne-am "impaca" la sfarsit anepeste. Civilizat, nu?

In realitate Dl Gheorghe Spaiuc nu are niciun interes personal in ceea ce ne priveste, este doar putin ingrijorat, doar putin iritat de zumzetul asta suparator, care incepe sa-ncinga spiritele si pe canicula asta naiba stie ce se mai poate intampla! Nu am vocatie de carcotas si nici nu ma roade vanitatea, ca urmare nu critic de placere si nici nu refuz invitatia asta patetitica, din razbunare. O refuz pentru ca vorbim limbi diferite Domnule Spaiuc si n-ati putea intelege si n-ati putea accepta, indiferent de argumente, ca sunteti direct raspunzator pentru mizeria in care se zbate astazi sistemul penitenciar romanesc. Nu numai ca ati asistat impasibil la balamucul instaurat de colegul Iosif, dar ca si cum n-ar fi fost indeajuns, ati alimentat constant si cu buna stiinta toata schizofrenia aceea. Uneori din lasitate, alteori de lene si nu in ultimul rand din neputinta de a intelege ca a gestiona un sistem penitenciar este o meserie in sine, o meserie grea, cu care nu aveti din pacate nimic in comun. Sa presupunem ca cineva din familia Spaiuc ajungea peste noapte ministrul sanatatii si va propunea sa ocupati postul de chirurg sef la un mare spital bucurestean. Ca asa e la noi in administratia romaneasca, performanta nu e obligatorie si de-aia ne si merge atat de bine. Presupun ca n-ati fi dat totusi curs unei asemenea invitatii, oricat de tentanta ar fi fost rasplata. Presupun de asemenea ca vi se pare exagerata comparatia. Nu este, Dle Spaiuc! Chiar daca nu vedeti "pacientii" agonizand, va aflati exact in situatia asta, adica cu bisturiul in mana, hacuind pe bajbaite dar cu nevinovatie, ghidonat de felcerul Stan si de moasa comunala Marin, care n-au facut toata viata lor altceva decat frectii la picioare de lemn. Asumarea responsabilitatii e grea domnule Spaiuc, e treaba de om mare iar explicatiile, scuzele ori comparatiile cu predecesorii (ie ele si cu unul ca Iosif, care ce e drept n-are egal!) nu sunt in avantajul dumneavoastra. Nu pentru ca ar fi fost mai buni ori mai rai, doar pentru ca nu va scuza esecul!

by admin

35 Comentarii

Zvon: Ministerul Justitiei pregateste 'remanierea' conducerii Administratiei Nationale a Penitenciarelor Conducerea actuală a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor nu reuşeşte să asigure funcţionarea normală a sistemului penitenciar. Ministrul Justiţiei intenţionează să intervină. . Adjuncţii şefului ANP pe făraş? . Surse din Ministerul Justiţiei afirmă că Marin Dumitru şi Petre Stan, cei doi directori adjuncţi ai ANP, sunt şi ei 'pe făraş'. Schimbarea acestora din funcţie ar trebui să aibă loc

•n următoarele săptăm€ni; perioadă •n care vor fi căutaţi •nlocuitori care să gireze temporar funcţiile vacantate. . Dacă promisiunea ministrului Predoiu va fi respectată această perioadă de interimat nu se va prelungi prea mult. Totuşi nu trebuie ignorat că p€nă •n prezent, deşi s-au scurs jumătate din cele 90 de zile, concursul promis nu a fost nici măcar anunţat. . Trei doamne şi toţi trei

. Marin Dumitru şi Petre Stan sunt ofiţeri de penitenciare şi au "•mputerniciţi" de către ministrul Chiuariu •n funcţiile de directori adjuncţi ai ANP. Nici unul nu a reuşit să convingă, deşi au

beneficiat de sprijin politic de la numirea •n funcţie şi p€nă de cur€nd. . Marin Dumitru este •nvinovăţit de dezastrul din domeniul financiar şi logistic al penitenciarelor, iar Petre Stan de gestiunea frauduloasă a resurselor umane şi a relaţiilor cu personalul, •n contextul •n care Gheorghe Şpaiuc s-a declarat deja depăşit de situaţie. . Se pregătesc să ne spună la revedere 'contabilul şef' şi 'inspectorul şef' . Emoţii are şi Florin Stanciu, şeful inspecţiei penitenciare care l-a protejat pe Nădrag de la Poarta Albă. Bogdan Costaş, m‚na dreaptă a lui Marin Dumitru, •şi caută deja de lucru. . Aştept cu interes decizia ministrului •n ceea ce priveşte 'remanierea' conducerii ANP şi, c€nd apar noutăţi, vă ţin la curent. Dumneavoastră ce credeţi despre această posibilă decizie a ministrului justiţiei? . Link-uri utile:             

http://penifest.blogspot.com/2008/04/pulanul-detaarea-i-transcendentalismul_20.html http://penifest.blogspot.com/2008/06/concursul-pentru-efia-anp-n-ateptare.html http://penifest.blogspot.com/2008/03/marius-iosif-et-co-mult-zgomot-puine.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/news-alert-nu-mai-e-zvon-mocua-i-kibedi.html http://penifest.blogspot.com/2008/04/anp-probleme-financiare.html http://penifest.blogspot.com/2008/04/petre-stan-de-la-persoan-la-personaj.html http://penifest.blogspot.com/2008/04/petre-stan-serial-tiinific-despre-roea.html http://penifest.blogspot.com/2008/03/daca-doare-prostia-de-ce-nu-plangeti.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/averile-ascunse-ale-efilor.html http://penifest.blogspot.com/2008/03/semne-de-nntrebare-florin-stanciu-eful.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/penitenciarul-spital-poarta-alb-n.html http://penifest.blogspot.com/2008/06/anp-declar-pierdut-i-logistica.html http://penifest.blogspot.com/2008/06/anp-rmas-fr-bani.html

by Huginn

23 Comentarii

22 IUNIE 2008

Iulia Scintei, fost consilier al lui Chiuariu, prinsa cu minciuna Acum o lună scriam despre stiumulentele şi primele exorbitante de care au beneficiat consilierii lui Chiuariu „n cele numai 9 luni de mandat. Atunci Iulia Sc•ntei a negat „n pofida probelor că ar fi primit peste 100.000 RON „n afara salariului. Ei bine fostul consilier minte. . Primele şi stimulentele •ncasate de gaşca lui Chiuariu afacere de familie

.

La 12 mai scriam un articol despre stimulentele, primele şi indemnizaţiile acordate de Tudor Chiuariu unor consilieri personali. ‡n articolul Ministerul Justiţiei la Gala premiilor Chiuariu arătam că "Iulia Sc•ntei a primit stimulente de peste 100.000 RON" Aproape 3 milioane RON este valoarea stimulentelor acordate de către ministrul Chiuariu €n perioada mandatului (mai puţin de un an) la Ministerul Justiţiei. Premiile din fondul lunar sunt €ncă ţinute la secret, €nsă nu sunt de neglijat. (...) †n realitate, nu toţi angajaţii MJ au beneficiat de astfel de sume. De exemplu, Iulia Sc„ntei, cel mai

greu membru al echipei Chiuariu, a primit, conform surselor noastre, peste 100.000 RON ca stimulente, la care se adaugă indemnizaţii din consilii de admnistraţie, şi premii, pe care MJ le ţine la secret. . Surse din MJ ne relatează că ministrul Predoiu a dispus o anchetă pentru elucidarea misterului stimulentelor celei care i-a fost oracol fostului ministru. Iulia Sc„ntei a reuşit să fie admisă la toate concursurile trucate de Chiuariu, aşa că acum este un notar deja bogat. (sursa: link) Evident că duduia Sc•ntei s-a ofuscat şi a negat hotăr‚tă că ar fi primit asemenea sume de bani •n afara salariului deloc modest. Chiar a ameninţat că-i va chema •n judecată pe cei care fac asemenea afirmaţii. . Cotidianul demonstrează că Iulia Sc‚ntei minte . O anchetă Cotidianul publicată la 18.06.2008 sub titlul Gaşca lui Chiuariu a secat de bani Ministerul Justiţiei demonstrează că Iulia Sc•ntei este o mincinoasă. Laura Iuliana Scƒntei şi Bogdan Găurean, aduşi de Tudor Chiuariu „n Ministerul Justiţiei, au „ncasat „n numai un an, din lefuri, prime, stimulente şi indemnizaţii, peste 83.000 de euro net. Campioana primelor, stimulentelor şi indemnizaţiilor este Laura Iuliana Scƒntei care, conform declaraţiei de avere, a ƒncasat ƒntre aprilie 2007 şi mai 2008 aproape 187.000 de lei, adică 52.000 de euro net. . Raportƒnd această sumă la leafa netă declarată de ea, rezultă că Scƒntei a „ncasat pe mandatul lui Chiuariu prime şi stimulente de peste 40.000 de lei, şi nu de 14.900 de lei c„t ne-a declarat nouă. Primele „ncasate de Scƒntei „n cele nouă luni de mandat ale lui Chiuariu se ridică la peste 11.000 de euro. (sursa: link) Puţin c‚te puţin rufele murdare ale ministeriatului Q-ar apar •n public. Iulia Sc•ntei a profitat pe deplin de prezenţa la Ministerul Justiţiei primind de la amicul Chiuariu tot felul de prime, stimulente şi indemnizaţii. . Acum şi-a deschis un cabinet notarial la doi paşi de sedioul Guvernului Rom‚niei. Parteneră •n această nouă 'afacere' •i este nimeni alta dec‚t soţia soţia primului ministru. Cu ce bani credeţi că şi-a •nfiinţat cabinetul notarial? . Link-uri utile: 

 

http://www.cotidianul.ro/gasca_lui_chiuariu_a_secat_de_bani_ministerul_justitiei48982.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/ministerul-justitiei-la-gala-premiilor.html http://www.hotnews.ro/stiri-esential-3001566-prime-stimulente-peste-800-000-euroministerul-justitiei-din-mandatul-chiuariu.htm

by Huginn

14 Comentarii

Omagiu Cum nu este un om inteligent, cum este inconjurat de mediocritate (asta ca sa ne exprimam politicos!) Dl Gheorghe Spaiuc este absolut convins ca autorii acestui blog incearca, din invidie si din rautate, sa-i destabilizeze pozitia, sa-i minimalizeze eforturile si mai ales rezultatele. . In felul sau Dl Gheorghe Spaiuc are dreptate sa se considere criticat pe nedrept. In fond este recompensat lunar cu peste 6000 de euro, nu i s-a cerut sa faca nimic serios, n-a fost evaluat, n-a fost penalizat pentru abateri disciplinare, pentru abuz in servici sau pentru incompetenta. Dimpotriva, a primit prime si stimulente care i-au intarit convingerea ca este omul potrivit la locul potrivit! . Cu exceptia "comunistului " de Iosif, cum ii place sa-l numeasca imbatosandu-se acum in intimitate, care obisnuia sa-l ridiculizeze in public si sa-l tina cu buna stiinta pe la usi, nimeni n-a indraznit vreodata sa-i tulbure Dlui Gherghe Spaiuc existenta, cerandu-i de exemplu sa bata in lung si in lat penitenciarele patriei, sa traga concluzii pertinente, sa modernizeze, sa conceapa strategii de dezvoltare, intr-un cuvant sa faca ceva serios in schimbul salariului de mare exceptie. . Ca urmare, eliberat de griji si de tirania lui Iosif, Spaiuc face si el ce poate mai bine, se joaca

adica pe indelete de-a mama si de-a tata cu sistemul penitenciar romanesc, emana comunicate de lemn, face invitatii cu floricele si se sarbatoreste cu icre negre la Snagov. Pozele de familie - am imaginea de grup cu paharele de sampanie ridicate si zambetele latarete! - vor fi peste ani dovada ca au trait fericiti pana la adanci batraneti! . Am sa tulbur totusi - in nimicnicia mea! - poza asta de grup si happy-end-ul spaiucian cu o intrebare simpla pe care pana si oamenii cei mai limitati pot sa o inteleaga. Daca unul dintre detinutii pe seama carora in fond incasati dumneavoastra acum 6000 de euro pe luna, o sa va fure intr-o zi masina, sau o sa va ceara banii sau viata la coltul blocului? . Unul dintre zecile de mii de detinuti condamnati la pedepse privative de libertate, nereeducat pe timpul mandatului domniei voastre, cifra aia plictisitoare si abstracta Dle Gheorghe Spaiuc pe care o fluturati festiv pe la minister, careia ii oferiti cu generozitate meniu imbunatatit de Craciun si de Paste sau pe care o inghesuiti dupa caz prin sertare, prin comunicate mincinoase ori pe sub covorul ala nou, personalizat. . O sa intelegeti putin in situatia asta - pe care n-o doresc de altfel nimanui! - ca penitenciarul este un lucru cat se poate de serios in care nu ne putem permite sa ne jucam de-a oamenii mari? . O sa intelegeti ca ne lipsesc specialistii, ca ne carpim si la propriu si la figurat de la o luna la alta, ca muncim in conditii improprii, ca ne mintim si ne sufocam in hartii, ca ne pierdeti timpul in sedinte fara noima si prin hatisul ordinelor aberante si daca dam gres asta se poate intoarce impotriva oricaruia dintre noi?! . Nu intelegeti Dle Gheorghe Spaiuc! Si mai ales, de vreme ce viata la "imparatie" picura tihnita si generoasa, aveti toate motivele sa fiti convins ca asemenea lucruri se intampla numai la televizor sau in orice caz li se intampla altora (care au ghinion si cu care oricum n-aveti nicio treaba) ! . Ca urmare, imi exprim pe aceasta cale Tov Gheorghe Spaiuc, cu ocazia Zilei Penitenciarelor, adanca consideratie si recunostinta pentru ca va aflati la carma corabiei noastre, calauzita cu pricepere si devotament catre tarmul luminos al viitorului!

by admin

16 Comentarii

21 IUNIE 2008

29 iunie - Ziua Şpaiucului? Gheorghe Şpaiuc pregăteşte voios serbarea zilei de 29 iunie. †n timp ce sistemul penitenciar este cu un picior „n groapă, Ziua personalului din penitenciare este un nou prilej de distracţie pentru şefii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. .

"... 0 serie de manifestări menite să sensibilizeze societatea civilă €n legătură cu problematica reintegrării sociale a persoanelor private de libertate, să asigure reprezentativitatea muncii desfăşurate de personalul de penitenciare şi să promoveze imaginea obiectivă a sistemului penitenciar" vor marca Ziua personalului din penitenciare, după cum ne informează un comunicat de presă din 19.06.2008 al ANP. . Şpaiuc maestru •n ceremonii şi director amator . Vom avea teatru, expoziţie, simpozion şi... dineu. Gheorghe Şpaiuc va fi amfitrionul acestor evenimente

•n calitate de director general - delegat. Va savura gloria pe care numai cei ca el o merită. N-a reuşit să ajungă •n v‚rful piramidei ANP prin forţe proprii, dar important e că şi-a adjudecat dregătoria. . ‡n 2005 a picat concursul pentru şefia Penitenciarului Iaşi, dar asta nu-l complexează. Mai sunt vreo 3 - 4 şefi picaţi la examene pentru funcţii de conducere şi promovaţi de fostul ministru Q-ariu. . Şi-a aranjat biroul ca nimeni altul. Frunzele, muzica şi feng-shuiul l-au ajutat să treacă peste perioada •n care Marius Iosif i-a fost şef. Micuţul dar cochetul birou i-a fost refugiu c‚nd bădăranul de Iosif •l trimitea •n chip de represalii să-şi refacă stratul de lac de unghii. . Gheorghe Şpaiuc dedicat patriei •n ziua de salariu .

Gheorghe Şpaiuc a cerut să nu-i mai fie luate lucrările semnate pentru că dumnealui •nt‚i semnează şi ulterior, c‚nd şi dacă •şi face timp, citeşte. . La c‚teva săptăm‚ni c‚nd se declara foarte apropiat sufleteşte de sistemul penitenciar a primit faimoasa •ntrebare: C‚nd? ‡n ziua de salariu? Nici p‚nă acum nu a dat un răspuns. . Tot 'măiastrul' director Şpaiuc este autorul deciziei care •mpiedică personalul să măn‚nce •n timpul serviciului. Rezultaul scontat răm‚ne •n visul dumnealui. Nu mai departe de ieri au fost prezentate cifrele care demonstrează inutilitatea acestei măsuri. . Sindicatele şi comisia de disciplină la cuţite cu directorul feng - shui . Recent s-a remarcat prin lupta la cuţite cu mailurile sindicale. S-a dat de gol că spionează corespondenţa sindicală şi a cerut ca un intrigant de duzină lămuriri urgente preşedintelui sindicatului violat informatic. . Mai nou se bate cu comisia de disciplină. Va avea una nouă care nu va putea lucra dacă i se va cere să decidă după dictare ca la Parchetul Iaşi. Azi au fost negocieri intense cu sindicatele pe acest aspect. . La •nscăunarea dlui. Denis Darie •n funcţia de director al Penitenciarului Rahova s-a trezit spun‚nd că dacă nu poate angaja agenţi şi ofiţeri de penitenciare va angaja ciobani. Poetic şi plin de sens poate dar foarte prost exprimat g‚ndul. . Şefii ANP sărbătoresc eşecul . Şefu' penitenciarelor n-ar fi Şpaiuc destul dacă n-ar fi şi fudul. Ca act final al serbării pregăteşte un dineu - chiolhan la care se va servi printre altele mai clasice ardei gras cu br‚nză pe kiwi, babic per ghiudem, file de somon pe lăm‚ie, file pe anşoa şi berbecuţ la proţap. Trasnsportul va fi cu autobuzele ANP, ţinuta lejeră, muzica live şi preţul pentru buzunare largi. . Pentru mine •nsă motivul aplombului sărbătoresc răm‚ne un mister. ANP este •n incapacitate de plată, iar penitenciarele se pl‚ng constant de contra-performanţa echipei Marin Dumitru - Bogdan Costaş. Cetăţenii şefi •n schimb se plimbă prin America şi se joacă de-a teoria managementului. . Ameţitul de Petre Stan marea speranţă cu cap roşu a resurselor umane a măsluit un concurs, a făcut nişte detaşări, a zăpăcit un statut şi cam at‚t. A mai •ncercat să treacă şi o lege pe sub m‚nă dar asta nu ia reuşit at‚t de plenar. . Nu vreau să intru •n amănunte dar, chiar nu •nţeleg ce e de sărbătorit cu at‚ta fast. Ziua personalului din penitenciare trebuie să fie a celor care muncesc •n şi pentru penitenciare. O sărbătoare de bun simţ şi at‚t. .

Link-uri utile:           

http://penifest.blogspot.com/2008/05/averile-ascunse-ale-efilor.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/rebuturi-q-are-la-ministerul-justiiei-i.html http://penifest.blogspot.com/2008/06/penitenciare-fr-ap-i-mncare-n-timpul.html http://penifest.blogspot.com/2008/06/o-scrisoare-pierduta-by-gheorghe-spaiuc.html http://penifest.blogspot.com/2008/06/anp-comisia-de-disciplin-scoas-din-uz.html http://penifest.blogspot.com/2008/06/anp-incompetentul-agresiv-nlocuit-de.html http://penifest.blogspot.com/2008/06/playback-in-justitie.html http://penifest.blogspot.com/2008/06/anp-rmas-fr-bani.html http://penifest.blogspot.com/2008/06/anp-declar-pierdut-i-logistica.html http://penifest.blogspot.com/2008/04/anp-probleme-financiare.html http://penifest.blogspot.com/2008/06/apel-ctre-lichele-varianta_01.html

PS. Astăzi Marius Iosif s-a •ndurat, după mai bine de 5 săptăm‚ni, să-şi predea preţiosul birou ANPului. L-a ţinut •nchis sub cheie p‚nă azi şi a cedat cu greu rugăminţilor lui Şpaiuc de a-l deschide şi reda uzului instituţiei. Bine că n-a plecat cu ela acasă cum a făcut cu imprimante mobile, modemuri şi alte electrocasnice primite pe inventar. Tot astăzi Dumitru Nădrag, fostul de la Penitenciarul Spital Poarta Albă, aştepta spăşit să fie primit •n audienţă de mai marii temniţelor. Mai speră la o şefie mică pe undeva.

by Huginn

40 Comentarii

20 IUNIE 2008

ANP - Comisia de disciplină scoasă din uz de către directorul general N-am fost niciodată fan de comisii de disciplină. Mi se pare ƒnsă destul de "cool" că a ANP-ului Comisie de disciplină e desfiinţaţă pentru că nu e pe at„t de disciplinată pe c„t ar vrea şeful puşcăriilor. . Comisia de disciplină a ANP este desfiinţată .

O veste care circula pe holurile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor acum c€teva zile se confirmă. Comisia de disciplină a fost scoasă din uz de către Gheorghe Şpaiuc. . Motivul real al acestei operaţiuni l-am prezentat •ntr-un articol anterior. Farfuridi Şpaiuc a •ncercat să dicteze 'constatările' comisiei şi nu i-a mers. . Pretextul mişculaţiei este •ngrijorarea bruscă referitoare la activitatea de soluţionare a cauzelor disciplinare. Comisia de disciplină tot anunţa de luni bune conducerea ANP că nu poate funcţiona •n condiţii normale av€nd •n vedere volumul mare de cauze, dar p€nă mai ieri nu-i băga nimeni •n seamă. Pe scurt: 





prin adresa din 247545/18.12.2007 un număr de 4 şefi de direcţii din ANP propuneau, fără rezultat, lui Marius Iosif măsuri pentru eficientizarea activităţii Comisiei de disciplină. prin adresa 206244/13.02.2008 a fost solicitată fără rezultat •nlocuirea a 2 membrii care au fost detaşaţi;







prin adresa 211053/21.05.2008 se revine cu solicitarea de •nlocuire a membrilor care erau detaşaţi de c•teva luni la alte unităţi penitenciare; prin adresa 223262/04.06.2008, urmare a unei 'discuţii' cu Gheorghe Şpaiuc, preşedintele comisiei de disciplină reiterează aceleaşi solicitări; prin adresa 224269/05.06.2008 Comisia de disciplină ƒi explică lui Şpaiuc ce ƒnseamnă domiciliu şi de ce sesizările •ntocmite de acesta, •n care refuză să se identifice conform legii, sunt clasate; la 06.06.2008 majoritatea activă a membrilor comisiei de disciplină demisionează după ce li s-a cerut 'să judece la dictare'. Gheorghe Şpaiuc şi-a permis să ameninţe membrii comisiei de disciplină, iar aceştia s-au retras.

Dramă ƒn două acte cu un actor, c‚ţiva spectatori şi multe adrese . 'Discuţia' a avut loc ƒn data de 04.06.2006 şi a avut parte de două acte se pare. Un act neoficial •n care Şpaiuc ƒncerca să-şi expună propriile teze despre cum ar trebui să funcţioneze comisia de disciplină a ANP şi despre cum •nainte de elaborarea referatului cauzei ar trebui să •ntrebe şi conducerea.

Aceste 'solicitări' au apărut, din c€te se aude, ca urmare a vizitei dlui. Gheorghe Comunişteanu, directorul adjunct de la Jilava, cel care a fost prins că •şi conducea familia şi la serviciu. Este vorba despre acelaşi Gheorghe Comunişteanu care a propus 5 sancţiuni •ntr-o singură zi •mpotriva celui care sesizase comisia de disciplină •n legătură cu incompatibilitatea. Actul doi al 'discuţiei' s-a consumat cu proces verbal. Şpaiuc s-a g€ndit că aşa va putea motiva mişmaşul scoterii din uz a comisiei de disciplină indisciplinată. Procesul verbal •nregistrat sub nr. 223476/04.06.2008 consemnează harnic starea de visare a directorului ANP. . Şpaiuc descoperă Comisia de disciplină şi se miră ƒn scris La primul punct Şpaiuc •şi exprimă nemulţumirea faţă de •nt€rz€ierile •n soluţionarea cauzelor deşi situaţia era cunoscută de mai bine de 6 luni. †l anunţăm pe dl. director că •n toată această perioadă a fost şef pe la ANP şi trebuia să se ocupe de asta mai ales că ştabii au fost anunţaţi la timp. Al doilea punct este rezultatul uşoarei dezorientări a lui Şpaiuc. Crez€ndu-se •ncă la Parchet cere şi dosarul cauzei odată cu referatul pe care ar trebui să-l semneze. Aşa ca să mai dea dumnealui c€te o indicaţie preţioasă.

La al treilea punct Şpaiuc consideră referatele ca fiind insuficient motivate şi explică de ce. Adică nu se ţine cont de argumentele •n apărare. Naşpa dacă nu se ţine cont de

argumentele ƒn apărare dar directorul ANP nu e ƒn drept să-şi dea cu părerea. Comisia mai e •nvinovăţită că nu a făcut propuneri de •mbunătăţire a propriului cadru normativ şi că a clasat - aşa cum era normal dealtfel - sesizările care nu respectau condiţiile de procedură. Drept urmare Comisia de disciplină şi-a pierdut prin demisie •ncă 4 dintre membri (•n afara celor 3 deja detaşaţi). Aşa că vom avea una nouă. Link-uri utile:      

http://penifest.blogspot.com/2008/06/concursul-pentru-efia-anp-n-ateptare.html http://penifest.blogspot.com/2008/06/o-scrisoare-pierduta-by-gheorghe-spaiuc.html http://penifest.blogspot.com/2008/06/radu-ragea-este-ministrul.html http://penifest.blogspot.com/2008/06/anp-incompetentul-agresiv-nlocuit-de.html http://penifest.blogspot.com/2008/06/ciocoii-vechi-i-noi-la-penitenciarul.html http://penifest.blogspot.com/2008/06/penitenciare-fr-ap-i-mncare-n-timpul.html

by Huginn

19 Comentarii

19 IUNIE 2008

Penitenciarul Codlea pe internet - site sursa Azi la prima ora un cetăţean cititor văz„nd că nici măcar

Google nu mă ajută să găsesc imaginile din Penitenciarul Codlea aflate pe internet ƒmi făcu un pustiu de bine şi ƒmi spuse adresa (pe litere). Mulţumesc. . Comentariile deţinutului sunt edificatoare O.k. Who am i? flame's,a guy from Romania, at this moment in jail for some mistakes in my life. I'm paying, nothing aganist that, but not like this! Still, we are human been and still we do have rights! And the first one is the right to speak. I speak. But here nobody listens. And I still speak... How di I created this site? It's very easy IF you have money! I pay somebody and after two days, in my pocket appears "Junior"... How much costs me this kind of "magic"? 1500€. And they give me the posibillity to make this. And for that I'm gratefull!!! (sursa: link) .

Băiatu' cu pozele e cazat la Penitenciarul Codlea. Admite că a făcut nişte greşeli •n viaţă care l-au adus •ntr-un loc răcoros şi cu puţină verdeaţă. Totuşi e supărat că vorbeşte •n pustie deşi ca orice persoană - infractor este posesor de drepturi ale omului. . După care ne explică cum a creat site-ul şi c€t a dat pe telefonul mobil cu care-şi făcea pozele. Pentru asta e foarte recunoscător. †n imagini ni-l prezintă pe dl. Dumitrache, comandantul penitenciarului, m‚ncarea de penitenciar şi un gard c‚t toate zilele.

Mai sunt publicate imagini de pe secţie şi din camera de deţinere. .

Va urma un scandal. Asta e sigur (deja au •nceput verificările). Link-uri utile:   

 







http://en.peperonity.com/go/sites/mview/prisoninromania http://penifest.blogspot.com/2008/06/penitenciarul-codlea-pe-internet.html http://www.realitatea.net/la-penitenciarul-codlea-din-brasov-detinutii-au-telefoanemobile_301467.html http://www.transilvaniaexpres.ro/index.php?mod=articol&id_articol=87912 http://protv.ro/stiri/social/incident-la-penitenciarul-codlea-poze-din-interiorulcladirii.html http://www.brasovultau.ro/index.php?pag=nw&id=9253&p=imagini-secrete-cupenitenciarul-codlea-postate-pe-internet.html http://www.realitateabrasov.ro/index.php? option=com_content&view=article&id=1499:DE%C5%A2INU%C5%A2II-SE-PL%C3% 82NG---La-penitenciarul-din-Codlea-nu-sunt-suficien%C5%A3i-paznici-iar-dotareatehnic%C4%83-las%C4%83-de-dorit_2008-06-18-13-4042&catid=12:social&Itemid=13 http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=42038

UPDATE 19.06.2008 ora 10.30 Realitatea TV reia subiectul •n această dimineaţă. :-) Reporterul intervievează un deţinut care spune că "m€ncarea... c€t de c€t, medie... nu avem metri, cum se zic...". Concluzia reportajului e că deţinuţii au postat imaginile pe internet nemulţumiţi fiind de condiţiile de detenţie. Explicaţiile mai marilor penitenciarului sunt penibile dar cred că mai corect ar fi a spune că de fapt deţinuţii cu pricina sunt nemulţumiţi de faptul că sunt ƒn detenţie. Diferenţă de nuanţă, dar contează. UPDATE 19.06.2008 ora 11.30 Singurii care nu-şi fac probleme sunt scriitorii de comunicate ai Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. "Considerăm că imaginile postate pe internet nu pun „n pericol siguranţa locului de deţinere „n condiţiile „n care penitenciarele din ţară pot fi vizitate de către orice persoană interesată, iar luna aceasta, pe data de 26 va fi organizată Ziua Porţilor Deschise." "...se „ncearcă stoparea fenomenului de introducere a acestor obiecte interzise „n penitenciare, „n cursul anului 2007 au fost descoperite 6434 telefoane mobile şi 2232 „n primul trimestru al anului 2008. …n Penitenciarul Codlea au fost descoperite 203 telefoane mobile „n primul trimestru al anului 2008." (sursa: www.anp-just.ro, Comunicat de presă, 18.06.2008)

by Huginn

33 Comentarii

Penitenciarul Codlea pe internet Imagini din Penitenciarul Codlea au fost ieri publicate pe internet de către un deţinut. Deţinutul a fost identificat şi trimis la izolare dar problema telefoanelor din

penitenciar(cu sau fără cameră foto ƒncorporată) răm„ne. . Imagini din Penitenciarul Codlea . Penitenciarul Codlea devine mai cunoscut dec€t ar trebui. Ieri la Pro TV am văzut un scurt reportaj referitor la publicarea pe internet a unor imagini din penitenciar. N-am reuşit să găsesc site-ul sursă dar am •ncercat să urmăresc cu atenţie comentariul Pro TV referitor la acest incident. . Imaginile arătate nu sunt at€t de scandaloase pe c€t s-ar crede din prezentarea cazului. Sunt banale şi fără vreo relevanţă pentru siguranţa locului de deţinere. Morga celor care-şi dădeau cu părerea nu este deloc justificată, dar nu trebuie ca această situaţie să fie tratată prea uşor. Telefoanele mobile continuă să fie introduse fără oprelişti ƒn penitenciar. . Piaţa telefoanelor mobile ƒn penitenciar este adevărata problemă . Deţinuţii cu dare de m€nă pot oric€nd să-şi procure un telefon fie pe la vizite, fie de pe piaţa internă, fie plătind pe cineva să-l aducă de afară. Dacă staţiile de bruiaj ar exista această problemă ar dispărea. Din păcate abordarea ƒn sistem este aceea de a limita efectul nu de a ƒnlătura cauza. .

Se preferă efectuarea a sute de percheziţii care, cu siguranţă, costă mai mult •ntr-un an dec€t o soluţie tehnică. O instalaţie de bruiaj ar rezolva şi problema de piaţă a telefoanelor. N-ar mai exista cerere şi ar dispărea oferta. . Istoria se repetă pentru că nu sunt luate măsuri de stopare a acestui fenomen . Penitenciarul Codlea nu este un caz unicat ƒn acest sens. Imagini din penitenciarul Deva (B•rcea Mare) au fost acum vreo 2 ani publicate pe internet şi preluate de presă. Protestele din decembrie 2006 au fost filmate cu telefoane mobile şi transmise presei care le-a folosit intensiv. . Cazul lui Nuţu Cămătaru cel care •şi coordona afacerile din puşcărie este deja cunoscut. Au fost cazuri c€nd deţinuţi conduceau reţele de prostituţie şi trafic de carne vie. Au fost cazuri c€nd s-au comandat agresiuni, furturi sau t€lhării din penitenciar. Lista poate continua. . Semne de ƒntrebare pentru conducerea Penitenciarului Codlea . †n acest caz mai multe semne de •ntrebare există:    

de ce a avut acest deţinut at€ta libertate de mişcare? de ce nu i-a fost găsit telefonul at€ta timp? de ce a putut să facă poze nestingherit? cum a fost introdus şi de către cine ar fi o •ntrebare pur retorică.

*** Veşti de la ANP: Director nou(ƒmputernicit) la Penitenciarul Rahova . Urmare a expirării mandatului dlui. procuror Laurenţiu Vintilă la conducerea Penitenciarului Rahova a fost ƒmputernicit ƒn funcţia de director dl. Denis Darie, ofiţer din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. . Denis Darie a lucrat foarte puţin •ntr-o unitate penitenciară, fiind de ani buni ofiţer specialist •n cadrul Direcţiei Siguranţa Deţinerii şi Regim Penitenciar de la ANP. Este soţul dnei. Constanţa Darie, şefa Serviciului Evidenţă Deţinuţi din Penitenciarul Jilava şi este cunoscut ca fiind un 'pazist' destul de rigid. . Poate că un ofiţer din cadrul penitenciarului ar fi fost mai potrivit pentru această poziţie av€nd

•n vedere experienţa destul de limitată a dlui. Darie. Răm€ne •nsă de văzut dacă şi cum se va descurca. . Link-uri utile: 





  

http://www.protvintl.ro/stiri/top-ro/incident-la-penitenciarul-codlea-poze-din-interiorulcladirii.html http://www.protvintl.ro/galerie-video/protv_news/incident-la-penitenciarul-codlea-pozedin-interiorul-cladirii/1.html http://www.ziare.com/Secretele_Penitenciarului_Codlea__dezvaluite_pe_Internet335170.html http://penifest.blogspot.com/2008/06/probleme-cu-reputaia-la-penitenciarul.html http://www.infonews.ro/article102517.html http://www.realitatearomaneasca.ro/content.php? c=articole&id_categorie=6&articol_id=6871&article=revolta+in+puscarii

PS Azi Şpaiuc va fi prezent la Penitenciarul Spital Poarta Albă pentru •nscăunarea noului director •mputerncit.

by Huginn

12 Comentarii

18 IUNIE 2008

Şeful Penitenciarului Spital Poarta Albă schimbat Dumitru Nădrag a pierdut funcţia de director - ƒmputernicit al Penitenciarului Spital Poarta Albă urmare a confirmării sesizărilor adresate Corpului de Inspecţie al Ministrului Justiţiei. Urmează comisia de disciplină şi cel mai probabil pensionarea. . Dumitru Nădrag nu mai este director la Poarta Albă . Şeriful de la Penitenciarul Spital Poarta Albă, Dumitru Nădrag a fost debarcat. Degeaba a •ncercat Nădrag să-şi joace rolul. De data asta n-a mai mers. Inspectorii Ministerului Justiţiei au probat •ndeajuns de multe nereguli pentru a-l schimba din funcţie. . Micuţul fost comandant - •mputernicit a apelat la tot arsenalul din dotare şi s-a apărat 'heroic'. S-a dat bolnav, s-a dat pilos, s-a dat victimă, s-a dat doctor şi s-a proclamat salvatorul sistemului penitenciar dar nu a ţinut. . Sesizările se confirmă, Nădrag merge la comisia de disciplină . Sesizările venite din unitate se confirmă •n bună măsură şi este meritul corpului de inspecţie al ministrului justiţiei că a reuşit să documenteze abaterile despre care a fost informat. Dumitru Nădrag va fi cel mai probabil deferit comisiei de disciplină a ANP şi va trebui să răspundă pentru faptele sale. . Nădrag trebuie să răspundă pentru nepotism, trafic de influenţă, favorizarea deţinuţilor VIP şi gestiunea frauduloasă a fondurilor Penitenciarului Spital Poarta Albă. Probabil că va cere pensionarea şi va scăpa. . Urmează Florin Stanciu, protectorul lui Nădrag . Florin Stanciu, prietenul lui Nădrag, a fost •n inspecţie şi dumnealui dar s-a limitat a-i bea ţuica şi cafeaua şi a plecat la ANP aşa cum a venit. †ntrebarea următoare este de ce Florin Stanciu, pilosul de la Ministerul justiţiei, l-a protejat pe fostul director de la Poarta Albă? . Poate că cineva ar trebui să investigheze şi acest aspect •mpreună cu problemele jenante ascunse la dosarul de cadre al lui Stanciu. C•rcotaşii spun că marele inspector ar fi fost condamnat cu suspendare prin 1996 - 1999 şi că are antecedente penale. Noi ştim deja că modificarea legii 293/2004 prin care infractorii pot fi păstraţi •n funcţii la ANP a avut un susţinător fervent •n persoana acestuia. . Link-uri utile:

     

http://penifest.blogspot.com/2008/05/penitenciarul-spital-poarta-alb-n.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/anp-rmas-cu-nucile-lui-iosif.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/anp-controlat-de-primul-ministru.html http://penifest.blogspot.com/2008/03/semne-de-nntrebare-florin-stanciu-eful.html http://penifest.blogspot.com/2008/03/news-alert-marius-iosif-luat-la.html http://penifest.blogspot.com/2008/03/intrebare-de-week-end.html

by Huginn

30 Comentarii

17 IUNIE 2008

Concursul pentru şefia ANP ƒn aşteptare Concursurile pentru funcţiile de conducere din ANP şi penitenciare sunt ƒncă ƒn faza de proiect. A trecut deja o lună de la promisiunea ministrului justiţiei. . Concursuri pentru funcţiile de conducere din ANP . Acum o lună ministrul justiţiei, dl. Predoiu, promitea la schimbarea din funcţie a lui Marius Iosif că funcţiile de conducere din sistemul penitenciar vor fi scoase la concurs. Ieri a apărut pentru observaţii modificarea modificării ordinului •n materie. . †n ritmul ăsta concursul are şanse să fie anunţat •n termenul promis de ministru, dar cel mai probabil va fi timp doar pentru ocuparea c‚torva funcţii, av€nd •n vedere că se apropie alegerile. Timpul trece şi o mare parte din acesta este utilizat pentru discuţii, modificări şi acorduri. . Există deja un ordin din 2007 care modifică un ordin din 2006. Acum apare şi ordinul din 2008 care, deloc surprinzător, •l modifică pe cel din 2007. . Se pun virgule, se complică paragrafe, se pun piedici . Aş vrea să pot spune că •ntre aceste ordine a existat un adevărat proces de optimizare normativă. Se pun virgule, se complică paragrafe şi se scapă din vedere esenţa. .

Un astfel de ordin ar trebui să strige at€t tare că "Vrem şefi buni!" •nc€t chiar şi Petre Cap Roşu Stan, măsluitorul ajuns director general adjunct la ANP să audă. Modificările acestea, at€t de frecvente, strigă din păcate doar "Nu ştim ce vrem!". . Din punctul meu de vedere ordinul din 2006 era cel mai permisiv şi cel mai bun. A permis •ncadrarea a 9 posturi de director de unitate. S-a •nregistrat, e adevărat şi un eşec numit Dan Halchin. Motivele le-am discutat deja. . Deja - vu cu statutul personalului . Aceiaşi soartă a avut şi legea 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, cu modificările şi completările ulterioare. . †n 2006 s-a negociat o formă care:   

făcea consultarea sindicatelor obligatorie introducea dreptul la compensarea chiriei recunoştea dreptul la declanşarea conflictelor de muncă

După care a urmat legea salarizării. Au fost şi ceva •ncadrări.

†n 2007 nu s-a negociat. ANP a cerut observaţii şi a mimat colaborarea, dar a promovat o formă care:   

elimină dreptul la compensarea chiriei pune oprelişti promovării agenţilor şi face imposibilă •ncadrarea de personal (celebrul art. 28)

După cum deja ştiţi. Nu a urmat nimic. Pardon. †n 2008 a urmat ordonanţa secretă negociată •n secret de Marius Iosif şi doi foşti secretari de stat. Se urmărea amuţirea sindicatelor şi permanentizarea unor •mputerniciţi. Dar sindicatele au fost pe fază şi totul s-a stopat. . Părerile pot fi ƒmpărţite ƒn legătură cu cele de mai sus. Unii vor zice că aşa e mai bine. Alţii vor zice că e un dezastru. Tot ce pot spune e că indiferent cum fac trebuie să •nceapă odată să scoată la concurs. . Ocuparea funcţiilor de conducere va putea asigura coerenţă •n activitatea ANP şi a unităţilor penitenciare. Dacă... aceste concursuri vor fi corecte. *** Veşti de la ANP . O veste interesantă vine dinspre ANP. Comisia de disciplină, sătulă de 'sugestiile' zilnice ale lui Gheorghe Şpaiuc, şi-a dat ƒn bloc demisia. Cei care au rămas au rămas fie pentru că se numesc Berechet fie pentru că au de g€nd să-l •nfrunte pe Şpaiuc. . Domnu' Şpaiuc, •nvăţat ca la Parchetul Iaşi, se mai bagă ƒn dosarele comisiei de disciplină şi dă indicaţii despre cine trebuie şi cine nu trebuie să fie pedepsit... după vizita impricinaţilor sau a altor ridicători de proptele. . Link-uri utile:  



    

http://penifest.blogspot.com/2008/05/s-terminat.html http://www.just.ro/Sections/Comunicate/Comunicateiunie2008/12Iunie2008/tabid/734/ Default.aspx http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2006-05-26/ministerul-justitiei-cauta-directoripentru-penitenciare.html http://penifest.blogspot.com/2008/04/petre-stan-serial-tiinific-despre-roea.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/penitenciarul-arad-n-vremea-lui-dan-cel.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/zvon-kibedi-i-mocua-pe-fra.html http://penifest.blogspot.com/2008/03/tribunalele-poporului-penitenciar.html http://penifest.blogspot.com/2008/06/penitenciare-fr-ap-i-mncare-n-timpul.html

by Huginn

58 Comentarii

16 IUNIE 2008

Playback in justitie Am tot „ncercat să găsesc un nume pentru modul „n care se fac că-şi fac treaba mai marii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi Ministerului Justiţiei. Idea mi-a venit ascult•nd Paraziţii.

. Playback poa' să facă şi o surdo - mută . Playback fac şefii ANP şi MJ. Sistemul justiţiei şi cel al penitenciarelor c‚ntă o manea balcanică nereuşită, iar şefii noştri, mimează şi fac joc de scenă. Paraziţii descriu tot spectacolul. Ce vezi pe scenă e limita decenţei Aici se toarnă filmul 'Ziua incompeţentei' Spuneţi că iubiţi publicul şi fanii Dar de fapt iubiţi doar playback-ul şi banii . sursa: Paraziţii - Shoot Yourself, BestMusic Se toarnă filmul "Ziua Incompetenţei" . Sistemul judiciar merge prost. Anti-corupţia a ajuns joc de glezne pentru presă şi Comisia Europeană. Procesele durează cu anii, şi poţi oric‚nd să mori cu dreptatea •n m‚nă. Agenţia de Integritate a •ncremenit •n proiect, iar marii corupţi •şi trag legi şi decizii de Curte Constituţională ca să scape. . Consiliul Superior al Magistraturii e condus de o ţaţă care se trezeşte exers‚ndu-şi coardele vocale •n cuv‚ntări opărite la adresa oricui •i arată cu degetu' probleme •n propria-i ogradă. Justiţia pl‚nge că este •n criză de personal, dar vreo 400 de magistraţi sunt detaşaţi pe salarii babane la alte instituţii. . Ministerul Justiţiei face playback pe orice melodie. A mimat prost pe vremea lui Q-ariu cel mai prost 'textier' pe care l-a avut vreodată această instituţie. Acum mimează ceva mai bine şi are şanse să scoată o notă sau două care să fie pe placul Comisiei. . Criza financiară este imposibil de gestionat de către Tuleaşcă, cel care ar trebui să fie director general economic-administrativ la Ministerul Justiţiei. Instanţele se descurcă greu chiar şi cu plata pentru corespondenţă şi citaţii. Acordarea drepturilor restante este manevrată jmechereşte printr-un proiect de ordonanţă de urgenţă secretă. . Playback la ANP . Sistemul penitenciar se •nt‚mlă să meargă şi mai prost. Şefii cu care au fost cadorisiţi temnicerii habar n-au pe ce lume trăiesc. Gheorghe Farfuridi Şpaiuc e la fel de incompetent ca defunctul Marius Iosif, dar măcar e liniştit, deşi spionează şi el cu s‚rg sindicatele. Playback cu magistraţi detaşaţi am mai văzut. Nu e prima dată. . Petre Cap Roşu Stan s-a remarcat •n postura de măsluitor de concursuri pentru blonda lui Chiuari. A mai născut şi proiectul secret de ordonanţă care urmărea desfiinţarea oricărei opoziţii sindicale. . Marin Dumitru s-a tot dat mare manager p‚nă c‚nd s-a văzut că nu poate nici măcar asigura plata salariior şi acheltuielilor curente ale penitenciarelor. Prostiile comise •n duet de Marin Dumitru şi Bogdan Costaş, aceşti Milli Vanilli ai puşcăriilor, riscă să blocheze activitatea penitenciarelor. . Brambureala •nclină balanţa justiţiei . ‡n public, problemele sunt negate mai mult sau mai puţin vehement. Scriitorii de comunicate se declară •ngrijoraţi şi uimiţi de faptul că se mai •nt‚mplă ca cineva să se inflameze. Amice, la interviuri ne vorbiti de ambiţii, apariţii Ne daţi definiţii p„nă c„nd o să incepeţi sa vă pierdeţi dinţii. . sursa: idem ante Planuri măreţe sunt exprimate de şefii justiţiei sau cei ai penitenciarelor, dar rezultatele nu se văd deloc. Vinovaţii sunt rapid identificaţi •n persoana c‚rcotaşilor care văd doar partea de 99% goală a paharului. . ‡nchei cu o •ntrebare. Dacă Playback poa' să facă şi o surdo mută. De ce n-ar face şi doamna legată la ochi şi purtătoare de balanţă puţin playback? Doar suntem •n Rom‚nia şi maneaua tre' să urle din difuzoarele guvernaţilor care se pregătesc de alegeri. . Link-uri utile:   

http://penifest.blogspot.com/2008/06/apel-ctre-lichele-varianta_01.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/politica-n-justiie.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/rebuturi-q-are-la-ministerul-justiiei-i.html

  

     

http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/803256/Moartea-anticoruptiei/ http://www.bestmusic.ro/Artist_Parazitii-RO-_1872_1-Shoot_Yourself_Impusca_te_versuri_3612.html http://www.mediafax.ro/justitie/detasarea-magistratilor-institutii-statului-discutia-csm.html? 4727;1021133 http://penifest.blogspot.com/2008/05/news-alert-nu-mai-e-zvon-mocua-i-kibedi.html http://www.cotidianul.ro/ue_ingrijorata_de_blocarea_dosarelor_de_coruptie_in_parlament-48168.html http://penifest.blogspot.com/2008/06/ordonana-secret-revine.html http://penifest.blogspot.com/2008/06/anp-incompetentul-agresiv-nlocuit-de.html http://penifest.blogspot.com/2008/06/anp-rmas-fr-bani.html http://www.infonews.ro/article76949.html

by Huginn

40 Comentarii

15 IUNIE 2008

Despre curaj …mi fac curaj şi ies puţin din tiparul informativ al ultimelor articole abord„nd un subiect despre... curajul de a acţiona principial şi despre nonconformism. . Reputaţia de a avea curaj . Acum c€teva săptăm€ni scriam despre reputaţie. Articolul l-am g€ndit la acea vreme ca deschizător al unei serii. . Aş fi vrut atunci să scriu despre obiectivitate şi despre adevăr. Aş fi vrut să scriu despre curaj şi despre responsabilitate. Aş fi vrut să scriu despre lucruri care contează dar nu sunt nici ştire şi nici 'poveste' •n sensul mass-media. . N-am putut să mă ţin de plan pentru că priorităţile s-au schimbat. Ne-am 'bătut' cu iosifi, şpaiuci, mitici, petrici şi alţii ca ei. Am făcut ştiri despre ce se ƒnt‚mplă ƒn penitenciare şi ƒn justiţie. Am atras atenţia mass-media care ne-a preluat •n funcţie de interes şi de politica editorială. . Am scris ƒn speranţa că vom aduce penitenciarele pe agenda publică. Am scris •n speranţa că lucrătorii din penitenciare vor fi trataţi corect de şefi. Am scris despre management defectuos, despre corupţie, nepotism şi despre lipsă de bun simţ. . Am atras atenţia conducerilor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi Ministerului Justiţiei. Publicarea unor informaţii i-a silit să ia măsuri şi să mimeze, măcar, interesul. Nu e mult dar e un •nceput. Vom continua, şi noi şi cei care ne ajută. . Despre curaj ca refuz al conformismului . Astăzi scriu despre curaj. Nu găsesc alt mod mai bun de a •ncepe dec€t cu un citat despre critici, curajoşi şi •nvingători. “It is not the critic who counts; not the man who points out how the strong man stumbles, or where the doer of deeds could have done them better. The credit belongs to the man who is actually in the arena, whose face is marred by dust and sweat and blood, who strives valiantly; who errs and comes short again and again; because there is not effort without error and shortcomings; but who does actually strive to do the deed; who knows the great enthusiasm, the great devotion, who spends himself in a worthy cause, who at the best knows in the end the triumph of high achievement and who at the worst, if he fails, at least he fails while daring greatly. So that his place shall never be with those cold and timid souls who know neither victory nor defeat.” (sursa: Theodore Roosevelt quotes, Speech at the Sorbonne, Paris, April 23, 1910) Nu despre curajul fizic este vorba (abilitatea de a confrunta durerea sau riscurile pentru sănătate, viaţă, bunăstare) deşi referirea foarte descriptivă la arenă şi la sudoare asta ar lăsa să se creadă. . Theodore Roosevelt vorbeşte despre entuziasm, devotament şi cauze nobile •n •ncercarea

de a defini curajul social. Adică puterea de a acţiona principial ƒn pofida opoziţiei publice şi a presiunilor sociale care ƒndeamnă la conformism. . Curajul e o formă de neconformism pe care ƒncercăm s-o ƒncurajăm pe acest blog. Vreau să cred că la un moment dat nimeni nu se va mai conforma unui sistem de valori absurd şi că va avea puterea să vorbească deschis despre ce se •nt€mplă •n penitenciarele rom€neşti. Cu bune şi cu rele. . Link-uri utile:       



http://penifest.blogspot.com/2008/04/reputaia.html http://thinkexist.com/quotes/theodore_roosevelt/ http://penifest.blogspot.com/2008/06/cum-ne-asternem-asa-dormim.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/libertatea-de-avea-constiinta.html http://en.wikipedia.org/wiki/Mohandas_Ghandi http://penifest.blogspot.com/2008/04/7-motive-pentru-care-merita-sa-ma.html http://www.hotnews.ro/stiri-esential-3001566-prime-stimulente-peste-800-000-euroministerul-justitiei-din-mandatul-chiuariu.htm http://penifest.blogspot.com/2008/03/tribunalele-poporului-penitenciar.html

by Huginn

138 Comentarii

14 IUNIE 2008

O scrisoare pierduta de Gheorghe Spaiuc, seful penitenciarelor Gheoghe Şpaiuc, acest Farfuridi re-inventat ƒn ministeriatul Q-ariu, a fost mai zilele trecute pus pe jar de o ƒntrebare. …ntrebarea nu ƒi era adresată ci era cuprinsă ƒntr-o depeşă sindicală. Cu toate acestea Gheorghe Şpaiuc s-a simţit ƒn măsură să ceară explicaţii scrise celor cărora le violase corespondanţa. . Farfuridi de ANP faţă cu reacţiunea sindicală . La 10.06.2008 Gheorghe Şpaiuc, neinformat şi pierdut •n spaţiu cum ne-a obişnuit, atacă frontal şi cere, •n scris, explicaţii grabnice lui Ştefan Teoroc, preşedintele SNLP (Sindicatul Naţional al Lucrătorilor de Penitenciare). . Motivul scrisoricii transmise sindicatului era o informaţie potrivit căreia Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) nu mai are director general, nici măcar delegat, ƒncep‚nd cu 02.06.2008. .

Ştefan Teoroc era somat să confirme dacă a transmis o astfel de informaţie colegilor din sindicat şi să dezvăluie neapărat sursa. . Farfuridi de ANP, acest platfus cu pile liberale, nici măcar nu realiza că-şi trădează •n acest fel preocuparea pentru spionarea sindicatelor. . Sindromul Mocuţa ƒl atinge pe directorul - delegat p€nă •n v€rful unghiilor sale lăcuite. Adresa semnată chiar de Şpaiuc vorbeşte despre The Şpaiuc (cel mai probabil), simbolul penitenciar, rănit de lipsa de delicateţe a e-mailurilor sindicale. Ar fi putut să se adreseze şi direct dar, ce să-i faci, foncţia •i permite să fie trufaş şi m€ndru. . Sindicatul acceptă 'schimbul de politeţuri'

. Preşedintele SNLP •i trage desigur un perdaf scurt aiuritului care s-a trezit •n scaunul cel mare al sistemului penitenciar, după ce •n 2005 picase cu brio un examen pentru o funcţie inferioară. . Violarea secretului corespondenţei sindicale este considerată ca intolerabilă şi dăunătoare relaţiei de colaborare" pe care cele două părţi se declară disponibile a o •ntreţine (sic!). .

Şpaiucul are ƒnsă acum de răspuns la ƒntrebări incomode referitoare la spionii care •ncadrează informativ organizaţiile sindicale. . Noi am abordat subiectul dar acum avem şi proba că spionarea sindicatelor este o practică a conducerii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. . †i mulţumesc domnului Şpaiuc pentru că este pe c‚t de habarnist pe at‚t de aiurit, şi mă ajută involuntar să-l fac celebru. Totuşi, pentru a nu confuza publicul, •l rog să •ncerce să pară puţin mai ager la minte dec€t colegul de ştăbăreală, Petre Cap Roşu Stan . . Nu m-ar mira dacă pe adresa noastră de blog ar sosi acelaşi gen de solicitare. Şi noi am prezentat acest zvon ca circul€nd tot mai insistent prin Ministerul Justiţiei la acea dată. . Ca să nu se mai obosească şi să-şi deranjeze căstănuţele şi frunzuliţele de pe birou •i răspund anticipat că o astfel de cerere ar fi respinsă aproape politicos. . Şpaiucul - specie politică pe cale de reapariţie . Farfuridi era descris de către Caragiale ca ambiţios, obedient şi ignorabil. O •ntruchipare a prostiei solemne Farfuridi al lui Caragiale este tot jurist de meserie şi ƒşi folososeşte ƒn acelaşi fel pilele politice. . Punctul comun al celor două personaje, Gheorghe Şpaiuc de ANP şi Take Farfuridi de Caragiale, este tocmai surprinzătoarea asemănare de caracter.. . Personajul desemnat director al temniţelor e simpatic şi amuzant, •n felul lui, tocmai pentru că nu ştie nici ce spune nici ce face. Ştie •nsă foarte bine ce vrea: chiverniseala proprie. . Link-uri utile:     

http://penifest.blogspot.com/2008/06/anp-incompetentul-agresiv-nlocuit-de.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/spioni-de-penitenciare-si-justitie.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/anp-si-mj-in-dialog-cu-sindicatele-din.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/domnule-mocua-am-publicat-astzi-dreptul.html http://www.referatele.com/referate/romana/online1/Caracterizarea-lui-Farfuridi-din-Oscrisoare-pierduta-de-Caragiale-referatele-com.php

by Huginn

80 Comentarii

13 IUNIE 2008

Ordonanta secreta revine la Ministerul Justitiei Personalul din justiţie nu va putea să-şi vadă sentinţele favorabile puse ƒn executare

dacă proiectul de ordonanţă de urgenţă referitoare la am„narea/eşalonarea plăţii acestora este aprobat. Ministerului Justiţiei nu are fonduri pentru achitarea acestor drepturi restante şi drept urmare pregăteşte o surpriză viitoarei guvernări. . Ordonanţa secretă ƒn practica guvernării . Cu riscul de a declanşa un val de surpindere şi dezamăgire din partea reprezentanţilor mai ofuscaţi ai Ministerului Justiţiei vă informez că •n cadrul acestui minister se naşte un proiect de Ordonanţă de Urgenţă absolut neconstituţională. . Obiectul Ordonanţei de Urgenţă •l constituie soluţionarea problemei sentinţelor prin care

personalul de justiţie urmează să primească retroactiv anumite sporuri. . La acest moment tind să cred că exerciţiul de comunicare •ncercat de Ministerul Justiţiei la 09.06.2008 a avut scopul de a •ncerca terenul şi a vedea reacţia salariaţilor din sistemul judiciar. . Se pare că această abordare este impusă de la nivelul Guvernului şi alte variante nu se doresc a fi luate •n calcul av€nd •n vedere apropierea alegerilor. . Meseriaşii lui Q-ariu au comis-o şi la MJ . Şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor a •ncercat acum c€teva luni să treacă o ordonanţă secretă care afecta drepturile salariaţilor. . Din motive similare, adică şefi politici ƒn funcţii unde este nevoie de competenţă, MJ este silit, se pare, să recurgă la o soluţie similară. E drept că obiectul e altul dar victima e tot pe-acolo. . Domnul Tuleaşcă, cel care a 'c€ştigat' concursul organizat de consilierii lui Chiuariu •n stilul •n care a fost angajată notăriţa - consilieră Iulia Sc•ntei (adică de Bogdan Găureanu şi gaşca), este la fel de incompetent ca finanţist precum Marin Dumitru, colegul cu proptele liberale de la ANP. . Plata drepturilor restante abia după alegerile parlamentare . Acest act normativ de urgenţă se lucrează •n ascuns şi nu va fi supus procedurii de transparenţă decizională. Nu de alta dar nu se soluţionează litigii indiferent de stadiul procedural prin acte normative, iar reacţia celor care au c‚ştigat procesele va fi promtă. . Scopul acestei mişcări este aruncarea pisicii drepturilor restante ƒn sarcina guvernării viitoare, indiferent care va fi aceea. Tot inflamări, tot exagerări, tot neadevăruri sunt şi astea şefu' lu' Justiţia? . Link-uri utile:  

   

PS

http://penifest.blogspot.com/2008/06/salariile-din-justiie-o-controvers.html http://www.just.ro/Sections/Comunicate/Comunicateiunie2008/09iunie20082/tabid/728 /Default.aspx http://penifest.blogspot.com/2008/05/rebuturi-q-are-la-ministerul-justiiei-i.html http://penifest.blogspot.com/2008/04/iulia-scntei-i-face-bagajele.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/ministerul-justiiei-n-mass-media.html http://penifest.blogspot.com/2008/06/anp-rmas-fr-bani.html

Articolul de m€ine este despre Gheorghe Şpaiuc (şefu' lu' penitenciarele) care se joacă de-a Inchiziţia şi de-a v-aţi Kafka cu sindicatele. O să r€dem bine şi o să ne minunăm ƒn continuare de dimensiunile grădinii şi de cei care-i sar gardul ca să se facă şefi la ANP.

by Huginn

15 Comentarii

Radu Ragea este 'ministrul penitenciarelor' Administraţia Naţională a Penitenciarelor se dovedeşte a fi o problemă prea mare pentru a fi doar una dintre multele pe care le gestionează ministrul justiţiei. Acesta ƒşi deleagă atribuţiile referitoare la sistemul penitenciar unui consilier personal. . ANP trece ƒn subordinea lui Radu Ragea . Radu Constantin Ragea este desemnat 'ministrul penitenciarelor' prin ordinul ministrului justiţiei 1548/C/2008. . Conform ordinului amintit dlui. Radu Ragea, secretar general adjunct •n Ministerul Justiţiei, i se deleagă •ncep€nd cu 30 mai "dreptul de semnătură pentru ordinele şi lucrările" privitoare la Administraţia Naţională a Penitenciarelor. .

Dl. Ragea fusese desemnat la 19 mai •n funcţia de secretar de stat •n Ministerul Justiţiei. 10 zile mai t€rziu prim-ministrul Tăriceanu s-a răzg‚ndit şi a desemnat •n acea funcţie un consilier de la Cancelaria Primului Ministru. . Iniţial Radu Ragea a fost consilier al ministrului justiţiei fiind responsabil de relaţia cu ANP. . Am prezentat deja ƒnt‚lnirile organizate de către acesta cu mai marii sistemului penitenciar şi cu sindicatele din penitenciare. La acea dată am apreciat foarte mult ideea şi intenţiile dar mai puţin finalitatea. Am criticat •n principal timpul de reacţie foarte mare raportat la urgenţa şi amploarea problemelor din penitenciare. . Dispoziţii clare pentru conducerea ANP . Desemnarea lui Radu Ragea este importantă pentru că Şpaiuc, Marin şi Stan (directorii cei mari din ANP) şi-au dovedit deja incompetenţa şi lipsa de implicare. Este nevoie de cineva care să-i pună la treabă. . Vom trăi şi vom vedea dacă Radu Ragea este această persoană. Sunt motive să cred că da deşi istoria recentă a arătat că un CV bun şi tinereţea nu sunt garanţia unei bune alegeri a celor care gestionează soarta penitenciarelor (la Marius Iosif mă refer domnu' Stan). . Dacă nu •şi va face un obicei din manifestarea surprinderii 'anti-inflamatoare' (precum •n comunicatul de presă de ieri) şi va trata cu realism situaţia ANP există toate şansele să vedem şi ceva rezultate p€nă •n toamna acestui an c€nd sunt programate alegerile şi se va forma un nou guvern, cu toate consecinţele de rigoare. . Link-uri utile:  

http://penifest.blogspot.com/2008/05/news-alert-nu-mai-e-zvon-mocua-i-kibedi.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/news-alert-brambureala-din-ministerul.html

  



http://penifest.blogspot.com/2008/05/penitenciar-conferinta-nationala-dialog.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/anp-si-mj-in-dialog-cu-sindicatele-din.html http://www.just.ro/Sections/Comunicate/Comunicateiunie2008/12Iunie2008/tabid/734/ Default.aspx http://www.just.ro/MeniuStanga/OrganisationDetails/HeadofDepartment/CVRagea/tabid /720/Default.aspx

PS Astăzi o să discut şi despre proiectul secret al Ministerului Justiţiei. MJ ƒncearcă să promoveze o Ordonanţă de Urgenţă care să •i scape de tirania sentinţelor executorii (sic!). Comunicatul din 09.12.2009 se pare că •ncerca doar să testeze/pregătească terenul.

by Huginn

39 Comentarii

12 IUNIE 2008

NEWS ALERT! - Acordul colectiv a fost semnat... in surprinderea si dezacordul MJ De c„teva luni sindicatele din penitenciare insistă pentru semnarea Contractului colectiv de muncă şi a Acordului colectiv privind relaţiile de serviciu. Acordul pentru funcţionari a fost semnat. Contractul pentru personalul 'civil' răm„ne ƒn aşteptare. Ministerul Justiţiei se supără că publicul ƒi vede rufele murdare. Acordul colectiv ƒnseamnă ƒmbunătăţirea condiţiilor de muncă Astăzi 12.06.2008 s-a semnat la sediul Ministerului Justiţiei (MJ) Acordul colectiv privind relaţiile de serviciu pentru funcţionarii publici cu statut special: Acordul conţine prevederi referitoare la ameliorarea conditiilor de muncă. Astfel sunt stabilite:     

constituirea şi folosirea fondurilor destinate •mbunatăţirii condiţiilor de muncă; sănătatea şi securitatea muncii; programul zilnic de muncă; perfecţionarea profesională; alte măsuri dec€t cele prevăzute de lege, referitoare la protecţia celor aleşi •n organele de conducere ale organizaţiilor sindicale.

Negocierile au ƒnceput ƒn toamna anului 2007 şi au fost prelungite datorită instabilităţii de la v€rful conducerii ANP şi MJ. Acordul nu aduce noutăţi •n ceea ce priveşte activitatea curentă a instituţiei, dar demonstrează o repoziţionare a relaţiilor de serviciu. Semnarea Contractului colectiv de muncă pentru personalul contractual din penitenciar este am‚nată •nsă datorită unor impedimente ce ţin de modificarea cadrului legal. Cel puţin aşa susţin •n cor ANP şi MJ. ... doar dacă este respectat şi pus ƒn aplicare Semnarea acestui document este parte a memorandumului semnat la 01 aprilie 2008 şi una dintre solicitările sindicale acceptate de Ministerul Justiţiei. Evenimentul face totuşi parte din categoria exprimării de bune intenţii şi disponibilitate la colaborare. Implementarea prevederilor acordului va fi ƒnsă dificilă •n condiţiile •n care acte normative de nivel superior sunt •ncălcate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Ministerul Justiţiei din motive precum lipsa experienţei, comepenţelor sau a unei alte opţiuni. Ministerul Justiţiei visează deja la vacanţă †n comunicatul de presă emis de Ministerul Justiţiei cu acest prilej apare o frază care ar fi trebuit să lipsească. Nu toţi sindicaliştii au •nghiţit găluşca h€rtiilor semnate şi MJ simte nevoia să le arate celălalt capăt al băţului colaborării. Mai jos, •n citat, aveţi surprinderea şi dezacordul :) dumnealor.

Totodată, Ministerul Justiţiei „nţelege să „şi manifeste surprinderea faţă de exagerările şi neadevărurile din cuprinsul unor puncte de vedere făcute publice de curƒnd, „n total dezacord cu regulile de comun acord asumate de toţi participanţii la „ntƒlnirile organizate pƒnă „n prezent. Inflamarea gratuită a unor dificultăţi cunoscute nu este de natură nici să contribuie la o mai rapidă soluţionare a acestora şi nici la „ntărirea parteneriatului inter-instituţional. (sursa: site Ministerul Justiţiei, Comunicat de presă - 12.06.2008)

†i informăm că semnarea unui acord, contract, protocol sau memorandum nu echivalează cu performanţă ƒn activitatea penitenciarelor. Este doar un pas care nu le acordă •ncă poziţia de deţinător suprem al adevărului. De aceea o să ne permitem să ne alăturăm celor care-i mai şi critică. †n aşteptarea vacanţei MJ aplică o corecţie preventivă eventualilor cƒrcotaşi Acum c€teva luni Q-ariu trata la fel opiniile care nu cadrau cu poziţia oficială. De aceea, pentru că dezinformarea oficialilor MJ trebuie să •nceteze, •i invităm •n spiritul deschiderii de care se declară dornici, să renunţe la falsa surprindere şi să ia lucrurile •n serios. Aşa că aşteptăm să auzim care sunt neadevărurile, exagerările şi inflamările la care face referire scriitorul de comunicate MJ. 

 

Poate la faptul că ANP este •ntr-o criză financiară fără precedent pentru care nu există soluţii?! Poate la faptul că managementul ANP este politic şi incompetent?! Poate la faptul că semnarea a 2 h€rtii cu sindicatele •n 3 luni de discuţii nu •nseamnă mare lucru av€nd •n vedere că suntem •n an electoral?!

Poate că nu e doar un comunicat triumfalist şi ofuscat. Link-uri utile: 





   

http://www.just.ro/Sections/Comunicate/Comunicateiunie2008/12Iunie2008/tabid/734/ Default.aspx http://www.snlp.ro/art-20080612-snlp-semneaza-acordul-colectiv-privind-relatiile-deserviciu.html http://www.anp-just.ro/interna/Acord%20Colectiv%20Privind%20Raporturile%20de% 20Serviciu%20-%202008-06.pdf http://penifest.blogspot.com/2008/05/anp-si-mj-in-dialog-cu-sindicatele-din.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/mnemotehnicile-ministerului-justitiei.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/penitenciar-conferinta-nationala-dialog.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/anp-sindicatele-din-penitenciare-seduse.html

by Huginn

15 Comentarii

Salariile din justiţie - o controversă permanentă Salariile din justiţie sunt de ani buni subiectul unei controverse. Sistemul de salarizare existent nu este echitabil spun unii. Salariile trebuie să fie la nivel european spun alţii. Mai sunt şi excepţiile reprezentate de ştabi din justiţie obscen de bine plăţiţi. . Ministerul Justiţiei abordează temător problema sporurilor restante din sistemul judiciar . Un comunicat al MJ din 9 iunie 2008 •mi atrage atenţia. Pozitia Ministerului Justitiei in problema drepturilor de natura salariala recunoscute prin hotarari judecatoresti definitive si irevocabile pare a fi un apel la responsabilitate adresat sistemului judiciar. . Instantele au fost sesizate cu mai multe tipuri de cereri pentru recunoasterea unor drepturi salariale, iar cererile au fost solutionate, in marea lor majoritate, cu hotarari judecatoresti favorabile reclamantilor judecatori, procurori, personal asimilat acestora, asistenti judiciari, personal auxiliar, functionari publici din sistemul justitiei. .

Ministerul Justiţiei •ncerc‚nd să pună ordine •n acest sistem de salarizare şi-a suflecat m‚necile •ncep‚nd elaborarea unui set de măsuri cuprinse •n două acte normative, unul privind măsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare •n sistemul justiţiei şi altul privind salarizarea •n sistemul justitiei. . Bunăstarea •n justiţie problemă de creativitate . Pentru a fi mai clar vă propun un exerciţiu pe care ar trebui să-l •ncerce mai des scriitorii de legi şi producătorii de practică judiciară. . ‡ncercaţi să rostiţi c‚rnatul ăsta de cuvinte şi promisiuni de bunăstare dintr-o singură suflare: primă de concediu, spor “anticorupţie”, spor pentru vechime €n muncă, coeficienţi de multiplicare diferiţi pentru procurorii DNA şi DIICOT, coeficienţi de multiplicare pentru grefieri, spor de “specializare”, plata creşterilor salariale acordate €n anul 2007 personalului din sistemul bugetar, diferenţe salariale €ntre funcţionarii publici din cadrul instanţelor, spor de periculozitate, spor de confidenţialitate de p„nă la 15% sau 30%, spor de risc şi suprasolicitare neuropsihică, tichete de masa, spor de fidelitate, decontarea chiriei stimulente. . Acum luaţi o gură de aer •nainte să treceţi mai departe. Aţi reuşit. Felicitări! Acum sunt de acord să ne daţi •n judecată pentru stres şi suprasolicitare neuropsihică pentru că vă supunem la astfel de cazne. . Ministerul Justiţiei chemat •n judecată de către toţi salariaţii sistemului judiciar . Ministerul Justiţiei se confruntă cu un val fără precedent de procese prin care magistraţii şi personalul din sistem •şi cer anumite drepturi salariale. ‡n perioada 2005 - 2006, Ministerul Justiţiei a trebuit să plătească drepturi salariale (prime de vacanţă, spor de vechime, spor de anticorupţie) •n valoare de aproximativ 300 milioane RON, din care numai 180 milioane •n 2006. Bugetul MJ a trebuit să fie suplimentat cu peste 50% •n anul 2006 pentru a achita aceste sentinţe. . Primele acordate doar pentru judecătorii cu o vechime de maximum trei ani au declaşat o adevărată goană după aur. Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a fost sesizat prin două memorii semnate de peste 100 de magistraţi, grefieri-arhivari, agenţi procedurali şi aprozi. Magistraţii de la Tribunale şi Curţile de Apel au simţit fiorul apărării drepturilor omului şi au intentat numeroase procese. . 250 milioane Euro nota de plată pentru sporile de risc şi stres restante . Aşa se face că foarte mulţi solicită plata din urmă a sporului de risc şi stres - de 50% din salariul brut şi c‚ştigă. La asta se adaugă alte sporuri a căror plată retroactivă a fost c‚ştigată •n instanţe: sporul de vechime, sporul anticorupţie, primele de vacanţă - toate neacordate din anul 2000 de c‚nd s-a schimbat sistemul de salarizare. . Statul ar putea plăti in perioada imediat urmatoare un sfert de miliard de euro cu titlu de "spor de risc si suprasolicitare neuropsihica" pentru magistrati si personalul auxiliar de specialitate din cadrul instantelor si parchetelor. Singura conditie pentru ca cei peste 12.000 de angajati ai sistemului judiciar sa-si primeasca salariile indexate cu 50 la suta – la care se adauga sumele restante pe ultimii trei ani – este sa dea in judecata Ministerul Justitiei si pe cel al Finantelor. . Legislaţia şi practica instanţelor de judecată complică sistemul de salarizare din justiţie . Problema e mai veche. Cam din 1999. De atunci, mai multe ordonanţe au acordat şi anulat unele sporuri. Am şi exemple: . "Pentru risc si suprasolicitare neuropsihica, magistratii, precum si personalul auxiliar de specialitate beneficiaza de un spor de 50% din salariul de baza brut lunar" spunea articolul 47 din Legea 50/1996 privind salarizarea judecatorilor, republicata. Magistratii au beneficiat de acest spor pana la data de 1 octombrie 2000, cand Guvernul Isarescu a dat Ordonanta de Guvern 83, ordonanta prin care s-a abrogat articolul 47. . Doi ani mai tarziu, Guvernul Nastase a dat o alta ordonanta de salarizare a magistratilor, OUG 177/2002. Ordonanta, intrata in vigoare la 1 ianuarie 2003, nu a mai prevazut acest spor. Judecatorii si procurorii sustin ca articolul 47 nu a fost abrogat legal niciodata si ca au dreptul la sporul de risc si de stres, desi taierea acestor sporuri s-a compensat prin marirea semnificativa a salariilor. Ulterior s-a dat startul pentru procesele de auto-indexare. . Sistemul de auto-indexare a salariilor din justiţie criticat frecvent 1. Caracteristica acestor procese este că magistraţii care le judecă devin apoi beneficiari ai drepturilor c•ştigate •n instanţă de colegii magistraţi reclamanţi.

2. Chiar prim-ministrul Tăriceanu afirma că: “Unele salarii din sistemul judiciar au ajuns – ca urmare a unor decizii judecătoreşti date •n interes propriu de către judecători – la un nivel aberant şi nejustificat, depăşind orice limită a bunului-simţ” 3. Presa urlă şi pune la zid „judecatorii care s-au razboit in instanta cu ministerul justitiei si si-au majorat substantial salariul”. „Magistrati cu venituri lunare de 5.000 de euro”, zice Rom‚nia liberă, care e reclamată la Clubul Rom‚n de Presă şi p‚r‚tă la CSM de un grup de magistraţi buni cetăţeni care se simt lezaţi •n m‚ndria profesională. 4. Societatea civilă •l dă •n g‚t pe unul din magistraţii din sistemul penitenciar prins •n vine cu un venit lunar net de peste 200 de milioane de lei vechi. Ca urmare, cotidianul G‚ndul •şi cere scuze pentru un top prost făcut al celor mai bine plătiţi bugetari realizat cu c‚teva zile •nainte. Magistratul trece pe primul loc. 5. Blogul http://www.penifest.blogspot.com/ prinde pe la colţuri un biet magistrat pensionar cu o pensie de 125 de milioane de lei vechi, •i dă un articol demascare peste bot şi presa •l •mpuşcă. 6. ‡n mod dubios, un magistrat, Codruţa Kovesi, procurorul general al Rom‚niei, •şi manifestă nemulţumirea •n o şedinţa a Consiliului Superior al Magistraturii din februarie 2008, spun•nd că e nedemn pentru un magistrat să ceară •n instanţă drepturi precum “tichete de masă, litru de lapte, CASCO la maşină, spor pentru contractul colectiv de muncă”. Nu lipsesc nici apărătorii 'salariilor de nivel european' 1. Deşi se ciomăgesc de c‚te ori au ocazia, •n privinţa acestor procese privind salarizarea magistraţilor, procurorii, judecătorii, CSM-ul, AMR-ul, SoJust-ul (să ne trăiţi, că ne place de voi!) etc devin brusc cvasisolidari. Cică legiuitorul e de cacao. Şi dacă legea e debilă, putem s-o mai abuzăm şi noi pe la colţuri. 2. Lidia Bărbulescu se răscoală şi declară: „Consiliul Superior al Magistraturii consideră că afirmaţiile Primului ministru referitor la legiferarea de către magistraţi a propriilor salarii prin hotăr‚ri judecătoreşti şi aprecierea cuantumului aberant şi nejustificat al acestora, reprezintă afirmaţii de natura să afecteze •ncrederea publică •n actul de justiţie şi o percepţie deformată a opiniei publice cu privire la situaţia materială a magistraţilor.” 3. Asociatia Magistratilor din Romania sustine ca nicaieri in lume judecatorii nu sunt mai prost platiti decat procurorii si politistii. 4. Un t‚năr magistrat anonim •şi exprim indignarea pe forumul unui ziar: „am ramas uluit de ceea ce am citit azi in ziare! (...) articolele aparute astazi nu reprezinta decat intoxicare si dezinformare, continuare a unei campanii de infierare a acestei categorii socio profesionale!” 5. Media europeană a salariului brut al unui judecător la •nceput de carieră este de 3.508 euro/lună, conform raportului „Sistemele judiciare europene - ediţia 2006", realizat de Comisia Europeană pentru Eficientizarea Justiţiei, din cadrul Consiliului Europei. Potrivit aceluiaşi studiu, media europeană a salariului brut lunar al procurorilor este de 2.700 euro. 6. ICCJ nu spune nimic, dar face: stabileşte că magistraţii şi personalul auxiliar au dreptul la un spor de 50% din salariul brut, reprezent‚nd sporurile de risc şi suprasolicitare neuropsihică. Performanţa •n justiţie la nivel de Rom‚nica Tot felul de prostii mi se •nv‚rt •n cap. Probabil băgate de alţii. Răm‚n suspicios ca orice ţăran needucat. Tot felul de poveşti •mi vin •n minte. . Vorbe de pe uliţă... cică baba lu’ Ion a mers la bulău, deşi are vreo 80 de ani. Da’ cică abia după vreo 10 ani de procese la oraş. Şi-o mutat ograda cu un metru mai €n stradă, proasta. Ne-o povestit tot felul de chestii de acolo de la tribunal, €nainte s-o €nhaţe. Da’ io n-o cred. Cică o prins, zice baba, un judecător sau procuror că lua de’ale gurii de la unu’ de-i zicea inculpat sau €nvinuit sau acuzat, nu mai ţin minte cum se numea, că e complicat şi prostimea ca mine nu €nţelege. Da’ cică i-o dat cu suspendare. . Da’ io nu cred, deşi baba se jură pe sf„nta Biserică că ăsta-i obiceiul c„nd e vorba de atenţii d’astea. Cu suspendare! Ne-o zis şi cucoana aia aranjată de la Bucureşti, doamna Bărbulescu, cu fata aia draguţă şi isteaţă de lucrează la Bucureşti cu mama ei: bacşişul e o invenţie a presei. Şi chiar daca n-ar fi! Apăi dacă toată lumea ia...doar n-oi nenoroci omul pe viaţă la bulău. . De fapt, totul e o invenţie. Şi procesele lungi, şi dosarele de care fug judecătorii, şi dosarele •ntoarse la parchet şi refăcute la la dorinţa ICCJ, şi faptul că CSM-ul, ca de altfel şi asociaţiile de magistraţi, se comportă ca sindicatele, şi faptul că Curtea Constituţională pupă’n dos Demnitarul, şi că nu prea au multă şcoală mulţi magistraţi, şi că se dispreţuiesc judecătorii cu procurorii, procurorii cu poliţiştii, grefierii cu toţi, şi •n toate combinaţiile posibile, şi că CSM mai dă un cap •n gură reformei atunci c‚nd o prinde la colţuri .... şi multe alte scorneli. . Invidia stării de normalitate .

D’apăi prostimea cum să nu se uite chior‚ş la justiţie dacă se ia după toţi răuvoitorii. Deh, invidie şi lipsă de şcoală. Mă scarpin •n cap, dau o duşcă peste cap, da’ tot nu pricep nimic. Mintea •mi răm‚ne la c‚rnatul •nşirat mai sus. Cum sunt mai fomist de felul meu, invidios, rupt •n cur, proletar •n spirit, deşi ţăran la origine, chiulangiu cu 4 clase la activ, miner degrabă vărsătoriu de s‚nge intelectual şi iute la m‚nie, mă apucă brusc ura de clasă. . Mă duc •n şură şi •ncerc să citesc Manifestul Partidului Comunist. Mă las pagubaş, că neav‚nd studii de drept nu pot să •nţeleg cum vine cu revoluţiile astea, cu rolul meu istoric şi cum pot să i-o trag dialectic minorităţii ăsteia de se •nfruptă din c‚rnatul de mai sus fără să mă umfle gaborii pe sus. Mă apuc să mă documentez pe net. Nu •nţeleg mare lucru nici pe aici. . Oare oamenii aia, şcoliţi, cu nobila meserie de a •mpărţi dreptatea nu merită să se •nfrupte din el? . Cum conştiinţa critică a veşniciei de la sat mă tot rodea, mă hotăr‚i să vin aici •n Poiana lui Iocan, să dezbatem puţin. Poate mai multe minţi or decide dacă suntem doar invidioşi. Aşa că firul al epic al naraţiunii se •mbină de acum, temporal, cu propria-mi scriitură. . Jumătatea plină a paharului gol No, acum io beau tutun şi ma g‚ndesc. Şi beau tutun şi mă g‚ndesc. Da’ nu ştiu ce să zic. Acum n-oi fi ipocrit. Eu intru, evident, •n categoria invidioşilor. Văd cum o justiţie •n colaps •şi rezolvă problemele la ciupeală. Văd cum oameni care pe bună dreptate se revendică a fi o elită se folosesc instanţa aşa cum foloseam noi CAP-ul la care lucram pentru a ne repara căruţa. Gratis, of course. Văd magistraţi care sunt •n letargie atunci c‚nd politicieni •şi bat joc de standardele lor profesionale, dar care devin hiperactivi atunci c‚nd e vorba să mai jumulească contribuabilul de c‚tiva parai. Acum mă •ntreb şi eu ca prostu’: de ce să dau banii mei unor oameni care •mi demonstrează zilnic, prin reprezentanţi ai lor de la CSM sau de aiurea, prin tăcere sau conformism, multă rea credinţă, incompetenţă, dispreţ faţă de propria lor profesie şi aroganţă faţă de dorinţa mea să fiu tratat bine şi nediscriminatoriu •n instanţă, să văd cum e •mpărţită dreptatea la fel at‚t mahărilor c‚t şi năt‚ngilor, să fiu informat cu privire la veniturile lor reale din instanţe, parchete sau structurile administrative de unde importă sinecuri şi unde exportă incompetenţă. Io mă simt cam populist. Da’ voi ce ziceţi? PS Saru’m‚na la ziarele care au scris pe tema asta şi de unde am copiat copios.

by famiglia Musat

36 Comentarii

11 IUNIE 2008

Fabricile din penitenciare ƒn stare de faliment Academia Caţavencu publică ƒn numărul de azi 11.06.2008 un articol cu titlul "Ministerul Justiţiei şi-a băgat bugetul la puşcărie. Adică ƒn faliment". Săptăm„nalul prezintă situaţia Regiei Autonome Multiproduct care acumulează pierderi de milioane de euro datorită indeciziei ocupanţilor fotoliului de ministru al justiţiei. Proiect de act normativ blocat Ministrul Chiuariu, la propunerea lui Gheorghe Şpaiuc (care evident habar n-avea despre ce e vorba), a descis •n mai 2007, la puţin timp după •nscăunare, blocarea unui act normativ care viza desfiinţarea RA Multiproduct, agent economic aflat •n subordinea Ministerului Justiţiei. Consecinţa acestei măsuri a fost că ritmul pierderilor ƒnregistrate de către operatorul economic s-a accentuat rapid, iar datoriile către penitenciare au crescut.

Propunerea de desfiinţare a fost promovată după ce, •ncep€nd cu anul 2005, o serie de misiuni de audit independente au •ncercat conturarea unui plan de redresare a regiei. Pierderile au fost reduse dar s-au păstrat la un nivel care nu permitea funcţionarea asfel că decizia Consiliului de Administraţie a fost să propună ƒncetarea activităţii productive şi preluarea de către ANP. †n prezent, deşi are date financiare complete şi o imagine exactă a situaţiei falimentare a regiei ministrul justiţiei, dl. Predoiu, ezită să ia o măsură pentru soluţionarea acestei probleme. Acesta trebuie să decidă dacă propunerea iniţială, blocată de ministrul Chiuariu, privitoare la desfiinţarea regiei şi preluarea de către ANP va fi promovată. Multiproduct a fost ƒnfiinţată pentru calificarea deţinuţilor Regia Autonomă Multiproduct fiinţează •n subordinea Ministerului Justiţiei din anul 1991, •n scopul calificării profesionale a deţinuţilor. †n cadrul regiei aproape - funcţionează:     

†ntreprinderea de Metalurgie Prelucrătoare Aiud; †ntreprinderea de Confecţii T€rgşor; †ntreprinderea de †mpletituri şi Confecţii Metalice Poarta Albă; Fabrica de Mobilă Gherla; Fabrica de Mobilă I.L.Caragiale (Penitenciarul Mărgineni).

Aceste unităţi de producţie teoretic v€nd mobilă, •mpletituri şi confecţii textile sau metalice, toate produse de deţinuţi din sistemul penitenciar rom€nesc sub coordonarea a aprox. 300 de salariaţi proprii. Pierderi de milioane de euro şi datorii pe măsură †n prezent pierderile ƒnregistrate sunt ƒn jur de 3 miloane Euro (•n aprilie 2007 erau deja 2,5 milioane), iar forţa de muncă nu mai poate fi plătită. Deţinuţii ar trebui să fie plătiţi cu 30% din salariul pentru care au fost contractaţi, iar administraţia Penitenciarului restul de 70%. Penitenciarul Mărgineni deja a sistat asigurarea forţei de muncă pentru Fabrica de Mobilă datorită neplăţii datoriilor. RA Multiproduct a funcţionat bine p€nă prin anul 2005, c€nd condiţiile de piaţă nu i-au mai permis să obţină profit. Mobila şi celelalte produse ale regiei nu au mai găsit cumpărători, nivelul producţiei a scăzut, lichidităţile au scăzut şi imediat au apărut pierderile. †n penitenciare mai există şi alte spaţii de producţie gestionate •nsă de Administraţia Naţională a Penitenciarelor •n scopul calificării profesionale a deţinuţilor şi obţinerii de venituri proprii, iar Multimproduct este doar unul dintre beneficiarii de forţă de muncă - deţinuţi. *** PS. Radu Buică, cel care a participat ca reprezentant al Ministerului Justiţiei la Adunarea Generală a Sindicatului Naţional al Lucrătorilor de Penitenciare din 07.06.2008 este consilier al secretarului de stat. Funcţia de "consilier Secretar de Stat" despre care se vorbeşte pe siteul ANP la secţiunea cu titlul "Participarea reprezentanţilor ANP/MJ la adunarea generală a SNLP", nu există.

by Huginn

81 Comentarii

10 IUNIE 2008

Penitenciarul Jilava + Nuţu Cămătaru = Love La Penitenciarul Jilava lupta cu sindicatele e mai uşoară dec„t lupta cu criminalitatea care prosperă sub nasul şefilor. Nuţu Cămătaru ƒşi conduce afacerile din penitenciar şi este ajutat să se libereze ƒn avans. . VIP-uri la penitenciar - tratament preferenţial . P€nă se •ntoarce dl. Sorescu, komandantul •mputernicit al Penitenciarului Jilava, din concediul de 3 zile prilejuit de multele reclamaţii care •ncep să ridice semne de •ntrebare şefilor de la

ANP şi de la Ministerul Justiţiei, vom discuta despre informaţiile apărute ƒn presă referitor la tratamentul preferenţial de care beneficiază interlopii cu dare de m‚nă. . Scandaluri mai vechi referitoare la tratament preferenţial •n penitenciar i-au avut drept actori pe Miron Cozma, Gabriel Bivolaru sau FLorin Comănaru zis Boştoacă. Sunt doar c€teva exemple care au făcut tiraj pentru mass-media. . Trei exemple care demonstrează amploarea fenomenului . Miron Cozma era beneficiarul multor derogări de la regimul de detenţie cu complicitatea comandanţilor penitenciarelor prin care a trecut. Gabriel Bivolaru •şi organiza vizite politice şi •nt€lniri speciale la Penitenciarul Turnu Severin, unde mai avea aranjat să intre mai devreme •n comisia de libererare condiţionată şi să plece •n lumea mare ca să se bucure liniştit de milioanele de euro furate. . Florin Comănaru zis Boştoacă primea '•nvoiri' de la punctul de lucru pentru a-şi vedea de afaceri. Exemple de membrii ai lumii interlope condamnaţi de lux sunt aproape •n fiecare penitenciar. Fiecare •şi cumpără •ntr-un fel sau altul luxul. De foarte multe ori, de prea multe, comandanţii penitenciarelor, alminteri oameni cu prestanţă, •şi pierd obrazul făc€nd concesii acestor VIP-uri de penitenciar rom€nesc. . Nuţu Cămătaru ƒn 'centrul de afaceri' Jilava . O anchetă a cotidianului Rom€nia Liberă demonstrează că Valentin Sorescu, cel care aprig luptă cu sindicatele, ƒşi pierde sistematic din elan ƒn faţa lui Ion Balint zis Nuţu Cămătaru. Conducerea penitenciarului este acuzată că i-a produs acestuia "un dosar de deţinut model" pentru a facilita punerea rapidă •n libertate. . Valentin Penitenciar Păturică Sorescu a aprobat acordarea a numeroase recompense pentru Nuţu Cămătaru, pentru ca acesta să fie pus rapid •n libertate. Pe toată perioada detenţiei acesta şi-a condus afacerile din penitenciar beneficiind de bunăvoinţa conducerii acestui penitenciar, după cum arată conversaţiile telefonice din detenţie care i-au fost interceptate. . †n mod suspect informaţiile despre ancheta referitoare la continuarea practicilor infracţionale din penitenciar nu au ajuns la Judecatoria Sector 4, cea care judecă cererea de liberare condiţionată, avizată deja de Comisia din Penitenciarul Jilava. . Conucerea Penitenciarului Jilava - partener de afaceri? . Gheorghe Căminişteanu, locţiitorul pentru pază, se bătea cu sindicatele şi cu avizierele acestora •n loc să prevină activităţile infracţionale pe care le desfăşura chiar sub nasul său Ioan Balint. Valentin Sorescu făcea acelaşi lucru. Ba mai mult, sub vigilenta dumisale comandă, probe privind convorbirile ilegale erau făcute pierdute. . Nu există ƒndoială, "desi in cursul anului 2007 a vorbit frecvent la telefonul mobil, dupa cum rezulta din interceptari, conducerea Penitenciarului Jilava nu a consemnat in acte oficiale. Din interceptari rezulta ca Nutu beneficiaza de protectie din partea unor functionari ai penitenciarului", consemnează Rom€nia Liberă •n articolul Directorul de la Jilava il albeste pe Camataru. . Instituţiile coordonatoare nu pot stopa fenomenul . Administraţia Naţională a Penitenciarelor nu are nici un control asupra acestui fenomen al protejării capilor lumii interlope •n penitenciarele rom€neşti. Protecţia vine de cele mai multe ori de la cele mai •nalte nivele şi este mult mai frecventă dec€t se poate imagina. †n foarte multe penitenciare există informaţii •n acest sens, dar n-are cine să le folosească. . Ministerul Justiţiei are un nivel de •nţelegere at€t de limitat •n ceea ce priveşte situaţia penitenciarelor că evident receptează acest gen de informaţii ca pe o noutate absolută. Sper că nu va fi alt prilej de simpozioane şi şezători şi vor face ceva. . Direcţia pentru Prevenirea Criminalităţii •n Mediul Penitenciar (DPCMP) nu are nici o şansă să combată acest fenomen, c€tă vreme este •n continuare folosită pentru a spiona sindicate şi indezirabilii. . Aştept reacţia Ministerului Justiţiei şi Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Conducerile

acestor intituţii ar trebui să se trezească p‚nă c‚nd nu va fi prea t‚rziu. . Link-uri utile:    

 



http://penifest.blogspot.com/2008/06/ciocoii-vechi-i-noi-la-penitenciarul.html http://www.protv.ro/stiri/justitie/celebrul-bostoaca-este-din-nou-dupa-gratii.html http://www.justitiarul.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=71 http://www.gardianul.ro/2006/08/08/linia_fierbintec5/gabriel_bivolaru_vizitat_in_penitenciar_ilegal_de_politicieni_si_manelistis82662.html http://www.gds.ro/Eveniment/2006-07-27/+Burcu+l-ar+fi+favorizat+pe+Bivolaru http://www.gardianul.ro/2006/06/03/linia_fierbintec5/ion_iliescu_crede_ca_miron_cozma_ar_fi_trebuit_eliberat-s79869.html http://www.presaonline.com/stire/recalcitrantul-miron-cozma-a-primit-aviz-de-bunapurtare,18633.html

PS Informăm conducerea ANP că echipa PENITENCIAR! nu cere drepturi de autor. Articolele noastre pot fi preluate la rubrica Revista Presei existentă pe site-ul instituţiei. Ne-am bucura dacă deschiderea noastră spre colaborare ar fi primită cu aceiaşi bucurie.

by Huginn

29 Comentarii

Ciocoii vechi şi noi la Penitenciarul Jilava La Penitenciarul Jilava conducerea face alergie la orice activitate cu scop sindical. Cei doi Dinu Păturici de Jilava, Valentin Sorescu şi Gheorghe Căminişteanu, v„nează sindicaliştii pentru a-i trimite ƒn faţa comisiei de disciplină. . 'Arendaşii' atacă pe 12.05.2008 . Acum trei săptăm€ni v-am prezentat prima agresiune. Valentin Sorescu, gratificat de noi cu

titlul Dinu Penitenciar Păturică, sesiza comisia de disciplină fiind atins empatic p€nă •n suflet de „Morcovul din dosul domnului Iosif”, un articol publicat de Academia Caţavencu şi PENITENCIAR!. . A doua agresiune a fost comisă de către Gheorghe Căminişteanu, adjunctul lui Sorescu, care "l-a descoperit pe cetăţenul sindicalist Florin Rădan, lucrƒnd la computerul sindical, „n pauza de masă. Drept urmare, Căminişteanu l-a dat afară pe nefericit şi l-a chemat „n comisia de disciplină pentru că a ascultat neautorizat reacţia primului ministru la auzul salariului fostului director al penitenciarelor, Marius Iosif." . Dar povestea nu se termina aici. Acelaşi Căminişteanu, mai făcea •n aceiaşi zi 3 (trei) sesizări pentru comisa de disciplină •mpotriva lui Sergiu Stupu, deşi acesta era liber de la serviciu şi se ocupa de activităţi sindicale. Marius Iosif mai avea 3 zile, dar Păturicii de la Jilava simţeau nevoia să-i •nbălsămeze dosul agresat de morcovii sindicali şi mediatici. . 5 sancţiuni ƒntr-o singură zi . †ntr-o singură zi sindicaliştii au acumulat 5 sesizări la Comisia de disciplină a Penitenciarului Jilava. Dacă aveţi dubii şi •ncă mai credeţi că Păturicii de la Jilava sunt

c€tuşi de puţin normali vă ataşăm, cu titlu de exemplu 2 din cele 5 sesizări. .

Istoricul celor 5(cinci) sesizări făcute •ntr-o singură zi •mpotriva membrilor de sindicat este următorul: 









•n dimineaţa zilei de 12.05.2008 au fost 'descoperite' la avizierul sindical informaţii din PENITENCIAR! şi Academia Caţavencu - sesizare nr. H343445; la ora 08.30 Sergiu Stupu lipsea, chipurile, de la locul de dispunere al grupei de intervenţie - sesizare nr. H346279; la ora 09.10 acelaşi sindicalist nu a ƒntocmit şi prezentat analiza activităţii grupei de intervenţie pentru luna aprilie - sesizare nr. H346281; la ora 11.00, cel •n cauză (acelaşi Sergiu Stupu) a fost observat st‚nd de vorbă cu dr. Cătălin Dinescu - sesizare nr. H346277; la ora 14.00 era desantat Biroul Sindicatului Frăţia Jilava - sesizare nr. H343983.

Activităţi sindicale interzise? Gheorghe Căminişteanu, Păturică cel mic, ştia desigur că cel urmărit toată ziua prin curtea

puşcăriei Jilava nu era •n timpul serviciului după cum o demonstrează adresa nr. H343431/12.05.2008. Sergiu Stupu exercita conform legii sindicatelor activităţi sindicale şi beneficia de 1 (una) zi liberă ƒn acest sens. Cum nu cred ƒn coincidenţe, mă •ndoiesc că pe Valentin Sorescu l-a apucat brusc, pe 12.05.2008, grija faţă de onoarea magistraţilor. A primit ordin de la ANP şi l-a executat. Nu cred nici că Gheorghe Căminişteanu a descoperit brusc că există sindicalişti •n Penitenciarul Jilava. †n aceiaşi zi i-a urmărit fără •ncetare pentru a le găsi nod •n papură. Am‚ndoi sunt ƒmputernciţi aşa că trebuie să facă ce le zice şefu de la ANP, chiar dacă nu e tocmai cuşer. Poate ar trebui să le spunem că Marius Iosif nu mai e şi că trebuie să •nceteze cu prostiile. Link-uri utile:   



http://penifest.blogspot.com/2008/05/anp-rmas-cu-nucile-lui-iosif.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/penifest-morcovul-din-dosul-domnului.html http://www.catavencu.ro/intern/interviu/justitia_romaneasca_de_desene_animate_un_ procuror_prost_gaseste_un_judecator_competent_iar_unul_competent_un_judecator_p. html http://penifest.blogspot.com/2008/06/veti-din-penitenciarele-patriei.html

PS Astăzi comentăm şi comportamentul complice al conducerii Penitenciarului Jilava la liberarea lui Ion Balint, zis Nuţu Cămătaru.

by Huginn

11 Comentarii

09 IUNIE 2008

News Alert! - Comisia 'paritara' a fost desemnata Sindicatele din penitenciare se chinuie să menţină colaborarea cu Ministerul Justiţiei şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor. . Ministerul Justiţiei trage de timp . Dupa 65 de zile de la semnarea memorandumului cu sindicatele din sistemul penitenciar, Comisia 'paritară' inventată de Ministerul Justiţiei este numită (copie OMJ ataşată). Probabil că vor mai trece •ncă 25 de zile p€nă c€nd va •ncepe să funcţioneze. .

†n acest ritm doar obiectivul Ministerul Justiţiei va fi atins. Sindicatele din sistemul penitenciar vor fi liniştite p€nă la alegerile din această toamnă a căror perspectivă nu mai este at€t de •ndepărtată. . Comisia 'paritară' proaspăt inventată va trage de timp pentru Ministerul Justiţiei . Deşi liderii sindicatelor implicate se arată mulţumiţi sunt toate premisele ca aceată comisie să nu funcţioneze. Această Comisie 'paritară': 1. este doar o "comisie de discuţii" - interesantă formulare pentru un minister •n care juriştii sunt majoritari. Obligaţia pentru anumite rezultate nu este nici măcare de diligenţă; 2. este mult prea mare pentru a putea produce "soluţii pentru problemele din sistemul" ANP; 3. se va ocupa cu tragerea de timp - un indicator •n acest sens este termenul excesiv de mare pentru emiterea unui ordin de 1(una ) pagină ,referitor la nominalizarea membrilor acesteia. Poate că sunt exagerat de pesimist, dar evenimentele de p‚nă acum ƒmi confirmă rezervele, iar cele 65 de zile pentru constituirea unei amăr€te de comisii sunt o dovadă că bunele intenţii sunt doar de partea sindicatelor. Link-uri utile:     

http://penifest.blogspot.com/2008/05/anp-si-mj-in-dialog-cu-sindicatele-din.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/mnemotehnicile-ministerului-justitiei.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/blog-post.html http://penifest.blogspot.com/2008/04/news-alert-ministerul-justitiei-accepta.html http://penifest.blogspot.com/2008/04/news-alert-memorandumul-cu-sindicatele.html

by Huginn

2 Comentarii

Leafa lui merge, noi cu drag muncim O zi din viaţa lui Gheorghe Şpaiuc, este o incursiune ƒn plăcerea de a savura lenea. Munca e un calvar pe care viaţa nu l-a silit să-l trăiască.

. Apare la muncă pe la 09.00 . Dlui Gheorghe Şpaiuc nu-i place sa muncească. Mult după ora nouă, c€nd se infaţişează odihnit şi sur€zător la birou, •şi ocupă fotoliul moale, bea puţina apă şi face conversaţia de dimineaţă cu secretara. Conversaţia uşoară, de salon, cu b€rfa, cu vremea şi capriciile ei, cu destinaţiile de vacanţa. . Dl Gheorghe Şpaiuc este un visător. Neajunsurile administrative ale unui sistem penitenciar aflat •n derivă, sunt lucruri ur€te (adică c•h domnu' Stan), sunt un fel de limbă chineză pe care Dl Şpaiuc nu şi-a batut niciodată capul să o •nţeleagă. Vorbeşte p‚nă pe la 11.00 la telefon . După apă si conversaţie, Dl Şpaiuc dă drumul la valsuri, işi studiaza cu atenţie unghiile proaspăt lăcuite, şterge grijuliu trei fire de praf imaginare, mai apoi se lasă mulţumit pe spătarul fotoliului şi •ncepe sa dea telefoanele. . Cel mai mult vorbeste la telefon cu soţia. Tot aşa, b€rfa, vremea, mica indispoziţie stomacală a copilului, traficul şi lumea bună din Bucureşti cu intrigile ei nebănuite, rudele din provincie cu toată •ncrengatura de vorbe, reacţii, •ntamplari. . E deranjat de către şefii mai mici p‚nă pe la 12.00 . Din c€nd •n c€nd c€te un director bate la uşă. Serafic, Dl Şpaiuc ascultă vorbele alese cu grijă, la un moment dat se concentreaza şi fruntea mică se zb€rceşte de at€ta efort. Directorul pleacă cum a venit, pleacă salut€nd cu spatele către uşa de care se ţine cu dinţii secretara. Se concentrează pe semnat h‚rtii p‚nă pe la 12.15 . Ajungem la cel mai greu moment al zilei cand Dl Şpaiuc are de semnat h€rtii! Resemnat, trage cat mai aproape teancul şi semnează fără sa citeasca nimic din maldărul de note, petiţii, soluţii, cereri, etc. Dl Şpaiuc a descoperit metoda asta după ce a a incercat şi alte variante, dupa ce a inteles că este practic imposibil să te concentrezi •n acelaşi timp şi la semnatură şi la conţinutul lucrării. . Pe la 15.00 se ƒndreaptă spre casă . Mai t€rziu, după binemeritata odihnă, după pr€nzul pe care-l depune fastuos chelnerul pe birou, după siestă, va veni şi momentul cititului. Dacă nu intervine altceva •ntre timp şi c€te nu stau pe capul unui director general, fie el şi interimar! Dupa ora trei Dl Spaiuc simte că nu mai are nici un fel de randament, aşa că pleacă la fel de mulţumit cum a venit, acasă! *** La salariu nu face concesii . Salariul domnului Şpaiuc este invers proporţional cu efortul depus, •n plus statul i• asigură grijuliu şi restul confortului, maşina la scară, apartament de servici, voiaj săptam€nal la mama acasă in Moldova. Dl Şpaiuc a fost insă •ncă de la inceput c€t se poate de onest şi a recunoscut că singurul motiv pentru care şi-a pus soţia să-l angajeze la ANP au fost banii! . C‚nd e deranjat, e deranjant de habarnist . Vag Dl Spaiuc •ntelege totuşi că ceva nu este in regulă. †ntelege că sunt ceva probleme cu banii, cu deficitul de cadre, cu abuzurile sav€rsite in sistemul penitenciar. Vag de tot! †n toata viaţa lui Dl Spaiuc n-a facut •nsa rău nimănui, dacă nu punem la socoteală dăţile c€nd ceva sau cineva •l trezeşte din amorţeală şi de uimire, Dl Şpaiuc este pus •n situaţia extraordinară de a lua măsuri. . Măsura de a nu fi de acord cu argumente logice şi de bun simţ, măsura de a le interzice angajaţilor din sistem sa intre pe poarta penitenciarului cu alimente, măsura de a am€na plata unor drepturi salariale, măsura de a organiza pe banii statului o intalnire cu directorii, la care nu se va lua nicio masură.

Ce se va ƒnt‚mpla după? . †ntre timp ministerul, guvernul, controlează. E nevoie de mult timp pentru a se intelege cu precizie care este situatia in sistemul penitenciar romanesc. Dl Şpaiuc nu controleaza nimic dar •nţelege cu precizie că •n fiecare zi de ANP •i creste contul •n bancă c€t altora •ntr-un an. . Şi mai ştie cu precizie Dl procuror Gheorghe Şpaiuc că atunci c€nd din motive independente de voinţa lui, va trebui să se •ntoarca totuşi la vechiul loc de muncă, nu va fi acuzat nici de abuz in serviciu şi nici de inşelăciune.

by admin

8 Comentarii

08 IUNIE 2008

ANP declara pierduta logistica penitenciarelor Şefii din Administraţia Naţională a Penitenciarelor se ƒnt„lnesc la Sovata pentru a discuta despre logistica sistemului penitenciar. Diagnosticări, identificări, analize şi redefiniri - nimic mai mult. . Logistica ANP devine subiect de şezătoare . Criza financiară despre care am discutat ieri, nu este singura problemă a conducerii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Achiziţiile şi logistica sunt alte subiecte care dau bătăi de cap. Drept urmare, după cum era de aşteptat, şefii din ANP au comandat urgent organizarea unei şezători specializate ca să mai •nchidă gura negrilor din subordine. . Zis şi făcut. Se deblochează urgent bani (de unde?) pentru o mega •nt€lnire de 6 zile cu aprox. 100 de participanţi (inclusiv ştabii ANP). 600 de zile/diurnă, 600 de zile/cazare, 600 de zile/m€ncare plus cheltuieli de deplasare sunt plătiţi urgent din bugetul muribund al ANP. . Motivul mega cheltuielii este acela că directorii din ANP, trebuie să participe •n perioada 03.06.2008 – 08.06.2008 la o •nt€lnire de lucru cu achizitorii şi şefii de la logistică, •n ƒncercarea de a se dumiri cum stă treaba ƒn domeniu. Marin Dumitru, director general adjunct al ANP, Bogdan Costaş, director al Direcţiei Economico - Administrative şi adjunctul său favorit, conform comnicatului de presă al ANP, coordonează aceste discuţii. . Discuţii teoretice la Sovata, probleme practice ƒn penitenciare Subiectele •n discuţie la seminarul - şezătoare sunt: 









Diagnosticarea activităţilor de logistică şi achiziţii publice din sistemul penitenciar şi uniformizarea modului de aplicare a legislaţiei privind achiziţiile publice, echiparea persoanelor private de libertate şi a personalului; Identificarea poziţiei ofiţerului de achiziţii publice şi rolul acestuia •n cadrul instituţiei penitenciare; Redefinirea conceptului de logistică •n contextul actual şi stabilirea atribuţiilor şi responsabilităţilor şefului de serviciu logistică din cadrul unităţilor penitenciare; Implementarea unui management al logisticii şi al achiziţiilor publice •n sistemul penitenciar; Identificarea oportunităţilor de colaborare cu Bursa Rom€nă de Mărfuri •n vederea achiziţionării de produse la un preţ optim şi •ntr-un timp c€t mai scurt. (Sursa: site ANP, 05.06.2008)

Penitenciarele şi Academia Rom‚nă . †ncă nu s-a găsit o soluţie pentru criza financiară, după cum spuneam, dar se pare că astfel de •nt€lniri de lucru, marea descoperire managerială a ANP, sunt g€ndite a fi panaceul problemelor de natură economico - administrativă. Nu e mare lucru, dar distinşii noştrii şefi at€t pot face. . Ar trebui să ştie că din păcate sistemul penitenciar nu funcţionează ca Academia Rom‚nă. E nevoie de eficienţă şi eficacitate nu de şezători. Valoarea academică a subiectelor discutate •n cadrul grupului de lucru nu va impresiona angajaţii sistemului penitenciar care nu-

şi primesc salariile •ntregi, iar 'clienţii' noştrii vor fi la fel de critici referitor la condiţiile de executare a pedepselor privative de libertate. . Logistica penitenciarelor - ƒn teorie avem, ƒn practică sperăm . Diagnosticarea activităţilor de logistică şi achiziţii publice se va concretiza fără •ndoială •ntr-un raport care nu va fi făcut public după cum nici Bilanţul ANP pe anul 2007 nu este. . Identificarea poziţiei ofiţerului de achiziţii publice va lămuri comunitatea academică referitor la rolul de achizitor al ofiţerului de achiziţii publice (domnu' Stan s-a prins primu' de data asta). Menţiunea referitoare la faptul că de multe ori acesta este de fapt un agent va produce fără •ndoială o transfigurare a relaţiilor socio-profesionale rom€neşti. . Redefinirea conceptului de logistică ƒn contextul actual •i va repoziţiona teluric pe cei care năzuiesc către stratosferă. Logistica eficientă cu şefi incompetenţi şi fără resurse financiare va fi desigur o descoperire zguduitoare. . Logistica pilelor de partid . Pentru că Marin Dumitru şi Bogdan Costaş sunt la c€rma finanţelor şi logisticii ANP de aproape 8 luni aş •ndrăzni totuşi să •ntreb de ce se fac abia acum bulversantele şi epocalele ƒnt‚lniri de lucru. . Abia acum au văzut şefii lu' peşte că e treabă serioasă de făcut şi că pilele de partid nu te ţin o veşnicie? Poate facem o ƒnt‚lnire de lucru pe tema asta! . Link util: 

http://penifest.blogspot.com/2008/06/anp-rmas-fr-bani.html

PS.: Surse din MJ susţin că promisiunea ANP referitoare la primele de 29 iunie are puţine şanse de a se concretiza. Motivul este acelaşi. Nu există bani.

by Huginn

14 Comentarii

07 IUNIE 2008

ANP a rămas fără bani Administraţia Naţională a Penitenciarelor nu mai poate asigura plata ƒn ƒntregime a drepturilor salariale. Marin Dumitru şi Bogdan Costaş, artizanii acestui impas financiar ridică neputincioşi din umeri. . ANP a ajuns deja la fundul sacului deşi e abia luna iunie . Problemele financiare ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor nu mai sunt un secret pentru nimeni. Excepţie fac desigur Marin Dumitru, director general adjunct ANP şi Bogdan Costaş, directorul Direcţiei Economico-Administrative din ANP. Am€ndoi •şi •nchipuie că sunt minunaţi şi că simpla lor prezenţă prin zonă este •ndestulătoare. . †mi permit să le dau o veste proastă. ANP nu mai are bani pentru că au fost prost planificaţi şi prost cheltuiţi. †n plus susnumiţii nu au fost •n stare să aducă alţii pentru că nu au reuşit să motiveze solicitările de suplimentare bugetară. . Teoretic şefu' finanţelor ştie ce face, practic habar n-are . Marin Dumitru, cel care teoretic coordonează gestiunea resurselor financiare s-a grăbit ca fata mare la măritat să-şi declame competenţa imediat după numire. După •nscăunare a dat vina pe vechea moştenire, deşi a avut asigurată o vistierie plină pentru anul 2007 (după cum singur recunoaşte). . †n 2008 c€nd a făcut dumnealui bugetul nu a mai fost aşa. Banii alocaţi pentru cheltuieli curente •n unităţi sunt la limita subzistenţei, decontările se fac cu •nt€rz•iere de săptăm€ni, iar furnizorii sunt am€naţi la plată. Acest 'geniu financiar', cu patalama la m€nă e drept, a

văzut pe pielea lui că teoria e una şi practica e alta. . Plata normei de hrană este ƒntreruptă .

†n unele unităţi deja nu se mai plăteşte compensaţia pentru chirie, iar •n altele nu se mai pot plăti orele suplimentare deşi sunt cu nemiluita. . Efectul activităţii celor doi •l veţi vedea •n ziua de salariu c‚nd norma de hrană nu va putea fi plătită pentru că "nu sunt bani" (vezi imaginea ataşată). Aşa că pregătiţi-vă să explicaţi acasă sau băncii de ce nu are ANP bani şi cum Bogdan Costaş •mpreună cu doctorul •n management, Marin Dumitru, au feştelit-o. . Marin Dumitru pierde chiar şi competiţia cu "vechea moştenire" . Cine •şi mai aminteşte "vechea moştenire", blamată politic de Marin Dumitru •n raportul de activitate pe 2007, poate spune acum, c€nd imaginea dezastrului Q-ar este completă, că situaţia pe care a preluat-o acesta era total diferită. . †n "vechea moştenire" salariile au crescut semnificativ, se plăteau drepturi restante, s-a reluat plata sporului TBC, se făceau angajări, se cumpăra echipament şi se făceau investiţii. Multe mai erau •ncă de făcut dar, comparativ, multe se făceau, iar acum nu se pot face. . Unul dintre motivele regresului este acela că director economic - administrativ nu era Bogdan Costaş, al cărui singur merit e că e prieten cu marea familie liberală. Carmen Galu, a fost mazilită de către Marius Iosif ca să i se facă loc acestui pilos liberal. Astfel a fost sacrificată competenţa pentru interese politice, iar sistemul penitenciar trebuie să-l suporte şi pe acest incompetent. . ANP promite premii pe 29 iunie . Panicată şi fără soluţii, conducerea ANP promite prime de 29 iunie. Asta s-ar putea să ajute, la echilibrarea bugetelor celor norocoşi, dar sunt sigur că tot pe meşterii financiari •i ajută mai mult. Primele de şefi ANP sunt de 9.000 - 12.000 de RON, iar incompetenţii noştrii vor fi, cu siguranţă, •n capul listei. . Nu e un motiv de bucurie dar, vă amintesc că, noi am anunţaţ inevitabililul dezastru •ncă din primele articole publicate pe acest blog. Doar că şefii ANP şi MJ şi-au văzut de pile, maziliri, legi pe ascuns, auto-premieri, semnări de protocoale şi ƒnt‚lniri insipide de lucru. Sper că sindicatele vor avea o reacţie promptă şi că vor impune respectarea drepturilor şi intereselor salariaţilor din penitenciare. . Link-uri utile:   

http://penifest.blogspot.com/2008/04/anp-probleme-financiare.html http://penifest.blogspot.com/2008/03/de-ce-nu-se-reformeaz-administraia_24.html http://penifest.blogspot.com/2008/02/victorie-senzaional-administraia.html

by Huginn

38 Comentarii

06 IUNIE 2008

Probleme cu reputaţia la Penitenciarul Codlea

Marian Dumitrache, directorul Penitenciarului Codlea este acuzat de abuz ƒn funcţie de către un colaborator. Deşi acesta are o reputaţie bună, verificarea acuzaţiilor ar putea să aducă surprize. . Reputaţia justiţiei (şi penitenciarelor, cu voia dumenavoastră) ƒn mass-media . Magistraţii au un Consiliu Superior al Magistraturii (CSM) care, printre altele, se ocupă şi cu apărarea reputaţiei profesionale a celor care devin, voluntar sau nu, subiect al unor acuzaţii mass-media. CSM publică pe site-ul propriu concluziile verificărilor •n legătură cu reclamatul abuz mediatic. . Dacă ar fi să •nvăţăm de la 'colegii noştrii' de sistem ar trebui să cerem, din oficiu, Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) să verifice de urgenţă acuzaţiile aduse directorului Penitenciarului Codlea, dl. Marian Dumitrache. Asta şi facem. . Acuzaţii surprinzătoare . Pentru a ajuta verificarea şi implicit viitoarea exonerare, vă rezint mai jos acuzaţiile formulate •n scris de către unul dintre cititorii noştrii. Astfel, suntem informaţi că Marian Dumitrache: 





 



ƒl favorizează pe deţinutul Dorian Sandu, fost ofiţer de armată şi fost coleg, repartiz€ndu-l să lucreze la sectorul vizite şi cer€ndu-le agenţilor care coorodonează activitatea sectorului să-l trateze cu mai multe perechi de m€nuşi; a aprobat vizitarea deţinutului Brătulescu Adrian, de către concubina acestuia deşi procurorul a interzis expres ca acesta să fie vizitat p€nă la finalizarea cercetărilor pentru infracţiunea de proxenetism; a anulat o sancţiune dictată de comisia de disciplină •mpotriva agentului Bidian Alexandru pe motiv de rudenie cu dl. Lazăr Florin, şef •n Penitenciarul Codlea; se joacă cu nervii angajaţilor chem€ndu-i din timpul liber pentru activităţi inutile; primeşte ilegal compensaţie pentru chirie deşi deţine locuinţă proprietate personală •n care locuieşte efectiv; ƒşi face casă din banii pe care penitenciarul ƒi primeşte pentru lucrarea de reparaţii capitale •n curs.

Dosar curat şi fără reclamaţii . Din c€te ştiu Marian Dumitrache, a fost numit •n funcţie •n urma unui concurs organizat •n anul 2006 şi, spre deosebire de personaje precum Dumitru Nădrag sau Dan Halchin, nu a avut reclamaţii de acest gen p€nă •n prezent. . Faptul că a reuşit la un concurs la care actualii săi şefi au picat cu nota 3 de (Gheorghe Şpaiuc, Petre Stan, Florin Stanciu) nu •i acordă un certificat automat de competenţă şi bună purtare, dar verificarea acestor acuzaţii, foarte concrete totuşi, este absolut obligatorie. . Link-uri utile:   

http://penifest.blogspot.com/2008/05/penitenciarul-spital-poarta-alb-n.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/penitenciarul-arad-n-vremea-lui-dan-cel.html http://ns1.just.ro/files/ANP_10102006/tabel_canditati_anp_10102006.doc

by Huginn

57 Comentarii

05 IUNIE 2008

ANP - incompetentul agresiv ƒnlocuit de incompetentul pasiv Marius Iosif şi Gheorghe Şpaiuc, la predarea ştafetei . Gheorghe Şpaiuc, urmaşul lui Marius Iosif, a fost numit interimar ƒn funcţia supremă din ANP pentru că este un incompetent pasiv. Conform informaţiilor noastre echipele de inspectori ministeriali ƒi vor scurta, se pare, mandatul. Probe există, urmează decizia ministrului justiţiei. .

Un incompetent agresiv sau unul pasiv. Ce alegeţi? . Dacă ar fi să puteţi alege şeful cel mare şi aţi avea doar două opţiuni ce aţi alege? Aţi alege un incompetent agresiv sau un un incompetent pasiv? Aceasta a fost dilema cu care s-a confruntat ministrul justiţiei c€nd a decis că Gheorghe Şpaiuc poate fi delegat să exercite atribuţiile directorului general al ANP •ncep€nd cu 15 mai 2008. . Tudor Chiuariu, fostul ministru al justiţiei, reuşise să evite alegerea. A •nscăunat ambii incompetenţi la ANP, alături de alţi c€ţiva din aceiaşi specie dar cu proptele politice de marcă. Drept urmare incompetentul agresiv, Marius Iosif, a trebuit să convieţuiască cu incompetentul pasiv, Gheorghe Şpaiuc, •n marea familie a piloşilor liberali de la Administraţia Naţională a Penitenciarelor. . Lui Gheorghe Şpaiuc nu prea-i prieşte şefia. Trebuie să răspundă •ntrebărilor inspectorilor Corpului de inspecţie al ministrului justiţiei şi Corpului de control al primului ministru. Proaspăt numitul şef trebuie să explice abuzurile lui Marius Iosif, eşecul financiar al lui Marin Dumitru, incompetentul cu diplomă, şi haosul din resursele umane ale ANP creat de Petre Stan, incompetentul măsluitor de concursuri. . Poate că la •ntrebările susamintite va găsi răspuns (sugerăm răspunsuri din seria „n-am fost eu şefu”, „m-a obligat”, etc). O ƒntrebare va răm‚ne ƒnsă, pe veci, fără răspuns. Ce a făcut •n ultimul an •n calitate de şef pe la penitenciare şi pentru ce a ridicat cei 20.000 RON salariu, plus prime şi decontări de transport Şpaiuc? . Şpaiucul stă de taină . †n mod ciudat Şpaiuc, procurorul ieşean, nu poate să producă nici măcar o listă cu activităţile desfăşurate ƒn calitate de director general adjunct al ANP sub •nţeleapta c€rmuire a lui Marius Iosif. Inspectorii i-au cerut-o •mpreună cu un raport de activitate, •n baza mandatului de control, dar nu au obţinut nimic. . Noi ştim că se ocupa cu ascultatul muzicii clasice şi aranjatul de feng shui-uri pe birou •ntre •nt€lniri insipide şi discuţii •n care evita sistematic să ia decizii. Mai ştim că, deşi nu a făcut nici un efort să •nveţe ce •nseamnă sistemul penitenciar •n perioada asta, a fost premiat de către ministrul Predoiu tocmai pentru că este un incompetent pasiv. . Şpaiuc are ƒnsă un talent. Poate să stea de taină. Asta vedem pe site-ul ANP, care s-a umplut cu poze de participant la •nt€lniri de lucru fără scop precis şi fără vreo finalitate clară. Restul e tăcere. Ce obiective are, ce face să le •ndeplinească, ce rezultate a obţinut nu vom afla niciodată, aşa cum nu vom vedea prea repede raportul de activitate pe anul 2007 publicat. . Cum instituţiile tind să se adapteze chipului şi asemănării şefului cel mare, ANP va trece peste epoca Marius Iosif •n pas de Ghorghe Şpaiuc. Incompetenţa agresivă va fi •nlocuită de incompetenţa pasivă la toate nivelurile. Vom avea o vară liniştită, fără decizii importante dar cu ƒnt‚lniri frecvente cu iz de eveniment monden. . †ntre timp n-avem bani, n-avem oameni, n-avem strategie, n-avem expertiză şi... navem ce face. . †n cele din urmă ministrul justiţiei va trebui să ia o decizie •n ceea ce-i priveşte pe Şpaiucii, Stanii, Dumitrii sau alţi •mputerniciţi plimbaţi pe la ANP de Tudor Q-aru. Cele doua inspecţii care verifică conducerea ANP (Corpul de control al Primului Ministru şi Corpul de Control al MJ) au adunat suficiente probe şi i-au băgat •n sperieţi, dar asta nu ajută cu nimic dacă ministrul justiţiei am€nă decizia. *** M€ine, dacă •ntre timp nu intervine un eveniment excepţional, o să continuăm seria poveştilor din penitenciare cu Penitenciarul Codlea :). Se conturează o poveste despre şefi, prieteni de şefi, bani şi deţinuţi. Pentru continuarea periplului aşteptăm contribuţia dumneavoastră la [email protected]. . Link-uri utile:   

http://penifest.blogspot.com/2008/06/apel-ctre-lichele-varianta_01.html http://penifest.blogspot.com/2008/04/flutura-nu-mai-ai-aripioare.html http://penifest.blogspot.com/2008/04/despre-rezolvarea-problemelor-i-despre.html

   

http://penifest.blogspot.com/2008/02/despre-un-idiot.html http://penifest.blogspot.com/2008/04/petre-stan-serial-tiinific-despre-roea.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/ana-are-mere-anp-nu-are-comunicat.html http://penifest.blogspot.com/2008/03/i-atunci-am-condamnat-o-la-moarte.html

by Huginn

3 Comentarii

04 IUNIE 2008

Penitenciare - fără apă şi m…ncare ƒn timpul serviciului Pentru a preveni introducerea "obiectelor interzise" ANP interzice accesul personalului propriu cu apă şi m„ncare ƒn spaţiile de deţinere deşi soluţia normală ar fi fost ƒntărirea "controlului fizic şi al bagajelor", efectuat cu ocazia accesului. . La 23.08.2007 Administraţia Naţională a Penitenciarelor transmitea penitenciarelor din subordine adresa cu nr. 231.759 iniţiată de către Direcţia Siguranţa Deţinerii şi Regim Penitenciar la ordinul lui Gheorghe Şpaiuc, pe atunci director general adjunct. . Cum •n unităţile ANP adresele transmise de la centru sunt un izvor nesecat de brambureală, acesta a fost şi efectul produs de " dispoziţia nr. 5 din adresa 231759/23.08.2007". .

Primul aspect criticabil •n legătură cu adresa ANP este acela că "dispoziţia nr. 5" nu avea ce căuta •ntr-o banală adresă. O decizie a directoruluii general ar fi trebuit să cuprindă această dispoziţie, şi eventual celelalte, dacă era nevoie de un asemenea act administrativ de aplicare a legii. . Al doilea aspect criticabil este acela că pentru o problemă simplă s-a ales, aşa cum spuneam •ntr-un articol anterior, o soluţie viciată la capitolul bun simţ. Adică personalul care lucrează ƒn locurile de deţinere nu mai poate deţine pe perioada serviciului apă, m‚ncare şi alte obiecte de strictă necesitate, deşi mai simplu şi normal era să fie ƒntărit controlul la acces. . Nimic mai stupid şi mai retrograd dec€t această adresă. †n toate penitenciarele orice persoană (inclusiv angajaţii) care intră •n locul de deţinere este supusă unei serii de controale fizice şi ale bagajelor. Personalul din post control 1 sau 2 ar trebui să găsească eventualele obiecte interzise. . La fel de stupid este şi faptul că cineva crede că obiectele interzise sunt •n gentuţele de merinde ale angajaţilor care prin natura activităţii sunt siliţi să stea 12 - 14 ore •n interiorul locului de detenţie. Dacă aceşti cineva ar fi curioşi să vadă care sunt statistic căile prin care pătrund aceste obiecte interzise (telefoane, alcool, droguri samd) ar vedea că o astfel de măsură este inutilă. . Inutilă s-a şi dovedit a fi. Din august anul trecut numărul obiectelor interzise descoperite •n detenţie a crescut constant. La fel a crescut şi stresul celor conduşi de măiaştrii de la Bucureşti. .

Prin adresa 221.886/ANP/26.05.2008 constat€nd că "o parte dintre penitenciarele controlate au obiectat raportat la interzicerea accesului personalului pe spaţiul de deţinere cu apă, mƒncare şi alte obiecte de strictă necesitate", ANP a "procedat" conform tiparului la a "reţine şi sublinia" tot felul de prostii. . Dacă am putea ignora caznele la care este supusă limba rom€nă cu prilejul aceastei adrese ANP am •nţelege că, de fapt, scrisorica se referea la interzicerea imediată a accesului cu apă şi m€ncare şi amenajarea ƒn timp a unor spaţii pentru servirea mesei. . Acum e clar. Megieşii lui Şpaiuc, scriitori de adrese •n care subliniază, resubliniază, reţin şi apreciază tot felul de chestii, nu prea au văzut penitenciare. †n penitenciare, domnilor ANPişti, există locuri •n care se poate servi masa. Nu aţi inventat dumneavoastră roata. Problema •nsă e alta. Oamenii nu pot fi ƒnlocuiţi din "posturi" pentru a putea merge la masă sau ƒn pauză aşa cum ar fi normal. Deci spaţiile dumneavoastră deja există, dar nu pot fi folosite. . Aşa că domnilor şefi nu vă mai daţi •n spatele gardului, şi nu mai daţi dispoziţii t€mpe prin tot felul de scrisorele. Mai mergeţi prin penitenciare şi mai vedeţi care este slujba pentru care vi se umflă lunar cardul.

by Huginn

17 Comentarii

03 IUNIE 2008

Cum ne asternem asa dormim Dupa cum stiti, Ministerul Justitiei a avut initiativa de a organiza o intalnire la nivel inalt, asadar directorii de penitenciare au poposit cu mic cu mare la Bucuresti, raspunzand dupa cum se cuvine, disciplinat adica, la apel. Era o invitatie la dialog, ca urmare - de vreme ce problemele cu care se confrunta sistemul penitenciar sunt multe si grele! - asteptam ca marii barbati ai sistemului sa-si lase gospodareste chipiul pe ceafa si sa-i spuna ministrului justitiei fara menajamente adevarul pana la capat. Daca rasfoim procesul verbal incheiat festiv cu aceasta ocazie si daca nu luam in consideratie obisnuitele si sincerele declaratii de dragoste, constatam ca sefii penitenciarelor au preferat mai degraba, in marea lor majoritate, sa taca fluturand cu delicatete din gene. In realitate marii barbati ai sistemului penitenciar romanesc nu sunt niste feciorelnici. In realitate, daca sunt mai ales siguri ca nu-i pandeste niciun pericol, adica ei intre ei!, obisnuiesc sa-si exprime cu patos nemultumirile ori frustrarile. Cand discutam la un moment dat despre prestatia lui Binisor la carma penitenciarelor, cineva m-a avertizat ca nivelez cu prea mare apasare calitatile - cel putin prin comparatie cu actuala echipa!- Binisorului. Supremul argument adus in sprijinul calitatilor acestuia ?! Mania generalului de a impodobi cu virgule - inclusiv acolo unde nu-si aveau locul!- textul "lucrarii"! Cand discutam despre penitenciarul Arad, au fost voci care ne-au asigurat ca din invidie si gelozie nu putem suporta "avantul" adolescentin al imberbului director. Si uite asa ajungem la performanta si la puterea exemplului! Pentru ca in realitate suntem cu totii - de la vladica si pana la opinca ANGAJATI si platiti pentru calitatea si performanta muncii noastre. Din aceasta pricina gardianul nu este angajat in locul medicului, ca urmare nu i se cere sa recomande piramidon detinutului, medicul nu face parte din escorta si directorul penitenciarului nu locuieste in foisor ci intr-un birou generos, cu OBLIGATIA de a gasi solutii, de a dirija si controla cu obiectivitate activitatea subalternilor si de a declara - atunci cand este cazul - care sunt problemele reale sau nevoile imediate ale penitenciarului. Daca directorul sau gardianul sau medicul cu pricina nu poate sau nu vrea sa-si duca la bun sfarsit OBLIGATIILE de servici, inseamna ca nu este potrivit cu locul in care a fost angajat sa functioneze. Nici directorul nici gardianul si nici medicul in cauza nu-si desfasoara activitatea

pe luna, ci sub nasul celorlati. Ca urmare acestia au obligatia de a interveni si de a corecta lucrurile. Un proverb romanesc - de mare circulatie!- ne indeamna sa facem ce spune popa si nu ce face el. Cu alte cuvinte suntem indemnati sa alegem cea mai usoara cale si sa inghitim fara impotrivire o portie zdravana de ipocrizie. Legitimarea disponibilitatii noastre de a accepta slabiciunile omenesti ale alesului duce inevitabil la disponibilitatea de a ne accepta cu la fel de mare usurinta propriile slabiciuni. Sunteti sau nu de acord, lipsa de performanta a sistemului penitenciar ni se datoreaza tuturor in egala masura si usurinta cu care acceptam incompetenta plecand de premiza, falsa de altfel, ca nu se poate face nimic! - este un gir tacit acordat celui care, mai mult sau mai putin intamplator, ocupa o pozitie fara sa performeze. Ar fi o prostie sa va inchipuiti ca invidiem pe dedesupt tineretea unui director sau gradele generalului sau salariul lui Spaiuc. In realitate orice om cu bun simt isi doreste sa fie condus de o persoana inteligenta si echilibrata, o persoana ALEASA si la propriu si la figurat pentru calitatile si posibilitatile lui reale, nu inventate din obedienta sau frica de schimbare. Altfel, si am sa tot repet asta, performanta nu are nicio legatura cu varsta, culoarea ochilor sau simpatiile politice ale unui director. In plus, daca tot discutam iarasi despre asa zisa lupta dintre generatiile de lucratori de penitenciare, haideti sa ne reamintim ca media de varsta in sistem este in jur de 30 de ani, deci o medie "tanara" nealterata teoretic de obiceiurile proaste, care se presupune ca n-au ramas incastrate in peretii cladirilor, dupa pensionarile repetate ale fostilor. De o bucata buna de timp la ANP se controleaza in paralel, pe de o parte echipa primul ministru, pe de alta parte echipa ministrul justitiei. Asteptam cu vie curiozitate concluziile dar asteptam mai ales masurile! Masurile obisnuite, de pensionare, de hibernare prin clasicele unitati de "rezerva", de mustrare tovaraseasca n-au impresionat pana acum pe nimeni, ca urmare "recidiva" incepe sa atinga cote alarmante. Ce putem face?! In orice caz, sa induri prefacandu-te ca nu vezi, amagindu-te cu ceea ce o sa poti face peste 10 sau peste 20 de ani ca tanar pensionar, mi se pare lipsit complet de logica. Sa te poti bucura maine de o pensie lunga si senina nu tine de vointa noastra, tine in mare masura de norocul fiecaruia dintre noi, a nu incerca insa sa-ti imbunatatesti viata astazi, ma tem ca asta nu se chiama ghinion! Avem la indemana mijloace perfect legale, mijloace democratice pentru a ne rezolva problemele si mai avem ceva. Avem un exemplu de urmat! Exemplul bunului cetatean, cel care obisnuieste sa-si faca cu devotament meseria, cel care obisnuieste sa aiba personalitate si sa ia atitudine. Si care din aceasta pricina este mai degraba singur!

by admin

6 Comentarii

02 IUNIE 2008

Politica si penitenciare - poveste despre lichele Florin Stanciu, şeful Inspecţiei Penitenciare şi Dumitru Nădrag, directorul Penitenciarului - Spital Poarta Albă ƒşi pun la bătaie pilele pentru a răm„ne ƒn funcţie. Am„ndoi sunt ƒmputerniciţi temporar şi au motive să se teamă de schimbarea din funcţie. . Zilele trecute am primit informaţia că Florin Stanciu, şeful - •mputenicit al Direcţiei Inspecţie din ANP, face anticameră cu orele pe la Ministerul Justiţiei, •ncerc€nd să intre •n audienţă la secretarii de stat şi la ministrul justiţiei. . Nu avea o problemă de serviciu ci de una persoanală. Lui Florin Stanciu ƒi expiră ƒmputernicirea dăruită de Tudor Chiuariu ƒn considerarea 'calităţilor sale personale'. Un asemenea eveniment este prilej de verificări suplimentare a dosarului celui cadorisit, iar Stanciu are motive să evite a răspunde la •ntrebări despre trecutu-i nu tocmai glorios. . Panica pe care o simte Stanciu este explicată de faptul că actualul ministru nu este dispus, se pare, să accepte menţinerea •n funcţie a ilustrei sale persoane. Degeaba se răţoieşte la colegii

de la resurse umane şi degeaba cere m€nios identificarea celor care scriu pe umilul nostru blog. . Stanciu nu poate demonstra că merită să fie •n poziţia pe care a ocupat-o trăg€nd sfori politice. Nu are nici un rezultat notabil •n funcţia pe care o girează de o jumătate de an deja astfel că nu este de mirare că nu a reuşit să producă un raport de activitate care să justifice menţinerea •n funcţie. . Cum profesional este o construcţie de mucava Stanciu a apelat la pilele politice, iar telefoanele decidenţilor din Ministerul Justiţiei au ƒnceput să zb‚rn‚ie de comenzi liberale. Răm€ne de văzut dacă aceste influenţe politice vor duce la menţinerea lui Florin Stanciu •n funcţie. Debarcarea personajului şi numirea unui profesionist ar fi ƒnsă decizia logică. . Dumitru Limbă-Umedă Nădrag are şi dumnealui problema pe care o are pretenaru' Stanciu de la Inspecţia ANP. Nu mai are mult p€nă la momentul fatidic •n care i se va spune că a fost comandant al Penitenciarului - Spital Poarta Albă. . Controlul prietenesc condus de •nsuşi Stanciu a fost menit să •nchidă gura 'clevetitorilor' care şi-au permis să facă publice favorizarea unor deţinuţi, cheltuieli nejustificate şi nepotismul practicat de Nădrag. Probe privind trucarea acestui control sunt •nsă •n posesia ministrului justiţiei, care va trebui să ia măsuri la un moment dat. . Cei doi pretenari, Nădrag şi Stanciu, •n loc să se ascundă •n codri de ruşine se dau acum loviţi de nu'ş ce interese politice. Se joacă puţin de-a dezinformarea transmiţ€ndu-şi prin pilele lor care •ncă mai vieţuiesc prin Ministerul Justiţiei dragostea neţărmurită faţă de noua echipă de conducere. Mai mult, promit solemn prin directoraşi, precum Alexandra Presură de la Audit, şi consilieri ministeriali că dragostea lor ar fi •nzecită dacă şi-ar păstra funcţiile. . Sper că ministrul justiţiei va verifica activitatea celor doi ƒnainte să semneze menţinerea acestora ƒn funcţii. Indiferent ce se •nt€mplă nu trebuie uitat că lista celor care trebuie verificaţi profesional, este lungă şi prezidată de chiar şefii ANP. . Noi am propus deja c‚teva nume pentru această listă. Gheorghe Şpaiuc, Petre Stan, Marin Dumitru, Bogdan Costaş, Florin Stanciu, Gabriel Gunescu, Dan Halchin, Dumitru Nădrag sunt o parte dintre cei cărora li se adresează apelul către lichele publicat ieri. . PS. Marius Iosif este c€ştigătorul unui loc pe viaţă pe listă. . Link-uri utile:       

http://penifest.blogspot.com/2008/05/rebuturi-q-are-la-ministerul-justiiei-i.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/ministerul-justitiei-la-gala-premiilor.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/penitenciarul-spital-poarta-alb-n.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/penitenciare-la-inspecie-063.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/penitenciarul-spital-poarta-alb-n.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/judecatorul-gunescu-ramane-incompatibil.html http://penifest.blogspot.com/2008/06/apel-ctre-lichele-varianta_01.html

by Huginn

11 Comentarii

01 IUNIE 2008

Apel către lichele - varianta penitenciareză Am primit de la un anonim un apel către lichele, •n variantă penitenciareză. Cum ne-a plăcut ideea, l-am mutat pe prima pagină a acestui blog. Citindu-l, mă g€ndeam că tare naivi am fi să credem că licheaua se simte lichea, că are mustrări de conştiinţă •n caz că se simte lichea, şi că se va schimba •n caz că are mustrări de conştiinţă. Cred că mai degrabă un astfel de apel ni se adresează nouă, celor care •ncercăm să nu devenim lichele. Este o •nvăţătură despre cum să nu fim şi despre cum trebuie să luăm atitudine.

"Apel către lichele - variantă adaptată la sistemul penitenciar rom€nesc Prefaţă Sistemul penitenciar rom€nesc venea, după 1990, dintr-un spaţiu istoric ce •l izolase aproape total de restul societăţii. †n el domneau teroarea, cruzimea, minciuna şi promiscuitatea. Valorile dominante - rămase valabile p€nă •n ziua de astăzi - erau frica, ne•ncrederea, duplicitatea, egoismul, laşitatea, obedienţa. Mediul •n sistemul penitenciar continuă să răm€nă unul sărăcit şi degradat moral. Această variantă quasi-parafrazată vine ca un strigăt de ajutor sub febra urgenţei de a evacua trecutul şi prezentul, ameninţaţi de posibilitatea că ar putea continua şi •n viitor. Apel către lichele este, deopotrivă, un avertisment la adresa lichelelor dar şi un manifest adresat majorităţii lucrătorilor oneşti din sistem aproape •nvinsă de prima categorie. †n concepţia noastră, lichelele din sistemul penitenciar rom€nesc vin de dinainte de 1989, găsindu-şi, pe parcurs, noi adepţi dintre tinerii cu vocaţie de lichelism. Au fost obişnuiţi să trăiască •n promiscuitate pe vremea comunismului şi-şi continuă stilul de viaţă, ajutaţi de imobilismul inexplicabil al majorităţii. Sunt o adevărată piedică •n reformarea sistemului şi cu toate acestea sunt promovaţi de aleşii noştri •ntr-un ritm şocant. †n loc să se retragă dintre noi cu o urmă de sfială •n priviri, se •ncăpăţ€nează să răm€nă, convinşi fiind că nu ne putem dispensa de expertiza lor inestimabilă. Ne fac viaţa grea duc€nd p€nă la rang de normalitate mizerii de genul injuriilor, abuzurilor, hărţuirilor morale la locul de muncă, bunului plac, furtului etc. Iar noi suportăm toate acestea precum o turmă de oi imbecile. Acest apel către lichele se vrea a fi şi un semnal de alarmă pentru clasa politică, ministeriabilii din justiţie, societatea civilă şi mass-media. Doar cu sprijinul lor se mai poate reforma acest sistem, elimin‚nd lichelele din sistem at‚ta c‚t să putem fi resuscitaţi. Apel către lichele Sunteţi puţini •n mijlocul nostru de vreme ce •ncă mai supravieţuim şi totuşi mulţi din moment ce sistemul respiră cu ajutorul aparatelor artificiale. Vouă, ăstora mulţi-puţini, vă adresăm următoarea chemare: - nu mai str€ngeţi o vreme, bărbăteşte, m€na colegilor voştri şi nu-i mai priviţi senini •n ochi. Lăsaţi să se •ntrevadă o urmă de sfială •n privirea voastră şi fiţi o vreme stingheri; - renunţaţi la funcţii şi la posturi călduţe şi lăsaţi-i pe cei cu adevărat merituoşi, dedicaţi meseriei, să acceadă la ele; - nu mai ridicaţi glasul dec€t pentru o scurtă căinţă; - nu mai folosiţi o vreme cuvintele cinste, integritate, onestitate, demnitate, generozitate, colegialitate. Nu asasinaţi aceste cuvinte ; - renunţaţi să vă mai minţiţi pe voi •nşivă şi pe cei din jur afirm€nd cu tupeu că nu vă simţiţi cu nimic vinovaţi şi că sunteţi o binecuv€ntare pentru sistem; - nu mai confundaţi instituţia •n care lucraţi cu moşia personală; - nu mai umpleţi portbagajele şi nu mai căraţi genţile şefilor voştri, aştept€nd de la ei să vă facă favoruri, ca nişte slugi ordinare . †ncercaţi să fiţi demni măcar pe ultima sută de metri. Ce lecţie le daţi copiilor voştri? - nu mai consideraţi că cei care nu fac sau nu g€ndesc ca voi trebuie să fie puşi la zid ; - nu mai consideraţi că voi şi familiile voastre sunteţi mai importanţi dec€t colegii voştri şi familiile lor; - nu mai acceptaţi şi nu mai •ncurajaţi turnătoriile şi intrigile dintre oameni doar ca să puteţi voi conduce din umbră; - renunţaţi la ideea că ştiţi totul c€nd de fapt nu ştiţi nimic; - daţi-vă jos uniforma şi gradele de pe umăr şi •ncercaţi să vedeţi ce-a rămas de capul vostru; - respectaţi-i pe cei din jur dacă vreţi să fiţi respectaţi; - comportaţi-vă demn sau plecaţi acasă. Mai este timp să vă salvaţi sufletele şi să ne salvăm şi noi, cei care răm€nem. - mergeţi şi fericiţi-vă neamurile şi prietenii cu preţiozitatea voastră, noi ne-am săturat de voi. E clar că nu vă puteţi schimba. Sunteţi un rău mult prea mare pentru această instituţie. - faceţi ceva demn şi LĂSAŢI-NE! Iar dacă veţi da curs acestei chemări şi veţi •nceta să fiţi lichele, veţi primi ceva din partea noastră. Ce veţi primi? UITAREA!"

by famiglia Musat

19 Comentarii

Veşti din penitenciarele patriei I. Penitenciarul Bƒrcea Mare . La Penitenciarul B•rcea Mare un agent se chinuie de c€teva luni bune să traducă legea pe •nţelesul şefilor săi. . Dl. Gaşpar Francisc a avut pe la •nceputul lunii februarie nefericita idee de a-şi exersa simţul civic şi de a dona s€nge •n calitate de donator voluntar. Drept urmare, a solicitat cele 2 (două) zile libere cuvenite pentru această faptă bună de la şefii ierarhici. Din motive medicale aceste zile libere sunt obligatorii pentru fiecare donator. . Dl. Gaşpar Francisc a mai avut •n aceeaşi zi şi nefericita inspiraţie de a accepta promisiunea şefilor ierarhici că va primi zilele libere ulterior, dat fiind că •n acea zi erau foarte multe activităţi. Altruist de două ori, •n aceeaşi zi domnul Gaşpar a cauzat involuntar supărare şefilor săi care nu prea au •nţeles ei cum stă treaba cu legea şi cu donatorii. . Mara Marcel, directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar (•mputernicit deşi ce a luat nota 2,54 la examenul pe funcţie), •i striga retoric, prin curtea penitenciarului, domnului Gaşpar „Ce bă ai dat s€nge pentru mine, te-am trimis eu să dai s€nge de vii la mine să-ţi dau liber?”. Ulterior, cu un „Hai, dă-te mai •ncolo că te-ai bagat in sufletul meu si mi-ai luat aerul”, l-a poftit afară din ilustrul dumisale birou pe domnul Gaşpar, doritor de explicaţii. . După acest eveniment, Domnul Gaşpar a simţit •n permanenţă m€nia şefului. A fost trimis •n tot soiul de misiuni fără ordin de serviciu, care să-i certifice calitatea şi scopul deplasării precum şi drepturile salariale. A fost schimbat fără motiv din funcţie şi a fost desemnat să exercite atribuţii care nu corespund specialităţii profesionale a acestuia. . Domnul Gaşpar a tot •ncercat să se apere de abuzurile şefului apel€nd la diverse autorităţi. Nu a avut •nsă succes, deşi a cerut ajutor chiar şefului Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Din probele prezentate (inclusiv ƒnregistrări audio) rezultă fără echivoc că acesta avea motive să se simtă nedreptăţit. . Drept urmare a fost ‘ajutat’. A fost trimis •n comisia de disciplină prezidată de acelaşi Mara, pentru că a •nt€rziat 5 (cinci) minute la Registratura instanţei unde escorta deţinuţi pentru a primi documentele. Dacă ANP şi MJ nu cred că v-am spus doar o poveste dintr-un colţ de ţară, •n care se află un penitenciar numit B•rcea Mare, •i rugăm să facă verificările necesare şi să ia măsurile ce se cuvin. II. Penitenciarul Bucureşti Jilava .

La Penitenciarul Bucureşti – Jilava, Valentin Sorescu primeşte ajutorul adjunctului dumisale (că doar de-aia •i e secund), dl. comisar şef Căminişteanu Gheorghe, •n lupta epică cu sindicatul de acolo. . La 08.05.2008, imediat după povestea lui Dinu Penitenciar Păturică, biroul sindicatului este desantat de Căminişteanu care se g€ndeşte să-i pună la punct pe cei care tocmai •l dădeau •n vileag că este şeful soţiei sale. Conducerea ANP a constatat incompatibilitatea, dar familia Căminişteanu nu a păţit nimic. Totuşi, ruşinea adusă obrazului de şef trebuia spălată cumva. . Controlul cetăţeanului director l-a descoperit pe cetăţenul sindicalist Florin Rădan, lucr€nd la

computerul sindical, •n pauza de masă. Drept urmare, Căminişteanu l-a dat afară pe nefericit şi l-a chemat •n comisia de disciplină pentru că a ascultat neautorizat reacţia primului ministru la auzul salariului fostului director al penitenciarelor, Marius Iosif. . Evident că hiperactiva comisie de disciplină a Penitenciarului Jilava a fost urgent sesizată cu fapta cetăţeanului agent care se crede sindicalist. Realitatea a fost puţin cosmetizată, •n sensul că ajutorul lui Sorescu, domnul Căminişteanu, a uitat să povestească cum a aruncat h€rtiile sindicatului pe jos şi l-a dat afară pe Rădan din propriul birou. . O altă •nt€mplare de la Jilava care ar trebui să pună pe g€nduri şefii ANP şi MJ •n legătură cu şefii pe care-i desemnează din v€rful pixului. O verificare sumară ar putea aduce lumină şi ƒn acest caz. . Link-uri utile:   

http://penifest.blogspot.com/2008/04/news-alert-salariul-lui-iosif-l-nucete.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/delictul-de-opinie-sindical.html http://penifest.blogspot.com/2008/04/bucureti-041375.html

by Huginn

61 Comentarii

iulie 2008 Abonaţi-vă la: Postări (Atom)

Pagina de pornire

mai 2008