Arhiva Mai 2008 Penifest

CĂUTARE BLOG

MARCAŢI BLOGUL Următorul blog•[email protected] | Postare nouă | Personalizaţi | Deconectaţi-vă

PENITENCIAR Un site dedicat sistemului penitenciar si prezentarii ultimelor evenimente din Administratia Nationala a Penitenciarelor (ANP)

31 MAI 2008

Subscribe in a reader

ANP si MJ in dialog cu sindicatele din penitenciare Traducere

Ieri, 30.05.2008, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Ministerul Justiţiei au ƒnt„lnit

Selectaţi limba Gadget-uri alimentate de Google

Cum apreciaţi rezultatele obţinute de Cătălin Predoiu ‚n funcţia de ministru al justiţiei?

sindicatele din penitenciare pentru "o rundă de discuţii" referitoare la "problematica sistemului penitenciar din Rom„nia". . Vă prezentăm, pe scurt, modul ƒn care s-au desfăşurat 'ostilităţile', cu menţiunea că după ce vom primi aide memoire - ul ƒntocmit de domnul consilier Radu Buică vom reveni şi cu alte amănunte, dacă este cazul. La ora 11.00 a avut loc şedinţa de la sediul ANP. Conducerea instituţiei a luat pulsul sindicatelor pentru ƒnt„lnirea de după pr„nz de la MJ. S-au discutat probleme generale nici una dintre părţi nefiind dispusă să intre ƒn amănunte. . Reprezentanţii ANP au fost apatici ƒnsă sindicaliştii, deşi fără miză ƒn această discuţie, au depus documente curpinz„nd sinteza problemelor ƒn divergenţă. După pozele de grup, Gheorghe Şpaiuc a părăsit ƒnt„lnirea fiind chemat la minister. . La ora 15.00 a vut loc ‚ntƒlnirea programată la Ministerul Justiţiei. Au participat:  



 

ministrul justiţiei, dl. Cătălin Predoiu, pentru c„teva minute; Radu Ragea, consilier al ministrului - responsabil de relaţia cu ANP; Radu Buică, consilier - responsabil de secretariatul ƒnt„lnirii; Gheorghe Şpaiuc, Petre Stan şi Marin Dumitru - şefii ANP; reprezentanţi ai FSANP, SNLP şi Sindicatului Frăţia Jilava.

Ministrul justiţiei a participat la deschiderea "rundei de discuţii". Domnul Predoiu a promis celor prezenţi că cele scrise de 'anumite surse mass - media' referitoare la nerespectarea memorandumului de la 01 aprilie 2008 nu se vor materializa. Amintim domnului ministru că au trecut deja două luni de la semnarea ƒnţelegerii şi ƒncă suntem la faza de discuţii aşa că va trebui să depăşească momentul politic al declaraţiilor şi angajamentelor. Sindicatele au expus problemele, fiecare punct fiind discutat. Domnul Petre Stan, tot roşu la faţă, a tăcut ad„nc şi a notat conştiincios. Domnul Marin Dumitru a afişat un aer şmecher distrat pe tot parcursul discuţiei, ƒnsă nu a intervenit semnificativ. Gheorghe Şpaiuc s-a străduit, foarte timorat, să joace rolul directorului general.

Foarte bune

12 (10%)

Bune

7 (5%) 11 (9%)

Satisfăcătoare Slabe Foarte slabe

27 (22%) 61 (51%)

Modificare vot Voturi p„nă acum: 118 Zile rămase pentru vot: 12

Video Realitatea TV: Rudele a doi deţinuţi din Penitenciarul de Maximă Siguranţă Brăila acuză cadrele ƒnchisorii de maltratare ProTV: Scandal la Penitenciarul Brăila ProTV: Detinutul evadat joi de la Penitenciarului Bacau a fost prins Antena1: Amor printre gratii ProTV: Sinucidere la Penitenciarul din Aiud

Informaţii & forum Posturi vacante Revista presei Forum ANP Forum FSANP Forum SNLP

†n cele din urmă au fost stabilite etapele colaborării viitoare, dar nici Ministerul Justiţiei şi nici ANP nu şi-a asumat explicit soluţionarea ‚n vreun sens a vreunei unei doleanţe cu

Recomandări Gherila Virtuala Antioligarhi.ro Asociaţia Naţională a Informaticienilor din Justiţie Asociaţia SoJust Avocat ƒn Rom„nia Avocatnet Bloguri juridice

excepţia semnării Acordului colectiv şi a Contractului colectiv de muncă. Restul problemelor se vor discuta ƒn 'comisia paritară' ce urmează a intra ƒn funcţiune la ƒnceputul lunii următoare.

codexpolitic.us

†n pofida acestei deschideri către dialog, nivelul de ƒnţelegere a problemelor din sistemul penitenciar demonstrat de conducerea MJ şi ANP ne ƒndeamnă să fim destul de rezervaţi ƒn ceea ce priveşte momentul apariţiei primelor rezulate concrete.

Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor

Cristi Dănileţ

Freedom House PS. Ziua de ieri a adus zvonul că dl. Gheorghe Şpaiuc, nu va mai fi delegat ‚n funcţia de director general ‚ncepƒnd de luni, 02.06.2008. Surprizele ultimelor zile nu exclud o astfel de decizie av„nd ƒn vedere lipsa de implicare a lui Şpaiuc.

Grefier ƒn Rom„nica Jude ƒn Rom„nica Proiect procuror Panait

Link-uri utile:     

http://penifest.blogspot.com/2008/05/politica-n-justiie.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/news-alert-ministerul-justitiei-invita_29.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/mnemotehnicile-ministerului-justitiei.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/penitenciar-conferinta-nationala-dialog.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/blog-post.html

by Huginn

3 Comentarii

30 MAI 2008

Projust Rom„nia Curată Sindicatul Naţional al Lucrătorilor de Penitenciare UltraJuridic

Newsletter Introduceţi adresa de email:

Politica ‚n justitie ‚nscriere Ministrul Justiţiei, domnul Cătălin Predoiu, nu a dorit să comenteze aseară vestea schimbării secretarului de stat Ragea pe drumul de la comunicatul de presă al Guvernului Rom„niei p„nă la Monitorul Oficial. . Cred că, de fapt, ministrul Predoiu nu a putut să comenteze o decizie pe care a aflat-o din presă. Se aştepta să lucreze cu Radu Ragea, economistul şi s-a trezit cu Theodor Călin Niculescu - juristul. . Ministrul justiţiei va fi deci secondat de unul dintre consilierii primului ministru, care de la 03.10.2005 ocupa funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor. Anterior dl. Niculescu a fost avocat. . Motivaţia răzg„ndirii primului ministru este desigur bătălia dintre facţiunile liberale care se pare că nu tranşaseră numele secretarului de stat de la justiţie. Pretextul studiilor economice ale proaspătului fost secretar de stat, Radu Ragea, a fost aruncat ƒn presă şi a prins pe fondul stereotipului că funcţia ar trebui ocupată de un jurist. Dar nu există o astfel de regulă, iar prezenţa unui jurist numit politic ƒn funcţie nu este o garanţie a funcţionării eficiente a Minsiterului Justiţiei. . Brambureala din justiţie face ca astăzi Radu Ragea să se ƒnt„lnescă cu sindicatele din sistemul penitenciar ƒn calitate de consilier al ministrului justiţiei. Discuţiile acestea nu păreau să prefigureze o soluţie dar faptul că disponibilitatea la dialog exista poate fi considerat un pas ƒnainte. Aşa că ƒl felicit pe dl. Ragea pentru deschidere şi pentru bunele intenţii cu părerea de rău că nu vom vedea concretizarea acestei abordări. . Sper că dl. Niculescu va fi la fel de interesat de situaţia de la Administraţia Naţională a Penitenciarelor indiferent de modul ƒn care problemele de natură politică se vor tranşa ƒntre facţiunile liberale.

Delivered by FeedBurner

Arhivă blog ▼ 2008 (406) ▼ noiembrie (20) Poşta redacţiei - cu războaie, judecăţi, studenţi ... Calificativul lui Predoiu Realitatea TV: Scandalul de la Brăila Drumul Damascului Despre cum a găsit ANP-ul Penitenciarul Brăila şi ... Comunicatul cu care ANP intră ƒn campania electora... Noi ƒntrebăm, ursul merge Fratele Cel Mare e cu ochii pe tine

*** Zilele trecute mă ƒntrebam de ce se zbate fostul şef al penitenciarelor să-şi facă rapoarte de activitate şi CV-uri. Tot politica e de vină, ne spun sursele noastre! Se pare că Marius Iosif este promovat tot mai insistent de aripa Fenechiu - Chiauriu pentru o funcţie de magistrat de legătură cu o instituţie internaţională.

trimis la puşcărie prime co... Rezultate finale ale concursului pentru posturile ... Planul de eficientizare 90% ineficient

by Huginn

6 Comentarii

29 MAI 2008

NEWS ALERT - Brambureala din Ministerul Justiţiei continuă NewsIn ne anunţă ƒn această seara că: Premierul a numit un alt secretar de stat la MJ •n locul lui Ragea, care nu are studii juridice "Premierul a numit, joi, un alt secretar de stat la Ministerul Justiţiei •n locul lui Radu Ragea, pe care •l desemnase săptămƒna trecută, după ce NewsIn a relatat că acesta nu are studii juridice şi a deţinut o firmă de consultanţă cu ministrul Cătălin Predoiu, •nainte ca acesta să conducă MJ. . Potrivit unor decizii ale primului ministru, Călin Popescu Tăriceanu, publicată, joi, •n Monitorul Oficial, •n locul secretarilor de stat Gherghe Mocuţa şi Katalin Kibedi, au fost numiţi Gabriel Tănăsescu şi Theodor Cătălin Nicolescu. Primul este judecător, iar al doilea vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Restituirea Proprietăţii. . Purtătorul de cuvƒnt al Ministerului Justiţiei, George David, nu a comentat informaţia potrivit căreia Radu Constantin Ragea nu mai este nominalizat pentru funcţia de secretar de stat. Totodată, David a precizat că, pe l•ngă cei doi secretari de stat ale căror nume au fost publicate •n Monitorul Oficial de joi, •n prezent, mai este un post de secretar de stat vacant, iar altul este ocupat de Zsuzsanna Peter, aflată se află •n concediu de maternitate. . Nici ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, nu a vrut să comenteze. …n data de 19 mai, pe site-ul Guverului, se comunica faptul că primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu a semnat deciziille de eliberare a lui Gheorghe Mocuţa şi a lui Katalin Barbara Kibedi şi respectiv numirea •n funcţia de secretar de stat la Ministerul Justiţiei a lui Gabriel Tănăsescu şi a lui Radu Constantin Ragea. . Deciziile intră •n vigoare la data publicării •n Monitorul Oficial al Romƒniei, susţinea comunicatul Guvernului. Noua nominalizare, a lui Theodor Cătălin Nicolescu, a fost făcută după ce Agenţia NewsIn a arătat, •n data de 20 mai, că Radu Constantin Ragea nu are studii juridice. . Potrivit site-ului Asociaţiei Naţionale de Administraţie, el absolvit Academia de Studii Economice •n 1999 şi este doctorand •n economie. La numirea sa •n funcţia de ministru, Cătălin Predoiu controla, •mpreună cu Radu-Constantin Ragea şi •n proporţii egale, firma P&R Forus Strategies, prezentă pe piaţa consultanţei de business. Firma a fost •nregistrată •n octombrie 2007." (sursa: NewsIn, 29.05.2008)

Linişte, vin alegerile! A căzut măreţia peste unii... Felicitări cu dar-uri Cotidianul - Concurs cu dedicaţie la Integritate: ... Rezultatele soluţionării contestaţiilor la proba s... Predoiu, complicitatile si non-actiunea Penitenciarul Gherla ƒn campanie electorală Cine dă mai mult? Ministrul justiţiei aparente ► octombrie (75) ► septembrie (68) ► august (46) ► iulie (42) ► iunie (38) ► mai (42) ► aprilie (38) ► martie (33) ► februarie (4)

Autori Patrick admin Palmasul Huginn Sword Stig

Brambureala nu face dec‚t să confirme blocajul instituţional •n care se află justiţia rom‚nească. Discuţii lungi şi declaraţii măreţe nu rezolvă criza at‚ta timp c‚t interesele politice răm‚n substratul acestei situaţii. . Link util: http://www.newsin.ro/secretari-stat.php?cid=view&nid=305e9c57-0a57-4cf9-979b799748897c94&hid=media

Vladimir Colectionarul de amintiri famiglia Musat prisonworker

Contact by Huginn

3 Comentarii [email protected]

NEWS ALERT - Ministerul Justiţiei invită echipa PENITENCIAR! la discuţii Bunătatea patronală ƒncepe să se reverse asupra sindicatelor din sistemul penitenciar, care

Counter

sunt invitate vineri la două ‚ntƒlniri separate. Prima ƒnt„lnire este organizată la Administraţia Naţională a Penitenciarelor la ora 10.00, iar ce-a de-a doua ƒnt„lnire este organizată de către Ministerul Justiţiei la ora 15.00. . Domnul secretar de stat Radu Ragea a făcut personal invitaţiile, lucru lăudabil de altfel,

Trafic

Page Rank

preciz„nd că va invita şi membrii echipei PENITENCIAR!. Iar minunea s-a şi ‚ntƒmplat. . Am primit pe adresa de mail a blogului ([email protected]) o invitaţie scrisă de ‚nsuşi dl. Radu Buică, consilier SdS, pe care l-am avut de curƒnd client al comentariilor noastre. . Mulţumim pe această cale pentru invitaţie dar suntem nevoiţi să refuzăm din motive tehnico logistice. Acum, las„nd la o parte gluma şi neƒncrederea noastră că toate aceste ƒnt„lniri vor avea o finalitate concretă, echipa PENITENCIAR! apreciază invitaţia adresată de minister cu următoarele menţiuni: 1. din motive lesne de ƒnţeles nu suntem dispuşi să ne deconspirăm, aşa că ne vedem obligaţi să lipsim de la ƒnt„lnire; 2. dacă ministerul e cu adevărat interesat de opiniile noastre cu privire la funcţionarea ANPului, ne angajăm să răspundem ƒn scris oricăror ƒntrebări venite din partea Ministerului Justiţiei sau Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor; 3. recomandăm din nou zecile de analize şi opinii postate pe acest blog, care pot oferi o imagine bună, deşi poate parţială, dar şi eventuale soluţii ale problemelor sistemului penitenciar. . PS. Am dori, dacă se poate, aide memoire-ul ‚ntƒlnirii să nu mai stresăm inutil sursele noastre :-). . Link-uri utile:   

http://penifest.blogspot.com/2008/05/mnemotehnicile-ministerului-justitiei.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/penitenciar-conferinta-nationala-dialog.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/anp-sindicatele-din-penitenciare-seduse.html

by famiglia Musat

12 Comentarii

Rebuturi Q-are la Ministerul Justiţiei şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor Adrian - economistul Q tuleşte licitaţii... ‚n timp ce Florin - inspectorul Q ‚şi inspectează propria inspecţie . Astăzi ne ies ƒn cale două rebuturi uitate l„ngă strungul politic de fostul ministru al justiţiei, Tudor Chiuariu. Primul este Adrian Tudor Tuleaşcă, preşedintele Rotary Club din, surpinzător nu-i aşa, Iaşi. Al doilea este Florin Stanciu, şoferul plictisit la resurse umane şi juristul inutil de la Direcţia Medicală din Ministerul Pilelor (ar fi trebuit să fie al justiţiei dar aşa e politica). . 1. Adrian Tudor Tuleaşcă, om finuţ, se dă prin cluburi de barosani ƒn zona numită cu drag,

p„nă acum c„teva luni, Iaşi. Din Iaşi, ƒnt„mplător desigur, apare acest geniu financiar care bate un economist excelent, dar fără sprijin politic, ƒn concursul pentru nou inventata funcţie de director general economic ‚n Ministerul Justiţiei. Tuleaşcă 'c„ştigă' concursul organizat de consilierii lui Chiuariu ƒn stilul ƒn care a fost angajată notăriţa - consilieră Iulia Scƒntei. . Domnul Tuleaşcă a fost, ne spun sursele noastre, director la o firmă de IT (nu ştiu cum să vă explic despre ce e vorba, domnu' Stan). Firma se numeşte Ness Technologies şi a tot ƒncercat să penetreze piaţa oferită de Ministerul Justiţiei ca utilizator de soluţii informatice. . Domnul Tuleaşcă este, se pare, fan SAP, firmă bine poziţionată ƒn domeniul soluţiilor informatice, şi colaboratoare cu Ness Techonlogies care ƒncearcă să v„ndă tot soiul de scumpeturi ministerului. Pentru corectitudine precizez că SAP e o super - companie care dezvoltă super-soluţii IT, doar că preţurile sunt destul de piperate. . Cele cƒteva zeci de milioane de euro, pe care Ministerul Justiţiei ƒi cheltuie ƒn programul de informatizare a sistemului judiciar, l-au atras pe domnul Tuleaşcă care s-a g„ndit să fie şi cerere şi ofertă ƒn acelaşi timp. Afacerea pute de la o poştă, dar Chiuariu a dat-o cu apă de trandafiri liberali şi nimeni n-a spus nici p„s. Banii primiţi de la Banca Mondială se intenţionau duşi la prieteni de-ai lui Tuleaşcă cu binecuvƒntarea unui Caiet de Sarcini prietenos ofertantului potrivit. . Pentru a-şi asigura supremaţia Tuleaşcă of Rotary s-a pus şef peste toate, dar absolut toate, proiectele de informatizare. IT-isti din MJ şi ANP (băieţii ăia cu privire tristă, care bat la claviatura aia cu litere şi cifre legată de cutia aia albă pe care ţineţi mileul, domnu' Stan) se ‚ntreabă dacă nu cumva acest om de lume de afaceri nu a ‚ncercat să 'orienteze' licitaţia Resource Management System către, ce surpriză, SAP. . O dovadă că aşa ar fi o avem deja. Banca Mondială, finanţatoarea proiectului, a mirosit tuleaşca şi nu a acceptat documentaţia transmisă de liberalul amator de profit pe c„rca plătitorilor de impozite. Pierderile sunt destul de mari av„nd ƒn vedere că statul a garantat pentru acest ƒmprumut. Blocajele de implementare (mai bine de 1 an ƒnt„rziere) şi pierderile cu nerealizarea economiilor prognozate sunt calculate temeinic de capitaliştii ăştia de la Banca Mondială care habar n-au de politica de pe D„mboviţa şi continuă să pretindă fair play. P„nă verifică ministrul Justiţiei vestea cu tentativa de mătrăşire a licitaţiei, mai avem una. Nenea Tuleaşcă a avut grijă sa primească locuinţă ƒn Bucureşti ca să se poată ocupa de 'afacere', chiar dacă lista de aşteptare era foarte lungă şi existau criterii care nu i-ar fi permis primirea unei astfel de facilităţi locative. . 2. Florin Stanciu este un client mai vechi al PENITENCIAR!. Despre acest domn am mai discutat, fie direct fie atunci c„nd s-a ivit ocazia. Ieri 28.05.2008, Stanciu s-a remarcat pentru că a intrat ‚n panică şi a ƒnceput să ameninţe cu m„nia partidului, altă dată divină, mărunţii funcţionari ANP de pe la Resurse Umane. Motivul m„niei e că, deşi fără pile şi fără bani care să le ƒntreţină, aceştia ar fi dispuşi să spună ce ascunde Stanciu ‚n dosarul de cadre. . †n articolul Semne de ƒntrebare – Florin Stanciu, şeful inspecţiei ANP vă povesteam despre personajul Stanciu, cariera lui Florin şi pilele celui care a devenit din neant 'derector' de inspecţie penitenciară. Din 2002 – pƒnă •n 2007 se remarcă prin discreţia totală impusă de lipsa de activitate •n Direcţia Medicală din MJ. …n acest timp •şi vede de treabă şi se implică •n activităţi conexe precum firma OPINFO CENTER srl deşi ca funcţionar public ar fi trebuit să se abţină. …n 2006 se prezintă •ncrezător la concurs pentru toate funcţiile de director de penitenciar vacante •n jurul Bucureştiului (Jilava, Giurgiu, Mărgineni). …nsă soarta •i e potrivnică şi obţine doar nota 3 (trei), fapt care nu-i temeperează absolut deloc ambiţiile. După jenantul eşec, •n mandatul ministrului Chiuariu, Florin Stanciu este numit FĂRĂ CONCURS (sau, dacă doriţi, •n pofida celui pe care tocmai •l picase) director al Penitenciarului Mărgineni pentru o lună şi un pic. Pentru cine a uitat, •n acea perioadă numirile pe sub mƒnă erau o practică avizată ministerial avƒnd •n vedere că ai ministrului consilieri se angajau unul pe altul schimbƒndu-şi poziţiile de candidat cu cele •n comisia de concurs. Pentru că nu a făcut faţă, la sfƒrşitul lui 2007, a fost numit tot FĂRĂ CONCURS, după cum era obiceiul, şeful Direcţiei Inspecţie din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) ... (sursa: link)

Florin Stanciu a intrat ƒn panică ieri, c„nd inspectorii primului ministru s-au interesat de promovarea suspectă a augustei sale persoane ƒn condiţiile unui dosar mai slab dec„t al ultimului angajat pe bune al ANP. Pentru că Stanciu nu a avut curaj să se certe cu mai marii dumisale a cobor„t opărit pe scări şi a ‚nceput să ameninţe personalul Direcţiei de Resurse Umane. . Se vede că siguranţa de paradă a lui Stanciu a dispărut odată cu Marius Iosif şi secretarul de stat Mocuţa Gheorghe. I se verifică, ƒn sf„rşit, doarul de personal şi... surprinzător, evidenţa operativă a poliţiei. Se pare că problemele de dosar sunt reale şi că motivaţia introducerii unei modificări legislative care să permită păstrarea infractorilor ca angajaţi ANP este mai mult dec„t transparentă. . P.S.1.: †ncepem numărătoarea? . P.S.2.: Pƒnă vă hotărƒţi, documentăm afacerea Skoda 2007? Tot domnul Tuleaşcă e protagonist? . P.S.3.: De ce face Florin Stanciu anticameră pe la MJ de cƒteva zile (după care se duce să zbiere la indisciplinaţii care ‚i spun povestea)? De ce şi-a luat Stan Petre, măsluitorul cu capul roşu, concediu tocmai cƒnd a venit controlul? . Link-uri utile:     

http://penifest.blogspot.com/2008/03/semne-de-nntrebare-florin-stanciu-eful.html http://penifest.blogspot.com/2008/04/iulia-scntei-i-face-bagajele.html http://penifest.blogspot.com/2008/03/semne-de-nntrebare-florin-stanciu-eful.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/anp-controlat-de-primul-ministru.html http://penifest.blogspot.com/2008/03/legea-buna-pazeste-postul-pe-veci.html

by Huginn

1 Comentarii

28 MAI 2008

Mnemotehnicile Ministerului Justiţiei: dificultăţi excelente şi lecitină "Reiter„nd importanţa pe care domnul ministru o acordă sistemului ANP", av„nd ƒn vedere "efortul deplasării efectuate", dar "proced„nd la efectuarea unui inventar al problematicii existente" şi promiţ„nd "elaborarea unei strategii şi a unui plan strategic de acţiune pe termen mediu", farmacistul şef al Ministerului Justiţiei, domnul Buică, ne-a prescris ieri, deopotrivă celor din sistem şi ministrului ƒnsuşi, una bucată pilulă de lecitină lemnoasă să ajute memoria scurtă a muritorilor de r„nd. . Posteritatea va consemna, cu siguranţă, alături de hotăr„rile conferinţei de la Ialta, şi documentul de poziţie de la Marshal unde, după un drum istovitor, făcut ƒn condiţii mai dificile dec„t ale de ipohondrului ăla de Roosevelt, sub ploaia de V2-uri lansate de naziştii aia de la PENITENCIAR! şi de aliaţii din Axa sindicatelor, s-au trasat ƒn cel mai pur limbaj "diplomatic" viitoarele demarcaţii ale sferelor de influenţă a puterilor care domină sistemul penitenciar: 1. Regatul Unit al Graiului de Lemn, reprezentat at„t de regină c„t şi de ambasadorul

Radu Buică, acest Churchill contemporan m„zgălitor de concluzii ale misterioasei ƒnt„niri, a "punctat" ƒncă din "alocuţiunea de ƒnceput" că, după ce "a recuperat procedurile de urmat

de către ţara noastră ƒn cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare" , "urmează a le fi acordat maximul de atenţie cuvenit" şi "ANP-ului, sistemului penitenciar ƒn sine" (ƒmi place exprimarea asta kantiană), "respectiv cu asumarea de către ministerul justiţiei a rolului de organism coordonator" (fenomenal! mulţumim frumos pentru favoare!). . Adică după ce experţii misiunilor de peer review au fost 'pacăliţi' de progresul fenomenal ƒn ƒndeplinirea celor 4 benchmark-uri - un CSM responsabil, un proiect de cod de procedură penală excepţional, de nu mai ţin pasul cu el nici membrii comisiei de elaborare, nici site-ul MJ-ului, o ANI funcţională, o jurisprudenţă unitară şi neiertătoare cu marea corupţie şi mecanisme de corupţie la nivel local blocate ƒncă din faşă, mai marii ministerului se pot apleca liniştiţi, declarativ e drept, asupra problemelor sistemului penitenciar. (e o glumă domnu' Stan - ƒn realitate lucrurile stau destul de rău) . "Proced„nd la efectuarea unui inventar al problematicii existente", zice Churchill, se va "organiza un concurs pentru ocuparea funcţiei de director general al ANP", se vor organiza "concursuri pentru ocuparea posturilor vacante existente la nivelul ƒntregului sistem penitenciar", "se va proceda de asemenea la elaborarea unei strategii şi a unui plan strategic" şi "se vor purta discuţii"....

...şi bla bla, aşa că "procedăm" şi noi mai departe cu celelalte "alocuţiuni": 2. Uniunea Republicilor Detaşate Iosifiene, reprezentată de provizoriul Şpaiuc, acest Molotov al regretatului Staliosif, "a vorbit despre importanţa conlucrării ƒntre conducerea ministerului, conducerea ANP, conducerile unităţilor din ţară şi sindicate". Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ... No comment. 3. Statele Unite ale Limbiştilor, reprezentate de domnul Dumitru Limbă-dulce Nădrag, acest Socrate iubitor de a pupa dosul şefilor ƒn agora, şef la Penitenciarul Spital Poarta Albă, nu ne-au dezamăgit nici de această dată fiind primele care au dat o "replică" v„njoasă "ƒnt„rind afirmaţia că ANP-ul este cea mai mare instituţie a ministerului de justiţie" şi prezent„nd "rugămintea ca eforturile depuse ƒn ultima vreme să se şi concretizez ƒn beneficiul sistemului".

4. Republica Prisoseză, reprezentată de şefii micilor colonii magrebiene caracterizate de mica lor miză de afirmare naţională, s-a remarcat prin mici declaraţii de prisos, perfect inutile şi minore ca importanţă. De exemplu, ne zice domnul Valentin Sorescu, micul şef al tribului Jilăvean, Penitenciarul Bucureşti Jilava "ocupă o suprafaţă de 48 de ha, şi are ƒn exploatare o fermă de 12 ha ƒn judeţul Giurgiu". . După ce ne-am lămurit că Budapesta nu e capitala Rom„niei, aflăm că micul domn Feodorof "s-a referit la situaţia hotăr„rilor judecătoreşti ce conferă drepturi băneşti salariaţilor unităţii, care au procedat (n.r.: iar au procedat măi?) la executarea silită a acestora, cu termen fixat pentru 24 iunie 2008 (n.r.: incredibil!)". "La finalul discuţiilor", notează Churchill, "s-a remarcat faptul că, ‚n ciuda dificultăţilor excelente, nu au existat evenimente negative majore ƒn sistem" şi "s-a exprimat convingerea

că sistemul penitenciar din ţara noastră nu se află pe un loc codaş ƒn Europa, ƒnsă e necesar ca lucrurile să se ƒndrepte ƒn direcţia bună, cu adoptarea de strategii valabile pe termen mediu". . †n urma acestor decizii absolut surprinzătoare şi cu satisfacţia că albanezii, kosovarii şi moldovenii sunt mai de c.c.t dec„t noi, cei prezenţi au "procedat" la o altă lungă şi istovitoare călătorie ƒnapoi către ţările lor. The End. *** Traducere ‚n limba romƒnă: Nu, nu am ƒnnebunit. Toate citatele de mai sus apar ƒntr-un document de 3 pagini redactat de consilierul MJ, Radu Buică, numit pretenţios Aide Memoire (adică un fel de sinteză a discuţiilor ƒntre Ministrul Justiţiei, şefii ANP şi directorii de penitenciare de la Hotel Marshal din 26.05.2008), pe care il aveţi ataşat la această postare (vezi imaginile). Lăs„nd la o parte stilul inept de prezentare, am constatat, fără surprindere, că nimic nu e nou sub soare. †nt„lnirea a fost o simplă deplasare turistică la Bucureşti, ministerul, ca de obicei, a servit fraierilor din sistem o listă lungă de lozinci şi eterne promisiuni, conducerea ANP a răsuflat uşurată că nu s-a discutat nimic pe bune, clam„nd ca prioritate comunicarea şi spun„nd 3 prostii ƒn două cuvinte, grupul parveniţilor a profitat de ocazie să mai perie şefii, iar cei mai mulţi directori de penitenciare au fost ca de obicei blocaţi ƒn micile lor mize (le cade gardul, nu le merg broaştele de la uşi etc). . Cu un ministru care a dovedit o oarecare disponibilitate pentru problemele ANP-ului (deşi s-a mişcat teribil de ƒncet ƒn raport cu ANP-ul, s-a dovedit evaziv şi nehotăr„t, şi a "procedat" :-) la un discurs lipsit de conţinut la această ƒnt„lnire), directorii de penitenciare au ratat, din nou, o şansă de a spune ceva cu sens şi substanţial cu privire la funcţionarea sistemului. Av„nd ƒn vedere că, organic, funcţiile de conducere din sistemul penitenciar anihilează cel mai adesea orice urmă de demnitate şi de personalitate, dizolvă orice opinie personală şi curaj de a o susţine, sugerăm domnului ministru să invite şi sindicatele sau societatea civilă la discuţii cu privire la reformarea sistemului penitenciar. P.S.: Domnule Buică, vă sugerez respectuos să nu mai scrieţi dumneavoastră astfel de

documente. Nu e o pagubă că vă faceţi de r„s, ƒnsă vă bateţi joc de imaginea ministerului, perpetuaţi o cultură a limbilor exotice de lemn şi jigniţi inteligenţa, stilul şi gramatica celor cărora le trimiteţi astfel de documente h„rtie igienică. . Acum, ca să ƒnţelegeţi de ce v-am comparat cu Churchill, ataşez exclusiv pentru dumneavoastră notele scrise de acesta la celebra, dar tot at„t de secreta, ƒnt„lnire de la Ialta. Diferenţa constă ƒn capacitatea de sinteză. †n rest, şi acest document e neinteligibil. E adevărat, pentru că e scris ur„t; al dumneavostră pentru că e scris ƒn stil de bătr„n activist comunist care se chinuie să nu spună nimic ƒn cea mai pură limbă de stejar. Pentru binele sistemului penitenciar sper că stilul de exprimare vă aparţine dumneavoastră şi nu vorbitorului. . Vă urez dificultăţi excelente şi mulţumim pentru efortul scrierii efectuate! P.P.S.: †l salut pe Pălmaşul, noul membru al echipei care prestează http://www.penifest.blogspot.com/, şi ‚i mulţumesc pentru informaţii.

la

by famiglia Musat

8 Comentarii

27 MAI 2008

Ministerul Justiţiei ‚n presa zilei I. Actualul ministru admite că fostul s-a jucat de-a justiţia pe banii contribuabililor... . †n 12 mai scriam ƒn articolul Ministerul Justiţiei la Gala premiilor Chiuariu despre primele fabuloase din justiţie. După cum era de aşteptat t„nărul fost ministru a sărit ca ars şi a susţinut sus şi tare că e vorba despre o campanie de dezinformare. După care s-a răzgƒndit puţin: . Chiuariu a oferit cate patru prime pe zi In cele 240 de zile, cat a rezistat in functia de ministru al Justitiei, Tudor Chiuariu a dat celor aproximativ 400 de angajati ai ministerului peste o mie de stimulente financiare. 600.000 de euro au fost impartiti unor functionari de la minister, acestia fiind rasplatiti pentru munca sustinuta pe care au depus-o. Fostul ministru al Justitiei Tudor Chiuariu s-a dovedit extrem de generos in cele opt luni de mandat, acordand subordonatilor din minister nu mai putin de 1.065 de stimulente financiare. Valoarea totala a recompenselor s-a ridicat la 2.174.043 de lei, adica aproape 600.000 de euro. Desi am cerut nominal lista celor care au fost recompensati de fostul ministru, purtatorul de cuvant al institutiei, George David, s-a incurcat in explicatii si ne-a sugerat sa revenim cu o noua adresa. "Daca nu sunteti multumit de raspuns, deocamdata asta este. Spuneti acest lucru si o sa vedem ce putem face". Cu toate neregulile constatate, ministrul Predoiu nu a dispus nici o ancheta cu privire la stimulentele acordate in mandatele anterioare, "dar evalueaza aceasta posibilitate". In acest moment, primele pe banda rulanta de la MJ sunt suspendate. Dispret fata de lege Iulia Scantei a plecat in decembrie anul trecut de la minister, dupa ce a devenit notar public, dar nu si-a depus declaratia de avere cand a parasit postul, desi legea o obliga: "in termen de cel 15 zile de la data incheierii mandatului sau a incetarii activitatii, persoanele prevazute de lege au obligatia sa depuna o noua declaratie de avere si declaratia de interese". In urma cu doua saptamani, Tudor Chiuariu contesta suma uriasa pe care a alocat-o pentru premieri, sustinand ca informatia este falsa. Actualul ministru a fost insa nevoit sa dezvaluie suma din banii publici astfel risipita: 600.000 de euro. (sursa: Romania Libera, 27.05.2008) Aşteptăm, fără prea mari speranţe, rezultatele anchetei dispuse de ministrul Predoiu. Cred că priorităţile politice vor dicta, cel mai probabil, concluzii fără impact. . II. Bogdan Găurean, altă beizadea politică aciuată pe la justiţie, recunoaşte că mƒnăreşte funcţii . Acest Marius Iosif de ONRC a fost şi dumnealui parte din echipa Q-ară. Deloc surprinzător a aplicat aceleaşi metode ƒn instituţia pe care a 'condus-o'. Maziliri politice, ƒndepărtarea celor care comentează şi pile pentru şefi politici. Mai jos veţi vedea ce pilos şi meseriaş se dă dumnealui pe mess: . Tăriceanu şi Olteanu, denunţaţi pe Messenger „Eu sunt omul de bază al lui Bogdan Olteanu“, „am acces direct la premier dacă e nevoie“, „să nu ai emoţii. Nimeni cƒt e Tăriceanu premier nu mă poate mişca“. Aşa se laudă, •ntr-o conversaţie pe Messenger, Bogdan Găurean, 28 de ani, director adjunct al Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Găurean a fost numit •n 2007 de către fostul ministru Tudor Chiuariu şi aprobat de către premierul Tăriceanu pe postul de consilier personal al ministrului Justiţiei. El constată, cu cinism, că nu va sări nimeni •n apărarea celor concediaţi, •ntrucƒt cei rămaşi vor spera că vor fi menţinuţi pe posturi, şi •i explică interlocutorului său că „lumea trebuie să •nţeleagă că registrul are şef“. După ce i s-a atras atenţia că a penalizat Registrul comerţului, Găurean dă un răspuns lămuritor: „Care e problema dacă ar fi aşa? Pƒnă acuma sunt zece schimbaţi şi nu a chiţăit nici unul. Zece •n patru luni“. Contactat telefonic, Bogdan Găurean ne-a confirmat faptul că adresa de Yahoo! care apare •n dreptul discuţiilor de pe Messenger este a lui. …ntrebat •n legătură cu conţinutul acestor convorbiri, Găurean ne-a declarat: „E o făcătură ordinară. Aceste discuţii nu au

avut loc niciodată. (sursa: Cotidianul, 27.05.2008) Deloc imprevizibil şi Găurean zbiară ca din gură de şarpe că e victima subversivilor. Prorocim că va urma o debarcare discretă şi fără reproşuri grele la care vom fi prezenţi ca să ţinem scorul şi AMR-ul. . Precizăm, pentru cei care nu ştiu, că Bogdan Găurean este naşul profesional al lui Bogdan Costaş cel adus la ANP ‚n funcţia de Director, evident ‚mputernicit, al Direcţiei Economic - Administrative. Şi lui Bogdan Costaş i s-a făcut loc pe jilţ cu preţul carierei unui profesionist. Deci acelaşi modus operandi la comandă politică. . III. †ntƒlnirea cu directorii din ANP - un 'eveniment' anonim . După cum era de aşteptat problema penitenciarelor, subiect al unei ƒnt„lniri politicoase, ƒn care ministrul s-a străduit să convingă de bune intenţii oameni care aud asta de-o viaţă, nu a produs nici o impresie. . Comunicatul MJ este formulat pe acelaşi ton politicos şi promiţător. Răm„ne de văzut dacă această discuţie nu va avea finalitatea memorandumului de la 01 aprilie 2008 care a rămas o h„rtie fără sens. . Nici măcar site-ul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), care după căderea lui Iosif abundă de informaţii, neutre e drept, despre ce se mai ƒnt„mplă la capitolul ƒnt„lniri ale directorului general, nu a spus o vorbă. . Link-uri utile: 

  

http://www.catavencu.ro/la_zi/din_editia_print/un_text_despre_registrul_comertului_ca re_contine_cuvintul_pula_din_vina_unui_consilier_al_ministrului_predoiu.html http://www.cotidianul.ro/tariceanu_si_olteanu_denuntati_pe_messenger-46895.html http://www.romanialibera.ro/a125523/chiuariu-a-oferit-cate-patru-prime-pe-zi.html update: http://www.catavencu.ro/la_zi/din_editia_print/un_consilier_al_ministrului_justitiei_se_ da_tariceanu_pe_functie.html

PS. M„ine vă povestim ƒn amănunt ce s-a discutat la ƒnt„lnirea cea de taină.

by Huginn

2 Comentarii

Despre viitorul şef al penitenciarelor - un dialog deschis de cititori Ne aşteaptă un concurs. Un concurs pentru ocuparea funcţiei de director general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Am vrut să deschidem acest subiect, dar cititorii ne-au luat-o ƒnainte. Şi, cred, au exprimat aşteptările noastre mai bine dec„t puteam noi să o facem. Sper ca această discuţie să nu se oprească aici. . Vom trimite postările referitoare la acest subiect şi ministrului Justiţiei. Protejate de anonimat, părerile formulate aici nu suferă de neghiobia formalismului, de servilismul şefilor de penitenciare şi de limbajul de lemn pe care ƒncă ƒl m„nuim ƒn comunicarea pe verticală ƒntre structurile Ministerului Justiţiei. . Mai jos aveţi, cred, cele mai bune două comentarii privind profilul directorului general al ANP şi răspunsul nostru la acestea: Profest spune: "Nu il putem alege, dar macar putem sa ii schitam portretul robot? Sa facem un mic exercitiu de imaginatie si sa incercam sa facem profilul directorului general al ANP si, dupa chipul si asemanarea sa, al directorilor de asezaminte de detinere. Eu unul imi imaginez un director general inscris in urmatoarele coordonate: 1. sa fie o persoana instruita atat in domeniul juridic, dar mai ales in management - si daca se poate modern, nu planificari din alea vechi scrise cu creionul rosu; 2. sa aiba puterea de a delega competentele unei echipe de adevarati specialisti, competenti

in problemele specifice ale directiilor si serviciilor pe care le conduc; 3. sa isi dea frau liber sentimentelor doar acasa, sau doar in cazuri in care tin exclusiv de persoana sa; 4. sa aiba viziune reala globala asupra sistemului, sa imagineze planuri viabile de viitor pe termene scurte, medii si lungi, in functie de necesitatile reale ale sistemului; 5. sa fie platit cu sume mari de bani pentru ca daca va fi asa, cu siguranta le merita. Daca mi se permite si putina utopie, as dori sa fie ales in urma unui concurs onest, organizat, de preferinta, de o firma de resurse umane specializata, sa nu aiba nicio ruda in sistem, sa aiba intre 38 si 45 de ani...si cam atat. Presupun ca o sa comentati ceva de genul... si ce frumos canta porcul!!! Dar va rog sa imi dati voie sa visez si eu cu ochii deschisi!" Anonim răspunde: "Nu te va contrazice nimeni si asta pentru ca abilitatile, calitatile, competentele pe care le-ai enumerat sunt minime si de bun simt. In schimb eu, personal, dar cred ca si echipa Penifest poate gresesc :))) - vom avea foarte mari asteptari de la viitorul director general al ANP. Cu cat timp mai repede va prelua functia din mainile lui Spaiuc, cu atat mai bine! Este firesc sa avem asteptari de la cei care ne conduc. Salariile impresionante, drepturile pe care le au, facilitatile de care beneficiaza si, in final, puterea care le este acordata justifica in egala masura asteptarile noastre, nu crezi? La fiecare schimbare a directorului general ne incurajam reciproc spunandu-ne: mai rau de atata nu se poate! ... si uite ca se poate... Incredibil faptul ca ministrul Justitiei a hotarat sa schimbe destinele penitenciarelor. Va fi, probabil, pentru mult timp amintit pentru faptul ca a incetat sa raspunda comenzilor si interventiilor politice ale partidului care i-a conferit prerogativele pe care le are. Parerea mea este ca si Dumnzeu are o limita! Minunea s-a intamplat, este persoana careia ii datoram sansa de a schimba cu adevarat ceva in acest sistem. In primul rand, cred ca schimbarea trebuie sa vina de la noi. Acest blog si echipa Penifest ne-au dovedit ca "se poate"... coeziunea colectivului, vocea sau accesarea in tacere, pe intuneric, acasa a sutelor de angajati a reusit sa schimbe ceva. Acum ca "lupul cel rau" a plecat, e randul nostru, acolo unde muncim, fiecare se dam tot ce este mai bun pentru acest sistem. Si cred ca suntem constienti ca in primul rand ne va fi noua mai bine, nu? Una peste alta, in loc de concluzie...cred ca ceea ce i s-a intamplat "idiotului de la anp" "fostu' dumitale sef, domnu' stan!"- ar trebui sa ridice mari semne de intrebare pentru toti cei care ocupa, pe blat sau chiar pe propriile lor merite, o functie de conducere in sistemul penitenciar. Atitudinea - vorba domnului Bala- exista! Si este tocmai aceasta atitudine a noastra care a dus la o schimbare. Sunt convins ca cine va prelua conducerea ANP va fi mai chibzuit si mai transparent altfel...va tine capul de afis al Penifest-ului, nu?" . famiglia Muşat ‚şi dă cu părerea: Nu am a comenta prea multe cu privire la conţinutul celor spuse de colegii noştri. Din punctul meu de vedere aşteptările sunt legitime şi de bun simţ. Aş creiona, ƒnsă, mai accentuat priorităţile, defalcate pe succesiunea ƒntregului proces de recrutare a viitorului director: 1. Ministerul Justiţiei este obligat să schiţeze profilul aşteptat al directorului general ANP pe baza unor analize sistemice ale administraţiei penitenciarelor. Aşadar, primul pas este evaluarea punctelor slabe ale sistemului la nivel de politică generală. Analizele de pe acest blog, din presă şi ale societăţii civile au scos ƒn evidenţă, fără pretenţia de a fi o hartă exhaustivă şi ƒn detaliu a vulnerabilităţilor sistemului, priorităţile de urmat: a. creşterea nivelului de integritate (av„nd ƒn vedere: nepotismul devenit organic aproape 1/2 din angajaţi se află ƒn relaţii de rudenie, practicile discreţionare şi netransparente de detaşare, transfer şi premiere sau favorizarea unor categorii profesionale cu privire la accesul la funcţii de conducere - am ƒn vedere magistraţii, ƒn primul r„nd); b. creşterea nivelui de transparenţă a ‚ntregului sistem (relaţia de cauzalitate ƒntre transparenţă şi bunul mers al sistemului este difuză, ƒnsă realitatea ne-a demonstrat, şi nu vorbesc doar de sistemul penitenciar, că o dată cu creşterea gradului de transparenţă scade nivelului abuzului şi al lipsei de profesionalism. Chiar dacă ne place sau nu, chiar dacă avem ƒncredere sau nu ƒn presă sau ƒn societatea civilă, chiar dacă transparenţa se ƒntoarce pe termen scurt ƒmpotriva sistemului, limitandu-ne fiecăruia dintre noi confortul asigurat de penumbra şi izolarea ƒn care bălteşte acest sistem, presiunea publică este unul din cele mai eficiente moduri de blocare a incompetenţei, furtului şi comportamentelor discreţionare. Cel mai simplu exemplu este acest blog, care, fără falsă modestie, a generat o reacţie publică de indignare şi a dăr„mat un director general care se credea stăp„n pe ANP ca pe propria moşie.) c. ‚mbunătăţirea comunicării interne, deopotrivă formale şi informale (lipsa de implicare, dezinteresul angajaţilor sistemului sunt o consecinţă directă a unui nivel minim,

superficial de comunicare intrasistem. Atitudinea activă faţă de locul de muncă, cu tot ce implică el - muncă de calitate, rezultate sustenabile, reinserţia socială a deţinuţilor, confortul psihic şi material al angajaţilor etc. -, poate apărea numai ƒn măsura ƒn care angajaţii preiau responsabilităţi, participă la procesul de luare a deciziilor, sunt consultaţi şi sunt trataţi nediferenţiat. Or asta ƒnseamnă comunicare mai bună, ƒn sensul cel mai larg; d. operaţionalizarea unui sistem de evaluare a muncii unitar şi corect (ştim toţi c„tă ură şi ce frustări ne produce fiecăruia dintre noi, pe drept sau pe nedrept, modul ƒn care sunt apreciaţi profesional sau material colegi de ai noştri. Adesea trăim cu senzaţia că avantajele lor, profesionale sau materiale, sunt exclusiv rezultatul ƒnţelegerilor subterane, bazate pe trafic de influenţă sau simpatii personale. Un sistem de evaluare a performanţelor noastre, transparent, accesibil din timp, cu indicatori clari, aplicat unitar şi corect ar scădea nivelul nemulţumirilor noastre şi, implicit, ar asigura o funcţionare mai coerentă şi mai relaxată a ƒntregului sistem birocratic); e. ‚mbunătăţirea performanţelor serviciilor de intervenţie psihosocială (cifrele şi realitatea din sistem ne arată că sistemul penitenciar a eşuat ƒn misiunea de reintegrare socială a deţinuţilor. Proasta gestionare a resurselor umane la nivelul serviciilor de intervenţie psihosocială, care a condus la o deprofesionalizare accelerată, elaborarea şi implementarea haotică a programelor de reintegrare socială şi raporturile viciate dintre angajaţi şi deţinuţi sunt c„teva din cele evidente obstacole pentru ƒndeplinirea misiunii sociale asumate programatic de sistemul penitenciar); f. gestionarea raţională a resurselor financiare disponibile (şi vorbesc aici de unele din cele mai grave probleme cu care se confruntă ANP-ul datorită incompetenţei echipei actuale: ANP nu are capacitatea de a efectua o planificare bugetară, resursle accesate asigură doar minimul necesar, ritmul investiţiilor şi al dotărilor nu corespunde nevoilor operaţionale curente, aproximativ 70% din bugetul total al serviciului penitenciar fiind alocat cheltuielilor de salarii, veniturile obţinute din munca cu deţinuţii sunt nerelevante, sistemul existent privitor la finanţarea activităţii unităţilor subordonate nu este echitabil). g. creşterea/menţinerea siguranţei deţinerii prin mijloace tehnice moderne de supraveghere şi realocarea resurselor umane către sectoare deficitare. Nu este un secret pentru nimeni că violenţa este o realitate prezentă ƒn penitenciarele rom„neşti, iar posibilităţile de reducerea a criminalităţii ƒn detenţie sunt puţine. 2. Pe baza profilului determinat, Ministerul Justiţiei are obligaţia elaborării unei metodologii de concurs care să răspundă cerinţelor profesionale create de nevoile sistemului, să să ofere posibilitatea accesului neƒngrădit la concurs şi să suscite c„t mai puţine (sau deloc, ƒn mod ideal) suspiciuni privind corectitudinea acestuia. Concret, cred că ar fi indicate ca cerinţe privind candidatul sau condiţii pentru desfăşurarea concursului: a. filosofia/viziunea de dezvoltare a sistemului penitenciar pe perioada mandatului (Ex.: eu, Xulescu ƒmi propun ca ƒn mandatul de director general să transform sistemul penitenciar ƒn unul din cele mai moderne instituţii din punct de vedere tehnic prin introducerea sistemelor de supraveghere electronice ƒn toate penitenciarele din ţară; sau, eu, Yculescu, ƒmi propun ƒn mandatul meu să transform sistemul penitenciar ƒntr-un serviciu social performant şi să scad rata recidivei cu 8-10 procente...etc.) b. obligativitatea proiectului managerial pe termen mediu şi lung, defalcat pe sectoare de activitate, obiective şi acţiuni, cu termene precise şi indicatori de performanţă clari; c. teste psihologice, teste de integritate şi teste de inteligenţă; d. teste de limbă străină; e. condiţii de participare c„t mai laxe (mai concret, să nu fie micşorată ƒn mod aberant aria de recrutare prin condiţii de vechime mare, de profesie, ƒnălţime şi alte trăznăi); f. interviu pe baza proiectului managerial; g. comisie de concurs externă, desemnată de o firmă de resurse umane specializată. 3. Avƒnd o metodologie clar definită ne revine nouă sarcina (fiecăruia dintre noi, blog-ului, sindicatelor) să identificăm cƒt mai multe persoane care corespund profilului dorit şi să le ‚ncurajăm şi sprijinim să concureze, astfel ‚ncƒt aria de selecţie să fie cƒt mai mare iar calitatea concurenţilor să fie cƒt mai ridicată. Avem deja o experienţă extrem de nefericită cu Consiliul Superior al Magistraturii, care ne-a arătat că formele democratice de selecţie nu sunt suficiente ƒn lipsa materialului uman de calitate. 4. După ‚ncheierea concursului şi desemnarea cƒştigătorului, contractul de muncă trebuie ‚ncheiat pe baza proiectului de management asumat, cu indicatori de performanţă, posibilitate de evaluare managerială şi de reziliere a contractului ƒnainte de termen ƒn lipsa rezultatelor promise. *** Nu ştiu dacă am reuşit să fiu coerent, realist sau adecvat. Ce mi-aş dori este ca cititorii să

participe la această dezbatere ƒn scurtul timp ƒn care a mai rămas p„nă la anunţul oficial al scoaterii la concurs a postului. . Vom ƒncerca, aşa cum am promis, să trimitem postările pe acest subiect ministrului Justiţiei, mai ales că, av„nd ƒn vedere comunicatul lemnos şi găunos pe care l-a dat Ministerul Justiţiei cu privirea la ƒnt„lnirea de aseară dintre domnul Predoiu şi directorii de penitenciare, credem că adunarea a decurs ƒn stilul clasic lasa-ma sa te las, da' şefu să trăiţi şi avem mici probleme, da' •n frunte cu dumneavoastră vom duce penitenciarele pe culmile progresului. (†n măsura ƒn care vom avea informaţii vom reveni cu amănunte.)

by famiglia Musat

8 Comentarii

26 MAI 2008

Penitenciarul Spital Poarta Albă ‚n vremea lui Nădrag LimbăUmedă Dumitru Nădrag este directorul ƒmputernicit al Penitenciarului Spital Poarta Albă. Acest adevărat Nădrag este, ƒn felul dumnealui, un performer. Poate să sărute dosuri de şefi fără să aibă nevoie de lăm„ie. Nu are greţuri şi nu are scrupule. Aşa vieţuieşte dumnealui ca ofiţer de penitenciare. . Probabil că nu ştiţi cine este personajul pentru că n-a făcut vreo faptă măreaţă. Nădrag este cel care s-a ridicat să laude prestaţia penibilă a lui Marius Iosif la bilanţul ANP pe anul 2007. Nădrag trăieşte ƒn locuri umede şi umbroase şi practică iubirea de dosuri de şefi. . Dumitru Nădrag n-are probleme de gen, specie şi titlu. Poate să salute milităreşte ƒn timp ce z„mbeşte marinăreşte şi aruncă o bezea abia simţită lui, să zicem, Florin Stanciu – şeful Q-ar al Inspecţiei Penitenciare. Care, Florin Stanciu, să zicem, venise ƒn control. După care, pentru intimitate, ƒl invită ƒn biroul propriu pentru o toaletare ca la carte a zonei al cărei nume ƒmi e ruşine să-l rostesc. . Whisky-ul apare alături de cafeluţă şi ƒncepe discuţia. †ntrebările se ƒnmoaie treptat ƒn timp ce răspunsurile se ƒntăresc, iar uitarea se aşterne peste scopul şi durata vizitei celui care a lucrat la Ministerul Justiţiei ca să descopere că-i plac funcţiile de şef la penitenciare (Florin Stanciu, domnu’ Stan – iar v-aţi pierdut). . Veniseră inspectorii să ƒntrebe despre deţinuţii plimbaţi pe banii statului pe la Penitenciarul – Spital Poarta Albă. Un telefon scurt şi prietenos către domnul Stan Petre, director adjunct prin ANP, ƒi convinge pe inspectori că detaşarea propriei persoane e un rău mai mare decƒt banii statului aruncaţi pe apa sƒmbetei. . †ntrebările legate de suma/caz pentru care a fost negociat contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate răm„n fără răspuns ƒn timp ce masa este pregătită pe insuliţa aceea drăguţă, pe care cică ar fi stat şi Ovidiu (un poet care a murit de mult, domnu' Stan). Sumele negociate acoperă o aspirină ş'un pic, dar plimbarea de bolnavi ƒnchipuiţi pe acolo face bine (e doar de kiki). . Deţinuţii VIP se simt mai bine decƒt Bivolaru ‚n detenţie la Severin ƒn penitenciarul m„nuit de acest Houdinni specialist ƒn pupicuri dorsale. †nvoirile sunt acum la ƒndem„nă şi tariful perceput nu e mare. Nume precum Mihai Goşu, Vladimir Vƒlceanu sau Florian Rădulescu, deţinuţi aciuaţi la Penitenciarul Spital Poarta Albă, sunt pe lista VIP pentru care cetăţenii rude plătesc, spun gurile rele. . Achiziţiile sunt un El Dorado modern sub m„na lui Nădrag. Nimeni nu ştie exact ce se cumpără, de ce se cumpără şi care este preţul plătit. Desigur acte se fac dar realitatea este ƒncă un mister. †n acest timp cresc vile şi spălătorii auto prin oraşele turistice apropiate localităţii penitenciar – Poarta Albă. . Pontajele sunt măsluite artistic pentru prietenii şi colaboratorii lui Nădrag. Toţi la grămadă, pretenarii lui Nădrag, sunt cantonaţi cu activitate pe secţia TBC, unde sporurile fac salariile să crească exponenţial. Un sigur exemplu este şoferul Ibadula Erdin, care obţine un respectabil 4200 RON pe lună (aproape c„t ministrul justiţiei dar de 5 ori mai puţin dec„t şeful Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor).

. Foştii deţinuţi sunt at„t de mulţumiţi ƒnc„t ţin să-l viziteze periodic cu braţele ƒncărcate de daruri. Ion Şerban zis Marlboro ƒl mai vizitează discret pe Nădrag. C„teodată doar livrează şi pleacă dar are zile c„nd stă exact pe scaunul pe care stă, să zicem Florin Stanciu, cel care uită de ce vine şi pleacă ca să uite ce vede ƒn inspecţie. . Dacă vorbeşti cu Nădrag auzi numai nume de directori generali şi miniştri care mor dacă nu-l văd cel puţin odată pe săptăm„nă, şi care se tem să nu li se prăbuşească şandramaua fără expertiza marinarului care s-a făcut temnicer tocmai ca să se ocupe tot cu treburi umede... pentru binele propriu. Ca orice om mic Nădrag ţine să facă paradă cu pile şi ‚nchipuiri ‚n căutare de prestanţă. . PS. Nu uitaţi de invitaţia la conferinţă.

by Huginn

35 Comentarii

25 MAI 2008

PENITENCIAR! va invita la Conferinta nationala "Penitenciare in deriva" Echipa PENITENCIAR! anunţă organizarea Conferinţei Naţionale "Penitenciare ‚n derivă", ƒn data de 26.05.2008 la ora 12.00, la Hotel Marshal, strada dr. Emanoil Bacaloglu, nr. 2, Bucureşti (ƒn spate la Teatrul Naţional), sub ƒnaltul patronaj al Ministerului Justiţiei din Rom„nia. .

Cei care doresc să participe sunt rugaţi să trimită la adresele [email protected], [email protected] şi [email protected] o scurtă prezentare a problemelor despre care nu vor discuta, ƒn spatele uşilor ƒnchise şefii din justiţie şi penitenciare. . INTRAREA ESTE LIBERĂ! Nu avem secrete şi nu avem motive să ne ascundem. Rugăm participanţii să nu deranjeze ƒnt„lnirea confidenţială organizată de Ministerul Justiţiei. . Sunt invitaţi la conferinţă: 















dl. Cătălin Predoiu, ministrul justiţiei - care coordonează workshopul despre seducerea şi abandonarea sindicatelor; dna. Iulia Scƒntei, civil - prezintă o scurtă prelegere pe teme de resurse umane şi stimultentologie; dl. Mocuţa Gheorghe, rănit - ƒşi va pl„nge pierduta demintate pe soundtrack-ul celebrului The Godfather; dl. Marius Iosif, ƒncă judecător - prezintă raportul pentru 'activitatea' prestată ƒn funcţia dăruită de ministrul Q-ariu; dl. Gheorghe Şpaiuc, interimarul - coordonează şedinţele de lucru pe tema linişte, bani şi soţie cu pile; dl. Petre Stan, şi el p-acolo - nu va găsi sala de conferinţe (rugăm şoferul să-l ƒnsoţeasă); dl. Marin Dumitru, manager cu diplomă de doctor - ne pierde timpul cu prezentarea noii sale lucrări de doctorat: "Finanţele şi logistica penitenciarelor. Apoplexia economică ƒn ritm politic" dl. Florin Stanciu, habarnist - despre inspecţia penitenciarelor ca demers praxiologic (nu citiţi domnu' Stan - e vorba despre o ramură a ştiinţei care studiază structura generală a acţiunilor umane şi a condiţiilor eficacităţii acestora);

Fostul ministru al justiţiei, dl. Tudor Q-aru, va servi apă, cafele şi sucuri participanţilor, sponsor fiind stăp„nul dumisale politic, dl. RF.

†l rugăm pe domnul Dumitru Limbă-dulce Nădrag, komandant - ƒmputernicit la Poarta Albă - Spital să se abţină a săruta discursiv dosurile ştabilor. Sugerăm să se limiteze doar la cel care trebuie să-i prelungească ƒmputernicierea. Dl. komandant Valentin Sorescu, este PR manager pentru acest eveniment şi responsabil direct de promovarea evenimentului. Cel supranumit Dinu Penitenciar Păturică va evita publicitatea directă şi de panou pentru că aceasta aduce comisii de disciplină la drum de... final de mandat de şef. Participanţii se vor deplasa pe culoarul unic special organizat de către spionii dăruiţi justiţiei şi penitenciarelor de către patria noastră comună, Rom„nia. †i rugăm, pe această cale să fie atenţi cu 'docomentele'. Sindicatele din sistemul penitenciar sunt binevenite cu precizarea că nu asigurăm umăr de consolare pentru ţeapa de la 01 aprilie 2008. Don Juanul, minister al justiţiei, după ce le-a avut ƒn prima seara/lună se pare că nu le mai reaspectă. Ministerul Justiţiei s-a ƒntors la soţia ANP care, se pare că, găteşte mai bine deşi n-are sare şi piper. Şi totuşi... de ce ‚ntƒlniri secret - confidenţiale? Link-uri utile:          

    

http://www.hotelmarshal.ro/index.php?lg=ro&page_id=1 http://penifest.blogspot.com/2008/05/anp-sindicatele-din-penitenciare-seduse.html http://penifest.blogspot.com/2008/04/iulia-scntei-i-face-bagajele.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/domnule-mocua-am-publicat-astzi-dreptul.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/penifest-morcovul-din-dosul-domnului.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/averile-ascunse-ale-efilor.html http://penifest.blogspot.com/2008/04/petre-stan-de-la-persoan-la-personaj.html http://penifest.blogspot.com/2008/04/anp-probleme-financiare.html http://penifest.blogspot.com/2008/03/semne-de-nntrebare-florin-stanciu-eful.html http://www.realitatea.net/hotnews--tudor-chiuariu-a-acordat-prime-la-ministerul-dejustitie-de-aproape-3-milioane-de-lei_281487.html http://penifest.blogspot.com/2008/02/despre-un-idiot.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/anp-rmas-cu-nucile-lui-iosif.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/anp-sindicatele-din-penitenciare-seduse.html www.fsanp.ro www.snlp.ro

by Huginn

7 Comentarii

24 MAI 2008

ANP - Sindicatele din penitenciare, seduse si abandonate †n data de 26.05.2008, la Hotel Marshal, comandanţii penitenciarelor romƒneşti şi şefii din Administraţia Naţională a Penitenciarelor se vor ‚ntƒni, la iniţiativa Ministerului Justiţiei, pentru a discuta problemele serviciului penitenciar. . Sindicatele din penitenciare, parteneri sociali chipurile, nu sunt acceptate la această ƒnt„lnire de lucru pe motiv de "nu vrem scandal". Ministerul Justiţiei are ƒnsă alte motive să nu accepte sindicatele la aecastă ƒnt„lnire. . Primul motiv este constatat deja de consilierul ministerial Radu Buică, căruia ƒi mulţumim pentru fidelitatea pentru blogul nostru. Sindicatele ştiu ce vor şi nu mai sunt dispuse să fie duse cu vorba. Promisiunile, protocoalele şi memorandumurile nu ţin loc de măsuri concrete şi asta ƒi pune evident ƒn ƒncurcătură pe şefii cei mari. .

Motivul 2 este lipsa soluţiilor viabile av„nd ƒn vedere contextul economic, şi, dacă vreţi, politic. Pur şi simplu nimănui nu-i arde de problema penitenciarelor c„nd bugetul de stat suferă şi ţara e ƒn alegeri. Se trage de timp la greu şi se găsesc 'soluţii' ƒn consecinţă. . Motivul 3, şi cel mai simplu, este lipsa de expertiză (ştiinţă ƒn domeniu, domnu' Stan). Ministrul justiţiei, dl. Cătălin Predoiu, s-a trezit cu o problemă la care nu se aştepta, după cum demonstrează discursul de investire. Nu are nici un specialist ƒn penitenciare ƒn echipa proprie, iar conducerea ANP nu este interesată să-l ajute. . Motivul 4 este lipsa de ƒncredere ƒn şefii de prin ANP, toţi cu pile politice şi toţi habarnişti. Ministrul ştie despre Gheorghe Şpaiuc, care a venit la Bucureşti pentru reƒntregirea familiei, ştie şi despre Stan Petre - măsluitorul. La fel de conştient este de faptul că Marin Dumitru, ƒşi gestionează mai bine diplomele dec„t finanţele ANP, dar n-are ce face. Şeful de la Inspecţia Penitenciară, Florin Stanciu, este inutil pentru că aşa a fost de c„nd se ştie. . Motivul 5 este mai cur„nd o problemă de stil. Ministrul Predoiu, este un gentleman. Preferă o scuză penibilă de genul celei pe care a avut-o c„nd primul ministru a căzut de pe scaun la aflarea salariului lui Marius Iosif, dec„t să facă 'scandal'. De asta profită şpaiucii, miticii şi petricii care ƒşi permit să fie, ƒn continuare, indolenţi şi miserupişti. . Nu trebuie uitate nici promisiunile. Prima este respectarea memorandumului. . Sindicatele din penitenciare au semnat la 01 aprilie 2008, după două runde de discuţii, un memorandum cu Ministerul Justiţiei, care promitea să facă o comisie paritară ƒn schimbul promisiunilor ferme că zilele Summit-ului vor fi liniştite. . Ministerul a făcut o afacere bună neangaj„ndu-se la nimic de fapt şi obţin„nd dezamorsarea unei stări conflictuale ƒn care se declanşase deja conflictul de muncă. †n acel context era avansat tot mai insistent scenariul unei posibile mişcări de protest, iar Marius Iosif, cel acuzat de lipsă de comunicare şi tact, nu dorea să facă nimic. . Previzibil, MJ nu a mişcat nimic, deşi sindicatele şi-au ţinut promisiunea. A fost linişte de Summit ƒnsă comisia "paritară" a rămas ƒncremenită ƒn proiect, deşi au trecut aproape 2 luni de la semanrea memorandumului. Problemele care ar fi trebuit soluţionate au fost deja uitate ‚n vƒltoarea sărbătorilor. . A doua promisiune este Concursul pentru funcţia de director general ANP. . La schimbarea din funcţie a lui Marius Iosif, ministrul justiţiei a promis că funcţia ocupată de acesta va fi scoasă la concurs ƒn termen de 90 de zile, adică la jumătatea lunii august. P„nă acum nu s-a ƒnt„mplat nimic. Noi aşteptăm, sindicatele aşteaptă. . PS. Pentru a linişti spionii băgaţi ƒn furii de articolul Primavara spionilor de jucarie, le promitem că vom povesti, ƒntr-un articol viitor, unde a uitat spionul cu nume de cod "BGB" hƒrtiuţa secretă şi cum se numeşte domnul a cărui protecţie a cerut-o. De ce a făcut copii ale documentelor secrete pe care le-a primit şi de ce le-a transmis celui căruia s-a pl„ns de persecuţii va fi foarte clar. Aşa că... VA URMA . Link-uri utile:     

   

http://penifest.blogspot.com/2008/03/o-dezbatere-ratat-de-pltitorii-de.html http://penifest.blogspot.com/2008/04/petre-stan-serial-tiinific-despre-roea.html http://penifest.blogspot.com/2008/04/anp-probleme-financiare.html http://penifest.blogspot.com/2008/04/news-alert-memorandumul-cu-sindicatele.html http://www.just.ro/Sections/Comunicate/Comunicatemai2008/15mai2008/tabid/697/De fault.aspx http://penifest.blogspot.com/2008/04/news-alert-salariul-lui-iosif-l-nucete.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/primavara-spionilor-de-jucarie.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/spioni-de-penitenciare-si-justitie.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/averile-ascunse-ale-efilor.html

by Huginn

12 Comentarii

23 MAI 2008

Penitenciarul Arad ‚n vremea lui Dan cel Ha(lch)in Un tƒnăr comandant... . †n 2006, c„nd actualii şefi ai ANP picau concursuri pentru ocuparea unei funcţii de conducere, un tƒnăr supraveghetor din Tulcea devenea comandantul Penitenciarului Arad. Comisia de concurs s-a declarat minunată de capacitatea t„nărului Halchin şi l-a pus fără rezerve pe lista celor care au fost admişi la funcţia de comandant de penitenciar. Marea speranţă albă ƒşi făcea loc ƒn istoria temniţelor rom„neşti. . cu pile politice ... . Mai t„rziu, am aflat că t„nărul Halchin este doar t„năr. Sclipirea văzută de comisia de concurs venea se pare din partea senatorului liberal Puiu Haşotti şi a ţinut doar at„t c„t a ţinut selecţia. Domnul Halchin a ‚nceput, imediat după numirea ‚n ‚nalta funcţie, să se dea ‚n stambă. . bate deţinuţi... . Deţinuţii care-l enervau pe Halchin se mai trezeau că fac chiromanţie de la distanţă zero,

direct cu obrazul (adică ƒi plesnea, domnu’ Stan). La o şedinţă aproape a recunoscut că a bătut deţinuţii, crez„nd că la el se referă ministrul care, se pare, avea informaţii ƒn acest sens. A scăpat ca prin urechile acului, doar pentru că a stat mai mult să se g„ndească la o scuză plauzibilă şi ƒntre timp s-a schimbat subiectul. . şi ‚şi terorizează subordonaţii... . După ce s-a plictisit de sportul ăsta, Halchin a găsit interesant a se distra cu directorul adjunct pentru educaţie, care i-a intrat ƒn vizor pe motiv de prea multe activităţi educative. Şi distracţia asta s-a terminat repede pentru că adjunctul cu educaţia a făcut un atac cerebral, iar după revenire i-a pierit dorinţa să se mai certe cu Dan cel Ha(lch)in. . Următorul ƒn vizor a fost liderul de sindicat Flonta, care, vinovat că şi-a făcut treaba, a trebuit să apară ƒn faţa comisiei de disciplină după ce a dezvăluit excesele directorului cel Ha (lch)in. Flonta, după cum spuneam ƒntr-un articol anterior, a scăpat oarecum, dar conflictul continuă. Şi alţi subordonaţi au cunoscut toanele lui Halchin, dar sunt prea mulţi pentru a fi enumeraţi. . Recent a păţit-o grupa de intevenţie care a trebuit să suporte ƒn grup 'nervii' directorului Penitenciarului Arad pentru că au ƒndrăznit să-l ƒntrebe despre probleme de serviciu ƒn vremea cafelei de dimineaţă. Răspunsul a fost pe măsură din partea acestora, ceea ce e lăudabil. Trist e că tƒnărul nostru nu a ‚nţeles că nu aşa se relaţionează cu subordonaţii. . Halchin este cunoscut ‚n Arad pentru beţiile de răsunet, pe care le trage prin barurile locale. Povestiri ale beţiilor acestuia circulă tot mai insistent, iar bătaia pe care a luat-o la ştrand este deja cunoscută de tot oraşul, deşi v„nătăile nu se mai văd. . Dacă Dan Halchin s-ar fi purtat aşa la firma protectorului dumisale nu era nici un deranj. Problema este că t„nărul, prin modul ƒn care-şi face treaba, face rău tocmai ideii de promovare a tinerilor şi de ƒmprospătare a unui sistem care nu are prea des şanse de acest gen. . P.S. Surse din ANP ne informează că Marius Iosif ƒşi viziteaza zilnic fostul loc de muncă, se ƒnchide ƒn fostul său birou şi cere tot felul de rapoarte de activitate de la departamentele pe care nu a ştiut să le conducă pe vremea cƒnd era director general.

. P.P.S. Luni 26.05.2008, la Bucureşti, directorii ANP şi comandanţii penitenciarelor rom„neşti se vor ƒnt„lni cu ministrul justiţiei pentru a discuta problemele sistemului penitenciar. . Link-uri utile:  



  

http://www.aradnet.ro/arad/scandal_la_penitenciar___arad_234_341081.html http://www.aradon.ro/stiri/arad/articol/pl226ngere-penala-la-penitenciar/cn/news20071119-04460072 http://2007.informatia.ro/FSANP_sustine_ca_abuzurile_continua_in_Administratia_Natio nala_a_Penitenciarelor-226849 http://www.stirilocale.ro/arad/Scandal_la_Penitenciar_IDN296900.html http://penifest.blogspot.com/2008/04/petre-stan-serial-tiinific-despre-roea.html http://penifest.blogspot.com/2008/03/semne-de-nntrebare-florin-stanciu-eful.html ***

Reacţia panicată, amatoare şi intempestivă a DPCMP la articolul Primavara spionilor de jucarie, este o poveste ‚n sine. Vizite nocturn-matinale, scrisori de susţinere autoadresate, pl„nsete de crocodil şi vrăjitoare v„nate vor face subiectul unui articol viitor cu şi despre SIPA - DGPA - DPCMP.

by Huginn

22 Comentarii

21 MAI 2008

Libertatea de a avea conştiinţă Pentru ca nu au o carapace menita sa le protejeze de alte furnici vrajmase, mai bine garnisite decat ele, termitele construiesc musuroaie inalte si tari ca piatra. Trece din intamplare elefantul si musuroiul cedeaza sub asa o greutate. De indata termitele - muncitor se pun pe treaba pentru a-si reface fortareata. In timpul asta inamicii prind de veste si pornesc asaltul. Termitele - soldat ies in apararea tribului lor si, cum n-au nici un fel de scut protector, se agata pur si simplu de atacatoare straduindu-se sa le incetineasca mersul. In timp ce marea majoritate a soldatilor pier sfartecati de mandibulele feroce ale atacatorilor, termitele - muncitor reusesc sa astupe bresa. Astupand-o, lasa insa soldatii supravietuitori pe dinafara. Ii sacrifica cu alte cuvinte pentru binele tribului! Teoretic, termitele - soldat sunt niste eroi, practic insa ele actioneaza instinctiv, ca urmare sacrificiul nu este un act de curaj. Termitele-soldat nu pot dezerta, nu se pot revolta, nu pot nici macar sa se lase pe tanjeala in speranta ca alte termite vor face in locul lor toata treaba. Aceste vietuitoare nu au de ales, sunt pur si simplu programate de natura sa-si indeplineasca eroica misiune. Intr-un fel si noi oamenii suntem programati de natura, dar oricata programare biologica sau culturala am avea, putem opta intotdeauna pentru ceva ce nu este inscris in "programul" nostru. Cu alte cuvinte, hotaram sa spunem DA sau NU, hotaram sa spunem VREAU sau NU VREAU! Si oricat de grele ar fi imprejurarile, niciodata nu avem un singur drum de urmat, ci mai multe! Si uite asa ajungem la esenta lucrurilor, la libertatea de a alege! Marius Iosif a ales sa-si consume toata energia - si n-a fost putina! - impotriva unor oameni care, in realitate, n-au avut nicio clipa intentia sau dorinta de a a se angaja intr-o batalie prosteasca, intr-o batalie inutila. Unii au ales sa nu vada, altii dimpotriva au ales sa incurajeze abuzurile, au ales sa le puna in practica. Teoretic, Marius Iosif a pierdut batalia. Practic insa, privind la ceea ce a ramas pe "campul de lupta", invinsii suntem mai degraba noi toti, angajatii sistemului penitenciar romanesc. Decizia ministrului justitiei de a scoate la concurs postul de director general, este surprinzatoare dar binevenita. In pofida scepticismului unora dintre noi, fac parte din

categoria celor ce cred, cel putin prin comparatie cu criteriile care au stat pana nu de mult la baza desemnarii directorilor generali, ca sansele de a avea un conducator echilibrat si bine intentionat sunt reale. Cu sau fara concurs, este limpede ca nu vom alege noi, angajatii sistemului penitenciar, cine este cel mai potrivit director. In pofida aparentelor insa, am avut, avem si vom avea intotdeauna libertatea de a spune DA sau NU, de a avea cu alte cuvinte ceea ce se cheama constiinta!

by admin

14 Comentarii

Primavara spionilor de jucarie †ntr-un articol anterior (Spioni de penitenciare si justitie) deschideam un subiect pe care nu-l iubesc prea tare. Sperasem ƒn 2006, ca mulţi cetăţeni lucrători de penitenciare, să nu mai existe un serviciu de informaţii al justiţiei, tocmai pentru că am văzut excesele care-l caracterizează indiferent că s-a numit SIO - SIPA - DGPA. Văz„nd ordinul prin care s-a ƒnfiinţat Direcţia pentru Prevenirea Criminalităţii ƒn Mediul Penitenciar (DPCMP) am crezut că lucrurile se vor schimba. . Se pare că m-am ƒnşelat. Tentaţia puterii pseudooculte s-a dovedit a fi prea mare pentru DPCMP. Au ƒnceput iar să apară note de informare care se referă la ce zic şi fac sindicatele sau indezirabilii. Scenariile elucubrante şi auto-explicate sunt iarăşi bine primite de şefii ANP şi MJ. Deja reapar personaje care se plimbă important şi conspirativ cu etichete albe la g„t doar pentru a-şi aminti că lucrează la etajul cu oglinzi. Rezultatele activităţii acestui serviciu de informaţii sunt atƒt de secrete că nu există. . Un exemplu de scenarii fanteziste, dar cu impact, este cel legat de o pretinsă ƒncercare a sindicatelor de a protesta chiar ƒn ziua Summit-ului NATO. MJ şi ANP au reuşit, av„nd minunatul DPCMP drept ajutor, să se dezinformeze 'singuri'. Acesta este şi motivul pentru care subtitlul articolului anterior era "Auto-dezinformare, paranoia, poliţie politică". . Un alt exemplu grăitor, cred eu, că este următorul: . La 21.11.2007 şeful Direcţiei pentru Prevenirea Criminalităţii ƒn Mediul penitenciar ƒl avertiza pe unul dintre spionii săi, cu nume de cod, "Burcu Geo Bogdan", referitor la modul defectuos ‚n care acesta ‚şi ‚ndeplineşte atribuţiile şi sarcinile de serviciu şi ‚l atenţiona că timp de şase luni ‚i va fi monitorizată activitatea. . Notele informative transmise de spionul nostru dovedeau o slabă "cunoaştere şi stăp„nire a situaţiei operative", şi erau prea puţine "raportat la potenţialul şi problematicile Penitenciarului Rahova". Cămătari, gemeni sau traficanţi de droguri ştiu mai bine despre ce e vorba. . Sarcini concrete referitoare la finalizarea unor lucrări p„nă la termene clar stabilite nu au fost finalizate ƒn timp util. S-a constat astfel că spionul "Burcu Geo Bogdan" a manifestat o "indiferenţă totală" faţă de onorabila meserie pe care o practica ƒntr-un loc at„t de periculos precum Penitenciarul Rahova. (vezi imagine) .

Conducerea profesională şi-a făcut datoria ƒnsă spionul distrat a pierdut atenţionarea care-l atenţiona să fie mai atent. Pentru acelaşi nume de cod, ƒn arhivele noastre, mai găsim sancţiuni profesionale aplicate ƒn cei c„ţiva ani de la intrarea ƒn profesie, pentru aproximativ aceleaşi motive. . Imediat după atenţionarea cu pricina, un spion cu acelaşi nume de cod, "Burcu Geo Bogdan", a fost promovat la Academia de Poliţie pentru a-i ƒnvăţa meserie pe viitorii ofiţeri de

penitenciare. Cum specialist ƒn domeniu nu este presupunem că spionul spionează Academia de Poliţie. Poate există şi alte explicaţii dar precis sunt secrete. . O dovadă a amatorismului Direcţiei pentru Prevenirea Criminalităţii ƒn Mediul Penitenciar o constituie lipsa de imaginaţie ƒn alegerea numelor de cod. Astfel ‚n registre mai figurează un nume de cod similar. Spionul cu nume de cod "Burcu Vasile" a lucrat iniţial ƒn vechea Direcţie de Securitate a Statului, iar după 1989 a fost comandant de penitenciar ƒn oraşul numit Turnu Severin. . Spionul cu nume de cod "Burcu Vasile" a acoperit obiective precum Gabriel Bivolaru, infractor cu ştaif politic. Acest spion a devenit legendă. Legenda comandantului - spion care s-a luptat pentru binele patriei nu a fost atinsă de acuzaţiile de corupţie şi de favorizare a infractorului pentru care acesta a trebuit să ceară penisonarea grabnică, după ce şi-a pierdut funcţia de şef. Gabriel Bivolaru, amicul acestuia, ƒl regretă din suflet deşi o reƒncarnare virtuală a acestei legende ƒi ostoieşte setea de 'dreptate'. . Uimit fiind de această apropiere aproape de s„nge ƒntre cele două nume de cod nu pot să nu remarc cu amărăciune că o legendă, poate puţin coruptă, este batjocorită prin acordarea unui nume de cod similar unui nătăfleţ care pierde hƒrtii ale statului. . Am ƒncercat, deşi nu ne pricepem, să asigurăm o oarecare protecţie fizică a documentului pierdut de spionul bleg dar cu pile "Burcu Geo Bogdan". Nu pot ƒnsă să nu mă g„ndesc că defuncta SIPA s-ar ƒnv„rti ƒn morm„nt dacă ar vedea ce ageamii se plimbă cu microfoanele •n s‚n prin ANP-ul patriei. . Link-uri utile: 



http://www.curierulnational.ro/Eveniment/2006-0727/Directorul+Penitenciarului+Drobeta,+revocat+pentru+favorizarea+lui+Bivolaru http://penifest.blogspot.com/2008/05/spioni-de-penitenciare-si-justitie.html

PS. Cred că ar trebui să ştiţi, cei care nu o păţiţi deja, că angajaţii din penitenciare care lucrează ƒn locurile de deţinere nu mai pot intra cu apă şi m„ncare (deşi tura durează 12 ore). Pentru că ANP este condusă cu picioarele, ƒncă se preferă soluţiile ruseşti pentru probleme simple. †n cazul de faţă, pentru a se rezolva problema drogurilor se apelează la următorul raţionament: Ii •mpuşcăm pe toţi că sigur e unul vinovat printre ei. Şi, din păcate, ‚n combinaţie cu şefi politici şi habarnişti, există mulţi isteţi ‚n teritoriu care propun şi duc la ‚ndeplinire astfel de măsuri. †nsă cui foloseşte această lipsă de consideraţie pentru propriul personal?

by Huginn

37 Comentarii

20 MAI 2008

Averile ascunse ale şefilor penitenciarelor †ncă sub impresia debarcării doamnei Katalin Kibedi şi a trubadurului Gheorghe Mocuţa din funcţiile de secretari de stat ƒn Ministerul Justiţiei, vă povestim cu plăcere despre ascunzişurile averilor restului echipei Q-are aflate la conducerea penitenciarelor. . I. Gheorghe Şpaiuc, procuror - director general ANP, ‚şi ascunde averea . Jurnalul Naţional, ƒn ediţia din 16.05.2008, publica un articol despre Gheorghe Şpaiuc, procurorul ieşean proaspăt numit la conducerea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor pentru un nou interimat. Titlul articolului: Şeful Penitenciarelor ascunde afacerile soţiei. . Autorul articolului constată ‚ncălcarea legislaţiei privind declaraţiile de avere ƒn ceea cel priveşte pe soţul Ralucăi Şpaiuc, consilier personal al Ministrului Educaţiei şi Cercetării. . †n speţă, Gheorghe Şpaiuc a găsit de cuviinţă să nu-şi completeze declaraţia de avere cu date reale şi a uitat să declare venitul obţinut de una dintre firmele familiei, pe care soţia dumisale ƒl declară ca fiind zero, deşi datele de la Registrul Comerţului spun altceva.

Contactat telefonic, procurorul Şpaiuc a găsit de cuviinţă să precizeze: "Declaraţia de avere o să o actualizez la 23 mai. Să ştiţi că nu mi-a crescut averea. …n legătură cu creditele, nu ştiu exact ce s-a •nt•mplat acum. (...) Conform informaţiilor de pe site-ul Ministerului Finanţelor, Ager Consult care activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management şi funcţionează, cifra de afaceri cresc•nd •ncet, dar sigur de la 3.967 de lei •n 2005 la peste 18.000 lei •n 2006. (Sursa: Jurnalul Naţional, 16.05.2008). Gheorghe Şpaiuc a fost de-a lungul timpului actorul unor scandaluri: 







Procurorul nesimtirii s-a judecat cu Primaria pentru a nu plati intretinerea. Procurorul Spaiuc nu se afla la primul conflict cu municipalitatea. El a fost dat in judecata de Primarie pentru neplata unor datorii la intretinere. Instanta a dat insa dreptate procurorului. Conform ultimelor liste de la intretinere, publicate de "Termoservice", Spaiuc avea la data de 30 noiembrie 2007 datorii totale de aproximativ 2.200 lei. Cea mai mare parte a sumei reprezinta insa bani pentru care Spaiuc a obtinut o hotarire judecatoreasca prin care nu trebuie sa ii plateasca. (sursa: Ziarul de Iaşi, 14.01.2008) Telenovelă adevărată ƒn familia procurorului Şpaiuc - prim-procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria Iasi, George Spaiuc, este in centrul unui scandal de familie monstru. Spaiuc vrea sa-si vada fratele, cumnata si pe sora acesteia in puscarie. Totul de la cateva mesaje primite pe telefonul mobil, SMS-uri in care, pe un ton injurios, era anuntat ca sotia lui s-ar culca cu altii, ba chiar ca copilul sau nu ar fi al lui. (sursa: link) Prim-procurorul Spaiuc a mai pierdut un meci in scandalul calificativelor - George Spaiuc se afla la a doua infringere de acest gen in "meciurile" pe care le are cu procurorii ieseni Vasile Chifan si Radu Moisescu. (sursa: Ziarul de Iaşi, 13,07.2005) Grupul de la Iasi preia ministerul lui Chiuariu - In familie au ajuns la Bucuresti sotii Raluca si Gheorghe Spaiuc, tot din Iasi. Ea a fost numita sefa de cabinet a ministrului Educatiei, Cristian Adomnitei, asa incit procurorul Gheorghe Spaiuc a cerut detasarea lui la conducerea Administratiei Nationale a Penitenciarelor, din "motive familiale". In acest mod, el a reusit sa preia locul demisului Sorin Dumitrascu, fostul adjunct al ANP, dupa ce in octombrie anul trecut a pierdut concursul organizat pentru un post inferior tot din Administratia Penitenciarelor. Gheorghe Spaiuc a terminat si el Facultatea de Drept de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi. (sursa: Cotidianul, 13.05.2007) ***

II. Petre Stan, comisar şef - director adjunct ANP, ‚şi falsifică declaraţia de avere Din declaraţia de avere postată pe site-ul ANP constatăm că domnul Stan a c„ştigat ƒn anul fiscal 2007 suma de 5900 RON, iar soţia dumnealui doar 3200 RON. Un calcul sumar demonstrază că această declaraţie este falsă. Salariul lui Petre Stan nu a fost ƒn nici un caz la o medie de 491 RON pe lună. Valoarea reală este de cel puţin 8 ori mai mare (salariul minim al unui comisar şef ƒntr-un penitenciar, fără spor de conducere şi stimulente pe care, ştim, că Stan le-a luat). Constatarea falsetului este valabilă şi pentru distinsa dumnealui soţie. Domnul Stan ‚mpreună cu familia sa lucrează la ANP. Domnul Stan a falsificat concursul de admitere pentru Toma Aurora, blonda lui Chiuariu: 



Petre Stan - serial ştiinţific despre roşeaţă (I) - Ceea ce ştim sigur este că, •n 2005, a roşit cƒnd a trebuit să-şi părăsească funcţia de ofiţer de resurse umane de la ANP prins cƒnd a •ncercat să-şi promoveze ilegal propria soţie, Stan Mariana, •n funcţia de şef de serviciu la Penitenciarul Spital Jilava, după ce produsese •n precedentul an de activitate 3 adrese de maximum o pagină. (sursa: link) Petre Stan - serial ştiinţific despre roşeaţă(II) - Petre Stan nu este numai un măsluitor de concursuri. Este şi d•nsul eroul unui concurs din 2006 pentru funcţia de director la oricare s-ar nimeri dintre penitenciarele Giurgiu, Mărgineni, Codlea, Vaslui. Marea lui „rezistenţă” •n faţa efortului intelectual (vezi CV) i-a adus nota 3(trei) şi •n consecinţă a trebuit să se retragă •n sƒnul familiei pentru a-şi obloji rănile. Familia lui Petre Stan a descoperit pasiunea pentru calea birourilor din penitenciare imediat după ce capul cel roşu a devenit ofiţer de reurse umane. (sursa: link)

Declaraţia de avere a lui Petre Stan este disponibilă la: http://www.anp-just.ro/declaratii/AdministratiaNationalaAPenitenciarelor/2007/1FunctiiSuperioareDeConducere/Stan%20Petre%20-%20Declaratie%20de%20avere.pdf

*** III. Marin Dumitru, comisar şef - director adjunct ANP, ‚şi ascunde ultima pagină din declaraţia de avere Din declaraţia de avere postată pe site-ul ANP observăm că lipsesc ultimele pagini. Adică tocmai cele cu veniturile realizate, sursa şi semnătura olografă. Poate că Marin va explica ministrului justiţiei şi/sau publicului ce are de ascuns, dar nu ne facem iluzii. Declaraţia de avere a lui Marin Dumitru este disponibilă la: http://www.anp-just.ro/declaratii/AdministratiaNationalaAPenitenciarelor/2007/1FunctiiSuperioareDeConducere/Marin%20Dumitru%20-%20Declaratie%20de%20avere.pdf Marin Dumitru este artizanul situaţiei financiare delicate a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. ANP - Bilanţ 'bun' pe 2007. Probleme financiare ƒn 2008. - Dacă •n 2007 a gestionat bugetul planificat de o altă echipă, pentru 2008 actuala conducere a ANP a avut posibilitatea de a-şi planifica bugetul conform propriilor priorităţi şi •n vederea eliminării viciilor 'constatate' •n perioada anterioară. Cu toate acestea problemele financiare din acest an sunt mai mult decƒt evidente. Unităţile se plƒng că nu pot să-şi asigure funcţionarea cu banii primiţi, iar ANP dispune măsuri de reducere a cheltuielilor •n lipsă de alte soluţii. (sursa: link). *** Sperăm că ministrului justiţiei va verifica situaţia acestor domni care fac alba-neagra cu declaraţiile de avere pe site-ul instituţiei pe care o păstoresc prost dar pe bani mulţi. Despre declaraţii de avere vom mai avea prilejul să vorbim.

by Huginn

5 Comentarii

19 MAI 2008

NEWS ALERT: Nu mai e zvon - Mocuţa şi Kibedi sunt pe făraş!!! Am avut dreptate! Acum ce ar trebui să facem? Să murim de r„s? Să-i transmitem salutările noastre din mers domnului Mocuţa? Să ne lăudam că am fost primii care am transmis ştirea? Să facem mişto de scrisoarea domnului Mocuţa? Habar nu am, dar asta e ştirea serii, preluată de pe Hotnews: "Premierul Calin Popescu Tariceanu a decis, astazi, inlocuirea din functie a doi secretari de stat din Ministerul Justitiei - Gheorghe Mocuta si Catalin Chibedi, anunta televiziunile de stiri. In locul celor doi au fost numiti secretari de stat la Ministerul Justitiei Gabriel Tanasescu si Radu Constantin Ragea." Scurt istoric: 1. Penifest anunţă pe 16 mai posibilitatea ca cei doi secretari de stat să fie schimbaţi din funcţie; 2. Gheorghe Mocuţa ne trimite ƒn dimineaţa de luni, 19 mai, o scrisoare interminabilă ‚n care spune multe prostii, printre care şi aceea că nu va fi schimbat din funcţie; 3. PENITENCIAR! răspunde domnului Mocuţa tot pe 19 mai, ora 16.00, cu o postare av„nd următorul titlu: Fiecare secretar de stat pre limba lui... 4. 19 mai, ora 21.30, se confirmă ştirea dată de Penifest ƒn 16 mai: Gheorghe Mocuţa şi Katalin Kibedi sunt pe făraş! ***

P.S. Scuzaţi-ne expresia, dar, av„nd ƒn vedere scrisoarea ţ„fnoasă scrisă azi de domnul Mocuţa blog-ului nostru, la o juma' de oră de la confirmarea mazilirii celor doi secretari de stat ‚ncă suntem crăcănaţi de ras! Cred că Academia Caţavencu ar trebui să se alerteze: umorul de situaţie e absolut delicios!

by famiglia Musat

5 Comentarii

Fiecare secretar de stat pre limba lui... Domnule Mocuţa, am publicat astăzi dreptul dumneavoastră la replică. Nu am ƒnţeles de ce vorbiţi despre dumneavoastră la persoana a treia. †n speranţa că aţi intenţionat să vorbiţi la trecut, facem următoarele precizări: . 1. Mulţumim pentru informaţia că nu părăsiţi Ministerul Justiţiei. Am ƒncercat din răsputeri să aflăm dacă zvonul care umbla insistent pe culoarele MJ era adevărat sau nu.. . 2. Nu credem că are rost să rostim pompos cine şi ce este. Am văzut zeci de "protectori ai legalităţii", ƒncep„nd de la parlamentari care clamau drepturile omului atunci c„nd schimbau Codul Penal şi Codul de Procedură Penală pentru blocarea dosarelor clienţilor lor, miniştri ai justiţiei care ƒncercau să distrugă structuri anticorupţie pentru protecţia prietenilor politici, p„nă la directori de ANP sau penitenciare care, cu zel de torţionari, "respectau" şi "aplicau" legea nimicind orice urmă de demnitate şi profesionalism ƒn angajaţi. . Nu v-am auzit niciodată atunci, lu„nd poziţie. Din păcate, ‚n Romƒnia anului 2008, prea adesea "protejarea legalităţii" şi protejarea bunului simţ şi a integrităţii sunt ‚n conflict.. 3. †n ceea ce priveşte primele avizate de dumneavoastră şi modalitatea "transparentă" de acordare, suntem convinşi că şi acum aveţi disponibile criteriile de acordare a acestora, evaluarea propriu-zisă a beneficiarilor şi modul de calcul al primelor. Nu-i aşa?. 4. Suntem, de asemenea, convinşi că proiectul de ordonanţă de urgenţă ƒn cauză care, reamintim:   

 



nu fusese discutat ƒn prealabil cu sindicatele; urma a doua sau treia zi să intre ƒn şedinţă de guvern; a stat c„teva ore pe site-ul MJ şi apoi a fost retras după ce informaţia a apărut pe blogul PENITENCIAR!; punea pumnul ƒn gură sindicatelor, interzic„ndu-le dreptul la acţiuni sindicale; dădea acces nelimitat magistraţilor la sinecuri ƒn sistemul penitenciar (fără concurs, fără evaluare, fără proiect de management, fără interviu); bloca total accesul persoanelor din afara sistemului la concursuri pentru posturi de conducere (apropos, paranoia fostei conduceri că se complotează •mpotriva ei de către unii care vor să le ia locul nu trebuia transpusă •n acte normative; plus că nu suntem cine credeţi că suntem),

are directă legătură cu dumneavoastră. Iar dacă noi ne ‚nşelăm, şi nu ştiaţi ce conţine, atunci problema e şi mai gravă: sunteţi responsabil de un domeniu ‚n care nu ştiţi ce se ‚ntƒmplă (abuzuri, nepotisme, şmecherii legislative). Şi ca atare, nu vă mai vedem rostul acolo. . 5. Noi nu am făcut aprecieri la o discuţie de cafenea asupra oportunităţii plecării dumneavoastră. Noi am constatat nişte fapte, pe care le-am expus parţial aici, ƒn timpul pe care l-am avut de c„nd a demarat acest blog. Iar faptele arată clar că, ƒn ultimul an, lipsa de profesionalism şi abuzul au fost normă ƒn ANP. Dumneavoastră sunteţi, repet, responsabil la nivelul MJ de buna funcţionare a ANP. Concluzia, deci, apare de la sine. . 6. Nu cred că e cazul să vorbiţi ‚n numele angajaţilor sistemului penitenciar. Interlocutorii dumneavoastră au fost cei din conducere. Ştim că uşa dumneavoastră a fost deschisă. Dar mai ştim la fel de bine şi nepăsarea faţă de cei care v-au trecut pragul şi comentariile la adresa lor (de exemplu, cuv„ntul curvă, vă spune ceva?). .

7. Şi dumneavoastră şi domnul Iosif aţi avut timp să discutaţi de strategii, să dezvoltaţi strategii şi planuri de acţiune, ba chiar să le şi implementaţi. Nu aţi făcuto. Ba mai mult, protejatul dumneavoastră, domnul Iosif, a dispus ca acest cuv„nt (strategie) să nu mai apară ƒn bilanţul pe 2007. (A fost o scăpare ƒn capitolul pe comunicare, e adevărat.) . Ştiţi de ce, domnule Mocuţa? Pentru că tocmai distrusese o strategie de dezvoltare a serviciului penitenciar pe motiv că fusese elaborată de "oamenii lu' Macovei". Nu pentru că ar fi ƒnlocuit-o cu altceva, nu pentru că ar fi fost proastă sau ar fi necesitat ƒmbunătăţiri. Nici nu s-a discutat pe marginea ei. Ci pentru că aşa a vrut domnul Iosif. Or, domnule Mocuţa, fie că ştiaţi, fie că nu, responsabilitatea vă aparţine. . Aşadar, nu ne mai daţi lecţii despre ce trebuie să scriem noi pe blog. Mai ales că o componentă importantă a ceea ce s-a scris aici a fost dedicată analizei de sistem. Dacă vă interesează cu adevărat soarta sistemului penitenciar şi nu supravieţuirea dumneavoastră ƒntro funcţie vremelnică, vă recomandăm:            

http://penifest.blogspot.com/2008/04/de-ce-nu-se-reformeaz-administraia_15.html http://penifest.blogspot.com/2008/04/de-ce-nu-se-reformeaz-administraia.html http://penifest.blogspot.com/2008/03/de-ce-nu-se-reformeaz-administraia_29.html http://penifest.blogspot.com/2008/03/de-ce-nu-se-reformeaz-administraia_24.html http://penifest.blogspot.com/2008/03/de-ce-nu-se-reformeaz-administraia.html http://penifest.blogspot.com/2008/03/managementul-resurselor-umane-din.html http://penifest.blogspot.com/2008/04/statutul-funcionarilor-anp.html http://penifest.blogspot.com/2008/04/anp-probleme-financiare.html http://penifest.blogspot.com/2008/04/despre-rezolvarea-problemelor-i-despre.html http://penifest.blogspot.com/2008/04/pulanul-detaarea-i-transcendentalismul_20.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/spioni-de-penitenciare-si-justitie.html http://penifest.blogspot.com/2008/03/o-dezbatere-ratat-de-pltitorii-de.html

by Huginn

1 Comentarii

Drept la replică din partea domnului Mocuţa, secretar de stat MJ Domnul Gheorghe Mocuţa, secretar de stat ƒn Ministerul Justiţiei, solicită publicarea unui drept la replică referitor la articolul cu titlul Zvon - Kibedi şi Mocuţa pe făraş publicat ƒn PENITENCIAR! la data de 16.05.2008 .. "Cu referire la cuprinsul unor afirmaţii apărute pe http://www.penifest.blogspot.com/, aş dori să fac următoarele precizări: 1. Secretarul de stat Gheorghe Mocuţa nu este pe făraş. 2. Gheorghe Mocuţa, ƒn cei 30 de ani de activitate profesională ca procuror, nu a fost şi nu este nici acum protectorul vreunei conduceri, indiferent care ar fi aceea. Procurorul Gheorghe Mocuţa este protectorul legalităţii. Desele dumneavoastră referiri la avizarea unor anumite prime oferite ƒn sistemul ANP de către Gheorghe Mocuţa cuprind orice altceva dec„t date conforme cu realitatea. Singurele prime avizate favorabil de către Gheorghe Mocuţa au fost cele plătite ƒn cursul lunii decembrie 2007, valabile pentru ƒntreg sistemul, ƒncep„nd de la agent pază şi p„nă la director general, prime al căror cuantum s-a situat ƒntre 1000 lei minim şi 9000 lei maxim. At„t cuantumul dar şi modalitatea de acordare a acestora au fost transparente, fiind cunoscute şi acceptate la nivelul ƒntregului sistem. Cu privire la actele referitoare la activitatea ANP, avizate de către secretar de stat Gheorghe Mocuţa, vă stă la dispoziţie Legea liberului acces la informaţiile publice. 3. Gheorghe Mocuţa nu face nimic pe şestache şi ƒn nici un caz nu introduce pe şestache proiecte de acte normative ƒn guvern - dacă a contribuit la ceva a fost la retragerea proiectului de act normativ de pe lista celor ce ar fi urmat să fie discutate ƒn guvern, respectiv punerea acestuia ƒn discuţia cu sindicatele. †n accepţiunea lui Gheorghe Mocuţa, pe şestache este un termen ce se poate eventual aplica celor ce fac afirmaţii nereale la adăpostul anonimatului, fără curajul de asumare a veridicităţii datelor expuse. 4. Privitor la reorganizarea INEC, respectiv ƒnfiinţarea INECCC, realizarea acestui proiect a fost iniţiată ƒn condiţiile ƒn care actualul INEC nu a obţinut acreditarea prevăzută de legislaţia

din domeniul cercetării, iar pe de altă parte, am considerat că cercetarea pe baze ştiinţifice a fenomenului criminalităţii trebuie să fie făcută de oameni care au lucrat ƒn mod direct ƒn domeniul combaterii acesteia, de cele mai multe ori ƒn calitate de magistraţi. Tocmai datorită lipsei unei activităţi de cercetare fundamentate ştiinţific ƒn acest domeniu, ƒn prezent suntem lipsiţi de sprijinul necesar ƒn vederea anticipării şi prevenirii unor fenomene conexe criminalităţii (a se vedea trendul ƒngrijorător al criminalităţii transfrontaliere, fenomenul preconizat de reƒntoarcere ƒn ţară a unor infractori periculoşi ), fiind de părere că cercetarea ştiinţifică se poate face numai cu oameni de strictă specialitate. Nu ƒmi doresc postul de director al unui astfel de institut, ƒntru-c„t din luna martie, ƒn urma unui concurs am obţinut titlul de conferenţiar universitar, iar proiectele de cercetare demarate ƒn nume propriu au fost iniţiate prin intermediul universităţilor la care predau. Cu privire ƒnsă la ANP, răm„ne a fi constatat de către lucrătorii sistemului penitenciar dacă ƒncep„nd cu 30 octombrie 2007, data numirii ƒn funcţie a secretarului de stat Gheorghe Mocuţa, situaţia a evoluat sau nu ƒnspre mai bine pentru ANP şi pentru lucrătorii din ANP, inclusiv din punct de vedere al dialogului şi comunicării cu structurile de conducere ale Ministerului Justiţiei. Aceeaşi lucrători ai sistemului penitenciar, care pe bună dreptate nu mai regăsesc ƒn prezent un set de valori clar delimitate ƒn care au crezut cu fermitate pe ƒntreg parcursul carierei lor profesionale – şi mă refer ƒn special la acei lucrători ce au intrat ƒn sistem de mai mult de 5 ani, sunt cei eventual ƒn măsură să opineze asupra faptului dacă aşa-zisa plecare a lui Mocuţa este o binefacere pentru ANP. Secretarul de stat Gheorghe Mocuţa ar fi mai interesat să discute despre problemele relevante şi cu real impact asupra evoluţiei viitorului profesional al lucrătorilor din ANP, probleme ce nu au făcut ƒnsă obiect al discuţiilor pe blogul dvs. p„nă acum. Uşa biroului meu a fost şi este deschisă pentru cei au intrat şi au rămas ƒn ANP pentru că au crezut ƒn meseria lor şi nu au venit pentru o persoană sau un salariu, pentru cei ce sunt interesaţi de viitorul sistemului şi nu de date incendiare sau neadevărate, pentru cei ce vor să discute despre situaţia actualului deficit de imagine al ANP, despre deficitul de personal, ƒntocmirea de strategii viabile pentru viitor sau orice altceva cu adevărat relevant. Acesta nu este un comentariu la cele afirmate pe blogul dvs., este un punct de vedere ce vă solicit să fie postat pe aceeaşi pagină de start pe care au fost postate şi articolele ce pun ƒn discuţie activitatea mea profesională. Gheorghe Mocuţa Secretar de stat ƒn Ministerul Justiţiei"

by famiglia Musat

5 Comentarii

ANP a rămas cu nucile lui Iosif Ştiaţi că... nucile tari nu prea au miez. . Un citat deja celebru aparţin„nd deja anonimului Marius Iosif, şeful decăzut al echipei Q-are, sună cam aşa: „Sunt o nucă tare!”. Nu, nu e ceva extraordinar de deştept. E doar o cimilitură preluată de mintea tulburată a acestuia şi ridicată la rang de regulă de relaţionare cu cetăţenii subordonaţi. . Domnul Iosif, căruia ministrul justiţiei se fereşte deocamdată a-i reproşa altceva dec„t „lipsa de comunicare şi de tact”, a fost o nucă tare dar cu miez puţin. Cred că dl. Predoiu este mult prea diplomat, iar lucrurile nu stau deloc aşa cum sunt prezentate public. . Logica elementară ne spune că schimbarea din funcţie pentru un viitor concurs ar fi trebuit să se aplice tuturor magistraţilor din sistem sau ƒn cazul tuturor funcţiilor ocupate cu ƒmpterniciere (c„teva sute ƒn sistemul penitenciar). Or, tocmai un magistrat la fel de detaşat ‚n funcţie i-a preluat locul lui Iosif.

.

Dar nu limbajul politicos - politic care explică ƒndepărtarea lui Marius Iosif este subiectul de astăzi. Nuca tare a lui Iosif a produs tot felul de decizii care au dus sistemul penitenciar ƒn situaţia fericită de a nu putea plăti facturi, deşi se descurcă perfect cu plata poliţelor. . Nuca tare a lui Iosif a decis, de exemplu, că Valentin Sorescu poate păstori Penitenciarul Jilava. P„nă aici toate bune şi frumoase, dacă ne g„ndim că Sorescu e un ofiţer cu experienţă. . Sindromul Dinu Păturică ƒl atinge, ƒnsă, pe Sorescu şi situaţia se schimbă radical. Dumnealui, ƒn loc să se ia la tr„ntă cu criminalitatea care ƒnfloreşte la Jilava, se luptă voiniceşte cu sindicatele care, auzi obrăznicie, ƒşi informează membrii de sindicat, culmea, din surse publice (adică Academia Caţavencu şi PENITENCIAR!). . Valentin Sorescu, acest Dinu Penitenciar Păturică, a crezut că dă bine ƒn faţa lu’ şefu’ dacă

interzice afişarea articolelor din mass-media care-şi permiteau să-l critice. După ce a ƒncercat să-i determine pe sindicalişti să nu citească despre ƒmpăratul cel gol, dar cu nuca tare, a decis să le curme ƒndărătnicia prin Comisia de disciplină. . De la g„nd la faptă pentru nucile cele tari nu este dec„t un pas. Comisia de disciplină a ANP a fost sesizată de acest măiastru komandant prin adresa nr. 343345/PBJB/12.05.2008, ƒn care a indicat gospodăreşte citate din mass-media publicate de m„na sindical - 'criminală'. . „Morcovul din fundul domnului Iosif” l-a atins empatic pƒnă ‚n suflet pe Sorescu, aşa că acesta a decis tăierea capului vinovat. Vă punem la dispoziţie „sesizarea” ca să vă minunaţi şi dumeavoastră de prostia făcută de un om, altminteri isteţ, dar, din păcate, ƒmbătat de dorinţa de putere. . Surpriza mazilirii lui Iosif l-a prins descoperit pe Valentin Păturică Sorescu care a pierdut din efectul loviturii de imagine programate, pentru că, ƒn mod tragic, cel care credea dumnealui că ţine punctajul a cam părăsit ANP (Dinu Păturică este un personaj din Ciocoii vechi şi noi - o carte domnu’ Stan). . Alte nuci lăsate de Marius Iosif pe la ANP, cu aceeaşi minte şi acelaşi comportament, sunt cunoscuţii: 1. Gheorghe Şpaiuc, contemplativul speriat de muncă, dar iubitor de salarii mari şi sporuri retroactive (tot detaşat, domnule ministru!); 2. Petre Stan, măsluitorul de concursuri cu cap roşu, care a făcut-o temnicereasă pe Toma Aurora, bloda lui Q-ariu; 3. Marin Dumitru, pseudo-specialistul ƒn management (are diplomă e drept, dar n-are rezultate), artizan al situaţiei actuale ƒn care penitenciarele nu-şi pot plăti facturile; 4. Florin Stanciu, şoferul care s-a plictisit la Ministerul Justiţiei şi a fost uns de director la inspecţia penitenciarelor; Nucile tari, dar cu miez puţin, mai sus enumerate nu au putut obţine funcţiile de conducere visate prin concurs, aşa că maestrul Q-ariu i-a făcut şefi pe blat, după cum ƒi era obiceiul. Aceştia au demonstrat deja că nu pot şi nu vor să-şi facă treaba aşa că... propunem domnului ministru să verifice dacă aceştia 'comunică' bine şi să-i roage cu 'tact' să lase locul unora care ştiu ce au de făcut şi chef de muncă, tot prin organizarea unui concurs. Link-uri utile: 

http://www.ziare.com/Seful_de_la_Penitenciare__schimbat_din_functie_pentru_lipsa_d



 

   

e_tact_-310396.html http://www.ziare.com/Nutu_Camataru_face_afaceri_din_inchisoare_si_isi_negociaza_eli berarea_-296819.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/delictul-de-opinie-sindical.html http://www.catavencu.ro/intern/interviu/justitia_romaneasca_de_desene_animate_un_ procuror_prost_gaseste_un_judecator_competent_iar_unul_competent_un_judecator_p. html http://www.ziare.com/Seful_Penitenciarelor_ascunde_afacerile_sotiei-311824.html http://penifest.blogspot.com/2008/04/petre-stan-serial-tiinific-despre-roea.html http://penifest.blogspot.com/2008/04/anp-probleme-financiare.html http://penifest.blogspot.com/2008/03/semne-de-nntrebare-florin-stanciu-eful.html

UPDATE: Domnul Mocuţa, secretar de stat MJ, ne-a trimis un drept la replică pe care ‚l vom publica ‚n cursul zilei de azi.

by Huginn

8 Comentarii

18 MAI 2008

C„nd vom vedea măsuri concrete din partea ministrului justiţiei? Recunosc că sunt dintre cei s-au bucurat la auzul veştii că un ministru t„năr, cu realizări profesionale (şi nu un oarecare magistrat eşuat in proiect, aşa cum se ƒnt„mplă cu majoritatea celor care intră ƒn sistemul penitenciar) a fost numit la conducerea Ministerului Justiţiei. Satisfacţia aceasta a fost pusă la grea ƒncercare ƒn perioada următoare, c„nd părea că dl. ministru nu ‚nţelege sau e ‚mbrobodit de omniprezenţi şi omnipotenţi secretari de stat, consilieri personali şi aiurea directori. Tăcerea dinspre minister nu prevestea nimic altceva decƒt muşamalizarea unor abuzuri incredibile. Au venit apoi, inexplicabile pentru mai toată lumea, prelungirile ƒn scaun ale domnilor Marin şi Stan. Ultimul dintre aceştia, un măsluitor cu state vechi, condus doar de setea de acumulări materiale (apropos a verificat cineva cum au fost răsplătite transferurile şi detaşările din ultimele luni?), de setea de răzbunare personală şi mai ales a distinsei soţii (cocoţată ƒn funcţia de şef serviciu, după ce la ƒncercarea anterioară dl. Stan a fost sancţionat prin debarcarea la spitalul Jilava). †ncetarea detaşării lui Marius Iosif mi-a redat nu doar speranţa că există justiţie, dar m-a făcut să cred că sistemul acesta mai are o şansă de a se reforma de-adevăratelea. †mi pare rău că dl. ministru că nu a putut fi martor la uşurarea, comentariile şi multumirea a peste 200 de oameni, dintre care unii chemaţi cu forţa să-i omagieze plecarea. Vă asigur, cu m„na pe inimă, că nu s-a auzit nici un oftat, nici un regret, poate doar roşeala dlui. Stan să fi fost un semn. Prin cine ƒşi mai face el maşinaţiunile de doi bani? Ar fi meritat sa vedeti cum domnul Iosif n-a reusit nici macar sa plece fără sa arunce cu noroi ƒn cei care au supravietuit eforturilor lui disperate de a-i mazili. Dar despre asta ƒn curand. 1. Aştept ziua ‚n care, ‚n ciuda numeroaselor probleme, ministrul justiţiei va veni la ANP şi va discuta cu oamenii. Suntem o instituţie mică, prea mică pentru problemele justiţiei, dar care are 13.000 de angajaţi şi gestionează viaţa a aprox. 30.000 de deţinuţi. 2. Aştept o evaluare obiectivă a echipei manageriale care a distrus tot ce i-a căzut ƒn m„ini - desfiinţ„nd compartimente, anul„nd strategii care ar fi putut fi repere ƒn evoluţia ulterioară, hăituind pe cei care pur şi simplu făceau comentarii incomode, acordandu-şi prime uriaşe (c„ţiva dintre noi ştiu cum arătau ameninţările dlui. Iosif că vom fi trimişi ƒn oraşe cu numele din două cuvinte, că ne va aranja el, că ne va monta camere video ƒn birouri, că ne va urmări p„nă ƒn p„nzele albe fiindcă are susţinere…) 3. Aştept o decizie prin care să fie retrase primele fabuloase ‚nsuşite din prima zi de lucru ƒn ANP şi mai ales o verificare a criteriilor după care au fost acordate acestea. 4. Aştept o verificare a sumelor care sunt cheltuite, pentru nimicuri precum redecorări lunare care să satisfacă pretenţiile megalomanice ale domnului Iosif, ƒn condiţiile ƒn care ƒn birouri angajaţii stau ca sardelele si nu au nici macar jaluzele care sa-i apere de caldura.

5. Aştept ca ministrul justiţiei să facă o vizită ‚ntr-un penitenciar pentru a vedea condiţiile de detenţie şi de muncă. Aştept o evaluare a obiectivelor ANP pe anul acesta (deşi mă ƒndoiesc că ele apar scrise pe undeva), a modului in care ele sunt duse la indeplinire. 6. Aştept o cƒntărire a activităţii actualilor şefi de direcţii aduşi de dl. Iosif pentru a-şi face propria echipă, dintr-o iscălitură de pix. 7. Aştept o evaluare activităţii secretarului de stat (deşi e an electoral) sub oblăduirea şi sub semnătura căruia s-au făcut at„tea abuzuri, căci aşa cum somnul raţiunii naşte monştri, tot aşa, doar sprijinul direct al celor direct răspunzători de activitatea ANP a dus la apariţia unui ƒnchipuit precum Marius Iosif (apropos dle. fost director, brandurile nu aduc nici caracter, nici distincţie şi cu at„t mai puţin profesionalism). *** Probabil că aceste aşteptări, vor părea numeroase şi deplasate, dar aşa ‚nţeleg menirea unui ministru, pe l„ngă atribuţiile clasice. Adică sper, ca prin deciziile ministrului justiţiei să fie adusă moralitatea ƒntr-o lume asupra căreia vremelnicii conducători s-au aplecat doar pentru a-şi umple buzunarele şi satisface orgoliile.

by Huginn

4 Comentarii

17 MAI 2008

Nevoia de normalitate Generalul Binisor isi teroriza cu placere angajatii. Ba, te dau afara ba, urla el din rasputeri la directori, la secretara sau prin telefon la sefii de penitenciare. Scrie ba, scrie, cand iti vorbeste un general, si directorii se aplecau infricosati peste agende si notau cu febrilitate toate lucrurile fara noima pe care generalul obisnuia sa le dicteze, cu indreptatita convingere. Cacat, cacat, tipa isterizat generalul cand indraznea careva sa ridice privirea sau sa aiba si el o parere, tu faci cum iti dictez io, ba, ca altfel dau cu tine de pamant de nu te vezi, ai inteles?! . Cand generalul n-a mai avut incotro si a trebuit sa paraseasca totusi ANP-ul, a adunat tot personalul in sala mare de sedinta si a tinut un discurs interminabil. Am facut scoala de ofiteri, am terminat-o printre primii, tragea el de timp, doar doar cineva sau ceva va infaptui, totusi, o minune si-i va da inapoi scaunul de director cu care se acomodase atat de bine. De fapt am terminat-o chiar primul, s-a hotarat el pana la urma sa supraliciteze, dar minunea tot nu s-a infaptuit! . Cand magistratul Iosif n-a mai avut incotro si a trebuit sa parasesca la randul sau ANP-ul, a invitat in sala mica de mese numai directorii si sefii de servicii. Am intalnit aici oameni rai, s-a stropsit el negru de suparare, si in randul din fata patru subalterni au aplaudat, cu uimire si incantare, puterea de patrundere a magistratului. Sper sa-mi continuati totusi proiectele, a continuat el cu binecunoscuta-i severitate si directorul economic a alergat devastat sa dea telefon la baza de aprovizionare ca sa ordone sa se plateasca mocheta personalizata. A doua comanda, pentru ca prima nu fusese pe placul magistrului! N-avem cum, a raspuns sfios cineva la capatul firului, n-avem de unde ca nu era prevazut. Nu stiu ba, nu ma intereseaza, luati din alta parte si platiti-o imediat ca trebuie sa continuam proiectele magistratului! . In nici patru ani, ANP-ul se afla la al saselea director general (fost, timp de doua saptamani director general, fost timp de un an director general adjunct!). Sub ei s-au perindat alti opt directori generali adjuncti. Cu exceptii care intaresc regula, directorii astia au semnat hartii, au vizitat rar sau deloc unitatile, au dat ordine si decizii pe care, daca nu si le-au anulat mai apoi singuri, le-au anulat inlocuitorii, si-au dat prime, si-au angajat rudele si prietenii, si-au instalat in functii de conducere favoritii, au calatorit, au complotat, au haituit si umilit subalternii, s-au lasat adorati, si-au construit case, si-au cumparat terenuri, au comis cu dezinvoltura abuzuri si ilegalitati. . Cu exceptii care intaresc regula, in urma lor n-a ramas nimic! Sau daca vreti, a ramas un sistem penitenciar in care lucrurile se carpesc si la propriu si la

figurat de la o zi la alta, un sistem in care initiativa este catalogata ca fiind abatere, un sistem in care angajatii nu au curajul sa vorbeasca, un sistem care nu are nicio legatura cu "standardele europene", formula standard cu care a defilat de-a lungul anilor toata armata asta de sefi pe la sedintele de bilant. In 15 mai 2008 ii scriam dlui. ministru Catalin Marian Predoiu o scrisoare deschisa si amara. Stiam ca ultimului director general, judecator Marius Iosif, cel care a reusit performanta aproape uluitoare de a fi mai incapabil decat generalul Binisor, i se semnase prelungirea detasarii si asta echivala cu o lovitura mortala, aplicata unui sistem si asa aflat in deriva. Din fericire, Marius Iosif nu mai e si iata-ma intr-o postura neobisnuita, aceea de a multumi ministrului, cu recunostinta si tristete in egala masura, pentru normalitate!

by admin

14 Comentarii

16 MAI 2008

Zvon - Kibedi şi Mocuţa pe făraş Nu avem certitudinea informaţiei şi n-am reuşit să o confirmăm, ƒnsă surse din Ministerul Justiţiei ne-au şoptit că secretarii de stat Katalin Kibedi şi Gheorghe Mocuţa vor părăsi ministerul. Un semn bun şi un indiciu că ministrul Cătălin Predoiu continuă curăţenia ƒncepută cu consilierii lui Chiuariu (mari amatori de stimulente şi prime) şi directorul general al ANP, Marius Iosif (la r„ndul lui, mare amator de sporuri şi răzbunări meschine). . Reamintim că domnul Gheorghe Mocuţa a fost protectorul conducerii ANP, cel care a contribuit la introducerea pe şestache ƒn şedinţă de guvern a ordonanţei de urgenţă care ar fi pus pumnul ƒn gură sindicatelor şi ar fi dat liber la abuzuri ƒn numirea magistraţilor ƒn sistem (nu că ar fi prima oară). . Doamna Katalin Kibedi s-a remarcat ƒn ultima perioadă, din păcate, doar prin scandaluri amoroase şi ƒncercări de a da, nelegal, un apartament de 3 camere iubitului acesteia. . Aşteptăm să vedem dacă informaţia se confirmă şi urăm succes ministrului! . UPDATE ora 16.45 Ceea ce dimineaţă părea a fi un zvon, este confirmat de o a doua sursa din Ministerul Justitiei: Katalin Kibedi şi Gheorghe Mocuţa ar fi fost revocaţi din funcţie de către primul ministru, iar decizia acestuia urmează a fi publicată săptăm„na viitoare ƒn Monitorul Oficial. UPDATE ora 23.50 Deşi am ƒncercat toată ziua să obţinem o informaţie certă, ƒncă nu ştim dacă cei doi vor pleca. Informaţiile sunt contradictorii. Aşteptăm să vedem evoluţia situaţiei. Pentru ANP, plecarea lui Gheorghe Mocuţa ar fi o binefacere. Să sperăm că ministrul va lua (a luat) decizia corectă.

by famiglia Musat

4 Comentarii

Ana are mere, ANP nu are... comunicat Adminstraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) nu ne spune ce se ‚ntƒmplă cu Marius Iosif, ocupantul biroului cel frumos (fostul de ieri de la pr„nz), dar ne cadoriseşte cu un nou comunicat către ţară. Pătrunşi de importanţa momentului şi a 'premierei absolute' specialiştii comunicării penitenciare au produs o altă non-informaţie prost formulată şi prost scrisă pre limba şi pentru urechile cititorilor de Abecedar. . Titlul: Artişti •n penitenciar Trebuie să recunosc că ƒnceputul e promiţător. Face cititorul să creadă că ar putea urma ceva interesant. Citim mai departe ƒncrezători. .

Prima frază: Penitenciarul Aiud •n colaborare cu Fundaţia Inter-Art din Aiud organizează, •n premieră absolută, •n perioada 10-22 mai 2008 proiectul intitulat Prison Art Camp, desfăşurat pe modelul unei tabere de creaţie. La ineditul eveniment vor participa artişti străini şi romƒni care vor realiza lucrări de artă •n penitenciar alături de persoanele private de libertate. Deja ƒncep să apară probleme. Fraza e ƒntortocheată, iar rezultatul este că virgulele nu stau locului. Premiera absolută, nu este chiar absolută, pentru cine lucrează ƒn domeniul pe care cu drag ƒl numim penitenciare. Cunoscătorii de limbi străine (engleza, ƒn cazu' ăsta, domnu' Stan) află că Tabăra de Creaţie ƒn Penitenciar (Prison Art Camp) este organizată "pe modelul unei tabere de creaţie". Nici Gigi Becali n-ar fi putut fi mai subtil. Tocmai c„nd am reuşit să desluşim prima frază, următoarea, care vorbeşte despre viitorul ƒn care artiştii străini vor realiza lucrări de artă, ne face pierduţi. Evenimentul a ƒnceput de 5 zile dar artiştii vor veni, vor face şi vor drege. Păi cine prestează frate de cinci zile picturi, gravuri, proiecţii? E bine totuşi că tonul optimist se păstrează. . A doua frază: Programul taberei include activităţi de creaţie •n diferite domenii (pictură, sculptură şi grafică – gravură), dar şi proiecţii de imagini, urmate de grupuri de discuţii sub egida Arta din ţara mea mediate de artiştii străini sau romƒni. Dex-ul din 1998 ne spune că scriitorul cel meseriaş nu ştie ce ƒnseamnă cuvintele pe care cu drag le aruncă prin comunicat. Egida, tovarăşe autor de comunicate, ƒnseamnă ocrotire, sprijin, protecţie, ƒndrumare, ƒngrijire. Egida asta, dom' şef, vine din mitologia greacă şi a fost un scut al lui Zeus, acoperit cu pielea caprei Amalteia. Capra nu ştiu cine era. Găsiţi pe Google. (Nu domnu' Stan. Nu am greşit numele lui Gogu. E vorba de un motor de căutare, care nu e cu benzină, şi se găseşte ƒn cutia aia pe care o aveţi pe masă. Aia pe care ţineţi mileul de la bunica.) †n afară de egida asta, iar vă scapă semnele de punctuaţie. Virgulele ar putea lămuri cum stă treaba cu egida, cine moderează şi alte alea. . A treia frază: La sfƒrşitul manifestării artiştii şi persoanele private de libertate implicate vor avea posibilitatea să doneze organizatorilor lucrările de artă realizate, urmƒnd ca •n perioada următoare să fie organizate două expoziţii, una •n penitenciar, iar alta cu vƒnzare, •n comunitate, •n scopul asigurării bugetului pentru ediţia următoare a taberei. Fraza este la fel de ƒnc„lcită dar exprimă clar disponibilitatea organizatorilor de a accepta donaţii sub formă de opere de artă. Felicitări! Cred că artiştii, rom„ni şi străini, o să vă fie recunoscători. . Ultima frază: Penitenciarul Aiud doreşte să extindă colaborarea cu Fundaţia Inter-Art prin organizarea •n parteneriat a unui program educativ intitulat Educaţie prin artă •n care să fie incluse persoane private de libertate care au aptitudini şi interese artistice. Acestea vor fi •ncurajate şi sprijinite să se dezvolte din punct de vedere artistic, inclusiv prin organizarea unor expoziţii personale. Comunicatul se termină, transpirat de caznele prin care a trecut, ƒntr-o notă optimistă. Deja m-am liniştit acum că persoanele private de libertate se vor dezvolta din punct de vedere artistic. . Am preluat integral comunicatul de presă de pe site-ul ANP, pentru că evenimentul ‚n sine este o iniţiativă lăudabilă. Mass-media care contează va trece, ƒn cel mai fericit caz, evenimentul la o casetă de 50 de semne, ƒn pagina 11, la finalul articolului pe bune care nu putea fi paginat altfel. . Echipa PENITENCIAR! anunţă, folosindu-se de acest prilej, oferta de a finanţa cursuri de limba rom„nă pentru băiatu' din ANP care m„zgăleşte comunicatele de presă. Asta pentru că şefii lui nu vor să-l ajute, şi se chinuie degeaba sărăcuţu', iar cititorii de almanahe aşteaptă. . P.S. S-a ‚ntƒmplat.

by Huginn

2 Comentarii

15 MAI 2008

S-a terminat! Marius Iosif a fost schimbat din funcţie Astăzi Ministerul Justiţiei a anunţat delegarea unui nou director general la conducerea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

. Ministrul Justiţiei, domnul Cătălin Predoiu, a semnat, pe 15 mai 2008, Ordinul prin care domnul procuror Gheorghe ŞPAIUC a fost delegat •n funcţia de director general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, pentru următoarele 90 de zile. Domnia sa a •ndeplinit pƒnă la această dată funcţia de director general adjunct al instituţiei. Pe 15 mai 2008, detaşarea domnului judecător Marius Iosif •n funcţia de director general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor a •ncetat de drept. …n interiorul celor 90 de zile, Ministerul Justiţiei va •ndeplini formalităţile necesare scoaterii la concurs a postului respectiv. (sursa: Ministerul Justiţiei, Comunicat de presă) . UPDATE 1: Surse din Ministerul Justiţiei ne-au declarat că vor mai fi hotăr„ri ƒn legătură cu ANP. Aşteptăm şi noi cu interes. P.S. In urmatoarele zile cred ca e necesar sa discutam despre propria noastra putere de a schimba ceva. Am văzut ce pot face un blog, cƒteva intervenţii ale societăţii civile şi o atitudine cƒt de cƒt fermă a sindicatelor. Vom reveni asupra acestei discuţii şi a responsabilităţilor fiecăruia dintre noi. . COMENTARIU HUGINN . E o decizie aşteptată care nu rezolvă problema penitenciarelor dar arată că există disponibilitate pentru a se face ceva. Gheorghe Şpaiuc nu e deloc o alegere fericită. Este neimplicat, dezinteresat şi habar n-are ce are de făcut. Aştept concursul, dar cred că nu trebuie scăpat din vedere că protocolul de la 1 aprilie a rămas o h„rtie, şi că schimbarea lui Marius Iosif nu este panaceul problemelor ANP. UPDATE 2: Subiectul stimulentelor la MJ, adus ƒn atenţia publică de Penifest, continuă să facă valuri: http://www.tvr.ro/?play=37557

by famiglia Musat

22 Comentarii

14 MAI 2008

Scrisoare deschisa domnului ministru Catalin Marian Predoiu Trebuie sa recunosc ca vestea, potrivit careia Ministerul Justitiei a fost de acord sa prelungeasca detasarea Dlui. Iosif Marius la conducerea sistemului penitenciar romanesc ne-a luat totusi prin surprindere (intr-un fel cred ca si Dl Iosif Marius in persoana a fost nitel surprins de intorsatura asta nesperata a lucrurilor!). Timp de cateva luni bune, cu pricepere sau nu, cu eventuale accente patetice, am expus in blogul nostru motivele pentru care Dl. Iosif Marius nu trebuie sa mai indeplineasca o asemenea functie. Opozitia noastra nu a avut niciodata la baza nevoia stupida de razbunare, ori neputinta de a accepta la conducerea sistemului penitenciar pe cineva "din afara" lui. De altfel, dupa cum bine stiti, numirea magistratilor in functiile importante din sistem este obicei vechi si indiferent de prestatia ori performantele acestora, nu a existat niciodata - cel putin oficial!- nici cea mai mica opozitie. In plus, ar fi fost impotriva oricarei logici sa consumam timp si energie clamand aceasta schimbare, daca am fi avut speranta ca intr-o buna zi, ori intr-o buna luna, ori in sase luni bune, atitudinea si performantele Dlui. Iosif Marius s-ar putea imbunatati ori ameliora intr-un fel. Evident nu am fost suficient de convingatori, asta in cazul in care au contat vreodata pentru dumneavoastra argumentele pe care le-am adus in sprijinul afirmatiilor noastre! Pot sa inteleg ca angrenajul politic in care ati acceptat sa functionati, are regulile lui nescrise, in virtutea carora deciziile nu sunt intotdeauna in concordanta cu realitatea. Si daca, dupa cum este de asteptat, decizia dumneavoastra a avut la baza satisfacerea unor asemenea interese politice, mi-as dori, in masura posibilitatilor, confirmarea asta.

Evident situatia noastra nu s-ar schimba, vreau sa spun ca nu s-ar imbunatati in niciun fel, dar am avea totusi o explicatie logica, chiar daca nu multumitoare, in virtutea careia am continua sa functionam . Cand spui "interese politice" te gandesti la beneficiile politice ale unei tari, la beneficiile unui partid politic, in virtutea carora sunt sacrificate cu buna stiinta, nevoi individuale ori nevoi de grup etc. Tara vrea, tara are nevoie, respectiv partidul vrea, partidul are nevoie, nu sunt neaparat niste sloganuri de campanie, sunt de cele mai multe ori niste realitati carora ne supunem pana la urma, de voie sau de nevoie, cu totii. Pentru o recompensa lunara de 6000 de euro, sunt in lumea asta oameni dispusi sa faca orice, Dlui. Iosif Marius nu i se cere sa faca nimic, ca urmare ambitia domniei sale de a se mentine in aceasta pozitie este de inteles. Intelegand bine interesul personal al Dlui. Iosif Marius, consider ca nu este cazul sa-i testati devotamentul, propunandu-i eventual sa doneze lunar o parte din salariu pentru achizitionarea de echipament sau pentru imbunatatirea conditiilor de munca ale angajatilor din sistem! Care este insa interesul politic al tarii, care este interesul politic al partidului, care este mai ales interesul dumneavoastra in afacerea asta, recompensa de mai tarziu vreau sa spun, pentru care sunteti dispus sa sacrificati nevoile si asteptarile absolut firesti a mii de oameni, asta ramane deocamdata pentru mine si pentru altii ca mine, o mare enigma! Lumea romaneasca este inca o lume in prefacere, pana ce lumea asta se va imbunatati, pana ce va fi amendat in consecinta ceea ce astazi este lasat la voia bunului plac, va marturisesc domnule ministru ca as fi avut mare nevoie sa stiu ca sunt in preajma mea si oameni pentru care promisiunea are valoare! Vreau sa spun valoare umana! . UPDATE 1: Detaşarea s-a prelungit la MJ. Ar mai fi, deci, o speranţă. . UPDATE 2: Subiectul stimulentelor şi primelor din MJ este preluat şi de Romƒnia liberă: http://www.romanialibera.ro/a124625/chiuariu-apara-primele-grase-de-la-justitie.html

by admin

4 Comentarii

News Alert: ANP la control Conducerea ANP verificată de către primul ministru . Astăzi, ƒn jurul orei 09.00, Corpul de control al primului ministru a descins la Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Aceast control vine ƒn urma numeroaselor sesizări referitoare la proasta gestionare a sistemului penitenciar de către echipa condusă de judecătorul Marius Iosif amic al fostului ministru al justiţiei, Tudor Chiuariu. . Domnul Gheorghe Şpaiuc, adjunctul ieşean al directorului general, a dispus deja, prevăzător din fire, ca cei 4 inspectori guvernamentali care vor controla activitatea de resurse umane şi cea economică să nu primească nici un document şi nici o informaţie fără ştirea acestuia. . Ministrul justiţiei, dl. Cătălin Predoiu, ezită ƒn continuare să se implice ƒn soluţionarea problemei penitenciarelor rom„neşti ƒn pofida numeroaselor probleme deja constatate. Se pare că presiunile politice sunt mai importante dec„t funcţionarea normală a sistemului penitenciar. . Acest control va confirma cel mai probabil multiplele probleme existente ƒnsă, cu siguranţă, soarta echipei Chiuariu va fi o decizie pur politică. Nu excludem totuşi posibilitatea ca acest control să fie unul formal cu intenţia de a da un certificat ƒnălbitor celei mai politice conduceri din istoria ANP. .

Vă reamintim că la 24.05.2008 primul ministru se declara stupefiat de salariul obscen de mare primit de Marius Iosif (21.800 RON pe lună). Recent a aflat şi de stimulentele din MJ aşa că aşteptăm reacţii. . Link-uri utile: http://penifest.blogspot.com/2008/04/news-alert-salariul-lui-iosif-l-nucete.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/ministerul-justitiei-la-gala-premiilor.html . PS. Mai este doar o juma' de zi?

by Huginn

6 Comentarii

ANP şi delictul de opinie sindicală Lideri de sindicat - Cƒnd nu sunt duşi cu vorba sunt duşi la comisia de disciplină Acum două zile am aflat cu stupoare că liderilor de sindicate

din mai multe unităţi penitenciare li s-a cerut să nu mai afişeze la avizierul sindical articole apărute ƒn blogul PENITENCIAR!. . Am indicat atunci, cu titlu de exemplu, unul dintre penitenciarele unde acest abuz se ƒnt„mplă. N-am intrat ƒn detalii dar am criticat gratuitatea şi inutilitatea acestui gest. Exemplul este Penitenciarul Jilava, unde komandantul - ƒmputernicit Sorescu Valentin, din exces de zel a interzis o activitate de informare sindicală pe considerentul că ƒl critică pe şeful dumnealui de la ANP. . Excesul de zel nu s-a oprit ƒnsă aici. Liderul de sindicat a fost chemat ƒn faţa comisiei de disciplină pentru că a făcut public interviul apărut ƒn săptăm„nalul Caţavencu şi blogul nostru. Expresia care l-a oripilat ƒntr-at„t pe komandantul Sorescu a fost tocmai titlul articolului: Penifest - Morcovul din dosul domnului Iosif , după cum reiese din sesizarea comisiei de disciplină. . Sergiu Stupu, liderul de sindicat de la Jilava, va ajunge cel mai probabil ƒn faţa comisiei de disciplină a Penitenciarului care cel mai probabil ƒl va sancţiona la ordin pentru că a ƒndrăznit să aducă atingere imaginii sulemenite a nababului din fruntea ANP. Marius Iosif şi echipa Qară de la conducerea ANP, păstrată de ministrul Predoiu din motive politice, are ce ascunde (am discutat pe larg ƒn blog despre asta), iar cei cumpăraţi cu funcţii de conducere temporare ƒi sprijină docil ƒn acest demers sper„nd la mai bine, mai mult, mai 'permanent' pentru cariera proprie. Academia Caţavencu dixit: Administratia Nationala a Penitenciarelor (ANP) a interzis expunerea la avizierul penitenciarul Jilava a paginii 4 din Academia Catavencu de saptamina trecuta, pagina ce continea interviul cu bloggerii din sistemul de Justitie. Vinovat de imbolnavirea sistemului de detentie din Romƒnia cu asemenea pusee de febra a libertatii de exprimare a fost gasit Sergiu Stupu, liderul sindicatului de la Jilava. Stupu a fost tratat – ce-i drept, cam de sus – de aceste simptome periculoase prin somatie urlata, de catre directorul penitenciarului, Valentin Sorescu: sa rupa “alea de acolo”. Se pare ca pe acesta l-a zgindarit rau de tot aparitia printre bloggeri a unora ce se recomandau drept “morcovul din dosul directorului ANP”. Revin: cum Stupu a avut efecte secundare dupa tratament, manifestate prin refuzul de a rupe “alea de acolo”, sindicalistului i se va aplica o terapie de soc de catre comisia de disciplina, special sesizata in acest caz. Previzibil, pedeapsa va fi cu privare de libertate. De exprimare, bineinteles. (sursa: Academia Catavencu, 14.05.2008) Acum 6 luni o situaţie similară se ƒnt„mpla la Penitenciarul Arad, unde Viorel Flonta, liderul de sindicat din acea unitate şi-a permis să se pl„ngă ƒn calitatea pe care o deţine de performanţele manageriale ale t„nărului director Dan Halchin.

. Sindicalistul de la Arad a fost imediat acuzat că a scris 2 memorii pe care le-a şi semnat şi transmis celor ƒn drept. Aceste 2 memorii au constituit temeiul sesizării comisiei de disciplină care după mintea directorului ar fi trebuit să-l scape de neplăcutele adevăruri spuse de Flonta. După lege Flonta avea tot dreptul să facă aceste memorii. Cel puţin aşa spune legislaţia sindicală. . Cazul Flonta vs Halchin s-a terminat ca ƒn filmele americane. Oprimatul a fost sprijinit de organizaţii sindicale şi ONG-uri, a cerut să i se aplice procedura avertizorilor de integritate şi a fost exonerat. Halchin a rămas cu onoarea nereperată, dar aşa sunt filmele americane, se termină bine. *** Două cazuri construite pe acelaşi calapod. Un lider de sindicat ƒşi ia ƒn serios datoria pe care o are faţă de membrii plătitori de cotizaţie şi pentru aceasta ajunge ƒn faţa comisiei de disciplină, deşi nu a ƒncălcat vreo regulă. . Două cazuri, alături de altele cum ar fi cel de la T„rgu Mureş sau Brăila de acum ceva timp, care demonstrează că şefii din sistemul penitenciar nu au exerciţiul parteneriatului social şi reacţionează disproporţionat la practici sindicale normale cum ar fi banala petiţie sau informare publică. *** Această atitudine este explicată de practica la cel mai ƒnalt nivel ƒn ANP de a respinge dialogul real cu sindicatele. Ministerul Justiţiei reacţionează doar de teama protestelor aşa cum a făcuto ƒn perioada Summit-ului NATO. Aşa că mesajul pentru şefii din teritoriu este clar. . Protocolul de la 1 aprilie cu sindicatele a avut un singur scop. Linişte pentru Summit-ul NATO. Conţinutul acestui document o demonstrează: "reprezentanţii celor două părţi au convenit ca, pe durata desfăşurării summit-ului NATO de la Bucureşti, sindicatele din cadrul ANP să nu •ntreprindă acţiuni care să afecteze funcţionarea integrală a capacităţii sistemului penitenciar. . De atunci au trecut 6 săpătm„ni iar Protocolul de la 1 aprilie a rămas o h„rtie fără valoare. Ministrul Predoiu, depăşit de dimensiunea problemei numită penitenciare, joacă o singură carte. Trage de timp făc„ndu-se că vrea să se informeze şi aşteaptă alegerile din toamna acestui an. . Link-uri utile: 1. http://istodor.catavencu.ro/2008/05/14/academia-catavencu-interzisa-la-puscariajilava/ 2. http://penifest.blogspot.com/2008/05/penifest-morcovul-din-dosul-domnului.html 3. http://www.catavencu.ro/intern/interviu/justitia_romaneasca_de_desene_animate_un_ procuror_prost_gaseste_un_judecator_competent_iar_unul_competent_un_judecator_p. html 4. http://istodor.catavencu.ro/2008/05/05/catavencu-interviu-cu-blogarii-din-justitie/ 5. http://penifest.blogspot.com/2008/04/proteste-negocieri-promisiuni.html PS. Mai este doar o zi?

by Huginn

3 Comentarii

13 MAI 2008

'Politica' resurselor umane in Ministerul Justitiei Doina Armean este cel mai vechi director din Ministerul Justiţiei afl„ndu-se, după cum probabil ştiţi, la conducerea Direcţiei Resurse Umane şi Relaţia cu Consiliul Superior al Magistraturii ƒncă din anul 2001 (iniţial director adjunct şi mai apoi director). Doamna Armean este de fapt procuror ƒn Parchetul General deşi ƒşi desfăşoară de mai bine de 7 ani activitatea la Ministerul Justiţiei ƒn domeniul susamintit. . Guvernări de diverse coloraturi au găsit folositoare abilităţile doamnei procuror deşi scandalurile nu au lipsit, iar concursurile trucate şi nepotismul, ƒncurajate de la nivel

ministerial au făcut deliciul presei. Ocazional a mai fost sacrificat c„te un pion, participant la aceste simulacre, ƒnsă doamna Armean a reuşit să răm„nă ƒn afara oricăror bănuieli, sau ƒn orice caz, a oricăror sancţiuni. Nu ştiu c„te zeci de poveşti de resurse umane care implică demnitari ai justiţiei rom„neşti ştie doamna Armean, dar pot să spun că scandalurile din acest domeniu au fost atƒt de numeroase că le-am pierdut şirul. Doar ƒn cele aproape 3 luni de c„nd existăm ca blog am contabilizat: 1. concursurile trucate de ministrul Chiuariu, pe vremea

2. 3. 4. 5. 6. 7.

c„nd consilierii personali se angajau reciproc schimb„nd poziţia de membru al comisiilor de concurs cu cea de candidat; cazul Florin Stanciu, actalul şef al Inspectiei Penitenciare, numit fără concurs după ce anterior picase cu brio concursul pentru o funcţie de conducere; legislaţie de resurse umane modificată pe ascuns, ƒn urma presiunilor de natură politică; angajări de personal de penitenciar la Ministerul Justiţiei deşi acest lucru nu este permis de lege; milioane de RON aruncaţi pe stimulente direcţionate preferenţial; numiri de directori ƒn sistemul justiţiei şi cel penitenciar fără ‚ndeplinirea procedurilor legale (detaşare pentru evitarea condiţiilor concurenţiale); persoane incomaptibile menţinute luni de zile ‚n aceste situaţii, precum este domnul judecător Gunescu care o bună bucată de timp a cumulat 2 funcţii incompatibile.

Lista este cu siguranţă mult mai lungă av„nd ƒn vedere că noi nu am avut ƒn vedere partea de resurse umane care priveşte relaţia de subordonare dintre Ministerul Justiţiei şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Un exemplu de stabilitate ƒn funcţie, criticabilă pentru concesiile făcute miniştrilor dornici de a-şi plăti datoriile politice prin slujbe guvernamentale, Doina Armean a reuşit să tranşeze favorabil orice schimbare de regim. Linkuri utile: http://penifest.blogspot.com/2008/05/ministerul-justitiei-la-gala-premiilor.html http://penifest.blogspot.com/2008/05/judecatorul-gunescu-ramane-incompatibil.html http://penifest.blogspot.com/2008/04/proteste-negocieri-promisiuni.html http://penifest.blogspot.com/2008/04/news-alert-ministerul-justitiei-accepta.html http://penifest.blogspot.com/2008/03/semne-de-nntrebare-florin-stanciu-eful.html . PS. Mai sunt doar 2 zile? *** HotNews preia informaţia referitoare la stimulentele acordate de ministrul Chiuariu: http://www.hotnews.ro/stiri-esential-3001566-prime-stimulente-peste-800-000-euroministerul-justitiei-din-mandatul-chiuariu.htm . Prime si stimulente de peste 800.000 euro la Ministerul Justitiei din mandatul Chiuariu Sursele de pe Penifest sustin ca in topul premiantilor se situeaza Iulia Scantei, cel mai greu nume al echipei lui Tudor Chiuariu. Doamna Scintei, consiliera fostului ministru, adusa de la Iasi impreuna cu alti consilieri de stat si consilieri personali, despre care presa a scris ca fac parte din asa numitul "grup Fenechiu", ar fi primit peste 100.000 ron ca stimulente, adica ceva in jurul a 30.000 euro, la care se adauga indemnizatii din consilii de administratie si premii. Ministerul Justitiei este deosebit de discret in aceasta chestiune. Inca de acum citeva luni, HotNews.ro a trimis o cerere vizind exact acest subiect: primele si stimulente pe care Tudor Chiuariu le-a dat oamenilor pe care i-a adus in minister. Ne interesau in principal secretarii de stat si consilieri personali ai domnului Chiuariu. Raspunsul s-a lasat si se lasa asteptat.Intre timp insa, se pare ca nemultumirea in

minister a atins cote alarmante si ca pe drum este un control al Curtii de Conturi. Surse din Ministerul Justitiei au declarat pentru HotNews.ro ca ministrul Predoiu a fost informat inca din primele zile de dupa instalare despre generozitatea predecesorului sau si ca a promis ca va face o ancheta. Aceleasi surse sustin insa ca cei de la Curtea de Conturi s-ar putea sa i-o ia inainte. Contactat de HotNews.ro, Gheorghe Mocuta, purtatorul de cuvint al Ministerului, a declarat ca nu stie nimic de aceste premii si stimulente, dar a promis ca se va informa. In cauza, spune Penifest, ar fi sumele incasate de Iulia Scantei, Katalin Kibedi, Doina Armean, Ani Dumitrache, Alexandra Presură, Bogdan Găurean, Marius Iosif, George Spaiuc, Stan Petre, Marin Dumitru. Ele ar reprezenta stimulente, prime, indemnizatii, sume incasate din participarea la comisii, precum si orice alte sume decat salariul, in perioada mai 2007 - aprilie 2008, defalcate pe luni calendaristice, la care se adauga premiile.

by Huginn

6 Comentarii

12 MAI 2008

Ministerul Justiţiei la Gala premiilor Chiuariu Iulia Scƒntei - stimulente de peste 100.000 RON? Aproape 3 milioane RON este valoarea stimulentelor acordate de către ministrul

Chiuariu ƒn perioada mandatului (mai puţin de un an) la Ministerul Justiţiei. Premiile din fondul lunar sunt ‚ncă ţinute la secret, ‚nsă nu sunt de neglijat. . Stimulentele sunt acordate personalului din aparatul MJ din fondul constituit potrivit art. 25 alin. (2) din Legea nr. 147/1997, iar premiile (ƒncă secrete, după cum spuneam - dar lucrăm la asta) sunt acordate din fondul de premiere, constituit ƒn temeiul art. 20 din OUG nr. 27/2006. . Mai precis, angajaţi din aparatul MJ au primit 1546 de stimulente ‚n valoare totală de 2.792.756 RON. Aşadar, ƒn medie, fiecare din aceste stimulente are o valoare de 1806 RON. Avand ƒn vedere că Ministerul Justiţiei are, teoretic - conform HG 83/2005 cu mofidificari, circa 400 de angajaţi, rezultă o sumă totală de aproximativ 6300 RON pe cap de om timp ‚n care s-au primit şi salarii cu adaos de premii lunare! Pentru comparaţie, vedem că ‚n timpul ministeriatului Macovei suma totală a fost de circa 3 ori mai mică (1.141.320 RON pentru 1 an şi 3 luni), aproape egală cu suma pe care Chiuariu a acordat-o ca stimulente numai ‚n luna decembrie 2007 (1.049.739 RON). †n realitate, nu toţi angajaţii MJ au beneficiat de astfel de sume. De exemplu, Iulia Scƒntei, cel mai greu membru al echipei Chiuariu, a primit, conform surselor noastre, peste

100.000 RON ca stimulente, la care se adaugă indemnizaţii din consilii de admnistraţie, şi premii, pe care MJ le ţine la secret. Surse din MJ ne relatează că ministrul Predoiu a dispus o anchetă pentru elucidarea misterului stimulentelor celei care i-a fost oracol fostului ministru. Iulia Sc„ntei a reuşit să fie admisă la toate concursurile trucate de Chiuariu, aşa că acum este un notar deja bogat. . Iulia Sc„ntei şi ceilalţi consilieri ai ministrului Chiuariu s-au străduit să nu fie ‘angajaţi medii’, astfel că, ƒmpreună, au umflat aproape 500.000 RON, acordaţi cu dărnicie din banii fraierilor plătitori de dijme la stat. . Reamintesc, pentru cine a uitat sau se numeşte Relu Fenechiu, că mandatul Chiuariu a fost un dezastru care nu justifică acest nivel de cheltuieli din banul public pentru echipa ministerială. De aceea ar fi interesant de aflat şi: 



care este nivelul sumelor de bani incasate de Iulia Scantei, Katalin Kibedi, Doina Armean, Ani Dumitrache, Alexandra Presură, Bogdan Găurean, Marius Iosif, George

Spaiuc, Stan Petre, Marin Dumitru, reprezentand stimulente, prime, indemnizatii, sume incasate din participarea la comisii, precum si orice alte sume decat salariul, in perioada mai 2007 - aprilie 2008, defalcate pe luni calendaristice. Aici trebuie avute in vedere nu numai stimulentele acordate personalului din aparatul MJ din fondul constituit potrivit art. 25 alin. (2) din Legea nr. 147/1997, ci şi premiile acordate din fondul lunar de premiere, constituit in temeiul art. 20 din OUG nr. 27/2006. care sunt persoanele din MJ care reprezinta MJ-ul in diverse consilii de administratie, acolo unde este necesara reprezentarea ministerului, potrivit legii, şi ce indemnizatii primesc aceste persoane ƒn aceasta calitate.

Link-uri utile:  

http://penifest.blogspot.com/2008/04/ministerul-justitiei-recidiveaza.html http://penifest.blogspot.com/2008/04/iulia-scntei-i-face-bagajele.html

P.S. Mai sunt 3 zile? UPDATE 12.05.2008, ora 11.00 Liderilor de sindicate din mai multe unităţi penitenciare care postează articolele noastre la avizierul sindical li s-a cerut ca de azi să nu mai afişeze informaţii apărute ƒn blogul PENITENCIAR!. Un exemplu la ƒndem„nă este Penitenciarul Jilava, unde comandantul ƒmputernicit Sorescu Valentin, care ar trebui sa aibă altă treabă, se ceartă inutil cu liderul de sindicat şi cu cei care citesc articolele publicate recent. E de ƒnţeles că-şi apără şeful care l-a făcut şef. Nu ƒnţelegem de ce, dacă nu e nimic de ascuns, apare această interdicţie şi ingerinţă ƒn activitatea sindicală. Cei care sunt interesaţi pot decide singuri dacă vor sau nu să citească articolele. Dacă li se par interesante şi utile vor citi, dacă nu, nu vor citi. Nu e mare lucru. Dacă este interzis devine şi mai interesant. Acest gen de atitudine (indiferent dacă impusă de la ANP sau nu) aparţine ƒnsă trecutului şi ar trebui să dispară. Acestea fiind spuse, promitem să fim şi mai activi şi să avem articole cƒt mai bune. †n această lună ne vom ƒndrepta atenţia către unităţile din subordinea ANP. Vom ƒncepe cu Aradul şi Poarta Albă, şi vom continua, dacă există interes pentru o astfel de abordare, şi cu alte unităţi. Despre unele vom avea motive să scriem şi de bine. Dacă aveţi sugestii, le aşteptăm la [email protected].

by Huginn

9 Comentarii

11 MAI 2008

Penifest ‚n căutare de tinere şi bătr„ne talente Echipa redacţională a blog-ului PENITENCIAR! invită cititorii dornici să se exprime, să povestească din experienţa proprie, să facă analize, diagnoze şi orice oze sistemice sau sectoriale ale lumii puşcăriilor să pună deştele pe tastatură, să scrie şi să ne trimită articole pe adresa [email protected]. . Evident, primul motiv al invitaţiei noastre este cel egoist: să muncim mai puţin, dar mai cu folos. Cititori ca opus, soad şi mulţi anonimi, ca de altfel şi numărul mare al cititorilor, ne-au arătat că există resurse (de informaţie, de opinie şi de implicare) pentru ca noi să mai şi tăcem iar dumneavoastră să vorbiţi (chiar dacă nu ƒntotdeauna suntem de acord). . †n al doilea rand, fiind o echipă mică nu putem acoperi toate realităţile sau evenimentele din sistem. De aceea suntem interesaţi şi de experienţele dumneavostră ƒn unităţile ƒn care lucraţi. . †n al treilea, şi nu ƒn ultimul rand, dacă sunteţi interesaţi de problemele sistemului, dacă doriţi să schimbaţi ceva, atunci trebuie să vă implicaţi. Pentru ƒnceput trebuie să vă fie auzită vocea. Noi vă oferim posibilitatea (e puţin, e adevărat - dar e un ƒnceput) să vă exprimaţi pe acest blog, publicand articole. . Condiţii: 1. să nu fiţi purtătorul de cuvant al ANP :); 2. articolele să nu conţină injurii sau atacuri la persoană; 3. să ƒncercaţi, dincolo de experienţa personală, să identificaţi problema generală a sectorului de activitate, a penitenciarului sau sistemului; 4. să fiţi de acord cu opţiunea echipei redacţionale de a edita textul cand e neapărat necesar (greşeli de scriere, ƒnjurături, atacuri la persoană) sau, ƒn cazul cel mai rău, de a nu fi de acord cu publicare acestuia. Pentru a elimina cat mai mult arbitrariul din deciziile redactiei, puteti ţine legătura cu echipa penifest pe mail, propunand subiecte si sfatuindu-ne impreuna asupra celor mai bune metode de a le trata. *** O scurtă explicaţie privind articolul anterior, Spioni de penitenciare si justitie: . Suntem absolut de acord că, la ora actuală, această direcţie este o glumă din punct de vedere al activităţii şi rezultatelor angajaţilor acestui structuri. Şi că articolul pare o dramatizare gratuită a ceea ce este de tot rasul. Motivul nespus ƒn articol, care a determinat luarea de poziţie, este faptul că Ministerul Justiţiei primeşte de la această direcţie informări privind activitatea sindicală. Avem informaţii şi despre alte rapoarte ale DPCMP de aceeaşi natură. Este ceea ce, de fapt, ne-a adus la cunoştinţă şi cititorul nostru opus: "DPCMP nu sunt operativi ci doar niste persoane care intocmesc doar niste hartii fara valoare si pe care nimeni nu le ia in condiderare... nici macar seful lor de la DPCMP din ANP, care pentru a nu cadea prost fata de directorul general ii pune sa intocmeasca rapoarte care nu au nimic de-a face cu sistemul penitenciar, sau cel putin ii pun sa urmareasca activitatea unor ofiteri sau agenti deveniti incomozi in unitatile penitenciare". Situaţia nu e gravă din punct de vedere al conţinutului. Din cate ştim informaţiile sunt proaste, la nivel de barfa, neconfirmate din terţe surse. Ceea ce arată de altfel nişte ageamii care, in exces de zel şi din dorinţa de a se remarca, livrează tot felul de bălării către conducerea ANP şi MJ. . Situaţia este gravă din alte puncte de vedere: 1. există tendinţa, ca la doar un an de existenţă efectivă şi cu oameni noi, să fie ƒmprumutate comportamentele celor de la SIPA. Daca nu sunt potoliţi la timp, pe termen lung rezultatele vor fi dezastruoase; 2. DPCMP face orice altceva decat trebuie sa faca, fiind o structura inutilă;astfel de acţiuni pot uşor ƒmbrăca aspecte penale. De altfel, ƒi avertizăm pe cei care participă, conştient sau nu, la acţiuni/informări care seamănă mai degrabă a poliţie politică să se trezească rapid. Nu se ştie cum se va ƒntoarce roata;

3. DPCMP influenţează procesul decizional la nivelul MJ cu informaţii eronate sau mincinoase, cu rezultate catastrofale pentru ƒntreg sistemul. P.S. Mai sunt 4 zile?

by famiglia Musat

10 Comentarii

10 MAI 2008

Spioni de penitenciare si justitie Auto-dezinformare, paranoia, poliţie politică . Nici penitenciarele şi nici justiţia n-au scăpat de binecuv„ntarea prezenţei băieţilor cu ochi albaştrii, auz fin şi imaginaţie. La scurt timp după eliminarea CI-ştilor comunişti a apărut ideea reinventării lor. Alt nume acelaşi scop. Spioni de jucărie şi de interese politice. . Nu apăruse marele pericol pentru siguranţa naţională dar nu ăsta era motivul. Se dorea doar un nou instrument de control pentru domeniul numit eufemistic, la acea vreme, justiţie. Asta s-a şi ƒnt„mplat. . Nu există vreo dovadă a eficienţei acestui serviciu de informaţii al ministerului Justiţiei dar există nenumărate probe că SIO - SIPA - DGPA a fost folosit ca instrument politic pƒnă la data desfiinţării. . Ofiţeri ai structurii au penetrat at„t de bine structurile infracţionale că le protejau ƒn justiţie (vezi cazul col. Manolescu, care a protejat grupări infracţionale ƒn calitate de şef Centru Zonal Craiova, după care a fost angajat de către infracţionali ca proaspăt pensionar). . Entuziaştii noştrii spioni au urmărit şi ajutat la şantajarea unor magistraţi, avocaţi şi jurnalişti, motiv pentru care ƒn 2006 la presiunea Comisiei Europene au fost (aproape) desfiinţaţi. Scurt istoric SIO - SIPA - DGPA - DPCMP In 1991, ministrul de Justiţie Mircea Ionescu Quintus a infiinţat prin ordin ministerial Serviciul Independent pentru Protecţie şi Anticorupţie (SIPA), ca structură departamentală in subordinea Direcţiei Generale a Penitenciarelor. O vreme s-a numit şi Serviciul Independent Operativ (SIO).Scopul declarat era acela de a urmări şi controla infracţiunile cu implicaţii majore din penitenciare. In 1997, SIPA a trecut, prin ordinul ministrului Valeriu Stoica, in subordinea directă a ministrului Justiţiei, care dorea ca acest serviciu secret să se ocupe şi de protecţia magistraţilor. In 2003, din cauza scandalurilor din presă care arătau că la vărful SIPA au fost numiţi foşti lucrători ai securităţii, iar serviciul era suspectat că face poliţie politică, SIPA a fost transformat in Direcţia Generală de Protecţie şi Anticoruptie (DGPA) şi pentru prima dată a fost obligată să prezinte Parlamentului rapoarte de activitate In 2006, la inceputul anului, Monica Macovei a desfiinţat serviciul secret din subordinea ministrului Justiţiei pe motiv că SIPA, redenumit DGPA, a făcut abuzuri, iar ministerul nu are nevoie de un serviciu secret. In 2006, la sfƒrşitul anului, ministrul Justiţiei infiinţează, obţinănd hotărăre de guvern, Direcţia pentru Prevenirea Criminalităţii in Mediul Penitenciar (DPCMC), o structură in subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, cu argumentul că o structură informativă de acest fel este necesară pentru a preveni acţiuni ilegale pregătite in inchisori. (Sursa: Jurnalul Naţional, 14/05/2007) Cum năravul din fire nu are leac, nou ƒnfiinţata DPCMC se dedă la aceleaşi spionări ieftine şi cu iz politic. Excesul de zel s-a manifestat de exemplu ƒn supravegherea manifestărilor sindicale atent acoperite informativ de ofiţerii prospăt curăţitei DPCMP. . Aceleaşi dezinformări ca pe vremuri ajung pe mesele ministrului, secretarilor de stat şi a directorului general. Informaţiile adevărate, ƒn buna tradiţie SIPA, sunt aflate de la televizor ƒn timp ce infractorii ƒşi conduc afacerile din penitenciar nestingheriţi (ex. Ioan Balint zis Nuţu Cămătaru), iar ofiţerii DPCMP produc maculatură şi poveşti v„nătoreşti. . PS. †mi pare rău să-i dezamăgesc pe cei care trăiesc cu mitul spionului. Angajaţii SIPA -

DPCMP nu sunt nişte Geims Bonzi care se luptă cu criminalitatea adevărată. Se luptă doar cu trecutul şi lipsa de orizont. . Link-uri utile:     

 

  

http://www.prezentonline.ro/article_detail.php?idarticle=798 http://www.ziua.ro/display.php?data=2007-05-15&id=220640 http://www.jurnalul.ro/articole/92469/arhiva-sipa-la-control http://comentariipolitice.blogspot.com/2007/07/arhiva-sipa-generatoare-de.html http://www.gardianul.ro/2006/10/03/editorialc27/sipa_sta_sa_faca_pui_unul_mic_contrainformativ_care_da_din_plisc_piu_piu_de_d upa_gratii_mai_sa_fie_-s85067.html http://ns1.just.ro/comunicate.php?idc=175 http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2006-05-15/dgpa-desfiintat-efectiv-de-lunaviitoare.html http://www.ziua.net/prt.php?id=222459&data=2007-06-18 http://www.gov.ro/notefundam/afis-nota.php?id=1808 http://www.ziua.ro/display.php?id=223022&data=2007-06-28

PPS. Mai sunt 5 zile?

by Huginn

13 Comentarii

09 MAI 2008

Veşti bune şi proaste: Un trişor mai puţin. O profesie discreditată. †ncep cu veştile proaste:

10% din respondenţii sondajului nostru au părere bună sau foarte bună faţă de prestaţia magistraţilor ƒn sistemul penitenciar. 87% dintre cititorii care au răspuns ƒntrebării sondajului nostru au părere proastă sau foarte proastă. 3% nu au putut aprecia activitatea judecătorilor şi procurorilor ƒn sistem. * (†n total au fost 567 de voturi, fără posibilitatea de a vota de două ori de pe acelaşi calculator.) * †n mod evident, sondajul nu are relevanţă sociologică şi nu este reprezentativ nici pentru structura centrală, nici pentru unităţi. Totuşi, sondajul nostru arată cateva tendinţe, cel puţin printre cititorii noştri: a. respingerea cvasiunanimă a prezenţei magistraţilor ƒn funcţiile de conducere din sistemul penitenciar; b. asocierea unui ƒntreg corp profesional cu incompetenţa administrativă (poate şi cu abuzurile); c. nemulţumirea faţă de statutul privilegiat ƒn cadrul sistemului ƒn raport cu ceilalţi angajaţi (acces fără concurs la funcţii de conducere, avantaje materiale nejustificate). . Am fost şi răman un adversar al prezenţei magistraţilor ƒn sistemul penitenciar ƒn contextul actual. †n ultimii ani aceştia au fost o sursă de instabilitate, o sursă de corupţie, de incompetenţă şi, cateodată, o frană pentru reformarea sistemului. Să nu uităm de: 1. concursurile trucate de pe vremea domnului Marius Iacob ƒn favoarea unor tinere secretare (ƒn ANP);

2. concursurile trucate de domnul procuror Alexandru Şerban ƒn favoarea familiei Muşat (soră şi cumnat) la penitenciarele din Craiova şi ƒn favoarea pilei lui Chiuariu ƒn ANP, la Serviciul de Cooperare Internaţională şi Programe); 3. 5 magistraţi numiţi de Tudor Chiuariu ƒn funcţiile de director de penitenciar cu ƒncălcarea normelor legale ƒn vigoare; 4. 2 magistraţi (Marius Iosif şi Gheorghe Şpaiuc) incompetenţi cu spor de 50% din prima zi de activitate, deşi legea prevede expres acordarea sporului pentru "merite excepţionale"; 5. un director general (Iosif) care a călcat ƒn picioare 40 de oameni (dintre care unii cu adevărat competenţi) prin pensionări şi detaşări abuzive; 6. un director general (Alexandru Şerban) care era prezent de la 14.00 la 16.00 ƒn sediul ANP, eventual cu paharul de whisky ƒn mană; 7. un director general adjunct (Gheorghe Şpaiuc) inexistent, venit ƒn vacanţă la ANP; 8. un director general adjunct (Silvia Cerbu) care a fost o sursă de instabilitate la nivelul conducerii ANP (certuri, conspiraţii, barfe); 9. un director de penitenciar (Gabriel Gunescu) care se află ƒn situaţie de incompatibilitate, deci ilegal ƒn funcţie; 10. un director de penitenciar (Gheorghe Cucu), ieşit la pensie cu 125 de milioane de lei vechi; şi lista ar putea continua..... . Nu-mi fac iluzii că mulţi oameni din sistem ar fi mai breji. Că ar fi mai competenţi. Sau mai oneşti. Dar magistraţii care se află la ora actuală ƒn sistem trebuie să plece. Nu pentru că sunt magistraţi. Ci pentru că nu se supun unor minime reguli de concurenţă, abuzand de statutul de magistrat: 1. nu dau concursuri pe funcţiile de conducere; 2. nu trec printr-un minim filtru de evaluare (interviu, proiect de management, viziune); 3. au salarizare prefenţială ƒn raport cu funcţionarii publici pentru acelaşi tip şi volum de muncă; 4. sunt feriţi de responsabilităţi (accountability), numirea lor avand cel mai adesea legătură cu veniturile uriaşe pe care le au magistraţii ƒn sistemul penitenciar (ƒn jur de 6000 de euro pe lună net - o sinecură pentru prieteni politici). . †n mod cert, magistraţii au adus un suflu nou ƒn mentalitatea la nivelul ANP, detasandu-se de imobilismul milităros şi de ƒncremenirea ƒn proiect a foştilor dinozauri cu trese pe umăr. †n mod cert, odată cu apariţia magistraţilor ƒn sistem s-a produs o oarecare deschidere şi transparentizare a penitenciarelor ƒn raport cu presa şi societatea civilă. . Se poate ƒncă discuta asupra procedurii prin care sunt aleşi magistraţii directori generali ƒn ANP (prin numire directă de către ministru, ca semn al responsabilităţii politice asumate direct de ministru şi guvern, sau prin concurs, caz ƒn care ai garantată neimplicarea politicului ƒnsă nu mai ai garantate angajamentul şi sprijinul ministrului şi guvernului ƒn raport cu un sistem care oricum este la marginea societăţii). . Dar, consider, nu este de discutat asupra unor aspecte care ţin de minime standarde de integritate şi profesionalism: 1. concursuri pentru funcţia de director de penitenciar, indiferent de statutul candidatului (magistrat, funcţionar public cu statut special sau civil); 2. salarii nediferenţiate pentru acelaşi tip şi volum de muncă; 3. evaluare periodică pentru toţi (fie ei magistraţi sau nu), ƒn baza unor indicatori de performanţă clari, stipulaţi ƒn contractul de muncă; 4. prime / sporuri diferenţiate pentru calitatea muncii ƒn baza unor criterii de apreciere aplicate ƒn mod uniform, onest şi real tuturor angajaţilor. . Conform legilor actuale, pentru a se ajunge la o astfel de situaţie, judecătorii şi procurorii ar trebui să renunţe la statutul de magistrat. De aceea sunt pesimist că ei au cu adevărat loc ƒn sistemul penitenciar. Nu cred ƒn buna credinţă a tuturor celor care sunt acum ƒn sistem. Dacă ƒntr-adevăr au vocaţie pentru munca de penitenciar, atunci ar trebui să renunţe la statutul de magistrat. Or nu o fac. Nu-mi rămane decat să cred că au venit aici ƒntr-o binemeritată vacanţă bine platită pană la schimbarea guvernului, sau ca modalitate de a se pensiona cu salarii uriaşe. *** Acum şi vestea bună şi, ƒn acelaşi timp, o avertizare faţă de magistraţii care ƒşi permit abuzuri ƒn sistemul penitenciar: fostul director general al ANP, Alexandru Şerban, a dispărut din magistratură! . Ieri, Alexandru Şerban şi-a dat demisia din magistratură. Vă reamintesc că, ƒmpotriva

lui Alexandru Şerban, Corpul de Control al Ministrului Justiţiei a pornit, la sesizarea fostului consilier MJ, Poliţeanu, o anchetă privind posibila trucare a unor concursuri la care au participat rudele procurorului Şerban (familia mea, a Muşaţilor) şi gazda acestora. Rezultatele controlului au confirmat sesizarea iniţială şi au arătat că directorul general ANP, procurorul Alexandru Şerban, a facilitat angajarea Olimpiei Muşat şi a lui Aurel Muşat (sora şi cumnatul) şi a gazdei acestora. Rezultatele au fost trimise Parchetului General cu propunere de ƒncepere a urmăririi penale, ƒnsă totul s-a ƒmpotmolit. †n soluţia de NUP a fost implicat şi Eugen Cojocaru, ulterior el sub anchetă penală pentru acelaşi tip de faptă. . Cateva luni mai tarziu, acelaşi Alexandru Şerban a mai trucat un concurs, de această dată ƒn favoarea unei pile din MJ, Aurora Emanuela Toma din Iaşi. Tărăşenia a fost descoperită de Iniţiativa pentru o Justiţie Curată, o asociaţie formată de 6 ONG-uri. Mai intai, ministrul Chiuariu a somat persoanele care fac parte din IJC „sa-si asume public responsabilitatea pentru afirmatiile” legate de posibila fraudare a concursurilor. Apoi, a precizat ca a cerut Corpului de Control sa verifice conditiile in care s-a desfasurat concursul organizat de ANP in perioada mai-iulie. Ca urmare a acestui control, rezultatele concursului au fost invalidate. Ulterior, ƒnsă, s-a revenit cu un alt concurs şi, pană la urmă, tenacea Aurora Toma a obţinut mult ravnitul post. . Ca urmare, ƒnsă, a ƒntregului şir de scandaluri, Chiuariu ƒl schimbă din funcţie pe Alexandru Şerban, care se ƒntoarce la DNA. Cu reputaţia definitiv compromisă, cu zambete ironice pe culoarele DNA şi o poreclă pe măsură ("Sandu 3 rude"), conjugate cu atitudinea dispreţuitoare a acestuia faţă de orice seamănă a muncă sau profesionalism, plecarea din DNA a rămas o chestiune de timp. Ieri a apărut pe site-ul CSM ştirea: Avem un trişor şi un clovn mai puţin •n magistratură. *** Domnule magistrat Iosif, aveţi puţin peste 30 de ani. Vă aşteaptă aceeaşi soartă. Vă spunem "la revedere!". *** P.S. Famiglia Muşat ƒşi exprimă regretele eterne faţă de cel care ne-a fost pilă şi trişor de nădejde la angajare, magistratul Şerban. Contracandidaţii noştri să-l ierte! Să trucheze ƒn

†

pace! . Link-uri utile:  

http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/07_05_2008__15340_ro.htm http://www.hotnews.ro/stiri-ultima_ora-2968799-fostul-sef-penitenciarelor-pleaca-dinmagistratura.htm

UPDATE 10.05.2008 CSM, ƒn şedinţa din 08.05.2008, admite contestaţia formulată de Gunescu, şi dispune detaşarea acestuia la Ministerul Justiţiei. Astfel că judecătorul detaşat la MJ Gunescu este incompatibil cu directorul angajat cu contract de muncă Gunescu de la Penitenciarul de Minori şi Tineri Craiova.

by famiglia Musat

2 Comentarii

08 MAI 2008

Judecatorul Gunescu răm„ne incompatibil. Site-ul ANP răm„ne insensibil. Marius Iosif răm„ne tulburat. Mass-media despre penitenciare . 1. Judecătorul Gunescu, incompatibilul de la PMT Craiova, rămƒne ‚n funcţie pentru că ministrul Predoiu refuză să ia măsuri

Acum cƒteva zile vă povesteam ƒn articolul "Incompatibilitate nesancţionată. (...)" (Penitenciar!, 05.04.2008) despre cazul judecătorului Gunescu care este de c„teva luni ƒntr-o situaţie de incomatibilitate, fiind şi angajat cu contract de muncă al ANP. C„nd are de g„nd ministrul Predoiu să ia vreo măsură, nu ştiu. †nsă, la 11.04.2008, CSM a refuzat să aprobe detaşarea răzg„nditorului judecător la Ministerul Justiţiei. Ceea ce ƒnseamnă că starea de incompatibilitate trebuie să fie soluţionată prin eliberarea acestuia din funcţie. Subiectul devine interesant şi este dezvoltat de Academia Caţavencu, care, ƒn ediţia scrisă din 06.05.2008, publică un articol despre tărăşenie. (foto - †n marea grădină a CSM a apărut o nouă specie - judecătorul part-time) . 2. Actualul sef al Penitenciarelor l-a arestat virtual pe fostul sef . Tot Academia Caţavencu scrie despre bătălia cu istoria dusă de Marius Iosif, directorul ANP care-şi traduce tulburatele idei ƒn comisii de disciplină inventate (atunci c„nd nu deportează sau mazileşte) şi ƒn rubrici pe site-ul instituţiei dedicate ƒn exclusivitate propriei obsesii. Pe linga ideea mareata de a introduce in pirnai seringi pentru detinutii drogomani, seful Penitenciarelor, Marius Iosif, a mai avut un puseu de gindire. Cum ar fi inaugurarea unei noi rubrici pe site-ul Administratiei Nationale a Penitenciarelor, intitulata „Comisia de disciplina“.

Acolo, normal, nu gasiti nimic despre cum ajung in penitenciare drogurile alea pentru care Iosif oferea gratuit seringi de unica folosinta. In schimb, gasiti un referat de cercetare disciplinara a carui tinta este un fost angajat al ANP, cu care Iosif are niste rafuieli. Este vorba de fostul director al penitenciarelor, Sorin Dumitrascu. Comisia constata ca ar fi niste indicii cum ca cele insirate de ei acolo ar putea imbraca caracter penal. Fiind vorba de un fost angajat, comisia lui Iosif nu avea nici competenta sa solutioneze cauza, nici sa emita supozitii si, cu atit mai putin, sa le faca publice. Motiv pentru care Dumitrascu a sesizat atit Ministerul Justitiei, cit si Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP). Asa ca Ministerul Justitiei, prin intermediul Corpului de Control, a raspuns urmatoarele: „Ministerul Justitiei va comunica ca a fost trimisa o adresa Administratiei Nationale a Penitenciarelor cu solicitarea de a inlatura de pe site referatul Comisiei de Disciplina“. . Un raspuns si mai ferm a venit si din partea ANSPDCP. Din care citam: „In urma investigatiilor efectuate la ANP pentru solutionarea aspectelor sesizate, ANSPDCP a dispus prin decizie stergerea de pe site-ul http://www.anp-just.ro/ a datelor cu caracter personal incluse in referatul cu privire la rezultatul activitatii de cercetare desfasurate de comisia de disciplina din cadrul ANP“. Ei bine, Iosif nu s-a aratat deloc impresionat de cele doua adrese, asa ca nu a scos nici acum de pe site dedicatia pentru Dumitrascu. Care, de altfel, e si singurul referat pe care ii contine superba rubrica „Comisia de disciplina“. (sursa: Academia Catavencu, 06.05.2008) Dacă directorul penitenciarelor s-ar fi ocupat şi de prezent, alta ar fi fost starea penitenciarelor rom„neşti. Dar pentru că, fatalmente, se aseamănă cu tƒnărul eşec ministerial Chiuariu, cel care l-a uns ƒn funcţie, Iosif nu ƒnţelege că nu e cel mai deştept, cel mai luminat şi 'cel mai extraordinar'. . 3. Radio Guerilla vorbeşte despre Marius Iosif, poliţe plătite, droguri şi penitenciare La Radio Guerilla avem pe finalul emisiunii de ieri dimineaţa o discuţie de 10 minute (ascultaţi ƒnregistrarea) tot despre faptele de arme ale domnului Marius Iosif, directorul penitenciarelor. . Link-uri utile: 

http://www.radioguerrilla.ro/guerrilla_player.php? file=Un_dobiton_pierdut_interventie_cu_Catalin_Prisacariu_despre_penitenciare_si_Seb

 

astian_Hetea_de_la_Guerrilla_Cluj_despre__3565_a.mp3&title=Guerrilla%20de% 20Dimineata http://penifest.blogspot.com/2008/04/judectorul-gabriel-gunescu-exercita.html http://www.catavencu.ro/la_zi/din_editia_print/actualul_sef_al_penitenciarelor_l_a_ares tat_pe_fostul_sef_pe_site.html

by Huginn

1 Comentarii

07 MAI 2008

Penifest - Morcovul din dosul domnului Iosif Bleah...ingrată postură. Şi urat mirositoare. Am putea sa ne plimbăm cu iubitele sau nevestele prin Cişmigiu. Preferăm să facem pe vidanjorii. Cum treaba pute rău, mirosul a fost simţit şi de jurnaliştii de la Academia Caţavencu, care, sub titlul Justitia romaneasca de desene animate: Un procuror prost gaseste un judecator competent, iar unul competent un judecator prost, publică ‚n ediţia de săptămana aceasta un interviu cu noi. Şi alţii ca noi. Care nu vor sau nu au curajul să-şi asume public identitatea. Dar care spun: Suntem o mică grupă de partizani care vă hărţuieşte conştiinţa pentru a o trezi. Atragem ‚n ambuscade instituţiile statului pentru a elimina incompetenţa şi lipsa de integritate. Puterea e ‚n mainile lor. Cuvantul ‚n mainile noastre.

"Am apucat si ziua nefericita in care sa facem interviurile cu blog-urile. Si asta fiindca doar din spatele blog-urilor sufla reforma in Justitie. Guerrilla virtuala impotriva Justitiei lui Stoica, Stanoiu, Diaconescu, Macovei, Chiuariu, Predoiu e formata din judeinromanica.blogspot.com, procurorpanait.wordpress.com, grefierinromanica.blogspot.com, penifest.blogspot.com, avocatinromania.blogspot.com, ultrajuridic.wordpress.com." (Eugen Istodor - Academia Caţavencu) *** Aşadar, Gherilistii au fost intervievati de Istodor. Cititi Academia Catavencu ce apare miercuri, 7 mai 2008, sau varianta online. Mai jos aveţi şi varianta integrală a interviului cu echipa blogului Penifest: I: Cine sunteti? R: Hehe. In mod cert avem o problema de identitate. Intr-o lume schizoida, incercam sa ne adaptam. Dar dupa cat de urat pute treaba, cred ca suntem morcovul din dosul domnului Iosif (n.r. directorul general ANP), martorii indeciziei domnului Predoiu si oglinda propriei noastre lasitati. Avem personalitati multiple; ne pliem pe realitatile din sistem. Ah, mai suntem sotii, sotiile, nepotii, matusile, unchii celor din sistem. Noi, nepoteii, reprezentam cam jumatate din cei 12 mii de angajati ai sistemului. Asta pe acte. Nu ne mai numaram si prietenii. I: De ce e nevoie de blog la penitenciare? Ce ne doare la penitenciare? R: Ne doare fundul. L-am pus la bataie de atat de multe ori, fara sa cracnim, ba cateodata chiar am dat si altora jos pantalonii cu zel de tortionar ca sa putem noi parveni. Pana acum am fost, in raport cu colegii, cand activi, cand pasivi, in functie de favorurile venite de sus. In raport cu cei din conducere, insa, intotdeauna ne-am gonflat la cerere. Ba chiar am mimat placerea. Ca atare, dupa cum am zis la prima intrebare, ne-am gandit sa echilibram situatia. Si am facut blog-ul asta. I: Ce reprezinta fotoliul de sef al penitenciarelor pentru orice guvernare? R: Cel mai adesea spaga pentru prietenul ministrului justitiei. In special daca esti magistrat. 6000 de coco pe luna. 8000, daca e vreo sarbatoare, ca vine si prima de porc. Chiar si de Pasti, tot prima de porc as numi-o. Pana la urma, fotoliul asta e testul competentei si onestitatii unui guvern. Miza politica in activitatea penitenciarelor este

inexistenta. De aceea devine un test de integritate si profesionalism pentru orice ministru al justitiei si guvern, in ansamblul lui. Daca numesti un director general competent si onest, atunci e limpede ca doresti o reforma reala si institutii performante. Daca numesti un bou, atunci devine evident ca este o forma de recompensa pentru slugile partidului. Conducerea actuala intra in ultima categorie. Si asta spune ceva despre acest guvern, despre fostul ministru Chiuariu, dar si despre actualul, dacă va mai tolera situatia. I: Cata reeducare incape in penitenciare? R: Nu prea incape, ca ar trebui sa incepem cu noi. Da’ suntem prea ocupati sa ne razboim intre noi, X cu Y, subalternul cu seful, paza cu reeducarea, conducerea ANP cu fostele echipe si toti cu detinutii. 75% din ei sunt recidivisti sau cu antecedente penale. Probabil restul de 25% care nu se intoarce in penitenciare fie moare dupa liberare, fie nu mai este prins la furat. Completam ca prostii mii de hartii, facem raportari false si, an de an, la bilant, mai urcam graficele putin cu mandrie proletara. Imi amintesc ca cei de la ANP, de la reeducare, ajunsesera in situatia ilara sa raporteze un numar de detinuti participanti la programele de reeducare mai mare decat numarul efectiv de persoane incarcerate. Probabil stateau la usa si numarau intrarile si iesirile detinutului. I: De ce le este frica angajatilor din penitenciare? De ce nu regandesc sistemul? R: De ce? Asta o intrebare speculativa. Nu putem raspunde noi pentru altii. Explicatia sta in etimologia cuvantului speculativ. In fata oglinzii ne vedem doar pe noi. E adevarat, blog-ul nostru este destul de militantist, iar multe dintre mesajele noastre incearca sa trezeasca demnitatea in fiecare din noi. Dar nu suntem mantuitori. Asa ca fiecare trebuie sa se uite in oglinda, sa-si chestioneze propria constiinta si sa gaseasca raspunsul. Daca vreti sa va enumar cauze concrete, atunci va reamintesc ca, in cateva luni, domnul magistrat Iosif a masacrat aproape o cincime din personalul ANP: santajati sa-si dea demisia, fortati sa se pensioneze, detasati la sute de kilometri departare de casa. Nimeni nu le-a luat apararea. Iar hiene gata sa muste din hoituri se gasesc intotdeauna. Nu exista reguli pentru promovare, detasare sau premiere. Totul se face din pix, printr-o semnatura abuziva si discretionara. Dar sefii n-au dus deciziile lor aberante pana la capat cu propriile maini. Insa ne e mai comod asa. Pana ne vine si nou randul. Iar atunci stam in bodega si injuram sistemul si universul, uitand cine e cu adevarat responsabil: noi insine. De ce nu regandesc sistemul? Ne-am obisnuit sa gandeasca altii pentru noi. Iar cei din conducere nu gandesc. Asa ca ne invartim intr-un cerc vicios al lasitatii, dezinteresului si prostiei. I: Cum se da spaga unui sef de penitenciar? R: Prin numirea fara concurs in functia de director de penitenciar. Dupa aceea totul devine un aranjament. Sunt prost, incompetent, corupt, deci nu pot sa supravietuiesc in aceasta functie decat prin abuz, coruptie si lasitate. Ca atare, sistemul raspunde la stimuli si capata imagine mea de sef. Comportamentele discretionare si ticaloase se imprumuta foarte usor. Iar apoi nu mai e nevoie sa te siluiască nimeni din afara pentru a aparea noi pui ai incompetentei si abuzului. Sistemul e androgin şi se reproduce singur. Nu cred insa ca reciproca e valabila. Stiti zicala cu butoiul de vin si picatura de otet. Invers nu merge. I: Cum functioneaza in prezent SIPA? R: Şi-a schimbat denumirea.

by famiglia Musat

6 Comentarii

06 MAI 2008

Penitenciare la inspecţie. 0,6(3) probleme/penitenciar Tocmai cƒnd ‚mi pierdusem speranţa ƒn legătură cu publicarea concluziilor controlului buclucaş Administraţia Naţională a Penitenciarelor(ANP) se ambiţionează şi pune ditamai informarea de o jumătate de pagină cuprinz„nd 7 constatări rezultate ƒn urma controlului a 11 unităţi penitenciare. (http://www.anp-just.ro/, COMUNICAT DE PRESĂ din data de 05.05.2008) . Aşa o luptă cu literele şi cifrele au dat inspectorii ANP conduşi de Florin Stanciu, experimentul de şef al Direcţiei Inspecţie, că le-a trebuit mai bine de o lună de zile pentru a produce această juma' de pagină de constatări. Aceleaşi constatări care apar ƒn comunicatul de presă au fost ƒnaintate acum 2 săptăm„ni şi unităţilor penitenciare din subordine, pentru

luare aminte şi ƒnfricoşată reflecţie. Evident că efectul scontat nu a fost obţinut, dar cel puţin toată lumea s-a amuzat. . M-aş fi aşteptat să ni se mulţumească, chiar ƒn comunicatul cu pricina, pentru insistenţa cu care am cerut să vedem rezultatele magnificului control. N-avem noroc să fim apreciaţi deşi ne-am făcut datoria cu credinţă. Poate pentru că am bănuit şi nu ne-am sfiit să spunem că acest control e o cacealma ordinară. Totuşi mai sper. . Pentru a demonstra tărăşenia chiar ANP enumeră gospodăreşte cele 7 constatări clasificate pentru uşurinţa citirii (şi bucuria domnului Stan, adjunctul cu capul roşu) ƒn 3 categorii. Deci 0,6(3) constatări pentru fiecare penitenciar 'controlat'. . S-ar putea spune că 0,6(3) deficienţe constatate pentru fiecare penitenciar nu este tocmai rău şi că ƒn cele din urmă calitatea controlului contează. Contează calitatea e drept, dar contează atunci cƒnd există. . Mai jos o să-mi permit să traduc pentru profani constatările năşite de ideea lui Marius Iosif de a inventa evenimente de presă. . "Cu privire la acces" spune comunicatul, agenţii din postul de control nr.1 nu erau coordonaţi •n activitatea desfăşurată de către un ofiţer anume desemnat de către directorul unităţii. Adică nu era desemnată o persoană cu studii superioare şi grad de ofiţer care, pe h„rtie, ar fi trebuit să stea şi să se uite cum face agentul controlul. . O altă bălărie enunţată automotivat de comunikatul ANP este aceea că "personalul feminin desemnat să participe la controlul specific din posturile de control acces nu era asigurat, conducerile unităţilor motivƒnd lipsa de personal sau planificarea acestora •n alte misiuni". Adică inspectorii notează orice pentru că trebuie să-şi umple h„rţoagele. . Alăm deasemenea că "unele cadre din sectorul operativ intrau •n sectorul de deţinere cu genţi, bagaje de mƒnă şi pachete". De parcă bieţii oameni nu au voie să măn„nce sau să-şi care ochelarii sau cartea cu citate din tezele lui Iosif. Nu agenţii cu pacheţelul cu m„ncare introduc obiecte interzise la deţinuţi ci cei care au aranjamentul făcut s„mbăta şi duminica seara c„nd nu se face control, dar inspectorii 'de la centru' n-au de unde să ştie. . "Cu privire la controlul integrităţii sistemelor de siguranţă şi a camerelor de deţinere •n intervalul de timp •n care persoanele private desfăşoară activităţi •n afara acestora" se constată doar că "pe durata desfăşurării activităţilor recreative cu persoanele private de libertate (plimbare, activităţi socio-educative, etc.), nu s-a realizat controlul camerelor". Dacă ƒn rest totul e bine mă declar mulţumit şi clasific constatarea tot la capitolul bălării. . Problema paravanul (un banal cearceaf care asigură o iluzorie intimitate ƒn camerele de detenţie) dă mari bătăi de cap inspecţiei. "…ncă existau paravane, perdeluţe, covoare, bagaje sub paturile din camerele de deţinere" notează plini de zel inspectorii. . †n concluzie controlul nu a fost control iar 'constatările' făcute publice şi transmise ƒn unităţi o dovedesc. 7 constatări din care 2 motivate de lipsa de personal, iar una referitoare la uşile camerelor de deţinere care "sunt ţinute descuiate" după cum spune regulamentul nu justifică marea desfăşurare de forţe anunţată de ANP acum o lună. Oricum mă bucur că la ANP se citeşte blogul nostru şi că, din ambiţie, ANP se ƒntrece ƒn comunicate de presă. Comunicatele de presă sunt foarte proaste pentru că sunt făcute pe genunchi, dar e totuşi un pas ƒnainte. . PS. Ministrul justiţiei declara la 24.04.2008 că aşteaptă ca acest control să explice problemele sistemului penitenciar. Un agent care lucrează nepăzit de un ofiţer şi un paravan la patul 3 no să-l lămurească. Aşa că o să-l tot vedem pƒnă la alegeri nelămurit dar promiţƒnd solemn rezultate.

by Huginn

8 Comentarii

Oda (IV)... sau ce-i lipseşte chelului Buna sa-ti fie ticaitoarea Preaindestulatule si evident onoare muncii! A trecut ceva vreme de

la ultimul raboj si cu plecaciune si cu smerenie te implor sa ierti nevolnicia supusului tau care n-a trimis ravas la vreme, dupa cuvinta. Preaindestulatule, de-aici de la hotarul imparatiei tale iti aduc ca de obicei prinos de recunostinta dar vestile nu sunt bune Indestulatimea ta! Tara geme si scartaie din toate incheieturile si tu nu vezi si tu n-auzi, ca dincolo de faptul ca te-ai nascut cu tot felul de neajunsuri te mai baga in ceata si chelarii si paharnicii cu care ai binevoit sa te insotesti. Cu judecata tulburata, ferecat ƒn biroul cel nou ridicat, te perpelesti si tipi si ameninti isteric si asta incepe sa deranjeze nu numai auditiv! Ai o suferinta ascunsa Preaindestulatule, si de cand cu suferinta asta personala, nici iarba nu-ti mai place, nici roua frunzelor pe care o culeg bob cu bob, in fiecare dimineata purtatoarele de roze, nu-ti mai ostoieste setea de razbunare. O, tu Preaindestulatule, care erai pana nu de mult mandria mamei tale, spune-mi de stii ce te roade de fapt, ca tanar esti, bogat esti, CV-iu de exceptie ai, limbi straine cunosti, te-ai infiltrat la dreapta Megiesului care ti-a dat mosie intinsa pe degeaba, supusii saruta urma pasilor tai, purtatoarele de roze iti fac vant cu eucaliptul. Si totusi nimeni si nimic nu satisface nevoia aia ascunsa a Preaindestulatimii tale! Setea de razbunare e boala grea marite, cearcanele iti brazdeaza fetisoara, cu privirea pierduta si cu buzele crapate de muscatura frustrarilor dai comenzi lipsite de noima care la o adica sunt bune, ca deruteaza adversarul dar au neajunsul ca-ti deruteaze si servitorii. Spre exemplu cand ii dai Preaindestulatimea ta Omului Rosu comanda: "Conspira, ma!", bazandute pe buna dreptate pe glandele alea oleaginoase cu care s-a nascut pe degete, el , care nu cunoaste intelesul adanc al termenului, trage concluzii gresite si in loc sa alerge degraba la minister sa mai unga anticamerele, unge si el ce-i vine la indemana, unge pana si treptele de la intrare si exista pericolul sa-ti fracturezi madularele taman in excesul lui de zel. Eu, Preaindestulatule, care te cunosc de cand erai mititel si te jucai cu ce puteai in tarana, eu te-am inteles intotdeauna! Am inteles de ce ai simtit nevoia sa evadezi pe banii statului in Tailanda la numai o luna de la inscaunare, am inteles de ce nu i-ai marturisit nevoia asta de duca si Megiesului, care nestiind ca esti putin plecat te chema la imparatie si tu n-aveai cum sa te teleportezi si alergai innebunit pe strazile din Bangkok, infruntand cu vitejie teama de necunoscut, teama de tailandeze si dorinta de a-ti face datoria pana la capat. Nu trebuie sa ai niciun regret Preaindestulatule. Principalul e ca ti-ai facut damblaua si vorbele de ocara ale Megiesului le stii numai tu si chiar daca asta ti-a ingrosat putin pielea in coate nu se baga de seama cand sezi matale hamletian, cu mana la falca. Dar sa revenim la suferinta din corpul Preaindestulatimii Voastre, pentru ca despre tulburarea asta fara margini care-ti afecteaza supusii si nu-i lasa sa se relaxeze la locul de munca, in cautarea leacului absolut, s-a dus vestea pana departe si oricat m-am straduit eu sa-i conving pe unii si pe altii ca e ceva trecator, ca e sindrom de primavara adica, ma tem ca neincrederea s-a cuibarit in mintile oamenilor si ei mi-au ranjit in nas si mi-au zis ca tot asa dezlantuit erai si asta toamna si asta iarna, deci nu este o chestiune de vreme sau vremuri, e altceva fara leac care-ti mananca tineretea si le pune in pericol si existenta alora de au ghinionul sa fie legati de glia mariei tale. Pentru ca impotriva oricarei evidente, eu tot mai sper si tot mai caut sa-nteleg ce-ti lipseste de fapt Preaindestulatule?! Si cautand asa, si consultand ba astrele, ba prezicatoarele, am ajuns la concluzia ca poate ti se trage tocmai de la faptul ca te miri ce-a dat peste tine, cu alte cuvinte un fel de gaina in boabe. Dar tot scormonind dupa pardalnica aia de boaba de aur, risti Preaindestulatule sa mori de singuratare si de inanitie in cuibarul din dotare! Stiu ca te mana pardalnicul sa incerci ceva magie neagra si profit de ocazie asta ca sa te sfatuiesc, cu duiosie si seriozitate, sa nu faci prostia asta si sa nu incepi sa umbli cu carpe arse, cu maclavaisuri si descantece pe la penitenciare, ca vrajile astea negre se pot intoarce chiar impotriva Preaindestulatimii Voastre si in timp ce infigi cu patima acele in papusa aia de ceara, comandata dupa chipul si asemanarea dusmanului tau, al carui nume incepe cu D (ca n-am curaj sa-l pronunt pe tot de frica sa nu ti se agraveaze simtomele!) sa inceapa sa ti se inmoaie tie piciorul sau mana sau mai rau sa-ti ia gura de tot si sa n-ai cum mai da ordine vitejilor! Basca ca blestemul poate sa cada colateral si pe capul Preadevotatilor Indestulatimii Voastre. Cum ar fi sa bagi capul pe usa la Visternicul Sef si in loc de bunul si blandul nento Marin sa dai de Jumatate Om - Jumatate Bibilica, sau in loc de nea Spaiuc sa-ti behaie in urechi vreo

ovina lingava, sau si mai rau, sa-ti intre in iatac, in loc de purtatoarele de roze, niste broaste raioase dornice sa-ti faca viata cat mai placuta?! Pentru ca in Preasuficienta Voastra, ceea ce n-ai inteles matale niciodata, e drept ca poate nici n-ai fost educat cum trebuie, poate nici n-ai avut un exemplu sanatos prin preajma, este ca ai avut intodeauna la indemana varianta civilizata, aia in virtutea careia tratezi oamenii, supusi sau sefi nu conteaza, cu respectul si consideratia cuvenita oricarei fiinte umane! Varianta asta daca nu cunosteai, il deosebeste pe om de animal si-i da extraordinara posibilitatea de a comunica nu prin maraituri, schelalaituri sau muscaturi ci prin cuvinte articulate! Asta, Preaindestulatimea Voastra, se cheama bun simt si daca ai minte in cap si in inima dorinta sincera de a face ceva in viata (trecatoare, by the way, Preaindestulatule!) , nu tratezi omul dupa cum te-ai sculat dimineata si dupa aberatiile cu care te-nfunda Omul Rosu, Jumatate Om – Jumatate Bibilica sau ovina aia lingava, basca corul de laudatori. Ma tem Preaindestulatimea Voastra ca pestisorul ala de aur a avut slava cerului destula rabdare si daca te mai enervezi mult cand iti explica el ca n-are din ce te face vrun Napoleon, poate se supara si te lasa sa te mai descurci si de unul singur. Si facem pariu ca nu te-ai descurca?! Pa, Preaindestulatule!

by admin

0 Comentarii

05 MAI 2008

Alte vorbe ‚n v„nt Comunicat ANP din 05.05.2008. Astăzi suntem informaţi că nu se ‚ntƒmplă nimic. . Conducerea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) a avut o revelaţie şi a pus pe site o informare despre bilanţul trimestrial(!!!) al Direcţiei Siguranţa Deţinerii şi Regim Penitenciar. Parcă penitenciarele ar fi Ţara Minunilor, iar directorii adjuncţi pentru pază şi regim ar fi un fel de Alice multiplicaţi care participă pe r„nd (ƒn 3 serii) la marele bilanţ - mic. Minunea e că se discută şi lucruri bune şi lucruri rele dar amăr„ţii de cititori ai site-ului penitenciar nu au voie să ştie dec„t că totul e bine. . Un comunicat de presă ar fi trebuit să ne dea şi informaţia utilă dar, limba rom„nă de lemn armat a ANP nu poate produce dec„t o ƒnşiruire de nume şi locaţii, urmate de o concluzie care nu spune nimic. Din partea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor au participat directorul Direcţiei Siguranţa Deţinerii şi Regim Penitenciar şi şase ofiţeri din cadrul aceleiaşi structuri. A fost prezentată ƒntreaga activitate desfăşurată ƒn perioada de referinţă, menţion„nduse at„t rezultatele pozitive c„t şi evenimentele negative ƒnregistrate. Totodată, a fost subliniată necesitatea sporirii gradului de siguranţă şi respectării legalităţii ƒn locurile de deţinere. Persoanele invitate au avut posibilitatea pentru prima dată să viziteze penitenciarele unde a fost prezentat raportul de bilanţ, acesta fiind un schimb de experienţă benefic pentru participanţi. (sursa: http://www.anp-just.ro/)

Rezultatele 'controlului' din 26.03.2008 promise mass-mediei nu apar pe site-ul ANP, ƒn schimb platitudini absolut neinteresante şi fără substanţă ƒşi găsesc fără probleme locul. Purtătorul de cuvƒnt al penitenciarelor se pare că este condamnat să emită comunicate alcătuite precum compunerile din clasele primare. Alte soluţii pentru a acoperi lipsa de rezultate şi implicare a echipei de conducere nu cred că va găsi. E bine că Marius Iosif găseşte prilejul să comunice dar o astfel de ƒncercare nu are nici un sens dacă strădania lui este o non-informaţie. PS. Atenţie la ortografie. Mai scapă c„te o literă mică la nume de penitenciare, c„te un spaţiu ƒn plus, c„te un dezacord mic. Şi limba de lemn are reguli.

by Huginn

1 Comentarii

Seful penitenciarelor a mai semnat un protocol Rămƒne de văzut dacă se va concretiza ceva . Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) a semnat la 30 aprilie 2008 un protocol de colaborare cu Patronatul de Comerţ, Turism, Industrie şi Servicii (PCTIS). Obiectivele anunţate ale protocolului se referă la: - iniţierea şi derularea de programe de calificare profesională a persoanelor private de libertate, luƒnd •n considerare faptul că formarea şi diversificarea competenţelor profesionale ale acestora contribuie la eficientizarea reintegrării sociale, după liberare; - desfăşurarea unor activităţi lucrative contracost, •n regim de prestări servicii; - posibilitatea •ncadrării profesionale a persoanelor private de libertate, după executarea pedepsei. (sursa: http://www.anp-just.ro/) Declaraţiile optimiste nu lipsesc nici din partea conducerii asociaţiei patronale care, ƒn numele SRL-urilor membre, se declară ƒncrezători că lumea va fi minunată de vreme ce s-a semnat acest protocol. . "Prin modificarea legii Codului Penal se vor putea infiinta puncte si ateliere de lucru ceea ce va fi benefic atat pentru detinuti cat si pentru oamenii de afaceri. Dupa incheierea protocolului agentii economici din toata tara pot incheia, pe plan local sau pe raza regiunii de resedinta contracte de colaborare cu aceste institutii", a subliniat dl. Ion DEDU la sedinta Colegiului Director al UNPR din data de 28 martie 2008. (sursa: http://www.pctis.ro/evenimente/) . Minunată idee implicarea patronatelor ƒn angajarea deţinuţilor trecuţi, prezenţi şi viitori numai că la 5 minute după semnarea protocolului Marius Iosif o ia pe arătură. Directorul penitenciarelor povesteşte presei despre:  

contracte de muncă şi pensii pentru deţinuţi, şi despre modificarea legislaţiei de executare a pedepselor.

E foarte bine că domnul Iosif are ƒn sf„rşit idei după ce a a tot aşteptat timp de 6 luni să-i spună Ministerul Justiţiei ce să facă. Rău e că abia după ce a emis măreţele teze şi s-a dat interesant s-a gƒndit să consulte specialiştii. Presa, din lipsă de subiecte, anunţă profetic această iniţiativă ca fiind soluţia rezolvării crizei de forţă de muncă ƒn Rom„nia (Adevărul, 01.05.2008). Evident că cei 7 - 8 mii de deţinuţi care ar putea lucra ƒn cel mai fericit caz (dacă există cerere de forţă de muncă de acest tip şi la acest nivel) nu vor putea să rezolve criza de forţă de muncă creată prin plecarea a 2 milioane de rom„ni ƒn UE. Domnul Iosif a aflat după semanarea protocolului şi conferinţa de rigoare că nu se poate să faci contracte de muncă pentru deţinuţi pentru că nu permite legea,... care este. Contractul are altă natură şi se ƒncheie ƒntre penitenciar şi beneficiar. Directorul penitenciarelor trebuia să se g„ndească dinaine la acest MIC impediment, dar luat de val a scăpat porumbelul. Imaginaţi-vă că deţinutul devine angajat ca toţi ceilalţi. †n acest caz, deţinutul este foarte scump pentru angajator care trebuie să plătească pe l„ngă salariul acestuia şi dările către stat (care sunt ƒncă pe at„t). La toate dările către stat angajatorul trebuie să acopere şi cheltuieli de pază, supraveghere şi deplasare. Sigur, statul poate acorda facilităţi acestor angajatori ƒnsă o astfel de iniţiativă nu a fost nici măcar discutată. Mai sunt de analizat aspecte precum obligaţiile ANP ƒn susţinerea şi dezvoltarea acestor relaţii de muncă, av„nd ƒn vedere că deţinuţii se transferă, se liberează, se ‚nbolnăvesc, trebuie să fie prezenţi la instanţă, intră ‚n carantină etc. Juriştii chiţibuşari vor avea obiecţiuni şi ƒn legătură cu capacitatea juridică a deţinuţilor de a semna contracte de muncă. Trebuie amintit şi că deţinuţii nu au cotizat şi nu cotizează la asigurări sociale aşa că nu e tocmai cuşer să poată beneficia de pensie. Oricum bieţii pensionari, care trăiesc cu emoţia prăbuşirii sistemului de pensii, ar avea o problemă cu ideea de justiţie socială ƒn

această perspectivă. La toate acestea şi la multe altele ar fi trebuit să se gƒndească directorul penitenciarelor romƒneşti. Dacă ar fi avut cea mai vagă idee despre ce se ƒnt„mplă ƒn sistemul penitenciar Marius Iosif ar fi ƒnţeles că de azi, pentru că s-a terminat vacanţa, cƒteva sute de deţinuţi vor cere să lucreze, să primească pensie de la firmele PCTIS (ƒn realitate c„teva SRL-uri) şi să aibă o lege de executare mai favorabilă. De acestă problemă se vor lovi ƒnsă angajaţii unităţilor din subordine care se confruntă deja cu o criză de resurse fără precedent şi cu tot soiul de decizii şi ordine contradictorii. Domnul Iosif Marius va sta ‚n continuare cocoţat ‚n vƒrful ANP-ului, ‚n biroul cel nou, şi va emite idei precum cea prezentă şi cea a penitenciarului unic, ceva mai veche dar uitată. Cred că un protocol cu o asociaţie de cƒteva SRL-uri din Bucureşti, indiferent ce denumire ar purta, deşi un aparent pas ƒnainte, nu va putea rezolva problema implicării deţinuţilor ƒn activităţi lucrative. Cele cƒteva locuri de muncă pe care le pot oferi aceste SRL-uri nu acoperă ‚n nici un caz necesarul. Marius Iosif ştie asta, dar face ce ştie mai bine... se face că munceşte.

by Huginn

0 Comentarii

04 MAI 2008

Retrospectivă PENITENCIAR! - Reformă, trecători grăbiţi, listele lui Iosif Retrospectiva se ‚ncheie cu acest episod despre reforma penitenciarelor, nevoia de dialog, sindromul trecătorului grăbit şi listele lui Iosif . De ce nu se reformează Administraţia Penitenciarelor? (VI) http://penifest.blogspot.com/2008/04/de-ce-nu-se-reformeaz-administraia_15.html . Al şaselea indiciu: relaţia distorsionată ƒntre angajatul penitenciarului şi persoana privată de libertate. Tocmai pentru că mă simt neconfortabil cu acest subiect căruia nu-i simt nici limitele, nici amploarea, şi cu atat mai puţin văd soluţiile, aştept de la dumneavoastră păreri sau experienţe ƒn relaţia dumneavoastră cu deţinutul, pe care să le ƒmpărtăşiţi cu noi sau cu cititorii. . "Oare cu cine dialogam? Seamana mai mult cu un monolog comun." http://penifest.blogspot.com/2008/04/oare-cu-cine-dialogam-seamana-mai-mult.html . Da, anonimule, decizia este tot a lor. Pana in momentul in care ne vom prinde ca suntem liberi si ne putem opune. Atunci decizia va fi a noastra.Da, anonimule, traditia inlocuieste profesionalismul. Pana in momentul in care vom deveni noi profesionisti. Atunci vom inlocui fatalitatea şi comoditatea a ceea ce este cu libertatea si riscul a ceea ce trebuie sa fie. . Sindromul trecătorului grăbit http://penifest.blogspot.com/2008/04/sindromul-trectorului-grbit.html . Deseori m-am ƒntrebat de ce nu intervine nimeni, nici măcar cei mai buni prieteni, atunci c„nd un coleg este tratat incorect (şi asta poate să ƒnsemne o remarcă deplasată, o sancţiune nedreaptă, o detaşare ‘disciplinară’ sau chiar pierderea serviciului). †ncă nu am alt răspuns dec„t sindromul cu pricina dar, cred că această lipsă de reacţie profită din plin celor care confundă penitenciarul sau Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) cu propria moşie. . Pulanul, detaşarea şi transcendentalismul (partea a II-a - aplicarea teoriei) http://penifest.blogspot.com/2008/04/pulanul-detaarea-i-transcendentalismul_20.html . Ieri am scris prima parte a referatului "Pulanul, detaşarea şi transcendentalismul". Am deconstruit baza conceptuală e teoriilor iosifiene, am arătat premisele concepţiilor domnului Iosif şi am reconstruit argumentaţia filosofică a deciziilor acestuia. A venit timpul să arătăm efectele filosofiei iosifiene, implementată cu succes ƒn Ţara ANePeului. Aceasta este lista

promisă ieri, lista cu cei şantajaţi, detaşaţi, transferaţi, daţi afară şi transformaţi ƒn sclavi prin voinţa şi graţia divină a conducerii ANP: (...)

by Huginn

2 Comentarii

03 MAI 2008

Retrospectivă PENITENCIAR! - Ode, soluţii, probleme, cosmetică Salariul lui Marius Iosif şi strădania ascunderii acestuia, aventurile dnei. Katalin Kibedi, probleme adevărate şi soluţii cosmetice. . Fluturaş, nu mai ai aripioare... http://penifest.blogspot.com/2008/04/flutura-nu-mai-ai-aripioare.html . Pentru aplicarea corespunzătoare a legii propunem modificarea aceastei decizii interne astfel •ncƒt toate categoriile de personal să fie protejate •n egală măsură. …n acest fel s-ar evita incidente regretabile precum cel din 10.03.2008, cƒnd "fluturaşul" domnului Marius Iosif, judecător - director general a ajuns •n posesia presei. Am aflat atunci că domnul Marius Iosif are un salariu de 21.800 RON, cumulƒnd cu graţie sporuri şi prime din două profesii. . ODĂ III http://penifest.blogspot.com/2008/04/oda-iii.html . Tot pasarica aia nesimtita ciripeste ca vreti sa dotati toate incaperile palatului (ati luat in calcul si w.c-urile!?) cu camere de filmat.Imi imaginez si lacrimez pur si simplu, un ecran imens pe perete, Vigilenta Voastra la pupitru (dotat cu microfon din ala subtire de vine de dupa ureche, haideti Luminatia Voastra, cum au astia cand cinta) supraveghind cu micronul pana in porii supusilor.Vad trupa de interventie actionand si purtatoarele de roze racorindu-va cu frunza de eucalipt. . Probleme adevărate, soluţii cosmetice http://penifest.blogspot.com/2008/04/despre-rezolvarea-problemelor-i-despre.html . Acest proces simplu de identificare a soluţiilor nu funcţionează pentru că ANP chiar crede că nu are probleme proprii. ANP crede doar că se confruntă cu persoane, instituţii sau organizaţii care •i fac probleme şi/sau care nu-i rezolvă probleme. Astfel cozmetizarea realităţii duce la soluţii cosmetice. Adică bilanţul anual este gol de conţinut dar plin de forme, vorbim deştept cu ministrul şi •n spate nu mişcăm nimic, minţim sindicatele, şi alte asemenea. Realitatea e alta. Probleme sunt dar, sunt rezolvate cosmetic. . Sofer de secretar de stat ‚n MJ. Agent de penitenciare şi... amant!? http://penifest.blogspot.com/2008/04/sofer-de-secretar-de-stat-n-mj-temnicer.html . Gardianul prezintă şi fotografii •n care doamna secretar de stat Katalin Kibedi, apare •n diferite ipostaze •mpreună şoferul personal. Şi pentru că cineva mă •ntreba dacă pot să spun măcar un lucru bun despre sistemul penitenciar, o să o fac. Recunosc deschis că temnicerii noştri atunci cƒnd sunt şoferi de secretar de stat •şi rezolvă cu succes problemele de inimă. Sunt disciplinaţi şi merg pƒnă la sacrificiul suprem pentru a-şi face datoria. . Unde sunt soluţiile? http://penifest.blogspot.com/2008/04/unde-sunt-solutiile.html . Din pacate actuala conducere are alergie la tot ce vine din urma si in acest ritm in viitorul apropiat sistemul penitenciar are toate sansele sa calculeze salariile cu abacul si sa insemne detinutii cu fierul rosu. Exagerez evident, dar nu pot sa nu amendez prostia si micimea unor oameni care prefera sa demoleze pentru ca nu sunt capabili sa continue sau sa construiasca ceva in loc!

by Huginn

0 Comentarii

02 MAI 2008

Retrospectivă PENITENCIAR! - Finanţe, legislaţie, incompatibilitate, dialog Pƒnă se termină mini-vacanţa muncitorească continuăm retrospectiva cu articole despre probleme financiare cosmetizate, incompatibilităţi intenţionate, ode măreţului lider, dialog social mimat cu iscusinţă şi un statut care nu stă deloc. . ANP - Bilanţ 'bun' pe 2007. Probleme financiare ‚n 2008. http://penifest.blogspot.com/2008/04/anp-probleme-financiare.html . Această afirmaţie ridică serioase semne de •ntrebare avƒnd •n vedere poziţia exprimată public referitoare la subfinanţarea sistemului penitenciar şi contradicţia cu cifrele prezentate care arată, •n mod evident, că nu au fost probleme •n acest sens.Pentru această inadvertenţă există două posibile explicaţii. Fie 'constatarea' a fost formulată astfel pentru a mulţumi conducerea Ministerului Justiţiei şi sistemul penitenciar este subfinanţat, fie buna finanţare este reală şi atunci nu există motive pentru reproşuri. . Incompatibilitate nesancţionată. Gabriel Gunescu, director de penitenciar cu contract de muncă şi judecător http://penifest.blogspot.com/2008/04/judectorul-gabriel-gunescu-exercita.html . Judecătorul Gunescu, de la Tribunalul Bucureşti, este incompatibil cu directorul Gunescu de la Penitenciarul de Minori şi Tineri, unde are un contract de muncă (art. 6 din legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor stabileşte fără echivoc că "Funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din •nvăţămƒntul superior, •n condiţiile legii.") . ODĂ II http://penifest.blogspot.com/2008/04/oda-lirica-ii.html . P.S. Cum se vede treaba ca de la o vreme zeii va sunt cam potrivnici, incercati cu niste sacrificii mai dureroase, excelenta, poate e timpul sa-i mai decapitati si pe la cei dragi, pe la cei mai apropiati. Si sa nu va para rau, ginditi-va ca scopul scuza mijloacele (din nefericire asta e valabil si in sens invers). Si daca nici asa nu puteti opri toate, dar toate scurgerile de informatii, nu uitati ca aveti la indemina varianta de avarie, aia in care ii decapitati pe toti si ramineti sa domniti singur, excelenta; o sa fie mai greu ca nu sunteti obisnuit cu munca dar cel putin veti avea garantia ca nu va mai transpira niciodata nimic (si sper ca n-aveti obiceiul sa vorbiti noaptea prin somn!) . 7 MOTIVE PENTRU CARE MERITA SA MA IMPLIC! http://penifest.blogspot.com/2008/04/7-motive-pentru-care-merita-sa-ma.html . In acelasi timp, marturisesc ca nu am nici un fel de sentimente si nici un fel de curiozitate fata de Dl Iosif, Dl.Spaiuc, Dl.Marin, Dl. Stan si grupul mic dar compact de profitori fara scrupule care ciugulesc pe sub masa resturile la prohodul sistemului penitenciar romanesc. Ca urmare de ce ma implic totusi?! 1. Pentru ca sunt platiti si din banii mei.2. Pentru ca profita.3. Pentru ca mint si dezinformeaza cu buna stiinta.4. Pentru ca nu au constiinta.5. Pentru ca sunt lamentabili din punct de vedere profesional.6. Pentru ca sunt brutali.7. Pentru ca sunt viciosi. . Statutul funcţionarilor ANP http://penifest.blogspot.com/2008/04/statutul-funcionarilor-anp.html . Se poate spune •nsă că problema principală este că se tot peticeşte un act normativ deja prost. Cu aceste ocazii se introduc sub masca unor prevederi urgente şi necesare o serie de prevederi care nu au legătură cu scopul actului normativ. Astfel se limitează drepturi salariale şi sindicale sau se redefinesc termenii dezvoltării carierei •n sistem pe coordonate excesiv de rigide. .

Bucureşti, 041375 http://penifest.blogspot.com/2008/04/bucureti-041375.html . Cel mai mare, cel mai urƒt, cel mai tranzitat, cel mai... Penitenciarul Bucureşti - Jilava . NEWS ALERT - Ministerul Justitiei accepta solicitarile sindicatelor http://penifest.blogspot.com/2008/04/news-alert-ministerul-justitiei-accepta.html . După două runde de discuţii cu Ministerul Justiţiei sindicatele sistemului penitenciar au căzut de acord asupra capitolului legislativ al revendicărilor. La sfƒrşitul lunii vor fi reluate discuţiile referitoare la celelalte puncte •n divergenţă: - contractul colectiv de muncă şi acordul colectiv; - asigurarea resurselor necesare funcţionării sistemului penitenciar; - calitatea managementului. Ministerul Justiţiei (MJ) s-a angajat să promoveze modificările solicitate de sindicate la legea 293/2004 privind statutul funcţionarilor publici din ANP •n ceea ce priveşte: - •ncadrarea posturilor vacante; - cariera •n sistemul penitenciar, şi - drepturi şi libertăţi sindicale.

by Huginn

1 Comentarii

01 MAI 2008

Retrospectivă PENITENCIAR! - Resurse umane, reputaţie, comunicare Astăzi despre Petre Stan - măsluitorul de concursuri cu familie mare, reputaţia penitenciarelor şi comunicarea care... nu este . Petre Stan - serial ştiinţific despre roşeaţă (I) http://penifest.blogspot.com/2008/04/stan-petre-msluitorul-de-concursuri.html . …n schimb, măsluitorului Stan Petre nu i s-a •ntƒmplat nimic. Chiar i s-a mai dat o şansă s-o angajeze pe tƒnăra blondă. Această şansă a fost fructificată două luni mai tƒrziu, cƒnd preşedinte de comisie a fost doamna procuror Hămăială, adusă de Chiuariu •n MJ. Avƒnd •n vedere exerienţa procuroresei •n angajarea consilierilor ministeriali •n funcţii publice prin concursuri trucate, domnişoarei Toma nu i-a fost greu să devină, •n sfƒrşit, ofiţer de penitenciare. De această dată, nasoii care au dat •n vileag prima dată tărăşenia nu au mai avut acces la 'concurs' şi totul a decurs conform ordinelor ministeriale. E adevărat, fără a avea dosarul de •nscriere complet, lucru pe care noi nu l-am uitat şi care va fi o motivaţie posibilă pentru invalidarea concursului, mai devreme sau mai tƒrziu. . Petre Stan - de la persoană la personaj http://penifest.blogspot.com/2008/04/petre-stan-de-la-persoan-la-personaj.html . In ultima vreme, cineva care citeşte articolele de pe forum se poate •ntreba pe bună dreptate. Ce au oamenii ăstia cu domnul Stan? Cum s-a transformat el dintr-o persoană •ntr-un personaj? Are cineva ceva cu el? Cu siguranţă nu. Doar că el este omul bun la toate al echipei clădite de domnul Iosif. Că doar asta a anunţat obsesiv de la •nscăunare: vreau să-mi fac propria echipă. Nimic rău, dacă ar fi avut si criterii profesionale •n alcătuirea asta. Dar singurele virtuţi ale membrilor noii echipe sunt ascultarea fără cracnire, lipsa de competenţă si pasarea responsabilitatilor inspre mostenirea grea a trecutului si lipsa unei strategii. . De ce nu se reformează Administraţia Penitenciarelor? (V) http://penifest.blogspot.com/2008/04/de-ce-nu-se-reformeaz-administraia.html . Al cincilea indiciu: murim de frică, cerem curaj şi aşteptăm soluţii de la alţii ...succesul acestui blog, dar şi frica oamenilor de a-l accesa •n ANP / unităţi sau tentativele de a bloca accesul la blog, arată o paranoia generalizată, •ntreţinută de un comportament abuziv şi discreţionar al multora dintre şefii ANP. .

Despre reputaţie http://penifest.blogspot.com/2008/04/reputaia.html . Avem obiceiul să cosmetizăm realitatea. Minţim că suntem profesionişti şi că avem rezultate bune chiar dacă realitatea ne contrazice. …n schimb ne supărăm cƒnd auzim că nu suntem aşa cum ne minţim că suntem. Ne simţim nedreptăţiţi şi trădaţi pentru că realitatea nu are nimic •n comun cu scenariul fabulos •n care visăm că trăim profesional. Aşa că •i •nlăturăm rapid pe cei care ne spun că ne minţim şi minţim zilnic.. . Petre Stan - serial ştiinţific despre roşeaţă(II) http://penifest.blogspot.com/2008/04/petre-stan-serial-tiinific-despre-roea.html . Petre Stan nu este numai un măsluitor de concursuri. Este şi d•nsul eroul unui concurs din 2006 pentru funcţia de director la oricare s-ar nimeri dintre penitenciarele Giurgiu, Mărgineni, Codlea, Vaslui. Marea lui „rezistenţă” •n faţa efortului intelectual (vezi CV) i-a adus nota 3 (trei) şi •n consecinţă a trebuit să se retragă •n sƒnul familiei pentru a-şi obloji rănile. Familia lui Petre Stan a descoperit pasiunea pentru calea birourilor din penitenciare imediat după ce capul cel roşu a devenit ofiţer de reusrse umane la ANP.

by Huginn

1 Comentarii

iunie 2008 Abonaţi-vă la: Postări (Atom)

Pagina de pornire

aprilie 2008