Arhiva Octombrie 2008 Penifest

CĂUTARE BLOG

MARCAŢI BLOGUL Următorul blog•

Creaţi blog | Autentificare

PENITENCIAR Un site dedicat sistemului penitenciar si prezentarii ultimelor evenimente din Administratia Nationala a Penitenciarelor (ANP)

30 OCTOMBRIE 2008

Subscribe in a reader

Minunile lui Dumnezeu Traducere Selectaţi limba

Cat s-a impaunat inchipuitul ala de Iosif prin puscarii, blogul a fost aplaudat pe muteste, neconditionat. Un fel de Europa Libera a penitenciarelor, dupa cum recunostea si

Gadget-uri alimentate de Google

directorul de la Codlea, in vremurile in care ne mai citea inca. Tot cu blogul am sarbatorit alungarea "dictatorului" si inscaunarea "alesului" . Tot pe blog am asteptat sa se intample minunea, care uite ca nu s-a intamplat! Cata vreme noi tot mai speram, pe dedesuptul iluziilor noastre, se refacea fara zgomot, un altfel de intelegere.

Cum apreciaţi rezultatele obţinute de Cătălin Predoiu ‚n funcţia de ministru al justiţiei? Foarte bune Bune Satisfăcătoare Slabe Foarte slabe

Extragandu-i fara dificultate din context, pe cei care n -au avut niciodata vreo opinie, cititorii nostri s-au impartit post-iosif, in doua tabere. Dintr-una se aud aplauzele, din cealalta huiduielile.

12 (10%) 7 (5%) 11 (9%) 27 (22%) 62 (52%)

Modificare vot Voturi pƒnă acum: 119 Zile rămase pentru vot: 12

. Cele mai interesante sunt fireste, argumentele celor nemultumiti de existenta blogului. "Va bate?!"- intreaba ei aproape retoric. Nu, suntem noi nevoiti sa recunoastem. "Nu va aduce banii in casa?!"- tot retoric, si noi tot asa, recunoastem ca pe 10 ale fiecarei luni ne intra toti

Video Realitatea TV: Rudele a doi deţinuţi din Penitenciarul de

banii acasa. "Pai si-atunci, de unde va vine nemultumirea, daca nu din proasta crestere si

Maxim ă Siguranţă Brăila

dintr-un fel de cainosenie fara noima?!"

acuză cadrele ‚nchisorii de maltratare

Ultimul exemplu este cel mai la indemana. Vorbim despre concursul care tocmai a luat sfarsit, de vreo doua luni. Atragem atentia ca felul in care a fost organizat, ridica mari semne de intrebare, dovedim - daca mai era nevoie! - ca s-au comis ilegalitati. Ei stiu ca noi stim si noi stim ca ei stiu dupa ce criterii a fost in realitate "aranjat" acest mare concurs. Si ce daca?

ProTV: Scandal la Penitenciarul Brăila ProTV: Detinutul evadat joi de la Penitenciarului Bacau a

. Si ce daca unii dintre castigatori au un coeficient de inteligenta atat de scazut, incat este greu

fost prins

de crezut ca ar putea pazi un amarat de foisor, necum sa conduca un penitenciar? C e daca

Antena1: Amor printre gratii

zeci, poate sute de lucratori, potentiali candidati, parte dintre ei bine pregatiti, au fost

ProTV: Sinucidere la

descurajati, sau intimidati, sau amenintati de-a dreptul, sa nu se inscrie in competitie? Ce

Penitenciarul din Aiud

daca a fost, cu putine exceptii, imputernicitul si locul? Ce e nou sub soare? . Directorul general are dreptul sa-si aleaga echipa? Are! Echipa are dreptul sa-si aleaga, dupa aranjamente numai de ea stiute, directorii? Are! Concursul este in fond o prostie, e

Informaţii & forum

numai de forma, ca urmare unde este problema? Posturi vacante Problema este blogul, pentru ca iese din front, pentru ca nu poate fi pedepsit, respectiv redus la tacere! Fara sa mai aduc in discutie si alte nestramutate convingeri, potrivit carora, noi astia cu blogul suntem aserviti sau nemultumiti din nastere, ajung la ceea ce constituie intr-

Revista presei Forum ANP

un fel, motivul pentru care "minunea", despre care vorbeam la inceputul articolului, n-a fost

Forum FSANP

posibila. Si anume lenea sau neputinta noastra a tuturor, de a ne fi depasit conditia!

Forum SNLP

Sa presupunem ca toti angajatii sistemului penitenciar ar trebui sa raspunda unui

Recomandări

set de intrebari, racordati fiind la detectorul de minciuni. Facem pariu ca in aceste conditii, neincrederea si nemultumirea angajatilor ar atinge cote ingrijoratoare?

Gherila Virtuala

.

Antioligarhi.ro

Ingrijoratoare pentru cine, de vreme ce marea majoritate a lucratorilor accepta situatia, plecand de la premiza ca asa a fost dintotdeauna sistemul, adica rezistent la vremuri si la

Asocia ţia Naţională a Informaticienilor din Justiţie

asazise reforme?! Ingrijoratoare pentru cine, de vreme ce marea majoritate a directorilor au venit sa-si rotunjeasca veniturile, sa se imbatoseze si sa iasa la o pensie imbunatatita?!

Asocia ţia SoJust

Ingrijoratoare pentru cine, de vreme ce in realitate nu suntem platiti pentru performanta, ci

Avocat ‚n Romƒnia

pentru supravietuire?!

Avocatnet

Din februarie, luna in care blogul a luat nastere, am trecut prin tot felul de etape,

Bloguri juridice

prin tot felul de stari. M -am calmat si m -am dumirit in sfarsit, Dumnezeu are lucruri mai

codexpolitic.us

importante de

Cristi D ănileţ

facut decat

sa "minuneze"

lucratorii de penitenciare.

Treaba asta cu

Federaţia Sindicatelor din mentalitatea, cu reforma, sta in puterea oamenilor. Candva o sa intelegem asta cu totii, candva nici n-o sa mai avem incotro.

Administraţia Naţională a Penitenciarelor Freedom House

by admin

4 Comentarii

Grefier ‚n Romƒnica Jude ‚n Romƒnica

Rezultatele probei scrise la 'concursul' pentru ocuparea posturilor vacante de director de penitenciar

Proiect procuror Panait Projust Romƒnia Curată

Ministerul Justiţiei a făcut publice, ‚n aceast ă seară, rezultatele probei scrise din

Sindicatul Na ţional al

cadrul 'concursului' pentru ocuparea funcţiilor vacante de director de penitenciar.

Lucrătorilor de Penitenciare

.

UltraJuridic

Pe lista cƒştigătorilor au rămas, ‚nainte de contestaţii:

Newsletter 1.

Darie Denis - Penitenciarul Rahova (‚mputernicit);

2.

Bălă Constantin - Penitenciarul Craiova (‚mputernicit);

3.

Pop vasile - Penitenciarul Gherla (‚mputernicit);

4.

Stanciu Florin - Penitenciarul Mărgineni (fost ‚mputernicit);

5.

Dincă Gelu D ănuţ - Penitenciarul Poarta Albă (‚mputernicit);

6.

Chiş Horia Ştefan - Penitenciarul Baia Mare (‚mputernicit);

7.

Burlibaşa Neculai - Penitenciarul Gala ţi (magistrat);

8.

Enache Gheorghe - Penitenciarul Tƒrgu Jiu;

9.

Hăbălău Mihai - Penitenciarul Tƒrgu Mureş (‚mputernicit);

Introduceţi adresa de email:

‚nscriere Delivered by FeedBurner

10.

Greaca Victoria Marinela - Penitenciarul Spital Poarta Albă;

11.

Anghel Gheorghe - Centrul de Reeducare G ăeşti.

Arhivă blog

Candidaţii la posturile vacante la penitenciarele Ploieşti şi Tƒrgşor, Centrul de Reeducare Tƒrgu Ocna, SNPAP Tƒrgu Ocna şi BAGR nu au obţinut notă de trecere.

▼ 2008 (406) ▼ noiembrie (20) Po şta redacţiei - cu războaie, judecăţi, studenţi ... Calificativul lui Predoiu Realitatea TV: Scandalul de la Brăila Drumul Damascului Despre cum a găsit ANP-ul Penitenciarul Brăila şi ... Comunicatul cu care ANP intră ‚n campania electora... Noi ‚ntreb ăm, ursul merge Fratele Cel Mare e cu ochii pe tine Cotidianul: Chiuariu a trimis la puşcărie prime co... Rezultate finale ale concursului pentru posturile ... Planul de eficientizare 90% ineficient Linişte, vin alegerile! A căzut m ăreţia peste unii... Felicitări cu dar-uri Cotidianul - Concurs cu dedicaţie la

Rezultate proba scrisa concurs posturi vacante director de penitenciar

Integritate: ... Rezultatele soluţionării

Subiectele, dup ă cum

v -aţi obişnuit, adresează

strict

memoria şi, dup ă caz,

telefoanele candidaţilor. Cele cƒteva sute de pagini de memorat au un rost ştiut numai de cei norocoşi şi de prietenii lor din comisiile de concurs. Dar, despre asta, a şa cum am promis, vom mai avea prilejul să discutăm.

contestaţiilor la proba s... Predoiu, complicitatile si non-actiunea Penitenciarul Gherla ‚n campanie electorală Cine dă mai mult? Ministrul justiţiei aparente

► octombrie (75) ► septembrie (68) ► august (46) ► iulie (42) ► iunie (38) ► mai (42) ► aprilie (38) ► martie (33) ► februarie (4)

Autori Palmasul Sword famiglia Musat Huginn Colectionarul de amintiri Stig Vladimir admin Patrick prisonworker

Contact [email protected] Barem proba scisa concurs posturi vacante director penitenciar

Counter

Link-uri utile:

Trafic  pdfcoke.com - 20081030 Rezultate proba scrisa concurs posturi vacante d...  pdfcoke.com - 20081030 Barem proba scisa concurs posturi vacante direct...  just.ro - Concurs director unitate penitenciara

Page Rank by Huginn

30 Comentarii

ƒmputernicitul - de la administrator de bloc la director de anepe Suntem un popor d e oameni m„ndri la stat (degeaba) şi la sfat (‚n pustie). Avem coloană vertebrală, deşi umblăm cocoşaţi, cinstim tradiţiile - cu surle şi trƒmbiţe şi m ăşti pagƒne - şi nu uităm niciodată de unde am plecat, pentru simplul motiv că (‚ncă) nu am ajuns nicăieri. . Nu de mult, inimile ne-au tresăltat a bucurie şi a speranţă cƒnd a fost anunţat, a fost premeditat şi, ‚n cele din urm ă desfăşurat, marele concurs mare de ocupare a fotoliilor-cheie din †mpărăţia lui Blue - Yellow †mpărat. .

Pătrun şi de importan ţa acestei competiţii, convinşi ca va fi pe viaţă şi pe pile, ne-am aşezat confortabil ‚n propriile fotolii şi ne-am ‚narmat cu pasiune, seminţe, ţigări şi nervi de oţel (sau, după caz, cu ceai de m uşeţel, distonocalm şi limbaj academic). . Şi-am ‚ncremenit ‚n faţa blogului, cu ochii cƒt cepele şi cu pumnii strƒnşi, mai ceva ca la un campionat de fotbal ‚n care ne iluzionăm că va ‚nvinge echipa favorită, chiar dacă este prima

din coadă. Am rămas on-line pƒnă tƒrziu pentru a afla cine a intrat in sferturi şi apoi ‚n semifinală, am consumat cafeaua pe 2 luni, am pariat - virtual, ne-am duşmănit ‚ntre noi sau am căzut de acord, ‚nvinşi de argumente. . Ce mai! Acest concurs purt„nd pecetea brandului „ciob ănesc mioritic” ne-a resuscitat preţ de o respiraţie. Şi ne-am sim ţit sƒngele pulsƒnd ‚n tƒmple. Şi ne-am uitat răspunsurile comode şi rezonabile. Şi ne -am trezit ‚ntrebƒndu-ne uimiţi „dar, noi de ce nu am participat?!” . †n sala de teatru, scena păstrează şi acum vibra ţiile solemne ale unui „DA!” rostit ‚n cor la o ‚ntrebare, pe care cei mai merituoşi dintre noi, mai norocoşi sau mai orange, o primesc de mai multe ori ‚n viaţă : . - „Candidat Icsulescu, de bunăvoie şi nesilit de nimeni o vrei pe Doamna Funcţie, la bine şi la mai bine, p„nă c„nd guvernul urm ător vă va despărţi?! Tortul a fost tăiat şi servit, doamna cea grasă a cƒntat şi ultima notă ‚n registrul grav, iar luminile s-au stins, una cƒte una. Odată cu iluziile noastre de dreptate, adevăr, etică. P.S. Detaşat/transferat – †mputernicit – Candidat – Cƒştigător/Admis! †n loc de „concurs” puteau să-i spună oricum, nu-i aşa?!

by Sword

10 Comentarii

29 OCTOMBRIE 2008

ANP, mai aproape de puşcărie Administraţia Naţională a Penitenciarelor a răspuns uneia dintre contestaţiile depuse de către sindicatele din penitenciare. Obiectul contestaţiei era, dacă vă amintiţi, lipsa de transparenţă ‚n care s-a desfăşurat proba de selecţie a dosarelor de concurs pentru posturile vacante de director general adjunct şi de director ‚n cadrul Aparatului Central al ANP.. . Concret, Comisia de Concurs a fost acuzată: 1.

că s-a •ntrunit fără a-i anunţa pe cei interesaţi referitor

la data şi locul desfăşurării probei, fapt ce a făcut imposibilă participarea acestora 2.

şi c ă a admis un candidat care fusese destituit din funcţie ‚n cursul anului 2005 şi astfel nu ‚ndeplinea una dintre condiţiile legale pentru a putea participa la concurs.

Anunţul scamator revine ANP le spune sindicatelor că nu i-a anun ţat pentru că a crezut că nu -i interesează (sic!), subliniind faptul că sindicatul poate să participe ‚n calitate de observator. Poate să participe dacă cineva ‚i şi spune că are loc proba. Dar, nu asta era grija anepiştilor. Problema lor era să treacă mai departe cei de pe lista cƒştigătorilor. Cică au pus anunţul pe site, şi asta e de ajuns. Sigur că nu au anunţat şi data susţinerii probei cu bucluc, dar nu se aştepta nimeni s ă recunoască asta. Cum nu se aşteaptă nimeni să recunoască m ăsluirea 'concursului' ‚mputerniciţilor. Tiberiu Ungureanu, destituit militar - re‚nviat funcţionar Tot ANP ne spune că Tiberiu Ungureanu, nu a avut probleme de dosar. Explicaţia neoficială, cea care lipseşte din adresă, e aceea c ă destituitul a fost militar ‚n 2005 şi deci nu i s-ar aplica interdicţia de a candida, legea făcƒnd referire la eliberarea sau destituirea dintr-o funcţie publică. Altfel a fost incompetent, dar s-a vindecat. Asta e exlicaţia care s -a găsit pentru a fi acoperit un fals pe care, poate Parchetul, ‚l va "interpreta" cu o minte mai limpede. Sigur că militarii se pot transfera la ANP, cu tot cu dosarul profesional, dar băieţii de partid aleg ce le convine. Destituirea spionului şef nu se pune.

‡n fine. Nu sunt multe de spus. Ungureanu era deja director general adjunct ‚nainte să ‚nceapă concursul. Da. Zƒmbiţi, domnule Predoiu, se poate şi mai rău! Link-uri utile:  Comisiile de concurs pe cƒmpiile contestaţiilor  Scamatorii cu anunţuri  Contestatie la proba de dosare  Directoriada ANP: Tiberiu Ungureanu se vrea şef cu fals ‚n declaraţii  Directoriada ANP: despre candidaţi

by Huginn

12 Comentarii

Despre miturile oraselor mic-burgheze In cele ce urmează vă voi vorbi, pe scurt, despre presupoziţiile false referitoare la oraşele mici. M ă adresez ‚n primul rƒnd bucureştenilor care se declarau entuziasmaţi de „liniştea”, „bunul sim ţ”, „ospitalitatea”, „zƒmbetul cald” al oamenilor din micile oraşe unde, parafrazƒnd un coleg de blog, nu se ‚ntƒmplă niciodată, nimic. Ei, dragii mei bucureşteni, v-am spus de multe ori că mi-ar fi greu sa m ă obişnuiesc cu traiul cotidian din Capitală, cu traficul aglomerat, cu „agresivitatea” bucureştenilor, cu vuietul metroului, cu holurile ‚nguste şi neprietenoase ale ANP-ului. Şi confirm sentimentele relatate ‚nainte.

‡n schimb, ‚ntr-un oraş mic-burghez, „liniştea” e sinonim ă de multe ori cu snobismul şi atitudinea duplicitară. Prefer acestei atitudini o ‚njurătură „ capitală”, m ăcar ştiu cu ce am de-a face. Presa voastră e mai agresivă, iar crizele mediatice sunt mai dificil de gestionat, dar m ăcar aveti de ‚nfruntat mai mulţi ziarişti educaţi şi informaţi. †n provincie, cum vă place vouă să spuneţi, nu vă invadează atatia ziarişti care ‚şi iau examenele la facultăţi acreditate politic. Nu vin aproape toţi la 15, 20, 25 de minute după ora stabilită. Unii, sughiţƒnd după micul dejun de la ora 8.00, servit cu ceai sau cafea ‚mbunătăţită, cer imperativ explicaţii ‚n numele sursei, plătitoare de mic dejun men ţionat anterior, care a transferat bƒrfa de la cafeluţa de ieri dimineaţă ‚n pagina „Evenimeeeent!” a unei fiţuici micburgheze, cumpărată de majoritatea localnicilor doar pentru mica publicitate. †n tulburarea lui obsesiv – compulsivă, acest tip de ziarist are senzaţia că scrie pentru un ziar central de mare tiraj şi se mai şi miră că ştirea lui de interes naţional nu a fost preluată de nimeni. Sigur, efectul unei astfel de b„rfe durează c„teva zile, pƒn ă la urm ătoare „victim ă”. Nu e nicio agita ţie. Sau daca e, trece. †n schimb, sentimentul de singurătate şi absurd se amplifică pe zi ce tece. Cei care te cunosc, şi care te şi ştiu, ‚ţi spun cu simpatie „lasa, trece, bine ai venit ‚n club!”. Cei care au dubii te salută mai distant. Iar cei care ţi-au copt-o nu te mai salută deloc, cu men ţiunea că cei din primele două categorii nu prea mai ‚i salută pe ultimii. Ce mai, ca la grădiniţă! Ziarele din provincie se ocupă foarte rar de educaţie, de ‚ncurajarea culturii civice. †n provincie se ceartă ‚ntre ei şi actorii, şi ziariştii, şi oamenii de mică sau de mare cultură. De preferabil, la o cafea literară, ‚mbunătăţită şi ea, bine‚n ţeles! Sigur, veţi spune, dar asta se ‚nt„mplă ş i ‚n oraşele mari, şi ‚n Capitală. Da, se ‚ntƒmplă, dar acolo parca ai, totuşi, de ales. Bunul sim ţ mic-burghez este, de multe ori, doar un moft teatral, o precauţie cu aer de superioritate, tributar unui complex nedepăşit la vƒrsta potrivita. Zƒmbetul cald e, ‚n foarte multe situa ţii, o mită afectiv-emoţională. Iar despre ospitalitatea noastră, a provincialilor, ar trebui să vă vorbească cei care au umplut in trecut (sau se mai poarta?) portbagajele şefilor, nu ‚nainte de a spune:

„Să trăiţi! Să mai veniţi pe la noi! Ne bucurăm că aţi venit! †ncercaţi să nu ne desfiinţaţi prea tare ‚n material! (glumiţe, amabilităţi, ‚mbraţişări). Salutări la cei pe care, după ce plecaţi, ‚i bƒrfim uşuraţi, autoconsolƒndu-ne – < Mă, n-am ieşit aşa de rău!> ”

by prisonworker

25 Comentarii

Ziua de salariu Unele comentarii ies ‚n evidenţă. Acum cƒteva zile şi totu şi, ne povestea despre sensul luptei fără sens. Ieri, un anonim ne explica virtuţile aşteptării zilei de salariu. Comentariile sunt emblematice. Unul e despre speranţă, celălalt e inutil. †n cel de-al doilea caz unul dintre mulţii yesmani care-şi duc traiul prin sistemul penitenciar simte nevoia să se exprime. . Şi se exprim ă, nu glumă. Ne spune clar şi răspicat că nu prea ştie ce se ‚ntƒmplă ‚n sistem, că nu l-a prea interesat, dar ‚şi dă vƒrtos cu părerea despre dreptul nostru de a-i critica şefii de la MJ şi ANP. Răspunsul ar fi fost simplu, dacă n-ar fi continuat. "Şi atunci, †n umilinţa mea de lucrător de penitenciar, ce stau cuminte la birou şi aştept ziua de 10 a lunii...". Tasta păcătosului, a lansat spre zări porumbelul. .

Un lucrător de penitenciar, care a şteaptă liniştit, ‚n birou, ziua salariului ne ia, carevasăzică, la ‚ntrebări. De ce nu? Chiar şi oamenii care aşteaptă liniştiţi ziua de salariu au dreptul la opinie, mai ales ‚n favoarea celorlalţi care stau cuminţi şi aşteaptă ziua de salariu, adică amintiţii şefi din MJ şi ANP. . Mai contează comentariul despre speranţă? Pentru salariatul liniştit nu are nici un sens. Nici m ăcar nu ‚l interesează că sunt şi alte probleme ‚n afară de traiul propriu ‚n aşteptarea zilei de salariu. Birou şi salariu, asta contează. Şi nu e singurul, aţi mai văzut destui din categoria asta. . si totusi spunea... . "Am citit de cur„nd o carte scrisă de un japonez, Kobo Abe. Cartea se numeşte Femeia nisipurilor. Este vorba despre un cercetător care se duce †ntr-un sat izolat, †n căutare de insecte rare. Satul este †n mijlocul nisipurilor. ‡l gazduieşte o femeie singură care duce o luptă epuizantă †mpotriva invaziei ucigătoare a nisipurilor. El este sechestrat acolo de săteni şi se tot străduieşte să evadeze, dar nu reuşeşte. . M-a impresionat lupta de zi cu zi †mpotriva nisipurilor care, dacă †ntr-o zi nu erau scoase cu galeţi şi lopeţi din casă, †nghiţeau †ncet-†ncet totul. Ce obiective mai aveau oamenii de acolo? Ce planuri †şi faceau. Se odihneau, apoi scoteau nisipul din case, apoi iar se odihneau şi iar scoteau nisipul din case. Nu mai aveau timp să trăiască. Din c„nd †n c„nd mai făceau c„te ceva din ceea ce era omeneşte să facă, dar pe fugă, de teamă să nu-i acopere nisipul. . Cam aşa ne simţim şi noi. Avem grămezi de h„rtii nefolositoare de completat. Dacă †ntr-o zi nu le facem, se adună şi ne coleşesc. Din c„nd †n c„nd mai avem timp să facem şi ceea ce ar fi natural şi logic. Cu persoanele private de libertate lucrăm atunci c„nd reuşim să fugim de h„rtii. Am ajuns să ne simţim vinovaţi că scăpăm pe secţii. La †ntoarcerea †ntre vrafurile de h„rtii te priveşte c„te un coleg cu reproş că l-ai lăsat să completeze singur. Ştii că are dreptate, că h„rtiile, ca şi nisipurile ucigaşe, te †ngroapă dacă nu le scoţi repederepede din birouri. . Din c„nd †n c„nd mai facem şi ceea ce am †nvăţat prin şcoli, dar răm„nem prizonierii sătenilor ANP-işti şi luptăm zi de zi să nu ne cotropească nimicul. ‡n carte, personajul principal nu a reuşit să scape, a devenit mai inventiv, a †ncercat să dea sens vieţii dintre nisipuri, dar †ncă mai luptă. . Ştiţi ce mi s-a mai părut dureros de asemănător cu sistemul penitenciar? Faptul că satul era aproape de civilizaţie. Doar la o jumătate de oră de mers oamenii trăiau frumos, civilizat, †şi făceau planuri, aveau idealuri, luptau pentru ele ş.a.m.d. Păreau at„t de aproape de civilizaţie, dar nu reuşeau să facă niciun pas spre ea. E o carte a cărui subiect m-a urmărit. Mă uit şi văd că oamenii din jur nu se miră de lupta asta continuă cu nisipurile noastre. Măcar aici, pe blog, mai văd că unii mai sădesc o floare, mai †ngrijesc un cactus, se mai †nt„mplă ceva. ‡ncă mai existăm. Slavă Domnului!" . anonim spunea... . "Nu sunt de mulţi ani •n sistemul adm. penitenciare şi nici nu m-a interesat să-i cunosc

dedesupturile, dar cu părere de rău constat că pt. domniile voastre nimic nu este bun, nimeni nu este suficient de pregătit pt. a ne conduce, nimeni nu se poate ridica la nivelul aşteptărilor dvs. Şi atunci, †n umilinţa mea de lucrător de penitenciar, ce stau cuminte la birou şi aştept ziua de 10 a lunii..,vă †ntreb care este definiţia pt. noţiunea de "bine" †n accepţiunea dvs.? . Care sau cine este etalonul pe care †n †nţelepciunea dvs. †l agreeaţi, †n comparaţie cu cine domnilor cei de la MJ şi ANP nu sunt buni? Oare puteţi fi printr-o †nt„mplare divină dvs. cei care pot stabili cu certitudine ce este bine pt. sitemul adm. penitenciare? O să spuneţi că nu, dar cel puţin ţineţi flacăra aprinsă... . La †nceputul acestul blog a-ţi abordat un stil pamfletar şi m-am bucurat că existaţi, acum...atacurile sunt mai mult dec„t jignitoare. ‡n final,vă urez să atingeţi †nţelepciunea de care se pare aveţi mare nevoie! Succes!" . Să nu uit. Avem nevoie de o aprobare divin ă pentru a discuta despre şefi. Tot ‚nţeleptul - cărămidă de sistem penitenciar ne spune. Parcă am mai auzit ceva similar de la un general, care ne-ar fi ajutat dacă n-ar fi fost vorbit de rău, deşi pe bună dreptate. Ce de orgolii domle' şi la şefii ăştia! . Link util:  pdfcoke.ro - Kobo Abe - Femeia nisipurilor

by Huginn

3 Comentarii

28 OCTOMBRIE 2008

As fi dorit sa va urez „Bine ati venit!” Dupa indepartarea simulata a echipei Iosif & Co., am asteptat cu sufletul la gura nominalizarea noii echipe manageriale. Au fost momente de exuberanta, momente de nedumerire, momente de acceptare, momente de dezamagire.

Ce asteptari am avut? In primul rand, la momentul zero, am vazut o oportunitate de afirmare pentru specialistii care au dus in spate, atata amar de ani, sistemul penitenciar. Am vazut o oportunitate, pentru sistemul penitenciar, de a se scutura de toate axiomele ce-l caracterizeaza:  pentru a avansa trebuie sa ai sustinere,  seful nu trebuie sa-si argumenteze deciziile pentru ca altfel nu ar mai fi sef,  pentru a -mi asigura un loc caldut e musai sa m a incuscresc cu cineva,  daca seful are cuvinte de apreciere pentru activitatea subalternului sunt indicii sigure ca

e un om slab,  daca vrei sa avansezi e musai sa ungi pe cineva,  mai bine sa moara capra vecinului decat capra mea,  mai bine sa planga mama lui decat mama mea,  ... si multe altele.

Ce constat la prima vedere. In primul rand, imi este imposibil sa nu remarc faptul ca lupul isi schimba blana, da’ naravul ba. Probabil ca nu m -as fi gandit la asta daca nu ar fi existat momentul anuntarii componentei Consiliului Consultativ. Dar despre asta intr-un articol viitor (subiectul este mult prea interesant ca sa fie consumat in doua cuvinte). Toata lucratura a fost facuta cu cartile pe masa:  in prima faza au fost indepartati, cat a fost posibil, pretendentii

nedoriti. 'Rafinarea' conditiilor de participare la examen s-a transformat, cu aceasta ocazie, intr-o arma eficenta. Intimidarea a luat locul, in mod natural, tendintei normale de a incuraja participarea in scopul cresterii bazei de selectie. Sindicatele au facut tot ce poate fi facut legal si cu efort minim. Personal, cred ca puteau face mai mult.  faza a doua – interviul si sustinerea proiectului de management. Pentru un

observator detasat dar, totusi, avizat a fost un moment absolut hilar. Personaje care, in

activitatea anterioara, nu au dat dovada nici macar de urme de veleitati de manager au primit calificative bune (raportat la nivelul lor binecunoscut), in timp ce persoane care erau validate de organisme interne si internationale prin recunoasterea abilitatilor lor manageriale abia daca au trecut pragul (vezi cazul Plesa).  faza a treia – proba pentru testarea aptitudinilor teoretice. In general, fara

emotii din partea majoritatii candidatilor. Oarecum normal, in viziunea lor, avand in vedere faptul ca la intrebarea „ce-o sa ne dati?” au primit un raspuns de genul „asta nu va putem spune, dar va recomandam sa studiati paginile x - y din z act normativ”. O singura exceptie: Informatica, unde se pare ca s-au schimbat optiunile. Ce sperante mai are sistemul penitenciar? Singurul raspuns sincer pe care pot sa vi-l dau este “Habar n-am!”. Tendinta tot mai accentuata, in ultimii ani, de politizare a sistemului administratiei publice nu-mi lasa prea multe sperante in ceea ce priveste schimbarea. Sincer sa fiu, mi-as fi dorit sa pot ura noii echipe manageriale „Bine ati venit!”. Din pacate, desi sunt constient ca unii sunt oameni cu potential, nu pot sa le urez decat, pentru ca se poarta, „pensie placuta!”. Daca ar fi ajuns acolo pe cai naturale lucrurile ar fi stat altfel. Dar asa?! Si totusi, optimistul din mine imi spune ca lucrurile se vor schimba. Nu stiu de ce, dar am un dracusor in ureche care-mi spune ca alegerile vor aduce schimbari in sistem. De bine, sau de rau? Asta e intrebarea.

by Colectionarul de amintiri

20 Comentarii

Rezultatele soluţionării contestaţiilor la proba de interviu a concursului pentru posturile vacante de director de penitenciar Pe site-ul Ministerului Justiţiei şi pe cel al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor au fost publicate rezultatele soluţionării contestaţiilor la proba de interviu a concursului pentru ocuparea posturilor vacante de director de penitenciar. Din 7 contestaţii depuse 2 au fost admise.

Rezultate contestatii concurs directori penitenciar

Sursa: site ANP - Rezultatele solutionarii contestatiilor candidatilor ‚nscrisi la concursul pentru functiilor vacante de director de unitate penitenciara - proba interviului - 27.10.2008.

by Huginn

0 Comentarii

Aproape totul despre penitenciare Replică, ‚n do(n’) major, pentru Sword

Stephen Hawking , autorul teoriei Big – bang -ului si a celei despre gaurile negre, savantul diagnosticat de tanar cu o boala neuromotorie gravă, spunea că fizicienii se pot ‚ntoarce ‚n timp, rememor„nd istoria universului, pƒn ă la momentul T + 3 minute după Big – bang. Poate că după aceste 3 minute e un şir ‚ntreg de nimicuri, pigmentat din loc ‚n loc cu fiinţe inteligente şi alte vieţuitoare. Dar, ‚n primele trei minute, deşi nu ştim nimic despre ele, acolo este totul. Criza de pe Wall Street i-a afectat probabil doar pe cei care au aflat la momentul T + 3 minute de jocurile economice de culise şi cele la bursă. Adică aproape pe to ţi. †ntre aceste două momente ne situ ăm noi, cei mulţi, adică toţi. Sunt momente pe care nu le putem controla, pe primul pentru că, oricƒt de liberi ne-am sim ţi, avem limite, fie că suntem atei, mult prea religioşi, sau nu suficient de credincioşi, iar pe al doilea pentru că suntem prea mici, prea naivi sau prea ocupaţi cu serviciul pentru a avea timp să facem bani. Acum voi recurge la un artificiu foarte comod – voi lipi o parte din articolul lui Sword de comentariul lui şi totuşi. Printre „oamenii de nimic, relatiile de nimic, eforturile de nimic, rezultatele de nimic, †n acest sistem de nimic”, mai găsim cƒte unul care: „... a ‚nvăţat să scrie in penitenciar, ... şi-a gasit locul in familie si in comunitate, ... şi-a regăsit credin ţa, ... şi-a completat studiile şi formarea profesională şi apoi şi-a găsit un loc de muncă ... a rămas pe gƒnduri, m ăcar odată ... s-a sim ţit pentru prima dată respectat atunci cƒnd i-am vorbit, ... s-a sim ţit ‚nţeles cƒnd m i-a vorbit, ... a renunţat să mai comită infracţiuni, ... a păstrat ‚n suflet un cuvƒnt bun” Ce ziceţi? Se potrivesc? Dou ă abordari diametral opuse ‚şi g ăsesc locul ‚n aceeaşi frază. Chiar dacă abordarea lui Sword are, sunt convins, mai mult un aer de manifest decƒt de renunţare efectivă, e o falsa renunţare, e un strigăt, la care se poate răspunde, fără efort, „şi totuşi...”. „Dac ă am fi one şti cu noi ‚nşine, am recunoaşte că ne pierdem timpul ‚ntr-un loc ‚n care nu se ‚ntƒmplă nimic”, asta pentru că ar trebui să vrem totul. „Cu noi sau fără noi, se va ‚ntƒmpla acelaşi lucru: nimic”, asta pentru că ne mulţumim cu firimituri, ‚n loc să vrem totul.

by prisonworker

22 Comentarii

27 OCTOMBRIE 2008

Generalul Ioan Chiş, fost şef al penitenciarelor, răspunde criticilor Am primit azi, pe mail-ul de blog, un "răspuns la anumite critici", adresat cititorilor blogului de către Ioan Chiş, fost director general al fostei Direcţii Generale a Penitenciarelor. Domnul general admite că e criticat pe bună dreptate, dar simte nevoia să facă şi cƒteva precizări legate de activitatea ‚n funcţia deţinută. . Mai jos aveţi mesajul transmis cu precizarea că sublinierile ‚mi aparţin. †n imaginea alăturată aveţi şi un print screen cu mesajul transmis, pentru conformitate. Sim aţi colegi din A.N.P.

Pe forumul dvs. unii m ă critică pe bună dreptate. Nu mai reprezint prezentul şi nici viitorul acestei instituţii. Reprezint trecutul, chiar trecutul recent, dar trecutul. Ce am făcut pentru această instituţie: Am muncit 30 de ANI, de la 18 ani la 48, trec„nd prin toate func ţiile aşa cum o să treceţi şi unii dintre dvs. Am condus direcţia c„nd a fost mai greu, c„nd unii dintre dvs. eraţi minori. Concret: - am depolitizat D.G.P. - am reparat 27 de unităţi, şi am construit 3 penitenciare noi, am reparat capital, Bistriţa, Dej, Brăila, Iaşi - am elaborat peste 100 de ordine pentru umanizarea regimului şi pentru demnitatea cadrelor, - am iniţiat sărbătoarea de 29 iunie a penitenciarelor; - am suplimentat cu peste 3000 de cadre aparatul de penitenciare; - am scris 14 cărţi după care s-au dat peste 120 de licen ţe la facultăţile de drept - m -am luptat cu mentalităţile mizerabile ale unor miniştri şi ale unor colegi care nu au dorit dec„t răul acestei instituţii. - mi-am demonstrat curăţenia profesională pun„ndi-m ă la dispoziţia parchetului care a constatat †n scris acest lucru, - †ncă vă doresc numai binele şi nu vreau ca cei care nu au făcut nimic pentru A.N.P. s ă †şi m„ng„ie orgoliile venind la nu ştiu ce Consiliu. Eu ştiu ce trebuie făcut! Voi să aveţi resursele materiale şi disponibilităţile de angajare fără rezerve. Nu dau sfaturi detractorilor ci celor de bună credinţă . Cei ce nu ştiu să facă, †nvaţă pe alţii, iar dacă nici nu ştiu nici nu fac - zice lumea, devin şefi. Eu am făcut. - Vre ţi să scoate ţi A.N.P.(chiar şi numele tot eu l-am propus) din situaţia grea †n care este? Aveţi un director general bun şi o echipă ce management bună. Ascultaţi-o şi munciţi cu spor. Succes! prof. dr. gl div.(r) Ioan CHIŞ (‚n imagine ave ţi mail-ul primit) Apreciez faptul că Ioan Chiş, s-a str ăduit să ne reamintească cƒteva dintre realizările istoriei recente, dar, pentru că sunt rău şi ‚mi place s ă ‚ntreb, ‚mi permit să nu fiu de acord cu cƒteva dintre afirmaţii. 1.

ANP nu a fost depolitizat, ci dimpotrivă. Ce a urmat, a fost cea mai politizată perioadă a sistemului penitenciar. Cu magistraţi, directori politici şi tot tacƒmul.

2.

Ioan Chiş nu a reparat şi nu a construit nimic nou. Eventual a coordonat lucrările, ceea ce, dacă este adevărat, este un lucru foarte bun.

3.

Ziua personalului din penitenciare şi numele Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor au apărut la ani buni după ce Ioan Chiş s-a pensionat.

4.

Personal, nu am sim ţit utilitatea celor 14 cărţi scrise, dar sunt dispus să cred că au fost folosite pentru sistemul penitenicar. Cƒt despre eforturile pentru demnitatea cadrelor am anumite ‚ndoieli.

5.

Nu am de unde să ştiu dac ă avem o echipă de management bună sau doar una agreată politic. 'Concursurile' s-au făcut ca pe vremuri.

Ioan Chiş, nu d ă sfaturi detractorilor. Drept urmare vă sfătuiesc, dacă ‚l doriţi ‚n Consiliul Consultativ, să ‚nceta ţi a-l mai critica. Nu de alta, dar crede că ne poate ajuta, dacă noi (cine suntem noi?) avem resursele disponibile şi nu avem rezerve. Vă foarte mulţumim domnule general, dar nu ar fi mai bine să vă bucuraţi de pensie? Doar v-aţi făcut deja datoria, aveţi dreptul la odihnă. Link-uri utile:  Avem bătrƒni, ce facem cu ei?  ANP are sfatul bătrƒnilor  Sistemul penitenciar sabotat de propria conducere

by Huginn

23 Comentarii

Rezultate finale ‚n Directoriada ANP, faza pe Aparatul Central

Rezultate finale directori aparat central ANP

sursa: site ANP - Rezultat final al concursului pentru ocuparea functiilor vacante de director general adjunct si director de directie in Aparatul Central al Administratiei Nationale a Penitenciarelor - 27.10.2008

by Huginn

8 Comentarii

ANP, administraţia şi portalul Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi-a trecut

‚n palmares "premiul pentru excelenţă Administratie.ro". Nu e vreo mare reuşită, dar e mai mult decƒt nimic. Au fost 36 de premiaţi ai Portalului de Administra ţie Publică, printre care şi ANP. . Site-ul ANP ne explică şi motivul acordării acestui premiu. 'Realizări' ‚nregistrate ‚n domeniul asigurării legalităţii deţinerii şi al respectării drepturilor omului. V-am stricat surpriza, dar cred că vă aşteptaţi la această explicaţie.

Administraţiei Na ţionale a Penitenciarelor i-a fost acordat premiul de excelenţă pentru activitatea †n administra ţia publică centrală, ţin„nd cont de realizările †nregistrate †n domeniul asigurării legalităţii deţinerii şi al respectării drepturilor omului pe timpul executării pedepselor privative de libertate. (sursa: link) Deci, meritul instituţiei noastre este acela de a respecta legea, cƒt de cƒt şi de a nu mai ‚ncălca drepturi ale omului, chiar a şa rău. Cu regret, ‚mi permit să amintesc ANP şi portalului cu pricina că am putea vorbi, dacă discutăm de ANP, ‚n cel mai bun caz, de "Premiul pentru funcţionare †n virtutea inerţiei". Şi nu exagerez deloc. . Evenimentul cu premierile este, de fapt, un instrument de marketing pentru administraţie.ro, un portal care trimite 8000 de mailuri pe zi şi este sprijinit masiv de instituţii publice de la

nivel central şi local, dar reuşeşte să adune, ‚n medie, 500 de cititori pe zi. . Asta e ‚nsă problema lor. C„t trafic fac şi cine ‚i citeşte sau le plăte şte salariile nu m ă priveşte. Totuşi nu pot să nu remarc lipsa de excelenţă . Ideea ‚n sine nu e ‚ns ă deloc rea. Nu cred că ANP merita să fie premiat pentru excelenţă ‚n administraţia centrală, dar astfel de evenimente merită organizate. .

Ce-ar fi dacă ar fi organizată şi o "Gală a Premiilor Penifest"? N-am da doar premii de excelenţă, aşa cum ‚n industria cinematografică se dă şi Zmeura de aur, pentru filmele şi actorii de proastă calitate, nu doar Oscarul. . Şi ce categorii am mai premia! Pentru cel mai bun actor, cel mai bun regizor şi cel mai bun producător se vor bate, la o prim ă strigare, deţinuţi, consilieri ministeriali şi directori. Fiecare pentru motive diferite. Unii joacă ‚n piese de teatru, alţii jocă ‚n funcţie. . Cel mai bun jurist ar primi drept premiu o armură. Ar fi cel care a cƒştigat procese pentru ANP, dar fatalmente ‚mpotriva celor cu care se judec ă ANP. Adrian Zaharia, juristul de la Rahova, are deja rezervată o platoşă. Cel mai bun magistrat ar primi drept cadou statutul de funcţionar public şi un salariu mai mic. L-am pierde rapid din sistem, dar ce eveniment m ăreţ ar fi. . Cel mai bun sindicalist, ar primi drept premiu exact ce e dispus ANP şi Ministerul Justiţiei (MJ) să cedeze la negocieri. Adică rugămintea de a sta liniştit şi de a avea ‚ncredere ‚n 'eforturile' patronale. Cel mai bun director de penitenciar ar primi drept premiu promisiunea că va primi bani să-şi plătească datoriile către furnizori. Dacă ANP poate, şi nu e nici un risc, am putea plusa şi noi cu o promisiune de investiţii şi dotări. Doar e gratis, eventual scris pe o diplom ă. . Organizatorii de 'concursuri' ar avea un premiu special. Ar fi premia ţi, conform ordinului, membrii comisiilor care habar n-au ce evaluează, dar sunt oricƒnd deschişi sugestiilor de la şefu, care altfel e corect şi deontolog, voba numitului Mircea B., prezentatorul emisiunii ‡n gura presei. . La nivel strategic am premia planul de eficientizare, atƒt de eficient că nu produce decƒt raportări zilnice către MJ. Sau, vom premia prea-frumosul raport pre-electoral, care tocmai se pregăteşte. Ne mai gƒndim. Oricum sunt multe premii de dat. O să dăm cƒte pu ţin, să ajungă la toată lumea. . Link-uri utile:  site ANP - Administraţia Naţională a Penitenciarelor laureată la „Gala premiilor de

excelenţă Administraţie.ro"  administratie.ro - Gala "Premiile de excelenta Administratie.ro" 2008

by Huginn

15 Comentarii

26 OCTOMBRIE 2008

Cateva vorbe pentru „negri” Nu. Nu este vorba despre celebrul discurs prin care Martin Luther King Jr., cu mai bine de 45 de ani in urma, reaprindea lupta pentru recunoasterea drepturilor civile celei mai defavorizate categorii dintre cetatatenii americani: afro-americanii. Pur si simplu este vorba despre visul meu legat de sistemul penitenciar.

In visul meu, sistemul penitenciar este un sistem in care promovarea se face numai pe criteriul competentei. Egalitatea de sanse este o stare de facto nu niste simple vorbe aruncate in vant. Cel mai bun castiga. Fairplay-ul a inlocuit de mult invidia. Capra vecinului a supravietuit datorita experientei castigate odata cu moartea caprei mele. Si visul meu parea ca tinde sa devina realitate! Un prieten ne aducea aminte ca „Raul nu exista. El este doar absenta binelui. Asa cum intunericul este absenta luminii, iar frigul este absenta caldurii”. Odata cu disparitia celebrei echipe Iosif & Co. parea ca lucrurile intra intr-o normalitate pe care sistemul penitenciar o merita. Pentru prima data se vorbea despre faptul ca ANP-ul va fi condus de o echipa in care nu vor avea acces decat cei mai buni dintre cei buni. Si concursul a venit! Doar ca, au aparut mici modificari. Criteriul competentei a fost inlocuit cu cel al sustinerii politice. In rest, conditii de participare, proiecte, interviuri, contestatii, subiecte, chestii de amanunt. Micile probleme de dosar au fost solutionate, cu operativitate, de o comisie mult prea obedienta. Fosti sefi mai mici care nu dovedisera, in mod real, mai nimic pe functiile vechi au fost legitimizati pe functii un pic mai mari. Si totusi, daca m a gandesc mai bine, sondajele de astazi il indica pe Barack Obama, un afro-american, drept favoritul electorilor. Visul lui Martin Luther King Jr. s-a implinit. S -a ‚ntƒmplat chiar mai mult decat a indraznit sa viseze. Indiferent de rezultatul final al scrutinului, Obama a castigat. Martin Luther King, Jr. a castigat. Deci se poate! Au trebuit sa treaca 45 de ani, dar nu au fost 45 de ani inutili! Cei care nu au incetat sa spere si sa lupte sunt pe cale sa invinga! Doar că, scrutinul la care participa Obama nu a fost organizat de ANP sau de Ministerul Justiţiei din Romƒnia. Aici e diferenta. Si totusi nu trebuie sa disperam. In fond, 45 de ani nu reprezinta o eternitate. Pana si pepeleii condamnati la detentie pe viata se libereaza dupa 20 de ani.

by Colectionarul de amintiri

19 Comentarii

25 OCTOMBRIE 2008

Nici asa, nici altminteri Am gasit asta intr-un numar din Dilema, sub semnatura lui Andrei Plesu si n-am putut sa trec cu vederea :

"In geometria eticului, binele nu e, pur si simplu, inversul raului. Cu alte cuvinte, viciul nu e neaparat rasturnarea mecanica a virtutii, asezarea ei cu capul in jos. El implica, mai curand, un defect de metabolism: nu un salt la extrema, ci o abatere de la "centru". Ucigasul comite, fireste, un mare pacat, dar asta nu inseamna ca e suficient sa nu ucizi, ca sa ai un loc rezervat in Paradis. Faptul de a nu fi comis un asasinat nu te situeaza, necesarmente, in spatiul virtutii. Mai mult, faptul de a fi comis unul nu exclude, in anumite conditii, iertarea si mantuirea.

journey-to-unknown

Ceea ce vreau sa sugerez e ca terapia raului nu se poate intemeia pe un exces al binelui; mai exact, ca binele fara masura inceteaza sa mai fie un bine. Sa luam cazul unei maladii morale care, la noi, a afectat, decenii intregi, sfera politicului: lipsa de transparenta. Eram deprinsi cu o forma de guvernare in care opinia noastra nu conta: informatia, dezbaterea si decizia se petreceau intr-un teritoriu la care nu aveam acces decat prin zvon si supozitie. Citeam ziarele pentru a ghici ce nu vroiau sa spuna. Dupa o asemenea traumatizanta experienta era inevitabil sa cerem politicii postrevolutionare transparenta maxima. Dar tot inevitabil era sa ne trezim combatand opacitatea guvernamentala printr-o furie a demascarilor, a dezvaluirilor senzationale, a indiscretiei dezmatate..."

Asadar, timp de 18 ani, in sistemul penitenciar s -a tacut. Parte din ce s-a asternut in tot acest timp pe sub tacerea fortata a lucratorului de penitenciare, iese acum la suprafata pe blog. Cat timp n-am avut dreptul sa vorbim, am trait intr-o enorma minciuna si milioanele de 'da, sa traiti' se intorc acum impotriva noastra, ca si cum balaurul s-ar plesni tare, cu propria lui coada peste fata. Si asta ustura! Cum nu este obisnuit sa gandeasca, animalul se tulbura in cea mai mare masura si de suparare, musca din ce-i vine la indemana, adica din propriul sau trup. Ideal ar fi sa avem rabdare si sa ne ascultam unii pe altii pana la capat, sa folosim un limbaj civilizat, sa recunoastem argumentele valabile, sa acceptam atunci cand se dovedeste ca altcineva are dreptate. Asta ne-ar insanatosi, ne-ar da ragazul sa intelegem mai bine cum stau lucrurile in realitate, asta ne-ar ajuta sa gasim cele mai bune solutii. Dar dupa ce ai fost

vreme indelungata umilit, folosit, pacalit si dintr-o data ti se ofera in sfarsit ocazia sa spui ce te doare, prima reactie este sa tipi si sa nici nu te mai intereseze daca ai sau nu dreptate, daca altcineva are ceva de spus! Mi-as dori sa nu fiu nevoit sa consum o cantitate enorma d e energie aparandu-m a, explicand cele mai simple lucruri sau zbatandu-ma sa obtin dreptul de a face o munca de calitate. Mi-as dori sa-mi pot alege colegii, sa pot face echipa cu cineva care gandeste ca mine, cineva care are asteptari asemanatoare, cineva care sa ma sustina daca seful meu este nedrept, sau incompetent. . "Ce o tot dati in filozofii ieftine? Hotii sint tot hoti, sefii profita cit

solar-power

pot, iar noi, tot bataia-i la putere. Daca esti jupin, hotu e si el cuminte. Cu japca. Lasati jigodiile alea! Noi cind mai sintem bagati in seama? Salariile sint de rahat, puscaria trage de noi si voi faceti filozofie " - intreaba colegul meu, lucratorul de penitenciare, care are si el dreptul la opinie, exact cand eu imi propusesem sa vorbesc despre societatea moderna si motivul ei nemarturisit, pentru care penitenciarul este mentinut cu buna stiinta in varianta lui actuala, fie si una imbunatatita. Cand iti da cineva un branci zdravan cu asemenea cuvinte, cand o asemenea mentalitate nu este exceptia de la regula, cand pe

deasupra,

cu

cat

te

zbati

mai

tare

sa

te

eliberezi

din

stramtoarea "nimicului", cu atat se strange mai tare "nimicul" peste tine, nu e mare surpriza daca te apuca apatia sau depresia. Asta este vestea proasta. Vestea buna, este ca nu ne putem permite un asemenea lux, cand in jurul nostru zac maldare de lucruri nefacute, neterminate, cand avem promisiuni facute altora, facute noua insine, cand incet, incet, constatam ca, fara sa ne fi vazut la fata, fara se ne fi strigat vreodata pe nume, parca incepem sa ne auzim, parca incepem sa nu mai fim atat de singuri! "Asa e ca pana acum nu stam nici bine, nici rau, adica nici asa, nici altminteri?" - tot din Dilema, de data asta sub semnatura lui I.L.Caragiale. . Etichete Technorati: penitenciar

by admin

43 Comentarii

24 OCTOMBRIE 2008

Nimic despre penitenciare ‡ntre particula lui Dumnezeu şi criza de pe Wall Street, propun să vorbim despre nimic. †ntre ‚ncălzirea globală şi alegerile din noiembrie, propun să vorbim despre nimic. Nimicul acesta este alcătuit din oameni de nimic, rela ţii de nimic, hƒrtii de nimic, eforturi de nimic, rezultate de nimic, sistem de nimic. Nimicul acesta ne domină via ţa, ne tulbură somnul şi ne otrăveşte ‚ncet. . Nimicul acesta ne ocupă tot timpul, ne face să ne sim ţim

SuperStock_900-102441~Saint-Paul-in-Prison-Posters

importanţi şi ne plăte şte impozitele la stat. Este micul sau marele nostru univers, din care nu mai putem sau nu mai vrem să ieşim. Fie că ne turteşte orgoliile sau ne umflă muşchii, nimicul acesta - ce ironie! - ne ţine prizonieri. . Pe

numele

lui

de

botez

ştiinţifico -preţios

sistemul

penitenciar, nimicul elogiat mai sus, se ocupă cu nimic! Nici nu e de mirare! Mare parte din cei ce suntem angrenaţi ‚n acest sistem considerăm că ne epuizăm resursele fizice şi psihice pentru oameni de nimic – fie că sunt ‚n spatele uşilor zăvorƒte, fie că sunt colegii, colaboratorii sau şefii no ştri. . Pentru cei din prima categorie am decretat că nu putem face nimic, cƒtă vreme familiile, statul sau extratereştrii nu vor să facă nimic! †ns ă, dac ă suntem ‚ntrebaţi, nimicul capătă form ă şi nume şi devine ”reinserţie socială şi ţinere †n custodie”, iar oamenii de nimic se transform ă ‚n „persoane private de libertate” sau pepelei, pentru cunoscători. . Dacă n-am fi at„t de indulgenţi cu ipocrizia noastră, am recunoaşte că ne cam plictisim nefăcƒnd nimic. C ă tonele de hƒrtie consumată aiurea, chipurile pentru pepelei, nu rezolvă nimic.

. Dacă am fi oneşti cu noi ‚nşine, am recunoaşte că nici nu ar trebui să ne pierdem timpul ‚ntrun loc ‚n care nu se ‚ntƒmplă nimic. E suficient să ‚ncuiem porţile şi să plecăm. Cu noi sau fără noi se va ‚ntƒmpla fi acelaşi lucru: nimic! Iar şefii şi şefuleţii ar pleca şi ei acasă, nu ar mai exista concursuri, minciuni sau orgolii. Nici m ăcar acest blog. . Etichete Technorati: penitenciar

by Sword

23 Comentarii

23 OCTOMBRIE 2008

Cătălin Predoiu - echilibrat şi at‡t Cătălin Predoiu a venit la Ministerul Justiţiei ‚ntr-un moment dificil pentru justiţie. Tudor Chiuariu, predecesorul său, reu şise, ‚n mai puţin de un an, să pună justiţia pe butuci. Un tip providenţial, aşadar, domnul Predoiu s-a declarat a fi promotor al echilibrului. Nu am motive serioase să m ă ‚ndoiesc de bunele dumisale intenţii. . A păstrat majoritatea consilierilor şi colaboratorilor lui Tudor Chiuariu. Personaje precum Marius Iosif - fost şef al ANP, Bogdan G ăurean - adjunct al şefului Registrului Comerţului, Katalin Kibedi - fost secretar de stat sau Gheorghe Mocuţa - fost secretar de stat şi-au văzut liniştiţi de treabă, ‚n aşteptarea unor vremuri mai bune. Echilibrul ‚n partid s-a păstrat. .

Tot echilibrul i-a fost imbold ‚n ‚ncercarea de a-l face pierdut pe Daniel Morar , şeful Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Echilibrul penal al partidului era ‚n discuţie. Tudor Chiuariu şi interimarul Teodor Meleşcanu n-au reuşit s ă rezolve problemele politicienilor penali. C ătălin Predoiu a propus -o pe Monica Şerbănescu, un procuror cu experien ţă politică, dar care-şi uitase meseria tot navigƒnd ‚n siajul diverselor guvern ări. . N-a reuşit să rezolve nici problema achitării drepturilor restante pentru personalul care avea hotărƒri judecătoreşti definitive ‚n acest sens. Din echilibru s-a asigurat ‚nsă că viitoarea guvernare se va ocupa de asta. S-a asigurat că Guvernul Romƒniei dă o hotărƒre de guvern privitoare la reeşalonarea deatoriilor, a produs un document care ar putea fi "un viitor proiect de act normativ de modificare a salarizării" şi a semnat ordinul care stabilea condiţiile exacte ale reeşalon ării. . Administraţia Naţională a Penitenciarelor a revenit sub acelaşi semn al echilibrului, ceva mai tƒrziu, după demiterea lui Marius Iosif. Echilibrul ministerial l-a mai menţinut pe magistratul politic luni bune ‚n funcţie. A fost schimbat ‚n cele din urm ă, iar m işcarea a fost foarte bine primită de angajaţii sistemului. . Tot ministru Predoiu, a semnat acorduri cu sindicatele din penitenciare, a făcut comisii paritare, a făcut mese rotunde şi cam atƒt. Radu Ragea , conslier personal şi secretar general adjunct s-a ocupat, a şa cum s-a priceput, de ANP. A şa se face că a mai apărut un alt document, care ar fi trebuit să asigure eficientizarea sistemului penitenciar. Se raportează zilnic, dar atƒt. Eficientizarea mai are de aşteptat ‚n lipsa resurselor. . Legislaţia funcţionarilor din sistemul penitenciar , vărzuită sub bagheta lui Marius Iosif şi Tudor Chiuariu, a rămas neschimbată ‚n pofida declaraţiilor de bune intenţii şi a insistenţelor sindicatelor din penitenciare. Discuţiile s-au tot prelungit, şi o ordonanţă care să repare ce era de reparat nu a mai fost promovată. Echilibrul politic a fost de vină, de această dată. A mai fost, e drept, şi istoria cu votul ratat din Camera Deputaţilor. . Sistemul penitenciar contină să fie subfinanţat, sentinţe executorii nu pot fi puse ‚n aplicare, se amƒnă plata unor sporuri, iar datoriile neachitate către furnizori sunt foarte mari. †n contrapartidă s-a organizat 'concursuri' pentru top managementul sistemului penitenciar. Avem director general, vom avea şi adjuncţi şi şefi de direcţie ‚n ANP. Penitenciarele vor avea toate directori, posturile vacante fiind scoase la concurs. 'Concursul' va da manageri sistemului, cu m işcările de trupe de rigoare.

. Deci, avem echilibru. Promisiunea asta a fost ţinut ă. Dar celelalte? Dacă tragem linie şi adunăm, rezultatele sunt foarte slabe. Avƒnd ‚n vedere că ‚ncepe campania electorală, cam asta cred că va fi povestea mandatului Predoiu ‚n fruntea justiţiei. Un echilibru politic şi o justiţie ‚n derivă. . Link-uri utile:  Tudor Chiuariu – panaramul Internetului - Catavencu  Seful penitenciarelor vrea sa le dea seringi detinutilor care consuma droguri  Bogdan G ăurean - cel mai protejat liberal  Doamna si...soferul. Scandal sexual la Justitie - InfoNews ...  NEWS ALERT: Nu mai e zvon - Mocuţa şi Kibedi sunt pe făraş!!!  Monica Şerbănescu, propusă pentru şefia DNA - Mediafax  Plƒngere penală ‚mpotriva ministrului Justiţiei EuropaFM Stiri ...  Radu Buică - omul şi comisia  SNLP despre procedura legislativă: 'Gone in 60 seconds'  70% concursuri, 30% rela ţii... cu publicul

Etichete Technorati: Cătălin Predoiu,Ministerul Justiţiei,penitenciar

by Huginn

16 Comentarii

A defini sau a fi definit ‡n deznod ăm„ntul conflictelelor contemporane, cuv„ntul va deveni una dintre cele mai redutabile arme. Asta spunea cineva pe la mijlocul secolului trecut. A defini sau a fi definit. La atƒt se reduce, de cele mai multe ori, lupta pentru putere. E, dacă vreţi, un fel de joc al seducţiei. Cel care nu poate,

human-nature

sau nu vrea, să convingă, nu va reuşi niciodată să aibă influenţă. Cel care deţine controlul informaţiei reuşeşte să atragă

de

partea

sa

toate

resursele,

umane

iniţial

şi

economice ulterior. ‡n

toate

domeniile

generalizările

fac

parte,

din

nefericire, din jocul de putere. C ƒţi dintre dumneavoastră nu au trăit senzaţia de uluire, constatƒnd că, de la o zi la alta ati devenit din funcţionarul competent, onest şi implicat, un personaj duplicitar şi cu rezultate †ndoielnice? Un exemplu banal, dar frecvent, ‚n care eşti definit ‚nainte sau tocmai pentru că ai ‚ncercat să defineşti. Se renunţă astfel la argumente, iar competenţa nu mai contează. Nu e corect, dar e posibil tocmai pentru că mesajul partizan sau politic are succes. Violenţa emoţională este gustată din plin de cel care, la rƒndul sau, a fost cƒndva ironizat, ‚njurat, umilit, agresat la prim ărie, ‚n familie, la serviciu, ‚n vecini, la şedinţele cu părinţii. Aşa se ajunge la generalizări sau etichete, pe deplin acceptate, deşi ‚n mod evident sunt forţate. Subalternul e leneş, şeful e corupt, colega e neserioasă sau colegul e frustrat. †n politică, PNL-iştii sunt mafioţi, PD -iştii sunt duplicitari, PSD -iştii sunt comunişti, etc. †n economie compania x are profit din afaceri ilicite, compania z vinde produse periculoase pentru sănătate. Criteriile sunt rareori profesionalismul, corectitudinea sau orice alte valori. Nici m ăcar nu există

intenţia

de

raportare

la

un

criteriu.

Cel

care

lipeşte

etichete

nu

argumentează. "Publicul" primeşte mesajul fără riposte, din comoditate sau din interes. E oricum, mult mai plăcut să vezi problemele sau defectele altora decƒt pe cele proprii.

by prisonworker

20 Comentarii

22 OCTOMBRIE 2008

Ce e val, ca valul trece Blogul penitenciarelor este un lucru urat, care tulbura apele linistite ale sistemului, cu unicul scop - evident nedeclarat, de a destabiliza, de a manipula, de a aduce avantaje, inclusiv materiale sau politice, celor ce se ascund, din lasitate, in spatele lui. Cei care citesc blogul, cei care aleg sa comenteze diferitele situatii, sunt niste angajati lenesi, niste oameni

indisciplinati, niste ingrati care transforma valorile traditionale intr-o mahala de cea mai joasa speta. . Cat timp nimeni nu rascoleste namolul adunat straturi, straturi, pe

i6hyl2

fundul apei, ne putem uita la balta asta puturoasa care este sistemul penitenciar romanesc, ca la un lac de munte azuriu. Ne putem, adica, preface la infinit, ca traim bine, ca ne respectam unii pe altii, ca suntem convinsi de valabilitatea si corectitudinea deciziilor care se iau in numele nostru, ca nutrim sentimente alese, de recunostinta in orice caz, pentru cetatenii merituosi care, nu intamplator, ajung sa ocupe functiile de conducere. In anii mei de sistem, si nu iau in calcul barfa lejera de primavara, am auzit rareori opinii favorabile la adresa unui conducator de unitate sau de sistem. Teoretic, putem

trage

concluzia ca suntem atat de superficiali incat nu ne multumeste nimic si din aceasta pricina nici nu suntem capabili sa apreciem, la justa valoare, calitatile unui conducator. . In realitate insa, putini dintre cei care ne-au condus de-a lungul vremurilor au indeplinit conditiile care tin, nu de pretentiile prostesti ale angajatilor, ci de 'fisa postului'; fisa care prevede explicit, ca orice conducator trebuie sa fie inteligent, intelept, cinstit, vizionar si nu in ultimul rand respectuos. Am facut aceasta prea lunga introducere, pentru a amana intr-un fel, momentul dureros in care trebuie sa recunosc public, chiar daca sub protectia anonimatului, ca asteptarile mele au fost inselate, ca increderea mea a fost calcata in picioare, ca am inca nevoie de timp pentru a-mi reconsidera asteptarile. Teoretic am pierdut o batalie si invingatorii de astazi au motive sa-si savureze pe indelete, victoria. Cu extrem de putine exceptii, nu este o batalie castigata cinstit, barbateste, este o victorie ieftina, o inselatorie, este lipsa de scrupule. Este un aranjament unsuros, pus la cale prin birourile ministerului, dictat oficial de interese politice, in realitate dictat de dorinta enorma a unuia sau altuia de a se mentine sau de a ajunge la putere. Pentru ca asta este, in fond, interesul politic! Ei intre ei se mint cu usurinta si sinceritate, ei intre ei au argumente intemeiate, care tin de incredere, de echipa, de idealuri marete. Noi, eu, avem asteptari care nu conteaza, avem nevoi fara niciun fel de valoare. Pe vremuri, liceenii erau obligati sa sustina public proba de bacalaureat, candidatii erau nevoiti sa raspunda unui adevarat tir de intrebari si sa demonstreze, pe parcursul a catorva ore, ca si-au insusit temeinic toata materia parcursa in anii de liceu. Daca printr-o minune, m as intalni cu pestisorul de aur, as avea o singura dorinta, aceea de a-i supune, cel putin pe unii dintre proaspetii "bacalaureati" de astazi ai sistemului penitenciar, unui examen real, unul public. . Desi pot sa-mi imaginez cu usurinta transpiratia rece care-i incearca pe unii, doar la gandul unei asemenea posibilitati, desi pot sa aud raspunsurile gangavite ale unora dintre premiantii cu coronita de astazi, nu satisfactia de a-i vedea pusi intr-o asemenea situatie ridicola ma anima ci posibilitatea de a recunoaste in sfarsit, de a recunoaste public dupa cum spuneam, ca ne mintim de atata timp incat nici macar nu mai suntem capabili sa deosebim adevarul de minciuna! In balta asta puturoasa, care este sistemul penitenciar romanesc, nu traiesc insa niciun fel de pestisori de aur. Traiesc tot felul de alte vietuitoare, unele se strecoara, unele se mananca intre ele, unele traiesc pe spinarea altora, altele supravietuiesc asteptand, fara sa stie prea bine ce anume. Am pierdut, dupa cum spuneam, o batalie. Cu razboiul este insa altceva. In pofida aparentelor, razboiul asta nu l-a pornit blogul, l-au pornit timpurile, care indiferent de prisnita calduta cu care-si mai inmoaie bataturile vremelnicii nostri conducatori, sunt pe cale de a se schimba! Cand spun schimbare nu ma gandesc evident la redecoratul birourilor, la vopsitul gardurilor, la frecatul cu strasnicie al podelelor si la varful bocancului cu care se ascunde din reflex si cu zambetul pe buze, gunoiul sub mocheta nou-nouta, nu ma gandesc nici macar la viitorul ministru si la viitoarea echipa care este de asteptat ca se antreneaza deja la marginea terenului, nerabdatoare sa inlocuiasca, evident samavolnic, actuala echipa. . Ma gandesc la un fenomen, studiat si demonstrat stiintific, potrivit caruia, bacteriile de exemplu, se inmultesc cu nemiluita intr-un mediu prielnic, cel putin pana la un punct. Punct critic, in care, nemaiexistand suficiente resurse, suficiente rezerve, sunt nevoite sa-si reconsidere proastele obiceiuri. Ca sa nu piara de tot! .

Etichete Technorati: penitenciar

by admin

29 Comentarii

Clasamente, popularitate, rezultate Sondajul referitor la "cel mai potrivit pentru ANP ", s-a ‚ncheiat exact ‚n ziua ‚n care se anunţau rezultatele la proba scrisă. S-a votat timp de 2 săptămƒni fiind exprimate 987 de voturi. Mai jos aveţi clasamentul rezultat. 1.

Cristian Pleşa 254 (25%)

2.

Ionel Cel Mare 252 (25%)

3.

Marian Stancovici 185 (18%)

4.

Tiberiu Ungureanu 171 (17%)

5.

Claudiu Bejan 167 (16%)

6.

Adrian Blidaru 162 (16%)

7.

Tiberiu B ărăian 146 (14%)

8.

Cristian Burea 129 (13%)

9.

Constantin Ioaniţoaia 118 (11%)

10.

Zinica Trandafirescu 100 (10%)

11.

Niculae Tănase 96 (9%)

12.

Gheorghe Iftinca 88 (8%)

13.

Florin R ădulescu 57 (5%)

14.

Cristina Hoblea 55 (5%)

15.

George Oltean 24 (2%)

Sondaj

Cum spuneam, clasamentul nu este perfect, fiind unul de percepţie şi avƒnd ‚n vedere că instrumentul uzitat poate fi păcălit cu un ip variabil sau votƒnd intensiv de pe mai multe calculatoare. Dar, presupunƒnd că nimeni nu s-a obosit să alerge pe la diverse calculatoare sau să profite de ip-ul variabil, cƒteva concluzii sunt totuşi posibile:  nici un candidat n-a ‚nregistrat peste 25% popularitate;  persoanele cu expunere profesională şi vechime ‚n sistem au obţinut rezultate foarte

bune;  popularitatea nu ‚nseamnă succes profesional, dar, ‚n general, ajută;  candidaţii au continuat să obţină voturi, şi după ce au părăsit concursul pentru funcţiile

de conducere. Etichete Technorati: ANP,concurs,penitenciar

by Huginn

6 Comentarii

21 OCTOMBRIE 2008

Blogul - prin filtrul cititorilor Am promis saptamana trecuta ca voi reveni cu o analiza a comentariilor postate de catre cititorii nostri. Initial, intentia mea era de a face o analiza mai amanuntita a acestora. Pentru a evita sa par subiectiv, in locul acestei analize am sa va supun atentiei o analiza cantitativa, lasandu-va pe dumneavoastra sa generati ipoteze, comentarii, sugestii. . Cateva

mentiuni.

Postarile

care

analizeaza

activitatea

unor

referenti

controversati,

reprezentanti ai anumitor nivele de putere sunt cele care genereaza cele mai multe comentarii. Nu stiu daca e bine sau rau, dar cred ca e firesc - acesti oameni influenteaza mai multe destine, iau hotarari, impun anumite relatii de munca. E normal, cred eu, ca persoanele afectate d e actiunile lor sa intervina prin comentarii, mai mult sau mai putin pertinente, mai direct sau mai indirect impertinente. . Am renuntat sa delimitez comentariile "la subiect" de cele "la gioale", deoarece am considerat ca simpla prezenta pe pagina de comentarii merita contabilizata (oamenii invata si din greseli, si din rateuri, sau mai ales din acestea). . Am identificat si doi indicatori - indicele de implicare al vizitatorilor blogului, respectiv indicele de interes. Am calculat aceşti indici doar pentru autorii care pana la aceasta data au postat mai mult de 9 articole, 5 la numar. Stig, Sword, Patrick, Palmasul si Prisonworker mai au de asteptat. De mentionat ca, in intervalul februarie - iunie, cei trei initiatori au dus singuri greul blogului, astfel incat noi, "profitorii" muncii lor, adunam unele comentarii si din inertie. Si inca ceva, scuze pentru

eventualele greseli de calcul. Sunt inerente. . Iata tabelele:

Tabele analiza comentarii

Nota: Situatia din cele doua tabele e valabila la momentul 19.10.2008, fara a fi incluse modificarile ulterioare. . P.S. Pentru administratorii blogului - in foarte scurt timp se va atinge, probabil, maximul de vizitatori posibili. Dincolo de acest moment, va trebui sa gasim solutii pentru a pastra cititorii si de a organiza blogul in asa fel, incat sa ramana atractiv.

by prisonworker

26 Comentarii

Concursul pentru posturile vacante de director de penitenciar - rezultate interviu S-au publicat şi rezultatele probei de interviu din cadrul concursului pentru posturile vacante de director de penitenciar. Mai jos aveţi lista cu rezultatele obţinute şi baremul de notare.

Rezultate interviu directori penitenciare

Barem notare interviu directori penitenciare

Link-uri utile:  pdfcoke.com - Rezultate interviu directori penitenciare  pdfcoke.com - Barem notare interviu directori penitenciare

by Huginn

10 Comentarii

Rezultatele probei scrise Ministerul Justiţiei a afişat rezultatele probei scrise din cadrul concursului pentru ocuparea funcţiilor vacante de director general adjunct şi director ‚n cadrul aparatului central al ANP. . C„ştigătorii 'concursului' sunt:  Ionel cel Mare şi Ungureanu Tiberiu - director general adjunct ANP (‚mputerniciţi)  Stancovici Marian - Direcţia Siguranţa Deţinerii şi Regim Penitenciar (‚mputernicit)  Cristian Burea - Direcţia Medicală (‚mputernicit)  Niculae T ănase - Direcţia Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii IT;  Cătălin Bejan - Direcţia Educaţie şi Asistenţă Psihosocială (‚mputernicit)  Gheorghe Iftinca - Direcţia Management Resurse Umane (propus pentru ‚mputernicire)  Constantin Ioaniţoaia - Direcţia Inspec ţie (‚mputernicit).

Din cele 10 posturi pentru care s-a concurat, 8 au fost ocupate, 6 de actualii ‚mputerniciţi. Deci 75% dintre posturi revin ‚mputerniciţilor, fără să-l luăm ‚n calcul pe Gheorghe Iftinca, cel căruia i se propusese ‚mputernicirea ‚nainte de concurs, şi care, evident, nu putea fi şi organizator şi concurent. O singură surpriză, la DTI. Rezultatele pot fi contestate pƒnă pe data de 23.10.2008, la sediul ANP. Nu cred ‚nsă că vor fi modificări ‚n ceea ce priveşte numele cƒştigătorilor.

Rezultate Proba Scrisa Directori Aparat Central ANP

Subiecte d e ‚ncepători . Tot pe site-ul Ministerului Justiţiei a fost afişat şi baremul de corectare pentru proba scrisă. Da. Subiectele sunt de memorie şi sunt de nivelul celor date pentru intrarea ‚n profesie nu pentru funcţii de conducere. Dar, despre asta, o să discutăm cu altă ocazie.

Barem de Corectare Proba Scrisa Directori Aparat Central ANP

Link-uri utile:  pdfcoke.com - Rezultate Proba Scrisa Directori Aparat Central ANP  pdfcoke.com - Barem de Corectare Proba Scrisa Directori Aparat Central ANP

by Huginn

20 Comentarii

Coincideţe, confuzie şi subiecte anulate Ieri s-au mai parcurs două etape ale Directoriadei ANP. Candidaţii pentru posturile vacante de director general adjunct şi director •n cadrul Administra ţiei N aţionale a Penitenciarelor (ANP) au susţinut proba scrisă, iar o parte dintre candidaţii pentru posturile vacante de director de penitenciar au susţinut proba interviului. Schimbări ‚n comisiile de concurs

dice_01

Comisia

de

concurs

a

fost

schimbată

peste

weekend. Dl. B ăla, directorul general al ANP, a fost ‚nlocuit din comisia de concurs, datorită unui deces ‚n familie, cu Dumitru Andrei, directorul Penitenciarului Slobozia. Radu Ragea, consilier ministerial, secretar general adjunct şi pre şedinte de comisii a fost ‚nlocuit fără vreo explicaţie cu Bogdan G ăurean, mariusiosiful de la Registrul Comerţului. Dumitru

Andrei

ajunge

‚n

poziţia

de

membru

al

comisiei, după ce acum cƒteva luni propunerea de ‚mputernicire a acestuia pe funcţia vacantă de director general adjunct a fost respinsă. Un set de documente legate de licitaţii dubioase excplică de ce. Motivul, pentru care a fost ‚nlocuit din comisii Radu Ragea, este ‚ns ă greu de explicat. I-a găsit pe cei de la minister ‚ngrijorarea subită pentru modul ‚n care a fost organizat şi s-a derulat 'concursul ‚mputerniciţilor'? Apropierea alegerilor sau ‚ndeplinirea misiunii ‚l scot din comisia de consurs? Oricare ar fi motivul, e prea tƒrziu. †mputerniciţii, cu penele ‚n vƒnt, sunt deja ‚n poziţii bune.

Retrageri şi subiecte anulate Cristian Ple şa, s-a retras din concurs. Şi el, prea tƒrziu, din alte motive ‚nsă. Deja a legitimat păpuşăria numită concursul pentru funcţia de director general adjunct. Fără pile, deşi face proiecte şi aduce bani pentru sistem de cƒ ţiva ani de zile, a primit o notă care l-a scos din concurs. Cred că a greşit că s-a retras, dar e o decizie personală. Poate c ă ar fi trebuit să se bată pƒnă la capăt, dar care ar fi fost şansele? Comisiile de consurs se petrec prin legislaţie la fel de

Frauda dictionar

visătoare şi de habarniste. Membrii comisiilor s-au jucat de-a interviurile, ‚ncercƒnd să nu fie mult mai slabi decƒt candidaţii pe care, teoretic, i-au evaluat. La proba

scrisă

s-au

făcut

de

băcănie,

‚ncurcƒnd

subiectele, care, altfel, au fost elaborate la nivel de intrare ‚n sistem. Ordinul ministrului justiţiei care stabileşte că subiectele trebuie să fie de analiză sinteză a fost iarăşi ‚ncălcat, dƒndu-se subiecte de memorie. Faptul, că au fost ‚ncurcate subiectele pentru diversele specialităţi ale funcţiilor de conducere din aparatul central al ANP, e de notat. Cƒteva seturi de subiecte au fost anulate fiind ‚n neconcordanţă cu specialitatea func ţiei pentru care ar fi trebuit să fie pregătite. Un alt exemplu de incompetenţă crasă din partea comisiei de concurs. Şi, uite aşa, lista cauzelor de nulitate a concursului ‚mputerniciţilor pre-electorali se completează cu problemele de la proba scrisă. Avem deja un dosar de spion destituit, acceptat ‚mpotriva legii, un anunţ fără dată şi loc, o probă a interviului organizată prietene şte şi ‚n condiţii care exced cadrului legal. Ministerul Justiţiei ignoră contestaţiile sindicale, deşi iniţial promisese un răspuns rapid Ministerul Justiţiei, s -a r ăzg„ndit. A anunţat că

Frauda lupa

tratează contestaţiile observatorilor sindicali ca petiţii, urmƒnd a da un răspuns ‚n 30 de zile. Da. E culmea tupeului, dar e posibil şi, cum ar zice ministrul justiţiei, e legal. †n teorie comisia de concurs răspunde pentru ce se ‚ntƒmplă. Nu cred. Nu ştiu vreo comisie de concurs, care să fi m ăsluit concursuri şi care să fi fost ‚n situaţia de a suferi consecinţele. Vor fi contestaţii şi se va ajunge ‚n instanţă. 'Concursul' este

atacabil

datorită

amatorismului

comisiilor

de

concurs, dar şi pilelor care au trebuit musai să treacă. Nu degeaba am

insistat pe cazul Ungureanu. Printre

altele, dosarul cu probleme a fost mutat cu o oră ‚nainte de finalizarea ‚nscrierilor de la funcţia de director la Direcţiei pentru Prevenirea Criminalităţii ‚n Mediul Penitenciar (DPCMP), la funcţia de director general adjunct al ANP, după o discuţie cu un viitor - fost şef de comisie de concurs. Mda, şi asta e tot o coincidenţă. Etichete Technorati: ANP,concurs,director,penitenciar

by Huginn

31 Comentarii

20 OCTOMBRIE 2008

Maşina de creat pretexte Prevederile interpretabile – bucuria juriştilor

Mai ‚nt„i se formează contextul politic. Se schimbă Guvernul, se ‚nlocuieşte ministrul şi implicit conducerea ANP. Apoi se conturează necesarul şi priorităţile. Unii fac strategii, alţii le anulează, cei de după le reformulează, dar majoritatea simt nevoia să schimbe cadrul legal şi pun repede de un proiect.. Instabilitatea politicului dar şi detaliile procedurii legislative care suscită multă abilitate,

generează mai puţină preocupare pentru conţinutul proiectului decƒt pentru aprobarea rapidă. Aşa se naşte legea pe genunchi. De aici ‚ncolo este teritoriul exclusiv al Serviciului Juridic din ANP şi al consilierilor juridici din unităţile subordonate. Ce nu este clar, este ‚n favoarea angajatorului Prevederile interpretabile sunt speculate cu u şurinţă ‚n toate modurile. Se emit ordine, decizii, adrese şi note de interpretare (acestea din urm ă, mai rar – este riscant). Ceilalţi jurişti se bucură de succesul unui coleg care a mai reuşit să blocheze un proces al sindicatelor. Toată gaşca foloseşte modelul unei ‚ntƒmpinări care mai anulează drepturile neacordate revendicate ‚n instanţă de vreun biet salariat. Spiritul de echipă ‚i ‚nsufleţeşte, iar personalul, reprezentat de sindicate, devine inamicul. Bugetul trebuie protejat cu orice preţ, chiar ‚mpotriva drepturilor clar prevăzute de statut. Bine‚n ţeles că se mai ‚nregistrează şi ‚nfrƒngeri. Despre jurişti, interpretările lor şi efectele acestora ‚n sistem, sunt multe de spus. Promit să revin. Mă voi opri acum la o ‚nfrƒngere recentă, suferită de Automatul de pretexte, la Penitenciarul Rahova. Un proces pierdut este doar un detaliu pentru un jurist capabil Dupa doi ani si jum ătate de eforturi avocăţeşti şi sindicale, prin toate instanţele din Bucureşti, ‚n februarie 2008 cinci sute de de membri de sindicat din Penitenciarul Rahova, au obţinut sentinţa definitivă şi irevocabilă pentru plata retroactivă a sporului T.B.C., suspendat ‚n perioada 2005-2006. Se recuno ştea un drept ‚ncălcat şi totodată se realiza o reparaţie morală şi materială atƒt celor care se expun ‚n permanenţă riscului cƒt mai ales celor care au avut neşansa de a contacta, deja, bacilul Koch. Bucuria salariaţilor - supărarea juristului. Adrian Zaharia a luat această sentinţă ca pe o ‚nfrƒngere personală şi a promis că atƒt timp cƒt el va fi jurist ‚n Penitenciarul Rahova niciun salariat nu va primi un ban. Timp de c„teva luni, directorul d e atunci, magistratul Laurenţiu Vintilă, ‚mpreună cu Zaharia, au refuzat să calculeze banii cuveniţi oamenilor, pe motivul lipsei de metodologie, aspect care a determinat sindicatul să se ‚ndrepte spre un executor judecătoresc. La finalizarea expertizei contabile, somaţiile au fost transmise către unitate, ANP şi minister. Ministerul a trimis executorului o notă prin care ‚l informa că va transfera fondurile necesare. La scurt timp, ‚n contul ANP au intrat 30% din sumele necesare plăţii sentinţelor. „Nu vrea m uşchii mei!”

Adi din Caracal a aflat de virament ‚n timp unei vizite de consiliere pe la consăteanca din minister, d-na Presură, şi a telefonat indignat la serviciul - mam ă din ANP cerƒnd să nu fie făcută plata, cu toate că ‚n urm ă cu puţin timp semnase adresa către ANP prin care se comunicau sumele de plată. Solicitarea este luată de bună şi se decide, ‚n mod pripit, că nu poate fi pusă ‚n executare somaţia executorului, cu toate că nu a fost depus ă nicio contestaţie ‚n termenul legal de 15 zile, ‚ncălcƒndu-se nonşalant O.G. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii. 500 de salariaţi aşteaptă ‚n continuare ca juristul să renunţe la ambiţiile personale şi să recunoască o evidenţă. Un scurt set de ‚ntrebări pentru Serviciul juridic din ANP : 1. 2. 3. 4.

De ce nu au solicitat somatia şi num ărul dosarului de contestare verificƒnd astfel dacă afirmaţiile lui Zaharia au suport legal? De la cine va recupera ministerul sumele reprezentƒnd actualizarea obligaţiei conform art.371 din Codul de procedură civilă precum şi a cheltuielilor cu executarea silită? Cine va răspunde de situaţia tensionată creată artificial ‚n rƒndul personalului Penitenciarul Rahova? Cine va fi considerat responsabil pentru executarea silită a M.J. şi A.N.P. care va avea loc peste o lună şi jum ătate, pentru neplata cotei părţi ce revine fiecărei instituţii, prin Sentinţa Civilă nr. 4718/2007?

‡n final, două ‚ntreb ări pentru juristul zelos: 1.

2.

Cum justifică Zaharia activitatea lui de apărător ‚ntr-un proces prin care un grup de angajaţi din Penitenciarul Rahova au acţionat ‚n instanţă unitatea pentru drepturi salariale neacordate? A reuşit dumnealui să redefinească conflictul de interese?

Tot ‚n leg ătură cu tema, nu uităm să amintim alte „succesuri” ale Maşinii de pretexte  Neexecutarea unei sentinţe definitive la Penitenciarul Miercurea Ciuc.  Interpretări care privează de plata compensaţiei pentru chirie, salariaţii care au mai

mult de o numire ‚n funcţie.  †ntƒmpinări strategice care au dus la pierderea majorităţii proceselor pentru restanţe la

echipament, cu angajamentul asumat ‚n faţa instanţei că echipamentul se va distribui ‚ntr-un termen scurt (de atunci a trecut mai mult de 1 an).  Evitarea ap licării unor acte normative adresate funcţionarilor publici pe motiv că

funcţionarii din sistemul ANP au statut special, deci nu sunt funcţionari publici.  Aplicarea unor prevederi referitoate la funcţionarii publici din Legea bugetului de stat

(fără precizare legată de statut special), care limitează plata orelor suplimentare la un procent de 30% din funcţiile de execuţie. Şi multe altele, dintre care sperăm să mai amintiţi şi voi!

by Stig

41 Comentarii

19 OCTOMBRIE 2008

Etichete pentru liniştea guvernării: golani, frustraţi şi alţi idealişti Sub diverse forme şi destul de des folosită, expresia "nişte frustraţi", este echivalentul penitenciar, pentru foarte conoscutele deja, "m ăi animalule" sau "nişte golani". Etichete pentru liniştea guvernării. Despre frustraţi şi golani Acum ceva timp am ‚nţeles că a-i spune cuiva că

Inevitable_Frustration

e frustrat, nu e un semn de ‚ngrijorare. O vreme am crezut că e vorba de o ne‚n ţelegere. †n timp ‚nsă, am observat că e o reacţie aproape automată la cel mai mic semn de nemulţumire. Dacă ‚ntrebi de ce famiglia X s-a angajat ‚n ‚ntregime la penitenciar, eşti un frustrat. Dacă ai pretenţia ca stimulentele să fie acordate

corect,

eşti

deasemenea

frustrat.

Şi

exemplele pot continua. "M ăi frustratule", aruncat sub diverse forme şi ‚n multe ocazii, este echivalentul penitenciar, pentru foarte conoscutele "m ăi animalule" sau "nişte golani". M ăi animalule s-a dovedit a fi chiar Radu Mazăre, viitor coleg de partid cu emitentul etichetei şi actual primar de Constanţa. 'Nişte golanii' din anii '90 sunt astăzi jurnalişti, oameni de afaceri, profesori univesitari sau oameni politici. Cei mai mulţi sunt oameni simpli, foşti idealişti, foşti curajoşi. Frustrarea, doar o reacţie

Frustrarea e un răspuns emoţional generat de imposibilitatea atingerii unui obiectiv. Cu c„t e mai important obiectivul, cu at„t mai mare reac ţia. Principalele elemente ale procesului de frustrare, zice Wikipedia, sunt: Frustration Logo  cauza sau situa ţia frustrantă, ‚n cazul nostru

sistemul penitenciar;  starea psihică de frustrare, const„nd din trairi

conflictuale, suferin ţe cauzate de privaţiuni, anxietate etc.;  reactiile comportamentale şi †n genere efectele frustrării. Dintre reacţile frustrării se evidenţiză:  agresivitatea , care poate fi orientată asupra

obiectului frustrării sau, prin comutare, asupra oricărui alt obiect;  regresiunea la modalitati inferioare de comportament;  depresia si reactiile de abandon. (sursa: link)

Bulina neagră Eticheta de frustrat a fost, şi este folosit ă, cam ca bulina neagr ă de la grădiniţă. A fost aplicată sindicatelor, care s-au născut fără aprobare, ‚n vremurile cƒnd sindicalizarea era o iniţiativă managerială. Cei care s -au ‚ncăpăţƒnat să le fie plătite orele suplimentare, să fie trataţi corect, să aibă condiţii de muncă mai bune, sau pur şi simplu "au avut ceva de

comentat" au primit individual sau ‚n grup aceea şi etichetă. Adică să fi frustrat e rău, şi nu e deloc o reacţie normală. Asta spun lipitorii de etichete şi de afişe. Cum să se plƒngă negrişorii? †nseamnă că au o problem ă. Sunt frustraţi, şi asta trebuie să ‚nsemne ceva rău. Din acest motiv, a fi ţă ran ‚nstărit, chiabur deci, era o etichetă suficientă pe vremuri, iar 'golanii' l-au făcut pe Iliescu preşedinte cu un scor electoral de mic dictator din estul Europei, la "primele alegeri libere". Probleme sunt, iar "frustra ţii" nu sunt singurii care le v ăd. Cum se face totu şi că cei mai mulţi, oameni perfect echilibraţi şi fără dileme, nu spun nimic? Acceptă cu răbdare şefi pro şti, condiţii de muncă proaste şi orice altceva le pune sistemul penitenciar ‚n faţă. Poate că e exagerat, dar, avƒnd ‚n vedere subiectul, cred că o atare comparaţie e utilă. Cele mai urƒte dictaturi s-au bazat pe masa de 'yesmeni' care au legitimat orice prostie, dƒnd bucuro şi din coada pe care ar fi trebuit s-o piardă de cƒteva mii de ani. Frustrarea ‚n istorie Cƒndva, privire

dacă

tovarăşul

"duşm ănoasă"

Vasile

şi

avea

"desfăşura

o

frustration-page1

activităţi

contrarevoluţionare", era bun de puşcărie, iar liniştiţii aprobau adƒnc. Tovărăşul V ăduva, ‚n schimb, era un cadru

de

nădejde

care

informa

la

timp

şi

nu "precupeţea nici un efort", deci era bun şi ceilalţi tovarăşi ‚l considerau "de nădejde". Toate cele citate sunt expresii mult prea generale pentru a fi folosite ca atare, dar au fost şi sunt ‚n egală măsură utile pentru că elimină nevoia de explica ţii. Tovarăşul Vasile era un "element du şm ănos" prin '88, un "golan" după '90, după care l-au ajuns bătrƒneţile. Dacă tovarăşul Vasile ar fi fost unul dintre "oamenii de bine" şi ar fi avut un fiu, care s-a angajat după '90 la pu şcărie, ar fi avut poate surpriza să afle că cetăţeanul fiu i-a călcat pe urme şi chiar l-a ‚ntrecut. "E un frustrat", vorbeşte liber şi nu ‚nghite toate poveştile de televizor. Deci, deloc surprinzător, e foarte rău. Limba de lemn l-a lovit pe junior drept ‚n reputaţie. Tovarăşul Văduva, ‚n schimb, şi-a făcut datoria ‚nainte de '90 şi a trecut prin timp ca un ‚nvingător. Sigur că a făcut compromisuri, dar asta i-a asigurat un trai liniştit, mai tƒrziu l-a făcut şef. A aflat şi el că cele 10 - 15 rubedenii care i-au călcat pe urme nu-l dezam ăgesc. Nu sunt frustraţi, nici n -au motiv. Dar, cineva ne ‚ndeamnă ‚n permanenţă: "Hai, lăsaţi trecutul! Morţii cu morţii, vii cu vii!". Adică mai lăsaţi trecutul tovarăşi, că noi ne-am domnit. Da? Chiar aşa? Link-uti utile:  Nesim ţirea Romƒniei politice  Glanda generozităţii electorale  ANP: Lustraţie şi figuraţie  Despre curaj  Despre reputa ţie

Etichete Technorati: ANP,frustrat,penitenciar

by Huginn

29 Comentarii

18 OCTOMBRIE 2008

Blogul - printre cifre si opinii Zilele trecute m i-am propus sa analizez evolutia blogului www.penifest.blogspot.com, din momentul aparitiei sale (in februarie) si pana astazi. Voi incerca sa fac asta din trei perspective.  Prima, analizand datele de pe Trafic Ranking,

urmarind atent evolutia interesului manifestat de cititori pe zile, saptamani si luni.  A doua, analizand comentariile cititorilor, deviatia acestora de la subiect, motivatia

deviatiei, priceperea moderatorilor de a media pareri anonime (am muscat si eu din marul acesta), etc.  A treia, incercare ceva mai pretentioasa, analiza de continut a articolelor postate.

Ultimele doua tipuri de analiza presupun timp si sprijin din partea "altor participanti la trafic". Daca exista interes, vor fi realizate si acestea. Astazi ne vom referi la prima perspectiva, cea a cifrelor de pe trafic.ro, urmand ca zilele urmatoare sa revin cu o analiza a comentariilor. Analiza cantitativa a cifrelor poate da nastere la cateva ipoteze referitoare la motivele cresterii sau descresterii numarului de cititori, in functie de tipul articolelor postate, de tipul de referenti din interiorul articolelor (magistrati, directori, ANP, penitenciarul x sau y), de felul in care moderatorul genereaza comentarii sau prefera ca articolul sa iasa din schema, etc. Sa vedem ce obtinem. Ma voi referi pentru inceput la statistica vizitatorilor pe luna constatand ca, pana in luna iulie, numarul de vizitatori a crescut progresiv, de la 1.328 (in martie) la 22.016 (in iulie). Urmeaza luna august (luna cu cele mai multe concedii efectuate), cu o scadere fireasca de 11%, dupa care apare un "boom" in luna septembrie, cu 29.277 de vizitatori Explicatiile pentru cresterea num ărului de citiori pot fi urmatoarele: 1.

Accesarea mai activa a surselor de informare, dupa o perioada de concediu (de mentionat ca ziua de luni - dupa miniconcediul de week-end - inregistreaza constant cei mai multi vizitatori)

2.

Numarul mare de articole postate de administratorii blogului (68), fata de lunile martie august, luni in care numarul articolelor s-a situat intre 33(martie) si 46 (august).

3.

Notorietatea referentilor din articolele postate (Predoiu, Chiuariu, Daniel Morar, Radu Buica, ANP, Monica Macovei, SIPA, director general, directori de unitati, Gaurean, Ministerul Justitiei, fosti si actuali ministri ai jusititiei, etc)

4.

Interesul general al subiectelor (concursuri, directoriada, salarii, reorganizare ANP, evenimente in unitati, manualul de proceduri, etc)

5.

Postarea unor articole care au atras, probabil, cititori si din afara sistemului - Ministerul Justitiei, DNA, reprezentanti ai presei, etc)

Luna octombrie e abia la jumatate, dar numarul vizitatorilor aproape ca a egalat deja numarul vizitatorilor din iulie, si va ajunge, estimat, undeva aproape de numarul cititorilor din septembrie. In octombrie, acest articol este al 50-lea, iar numarul lor se va situa, de asemenea, in jurul cifrei 70. Daca in ceea ce priveste dinamica cifrelor si varietatea subiectelor, stam destul de bine, exista probabil deficiente de comunicare, datorate faptului ca interesul cititorilor a depasit, probabil, capacitatea de a organiza cu randament maxim, din punct de vedere redactional, echipa Penifest. De aceea, va trebui sa fim onesti fata de cititori si sa rezolvam unele probleme: 1.

comunicarea defectuoasa dintre unii autori si unii cititori. Aici imi fac si eu mea culpa, referitor la prima mea postare, cand am fost numit "bididiu", eticheta pe care o accept doar pentru ca sunt incepator pe blog, nu si in sistemul penitenciar.

2.

comunicarea deficitara dintre administratorii principali si "scriitori" (din "n" cauze - mai si lucram din cand in cand, distanta isi spune cuvantul, divergentele sunt prezente, multitudinea de alte activitati profesionale, personale, etc)

3.

inregistrarea unor discrepante dintre actualitatea unui subiect si perceptia utilitatii acestuia - ceea ce poate genera nemultumiri in randul acelora care asteapta informatii, opinii sau indrumari oportune din partea administratorilor de blog.

Dar, despre analiza comentariilor si scaparile moderatorilor, vom vorbi in episodul urmator.

by prisonworker

27 Comentarii

17 OCTOMBRIE 2008

Prostituţia supravieţuirii S-a prezentat •n funcţia suprem ă a sistemului penitenciar precum un domn, ca să nu fiu misogin, •mbr ăcat •ntr -o rochie de sear ă str„mtă şi, mult prea stridentă.

Vă mai amintiţi? La Administraţia Na ţională a Penitenciarelor (ANP), undeva pe la etajul unu, vieţuieşte Gheorghe Şpaiuc. Soţul doamnei Şpaiuc s-a trezit director la penitenciare,

cƒndva prin aprilie 2007 şi, de atunci nu a mai vrut să ne părăsească. Motivul a fost re‚ntregirea familiei. A rezistat eroic pe meterezele de la etajul cu şefi. A cedat chiar funcţia de conducere de la Parchetul Iaşi ca să rămƒnă ‚n slujba sistemului penitenciar, pentru salariul sensibil mai mare evident. Sigur că e un magistrat politic. Sigur că e soţul doamnei Şpaiuc, recent rămasă fără ministrul Adormiţei. Sigur că, de cƒte ori are ocazia s ă deschidă gura ‚n public, 'ucide' cu monumentala-i prostie. Dar, chiar contează asta? A avut şi perioade de glorie. A fost de dou ă ori interimar ‚n funcţia de director general, după plecarea lui Alexandru Şerban

Raport de activitate George Spaiuc

şi a lui Marius Iosif. Gloria nu prea l-a avantajat ‚nsă. S-a prezentat ‚n funcţia suprem ă a sistemului penitenciar precum un domn, ca să nu fiu misogin, ‚mbrăcat ‚ntr-o rochie de seară strƒmtă şi, mult prea stridentă. Nu poate, nu vrea şi nu ştie. E leneş, habarnist şi indolent, ca mulţi magistraţi politici dealtfel. Are o singură luptă. Mega salariul ANP, peste 20.000 de RON, ‚l aduce ‚n fiecare zi la locul de muncă. Muncă am spus? Exagerez de dragul conversaţiei. Şpaiuc se ocupă de fapt cu statul şi cu feng shui-ul. Noi ne ocupăm cu plata impozitelor care alimentează salarii de şpaiuci. O vreme i-am spus 'directorul feng - shui'. Era director general interimar şi s-a tulburat destul de tare datorită atenţiei de care s-a bucurat din partea noastră. N-am fi vrut, dar personaje ca el sunt un subiect care se autopropune. Ce vremuri, dom'le! Nu te mai chinuiai cu surse, documente, spioni, miniştri şi alte parascovenii. Deschidea 'magistratu' vorbitoarea, şi gata subiectul. Fie că s-a făcut de rƒs la ANP, fie că s-a făcut de rƒs ‚n cele cƒteva unităţi ‚n care a fost nevoit să deschidă gura, Gheorghe Şpaiuc, este proba suprem ă a inutilităţii. O mare căpuşă care, legal ar spune ministrul cel blajin al justiţiei, prime şte un salariu exorbitant pentru că face act de prezenţă pe holurile ANP. Dar, sunt rău cu bietul magistrat - so ţ de consilieră. †n imagine aveţi raportul de activitate al domnului Gheorghe Şpaiuc, director general adjunct al ANP. O lectură interesantă şi utilă pentru dumneavoastră. Cu acest prilej, vă invit să reflectaţi la saga celui care a rezistat ‚n funcţie, neglijat fiind mai abitir ca cea de -a 77-a soţie a sultanului din Brunei. Neglijat a fost şi de Marius Iosif şi de actualul director general, Ioan Băla. Dar, a şa e, e puţin exagerată comparaţia cu soţia neglijată a sultanului. Şpaiuc face parte, din păcate, din specia magistraţilor - prostituate politice, care nici m ăcar, din ‚ntƒmplare, nu s-a gƒndit că trebuie să muncească. Nu e un exemplar de vază, nu a ajuns secretar de stat precum Kibedi, Mocuţa sau alţii asemenea, dar este un exemplu ‚ntre mulţi alţii de aceea şi factură. A primit o recompensă politică, de ce şi-ar bate capul? Pentru citirea raportului d e activitate vă recomand ochelari politici, eventual ministeriali. Nu. Nu e o pagină albă, vi se pare. Mai jos aveţi cele cƒteva articole care l-au avut drept personaj, ‚ntr-o form ă sau alta, pe cel de-al 77-lea... magistrat. Lectură plăcută. E mult de citit, dar merită. Link-uri utile:  Ministerul Justiţiei coordonează falimentul fabricilor din penitenciare  Picatura chinezeasca  Penitenciarul Vaslui de la Pintilescu la feng shui  ANP: Lustraţie şi figuraţie  Fabricile din penitenciare - pierderi de milioane in asteptarea unei solutii  ANP- Gheorghe Spaiuc si fuga de raspundere  Sistemul penitenciar sabotat de propria conducere  Paraşutaţii Q-ari de la penitenciare intră ‚n panică  Tupeu fara limite: Spaiuc incearca sa-si negociaze mazilirea  Conducerea penitenciarelor - intre Rahova si Izvorani  ANP - gazda primitoare pentru amatorii tarii  ANP - pile politice  Nu ne-am civilizat!  Omagiu  29 iunie - Ziua Şpaiucului?  ANP - Comisia de disciplină scoasă din uz de c ătre directorul general  O scrisoare pierduta de Gheorghe Spaiuc, seful penitenciarelor  Fabricile din penitenciare ‚n stare de faliment  Leafa lui merge, noi cu drag muncim  ANP - incompetentul agresiv ‚nlocuit de incompetentul pasiv

 Penitenciare - fără apă şi mƒncare ‚n timpul serviciului  Politica si penitenciare - poveste despre lichele  Averile ascunse ale şefilor penitenciarelor  ANP a rămas cu nucile lui Iosif  News Alert: ANP la control  Şi atunci... au condamnat-o toţi la moarte  Marius Iosif et co. – mult zgomot, puţine rezultate

Etichete Technorati: ANP,Gheorghe Şpaiuc ,penitenciar

by Huginn

8 Comentarii

16 OCTOMBRIE 2008

Comisiile de concurs pe c‡mpiile contestaţiilor Din ciclul "ne facem că organizăm concursuri". Comisia de contestaţii a analizat cu pricepere contestaţiile depuse ‚n urma probei de interviu la concursul pentru posturile vacante de director general adjunct şi director ‚n cadrul aparatului central al ANP. .

Fiţuica nesemnată şi neştampilată postatată pe site-ul Ministerului Justiţiei (MJ) sub numele: Rezultatele soluţionării contestaţiilor - 16.10.2008 (.doc) ne informează despre rezultatele deliberărilor. . Adrian Blidaru ob ţinuse iniţial nota 7,3 iar ‚n urma reanalizării probei de interviu i s-a acordat nota 7,93. Obţine astfel o m ărire de 0,63 puncte şi se apropie de contracandidat, ‚nsă distanţa se menţine. . Cristian Pleşa iniţial obţinuse iniţial nota 7,18. †n urma contestaţiei, care este respinsă, obţine nota 25,83 p. (!?). Adică? A trecut supersonic de nota 10? A primit un jenant 2,583 la recorectare, sau este o greşeală de editare? Mai sigur, ‚n comisie sunt cam mulţi numiţi politic. . Oricare ar fi explicaţiile ave ţi pe site-ul MJ o mega prostie livrată de ditamai comisia ministerială. Sigur că nu e prima. A mai fost şi dosarul lui Ungureanu, admis 'pe naşpa', a mai fost şi anunţul fără data şi locul desfăşurării probei, dar ăsta e culmea prostiei. . Mai jos ave ţi ce a apărut pe site-ul MJ:

Rezultate Contestatii 16 Oct 2008_1

sursa:

http://www.just.ro/Portals/0/PosturiVacante/ANP/Rezultate%20contestatii%2016%

20oct%202008_1.doc . Preventiv, pentru că am experienţa scamatoriei cu anunţurile, am făcut şi un print screen, ‚n caz că cineva are dubii. Aşadar, alte semne de ‚ntrebare. Din ce ‚n ce mai multe, şi nici unul nu defavorizează pe vreunul dintre băieţii cu p enele viu colorate. . Link-uri utile:  Comisiile de concurs  Note despre note  Scamatorii cu anunţuri  11 elefanti / Se leganau / Pe o pƒnza de ...  Contestatie la proba de dosare  Directoriada ANP: Tiberiu Ungureanu se vrea şef cu fals ‚n declaraţii

UPDATE 16.10.2008 ora 19.00  MJ şi ANP au publicat Rezultatele soluţionării contestaţiei - proba de selectare a

dosarelor şi Planificarea candidaţilor pentru proba interviu la concursul pentru ocuparea funcţiilor de director de unitate.  MJ a rectificat anunţul cretin de acum cƒteva ore. Precizarea de la finalul noului anunţ

nu evadează ‚nsă din tiparul MJ. Tocmai au inventat contestaţia parţială soluţionată de persoane care văd pentru prima dată un proiect de management.

Anunt Repartizare ANP 16102008

Etichete Technorati: penitenciar,MJ,ANP ,director

by Huginn

42 Comentarii

Avem bătr‡ni, ce facem cu ei? Dacă n-ar fi, nu s-ar povesti. Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) a inventat Consiliul Consultativ, dar nu prea ştie cum să-l foloseasc ă. Aşa se face că şefii ANP s-au adresat

subordonaţilor

pentru

sugestii

privitoare

la

reglementarea

activităţii

şi

responsabilităţilor membrilor acestei noi comisii. Adresa nr. 239169/SC/06.10.2008, ticluită de şefa de cabinet,

Adresa ANP sfatul batranilor

a ajuns ‚n penitenciare o zi mai tƒrziu cu rugămintea dispoziţie ca

pƒnă

la 15.10.2008 propunerile

să parvină

Serviciului Cabinet, ‚n "format scris şi electronic". Adică, avem b ătr„ni, ce facem cu ei? Asta ‚nţeleg că e ‚ntrebarea. I-am ales, dar cum ‚i facem să-şi ‚ndeplinească rolul de "sprijin şi consiliere †n demararea unor proiecte importante pentru sistemul penitenciar rom„nesc"? Care proiecte? Păi cum care? Alea importante, la care ‚ncă nu s-a gƒndit nimeni şi care sigur există, la a şa o magnitudine a sistemului penitenciar, că doar nu degeaba se ‚nfiinţă Consiliul. Cum spuneam acum cƒteva săptămƒni, din Consiliu fac parte:  Constantin Bădiţoiu, general (rez.) - fost director al Direcţiei Siguranţa Deţineri şi

Regim Penitenciar din ANP;  Marin Bucur, colonel (rez.) - fost director al Penitenciarului Arad;  Ioan Chiriac, colonel (rez.) - fost director al Penitenciarului Tulcea;  Szollosi Geza, colonel (rez.) - fost director al Penitenciarului T„rgu Mureş;  Ioan Chiş, general (rez.) - fost director general al Direcţiei Generale a Penitenciarelor;  Petru Roman, general (rez) - fost director al Penitenciarului Gherla;  Dan Sterian, colonel (rez.) - fost şef al Serviciului Cabinet din ANP;  Emilian Stănişor, procuror - fost director general al Administraţiei Naţionale a

Penitenciarelor;  Vasile Văduva, general (rez.) - fost şef al Direcţiei Resurse Umane din DGP - ANP.

Pensionari energici şi dornici de acţiune, susnumiţii, foşti şefi ‚n sistemul penitenciar, au acceptat cu bucurie să-şi pună la dispoziţie experienţa. Cu cƒtă bucurie au fost acceptaţi aceşti oameni, ‚n calitatea de sfetnici, pot sta m ărturie cele 70 de comentarii, majoritatea ‚mpotrivă. Aflarea ‚n treabă, fenomen specific romƒnesc, se ‚ntƒmplă şi la ANP, şi nici nu e de mirare. Poate că sunt lipsit de respect pentru cei care, acum ceva vreme, erau şefi de vază ‚n sistemul penitenciar, dar cred că ajunge cƒt au făcut. Au ieşit la pensie. Să-şi vadă de sănătate, să-şi plimbe nepo ţii, să-şi vadă de afaceri sau să se ducă la băi. Treaba lor ce fac, dar să ne lase să ‚i uităm. Link-uri utile:  ANP are sfatul bătrƒnilor  Şezătoarea de management strategic  Sistemul penitenciar regionalizat in taina

Etichete Technorati: ANP,penitenciar,Consiliu Consultativ

by Huginn

14 Comentarii

15 OCTOMBRIE 2008

Scopul care nu scuza mijloacele Stanculescu si Chitac au fost condamnati la pedepse privative de libertate. Vad si eu, cum vede toata lumea, agitatia la televizor. Vad reporterii asudand in urma masinilor, ascult comentariile, trec de la o senzatie la alta. Doi batrani, trecuti de 80 de ani, isi taraie patetic picioarele catre puscarie. Rudele alearga si ele in urma convoiului cu sticle de apa minerala, cu pijamale si papuci. .

Cu 18 ani in urma, batranii astia au decis soarta a mii de oameni. Fara sa-i vada, fara sa-i fi cunoscut vreodata, batranii astia doi au rostit verdictul de condamnare la moarte. Fara indoiala, hotararea asta a fost dictata de anume interese, de anume circumstante, cu totul iesite din comun. Ca atare n-am nicio indoiala ca generalii nostri au convingerea ca sunt nevinovati, ca sunt in ultima instanta victimele unor evenimente istorice, in care s-a intamplat sa fi fost amestecati fara voie. Daca istoria i-ar fi asezat de cealalta parte a baricadei, realitatea ar fi fost alta. N-am adus insa in discutie soarta celor doi generali, cu intentia de a discuta despre utilitatea privarii de libertate a octogenarilor, fie ei si criminali de "razboi". Ma folosesc de pretextul asta pentru a relua tema puterii, tema cercurilor de interese care graviteaza imprejurul ei. Pentru ca, in pofida experientei mele de viata, nu incetez sa fiu luat prin surprindere, ori de cate ori inregistrez usurinta cu care se lasa oamenii prostiti de putere. In sistemul penitenciar, lucrurile sunt cu atat mai speciale cu cat traim in imediata apropriere a celor vinovati, invinovatiti in orice caz, a celor aflati ca urmare, pe treapta cea mai de jos a societatii, la care ne raportam instinctiv. In realitate nu suntem educati sau indemnati prin puterea exemplului sa fim generosi, sa actionam adica pentru un bine comun, in realitate ne reprezentam in cea mai mare masura propriile interese. Sau ceea ce ne imaginam ca sunt propriile noastre interese! . Sa incepem cu ANP-ul, care, cel putin teoretic, detine puterea dar nu reprezinta cu adevarat interesele lucratorilor de penitenciare. Cea mai la indemana explicatie ar fi aceea ca masa asta de birocrati, rupta de lupta la "baioneta" cu detinutii, nu poate sa inteleaga durerea si nelinistea celor din linia intai. In parte lucrurile stau chiar asa, unii dintre angajatii din Maria Ghiculeasa nu au lucrat nicio zi intr-un penitenciar, altii n-au vazut in viata lor cum arata un penitenciar pe dinauntru. Ca urmare, se iau nu de putine ori, decizii absurde, se dau ordine

care se bat cap in cap, se trimit in control oameni incompetenti care exagereaza, terorizeaza sau vaneaza greselile din teritoriu, cu nedisimulata placere.

Ce facem insa cu anpistii care au avut mai inainte state vechi in penitenciare? Care se presupune ca sunt in cunostinta de cauza, care se presupune ca ar trebui sa indrepte lucrurile si care in realitate aplica exact acelasi tratament, de data asta fostilor colegi? Ce facem cu lucratorii din unitati care nu obiecteaza niciodata, care telefoneaza de trei ori pe zi, care oficial venereaza sefii de la ANP, care neoficial barfesc si injura, visand in taina sa le ia locul intr-o buna zi?! Saptamana trecuta, candidatii care asteptau la interviul pentru posturile de directori, la etajul intai al ministerului, s -au aflat pe neasteptate fata in fata cu Iosif - ex directorul general ANP, care se deplasa cu sfiosenie, spre toaleta. Nici la venirea si nici la plecarea 'demnitarului', fostii subalterni n-au salutat, n-au reactionat in niciun fel, s-au prefacut cu alte cuvinte, ca Iosif nici nu exista. . Tot saptamana trecuta, tot la Ministerul Justitiei, fostul director de penitenciare Zinica Trandafirescu, nu a obtinut nota de trecere la interviul sustinut in fata onor comisiei de examinare. Oficial, potrivit rezultatului, Zinica Trandafirescu nu este un bun manager de penitenciare. In realitate, Zinica Trandafirescu a fost unul dintre cei mai eficienti directori de penitenciar si asta stiau si membrii comisiei, parte dintre ei colegi si prieteni, asta stiau si cei care au obtinut note nemeritate. Fara indoiala, rezultatul a fost dictat de anumite interese, de anumite circumstante, in virtutea carora se reconsidera orice perceptie, orice credinta. Suntem asadar propria noastra creatie, unica, comuna, reprezentativa. Ideea este ca supravietuim intr-un fel de simbioza urata, distructiva. Facem cum am fost invatati sa facem si se pare ca nimeni nu are rabdarea, sau intelepciunea sau curajul de a schimba obiceiurile proaste. In iarna este de asteptat ca vom avea un nou ministru. Sunt tentat sa-mi imaginez viitoarele interese, viitoarele circumstante, viitoarele victime. Nu mi le imaginez pentru ca ele deja exista.

by admin

5 Comentarii

Mai muncim sau nu cu deţinuţii? Cine sunt vinovaţii pentru fuga deţinuţilor de la punctele de lucru? Care sunt adevăratele cauze ale acestor evenimente negative? Sunt indirect responsabili şi cei din Administraţia Naţională a Penitenciarelor de producerea acestor evenimente? Sau

luat

vreodată

m ăsuri

de

sprijinire

a

celor

din

teritoriu

sau

punctarea

evenimentelor şi responsabilizarea celor implica ţi sunt suficiente pentru a dormi liniştiţi? Cadru legal şi tendinţe

Folosirea la muncă a persoanelor private de libertate este reglementată prin legea de executare a pedepselor, regulamentul de aplicare al acesteia şi decizii care arată condiţiile şi criteriile de selecţionare la muncă a deţinuţilor.

Dat fiind faptul că prin munca lor se pot aduce venituri frumuşele unităţilor penitenciare, care suferă din ce ‚n ce mai mult de lipsă de fonduri pentru cheltuieli, investiţii ş.a.m.d., toată lumea a fost ‚ncurajată să caute beneficiari şi să crească num ărul deţinuţilor folosiţi la muncă. Multe comisii de selecţionare la muncă au fost tentate să fie mai blƒnde ‚n ceea ce priveşte repartizarea acestora, esenţial fiind gradul de ocupare a deţinuţilor şi veniturile pe care ei le pot aduce penitenciarelor. Mai mult, s-a instaurat un fel de model al Penitenciarului Timişoara care ar fi obţinut anul trecut un venit de 1 milion euro din munca persoanelor private de libertate. Exemplul este deosebit şi target-ul greu de atins dar, după ‚ntƒlnirile directorilor de penitenciare din ultima perioadă, toată lumea s-a sim ţit ‚ndemnată să ţintească spre venituri tot mai mari. Faptele şi cauzele lor Şi aşa s-a ajuns la ‚nt„mplări nefericite ‚n care d eţinuţii, din diverse categorii, au părăsit locuri de muncă exterioare unităţilor, ac ţiuni care au atras după ele o serie de sesizări ale comisiilor de disciplină pentru agenţii şi ofiţerii implicaţi ‚n selecţionarea, escortarea şi supravegherea fugarilor; reanalizarea efectivelor de de ţinuţi folosiţi la activităţi productive; stabilirea de m ăsuri suplimentare de supraveghere; intensificarea controalelor la punctele de lucru; reinstruirea tuturor factorilor implica ţi ‚n această activitate şi, inevitabil, intimidarea comisiei de selecţionare la activităţi productive care preferă să păstreze deţinutul „pe cameră” decƒt să rişte, repartizƒndu-l la munc ă. Din ultimele inform ări primite ‚n unităţile penitenciare, reiese că la Brăila, Deva, Bacău şi Tƒrgu Ocna condamnaţi pentru tƒlhărie, furt, trecere frauduloasă a frontierei, ultraj contra bunelor moravuri şi viol, care executau pedeapsa ‚n regim deschis (‚n cele mai multe dintre cazuri) şi semideschis, au profitat de neatenţia celor care ‚i supravegheau (agenţi sau persoane civile angajate ale beneficiarilor) şi au părăsit locul de muncă, hotărƒndu-se ‚n acest sens spontan sau după ce au studiat temeinic situaţia. Cauzele producerii acestor evenimente sunt enumerate ‚n informarea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor:  lipsa de profesionalism, rutina şi neimplicarea agenţilor ‚n activităţi de obţinere a

informaţiilor necesare cunoaşterii preocupărilor persoanelor private de libertate precum şi neutilizarea informaţiilor care li se aduceau la cunoştinţă ;  superficialitate ‚n ‚ndeplinirea atribuţiilor din partea membrilor escortei;  lipsa de implicare ‚n ‚ndeplinirea atribuţiilor de serviciu din partea factorilor de

conducere care a condus la ineficienţa activităţilor de control;  neefectuarea controalelor, ‚n mod repetat, la intervale orare diferite, din partea

personalului din sectorul operativ;  superficialitatea şi lipsa de implicare de care au dat dovadă membrii comisiei de

selecţionare la activităţi productive. Acestora din urm ă li s-a reproşat c ă nu au ţinut cont de precaritatea leg ăturii deţinuţilor cu familia (unii dintre ei nu erau vizitaţi, nu corespondau şi nu efectuau convorbiri telefonice), situa ţia lor disciplinară (cƒţiva dintre ei aveau de la una la 5 sancţiuni), faptul că se aflau ‚n perioada de amƒnare a liberării condiţionate propusă de Comisia de individualizare a pedepsei sau de informaţiile consemnate de psiholog ‚n Dosarul de educaţie şi asistenţă psihosocială. Pe de altă parte, a şa cum am arătat mai sus, directorii de penitenciare şi directorii adjunc ţi pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar (preşedinţi ai comisiei de selecţionare la activităţi productive) au fost ‚ndemnaţi să „iasă la muncă” cu cƒt mai mulţi deţinuţi, chiar sancţiona ţi fiind, ‚ntrucƒt dacă deţinutul este menţinut ‚n cameră, „pe staţionare”, nu ‚şi va schimba conduita iar unitatea nu va profita de resursele sale. Care ar fi cauzele cauzelor?

De ce au ajuns agen ţii să nu se implice prea mult ‚n activitatea de cunoaştere a deţinuţilor? De ce nu se fac controale mai multe şi de ce nu ‚şi ating scopul? De ce agenţii şi ofiţerii sunt lipsiţi de profesionalism? Există şi cauze ale acestor stări de fapt? Pe lƒngă motivele ca neglijenţa ‚n serviciu, rutina, lipsa de reacţie şi experienţă care au stat la

baza acestor evenimente există ş i alte cauze care nu ţin strict de cei aflaţi ‚n executarea serviciului ‚n situaţiile enumerate ci şi de şefii lor precum şi de şefii şefilor lor:  personalul insuficient care este alocat escortării şi supravegherii deţinuţilor la instanţele

de judecată, punctele de lucru, pe secţiile de de ţinere, aspect datorat printre altele şi onorării numeroaselor solicitări din partea ANP – ului sau Ministerului Justiţiei de a delega sau detaşa personal (‚n capitală, există agenţi din sectorul operativ, financiar sau secretariat care sunt detaşaţi de ani ‚ntregi la forurile superioare, fără ş anse de a se re‚ntoarce curƒnd);  ineficienta distribuire a sarcinilor ‚n condiţiile unui num ăr insuficient de angaja ţi şi nu

rare

sunt

cazurile

‚n

care

secretariatele

sau

birourile

de

resurse

umane

sunt

ne‚ncăpătoare pentru angajaţii cu pile iar ANP - ul geme de preaplinul birourilor din unele sectoare (ex. Serviciul Asistenţă Psihosocială cu 6 psihologi sau cabinetul directorului general cu 4 ofiţeri de presă);  proasta comunicare pe verticală, de sus ‚n jos, cunoscute fiind situaţiile ‚n care

conducerea unităţii şi ofiţerii nu transmit mai departe hotărƒrile luate la acest nivel, nu informează sau nu prelucrează cu subordonaţii aspecte esenţiale ale activităţii lor şi nu se implică nemijlocit ‚n activitatea executanţilor, de multe ori aceştia acţionƒnd pe baza intuiţiei şi a bunului sim ţ;  executarea controalelor de către ofiţerii din pază, ‚n mod special, doar pentru a pedepsi

pe cei surprinşi ‚n ofsaid şi nu pentru a găsi cauzele şi condiţiile ‚n care apar neregulile, cu scopul de a atrage atenţia asupra lor şi a le remedia ‚mpreună cu cei controlaţi;  ignorarea de către factorii de decizie a părerilor educatorilor sau psihologilor,

aceştia „beneficiind” de un tratament rece şi nepăsător, chiar batjocoritor, pe motivul neseriozităţii unor astfel de concluzii (aspect ‚ntƒlnit şi ‚n comisia de individualizare a pedepselor, ‚n cea de stabilire a gradului sporit de periculozitate sau la propunerea pentru liberare condiţionată). Avem şi alte m ăsuri Pe lƒngă m ăsurile dispuse de Administraţia Naţională a Penitenciarelor (aşa cum am arătat mai

sus

–

sesizarea

comisiilor

de

disciplină

pentru

factorii

implicaţi,

reevaluarea

psihocomportamentală a deţinuţilor folosiţi la muncă etc.), dacă ar sta ‚n puterea agenţilor care execută misiuni de escortare şi supraveghere a deţinuţilor (principalii găsiţi vinova ţi), sar lua probabil urm ătoarele m ăsuri:  ‚ncetarea detaşărilor şi delegărilor angajaţilor care ‚şi desfăşoară activitatea ‚n alte

unităţi;  ‚ncadrarea urgentă a posturilor vacante;  distribuirea sarcinilor ‚n mod echitabil şi ‚ncetarea mutărilor prin decizie de zi pe unitate

a agen ţilor şi ofiţerilor din sectorul operativ care ‚şi desfăşoară activitatea ‚n alte compartimente de muncă;  pregătirea temeinică a personalului prin informare reală, prelucrare de speţe şi metode

interactive;  comunicarea permanentă şi obligatorie de către şefi subordonaţilor despre toate

informaţiile de interes iar, ‚nainte de luarea deciziilor, consultarea acestora;  instaurarea obligativităţii „ieşirii pe teren” a şefilor nu doar ‚n scopul verific ării activităţii

subordona ţilor ci şi a sprijinirii acestora;  analizarea periodică a problemelor de către echipe de lucru formate din angaja ţi ce ‚şi

desfăşoară activitatea ‚n diferite compartimente de muncă;  ascultarea obligatorie de către personalul decident a opiniilor celor care execută.

Lista ar putea continua cu siguranţă şi chiar vă rog să o completaţi cu atƒt mai mult cu cƒt sugestiile dvs. ar putea folosi celorlalţi. De asemenea, aş vrea să vă cunosc opinia cu privire la oportunitatea folosirii la muncă a deţinuţilor, ‚n

special ‚n afara

unităţilor

penitenciare şi fără escortă, ‚n cazul celor care execută pedeapsa ‚n regim deschis.

by Vladimir

24 Comentarii

14 OCTOMBRIE 2008

Comisiile de concurs Nu ştiu c„t interesează, dar am reuşit să găsesc ordinul de numire a comisiilor de concurs pentru ocuparea funcţiilor vacante de director general adjunct, director ‚n aparatul central al ANP şi director de penitenciar.

OMJ_253_2008 Comisii Concurs Directori

Dup ă cum aţi observat deja, anun ţurile organizatorice sau privitoare la rezultate nu sunt semnate de pre şedintele comisiei de concurs sau, după caz, comisiei de contestaţii. Apare doar o ştampilă a Direcţiei Resurse Umane şi Relaţia cu Consiliul Superior al Magistraturii, şi asta nu de fiecare dată. Probabil, e vorba de o inovaţie de ultim ă oră, adusă procesului de ocupare a posturilor de conducere vacante. Totuşi, dacă nu e nimic de ascuns, nu văd la ce stric ă puţin ă transparenţă .

by Huginn

9 Comentarii

ƒnchisoarea - o instituție desuetă? Sunt constient de faptul ca titlul acestui articol va

starni ceva controverse. Dar, dincolo de concursurile de actualitate, de submisivitatea politica a sistemului, de barfele noastre cele de toate zilele, cred ca ar trebui sa vorbim din cand in cand, daca sunteti de acord, si de una din functiile de referinta ale institutiei penitenciare educatia si asistenta psihosociala.  Este posibil sa recuperam agresori sexuali? Dar, infractori agresivi, infractori dependenti de droguri sau alcool? Manualele de programe, care se redacteaza acum, vor reprezenta instrumente de lucru utile pentru multi. Raspunsul presupune insa o analiza foarte complexa, iar ceea ce s-a inceput sub mandatul domnului Serpe va da unele rezultate mai tarziu, la fel cum munca lui Andone la CFR Cluj e apreciata abia acum. Comparatia poate parea usor fortata, dar cele doua situatii seamana in mare masura. . Nu putem recupera persoane private d e libertate atata vreme cat timpul petrecut in camera de detinere depaseste 20 de ore. Nu putem recupera persoane private de libertate, fara a identifica in mod corect nevoile si de a interveni cu specialisti formati pe fiecare problema in parte. Sa luam cateva exemple. In ceea ce priveste agresorii sexuali este foarte greu sa ai o recuperare, deoarece problema e de ordin mental - psihic, cu radacini in copilarie

de regula, iar rezultatele sunt destul de slabe, nu doar in Romania. .

Daca ne raportam la infractiunile comise prin violenta si la cele savarsite sub influenta alcoolului

sau

in

urma

consumului

de

substante

halucinogene,

aici

cateva

sisteme

penitenciare din occident (Olanda, Marea Britanie, Spania) au reusit sa imbunatateasca statistica, dupa ani de munca si de cercetare laborioasa. De precizat ca a imbunatati statistica poate sa insemne uneori 1%. . Pentru asta e nevoie, insa, de trei lucruri:  1.

identificarea corecta a problemelor;

2.

dezvoltarea unor programe coerente pentru agresivi si dependenti;

3.

formarea specialistilor care sa aplice aceste programe.

Si acum sa revenim la titlul articolului. N-avem motive sa ne temem. Nu ne vom pierde locul de munca, omenirea nu a reusit sa identifice o forma de sanctiune sociala mai performanta, desi, in cazul infractiunilor cu pericol social mai redus, pedepsele alternative (inchisoarea cu suspendare, condamnarea la locul de munca, etc) au inceput sa inlocuiasca, timid inca, pedepsele privative de libertate. . Suntem obisnuiti sa sanctionam prin privare. Daca ne analizam atent, toti facem asta - in virtutea exercitiului puterii pe care vrem sa o exercitam asupra subalternilor, partenerului de viata, copiilor, etc. Sanctionam prin privare de libertate, de iubire, de produse materiale, de bani, de documente, samd. Daca ne gandim ca persoanele private de libertate au ajuns in penitenciar tocmai pentru ca au fost privati candva de ceva (afectiune, casa, masa, educatie, sustinere, indrumare, etc), ne dam seama, cu usurinta, ca simpla privare de libertate nu face altceva decat sa le amplifice frustrarea. Sa speram ca mentalitatea noastra se va schimba. .

Repet, sa nu fim naivi, nu vom putea recupera decat o mica parte din infractori. Dar, in urma stabilirii unei ținte realiste (5%, 10%), se pot identifica grupuri tinta de care merita sa te ocupi in mod profesionist si acolo trebuie sa intervenim. Un lucru e cert - nu e in avantajul nimanui, nici al societatii, nici al penitenciarelor, nici al victimelor infractiunilor, ca cei care sunt inchisi sa devina mai salbatici decat au fost. Dar pentru asta, trebuie sa incurajam atitudini pozitive si sa oferim modele demne de urmat.

by prisonworker

16 Comentarii

13 OCTOMBRIE 2008

Rezultatele selecţiei dosarelor de concurs pentru posturile vacante de directori de unităţi Administraţia Naţională a Penitenciarelor a publicat rezultatele la proba de selectare a dosarelor de concurs ale candidaţilor la concursul pentru ocuparea funcţiilor vacante de director de penitenciar.

20081013 Tabel Selectare Dosare Directori Unitati

Sursa: site ANP - Rezultatele la proba de selectare a dosarelor de concurs ale candidaţilor †nscrişi la concursul pentru ocuparea funcţiilor vacante de director de unitate penitenciară din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

by Huginn

21 Comentarii

Glanda generozităţii electorale Salariaţii sunt de vină pentru pomenile electorale. Ca nişte parşivi şi m işei, se pare că, tovarăşii din clasa muncitoare i-au ‚nşelat pe guvernanţi. Prin metode numai de dƒnşii ştiute proletarii din toate sectoarele de activitate i-au determinat pe gestionarii banului public să-şi exerseze glanda generozităţii. †n istoria recentă au mai fost prime, sporuri şi alte

10743_big

beneficii promise ‚n sarcina unei viitoare guvernări. Clasa muncitoare a luat promisiunile ca atare şi a votat. Au votat bine sau au votat rău, proletarii au rămas

cu

promisiunile

pe

care

le

smulseseră

samavolnic unor guvernanţi care, altfel, ar fi plecat săşi vadă de-ale lor, dacă sim ţă mitele profunde pentru plătitorul de impozite i-ar fi lăsat. Aşa se face că instan ţele de judecată au ‚nceput să oblige cinstiţii guvernanţi, care promit orice pentru votul care le aduce fericirea, să-şi pună ‚n practică legile. Legi dealtfel obligatorii cƒnd e vorba de luat taxe, impozite, accize şi alte năzdrăvănii care ne golesc buzunarele, pentru că naţiunea trebuie să ‚nflorească. Numai că guvernele nu pot să se achite promisiunile electorale. Vinovaţii sunt desigur proletarii care nu mai sunt rezonabili. Cei care nu-şi plimbă feţele pe la televizor nu ‚nţeleg că economia naţională, siguran ţa naţională şi omenirea ‚ntreagă e ‚n pericol pentru că s-au găsit votanţii să ceară să le fie m ărite lefurile. ‡n zilele noastre, pomenile pre-electorale i-au prins pe guvernanţi cu economia ‚n creştere. Creşterea ar trebui să se vadă şi ‚n buzunarul celor care suportă recesiunea, atunci cƒnd e recesiune, dar miracolul nu se ‚ntƒmplă decƒt pe hƒrtie, iar infla ţia roade din salarii. Scandalul a ‚nceput de la o creştere de 50% a salariilor din ‚nvăţămƒnt. Ministrul educaţiei a mai avut ‚ncă un prilej să fie cretin şi a profitat. A votat fără să ‚ntrebe, şi s -a răzgƒndit fără să fie cazul. Asta l-a costat scaunul.

Cu acest prilej

05_salarii[1]

domnii guvernanţi s-au sim ţit datori să aplice o corecţie mediatică sindicatelor care solicitau creşteri salariale. "Ţărişo ara noastră e †n pericol. Cum să creştem salariile? Sunteţi mulţi? Vrem să ne răm„nă nouă mai mult", asta se auzea pe toate canalele de televiziune, mai puţin ultima replică. Etapa urm ătoare a fost diversiunea salariilor de nesim ţiţi bugetari. Tot guvernan ţii, adică ăia care -i numesc politic pe baronii din administraţie, s-au pornit a se văicări. "Vai ce salarii şi ce pensii mari au bugetarii, uitaţi la aceşti proletari cu costum pe care noi i-am pus †n funcţii cu salarii de zeci de mii de euro." †nvinuiţii se uitau nedumeriţi. "Păi cum şefu, n-ai zis matale s ă stau şi să †mpărăţesc, aici †n administraţie, şi, din binele meu birocratic, să dau şi binelui matale electoral?" Nu-i a şa c ă e enervant. Opăriţii de la televizoare, ‚ngrijoraţi şi tem ători, sunt curajo şii care mai ieri promiteau, fără jen ă, că va curge lapte şi miere, contra voturi desigur. Tot ei şi-au ‚nfipt pilele şi le-au dat salarii mari. Acum se miră telegenic. †n sistemul penitenciar, ca să ajungem şi la berbecii noştri, au venit magistraţii. Am tot discutat despre ei şi depre tratamentul preferenţial de care se bucură. Aţi văzut care a fost reacţia. "Nu e momentul, să-i lăsăm †n pace. Dacă e nevoie ne mirăm şi de magistra ţi, doar că nu ne-o cere ţara (interesul electoral) †ncă." Link-uri utile:  Problema cu salariile directorilor de la stat  Nesim ţirea Romƒniei politice  Ministerul Justiţiei se şterge la popou cu hotărƒrile instanţelor şi drepturile salariaţilor  Veşti bune şi proaste: Un trişor mai puţin. O profesie discreditată.  Consideratii despre prezenta magistratului in sistemul penitenciar

by Huginn

13 Comentarii

12 OCTOMBRIE 2008

Prafuri de Jilava Percheziţia de la Jilava a fost o operaţiune mediatică. Din acest motiv am şi tratat 'evenimentul' ca atare. Sistemul penitenciar şi-a flexat m uşchii şi a arătat că este ‚n form ă, iar cel mai bun exemplu nu putea fi altul decƒt Jilava, un penitenciar vechi, urƒt şi cu probleme. .

Captura a fost de 29 de telefoane mobile, 27 de cartele SIM, trei carduri de memorie, patru acumulatori pentru telefoane mobile, 4 - 19 - 29 bile cu praf brun roscat, num ărul nu e clar, peste 40 de cuţite şi alte obiecte tăioase, un casetofon şi un CD player. Nu e rău, dar nu e nici extraordinar. Se făcuse 'piaţă ' cu o săptămƒnă ‚nainte. Cu acelaşi prilej s-a anun ţat şi descoperirea ‚nvăţătoarei care introducea droguri şi a agentului furnizor de telefoane. . Presa a preluat ştirea exact pe cele trei coordonate. Captura, ‚nv ăţătoarea şi telefonistul. †nvăţătoarea traficant şi agentul dealer de telefoane au fost un bonus şi nu au avut

legătură

cu

percheziţia.

Captura,

deşi modestă, prin

comparaţie

cu

amploarea

operaţiunii, a trezit ceva interes. . Mediatic, operaţiunea a reuşit. S-a atras atenţia mass - media, sistemul penitenciar a arătat că e ‚n stare, dacă e cazul, să-şi facă ordine ‚n propria curte. Restul putea fi făcut cu agenţii de acolo, mai ieftin şi la fel de spectaculos. .

Oprescu, primarul capitalei, a patentat deja 'guvernarea mass-media'. Totul e spectacol şi, o vreme, pare că-ţi faci treaba. Nu e singurul exemplu. Important e ca efortul mediatic, lăudabil dealtfel, să nu fie singurul. . Deci, mi-a plăcut operaţiunea "Piaţă pentru presă". Dacă mai urmează şi campania "Finanţare pentru penitenciare" sau operaţiunea "Educaţie fără registre" m ă declar satisfăcut. Nici operaţiunea "Furtună †n regulamente", n-ar strica. E mai greu, dar se poate.

by Huginn

17 Comentarii

4 minciuni despre DNA Postarea n-are legatura cu sistemul penitenciar. Nu direct. Dar are direct legatura cu noi toti, cu Romania in care vrem sa traim. Am sa scriu despre DNA, o institutie draga mie si a carei evolutie o urmaresc indeaproape si cu multa implicare. Am observat chiar pe blog, la sectiunea comentariilor, (si sunt constient de) dezamagirea si suspiciunea generale cu care lumea vorbeste despre procurorii anticoruptie. N-am

sa vorbesc despre plusurile sau

minusurile DNA. .

O atare discutie e imposibila la ora actuala. Miza reala a bataliei in jurul DNA este chiar existenta unei structuri anticoruptie independente si puternice. De aceea am sa scriu despre minciunile cu privire la DNA, care, din pacate, au devenit 'cunoastere' necritica, internalizata de prea multi dintre noi fara dubii si fara o informare minima prealabila. Din acest punct de vedere, remarc cu tristete ca lupta impotriva anticoruptiei a fost castigata la nivel de PR. Politicienii si mare parte din media, deopotriva, au reusit sa discrediteze principiile de integritate ale statului de drept si pe cei care incearca sa le apere. . Observatie generala . Pana la aparitia DNA, niciodata, repet niciodata, in istoria Romaniei (si nu vorbesc doar de perioada postrevolutionara) nu am avut vreo institutie care să puna in paranteze imunitatea si impunitatea, prezumata de noi toti, a demnitarilor si politicienilor. DNA a produs o schimbare in asteptarile noastre cu privire la organizarea si responsabilizarea institutiilor statului. . Este pentru prima oara cand cineva are curajul sa ancheteze penal 'maharii' spatiului politic si economic, sa le puna sub semnul intrebarii statutul de oameni mai egali in fata legii decat cetatenii obisnuiti. De aceea, cred ca oamenii ar trebui sa inteleaga ca batalia care se poarta in jurul DNA este o disputa privind viitorul Romaniei. Si avem doua optiuni aici: sa continuam pe drumul coruptiei, lipsei de integritate si al unui stat mafiot sau sa sprijinim activitatea DNA si sa incurajam consolidarea unui adevarat stat de drept. Minciuni despre DNA .

Din pacate, desi previzibil, sistemul a reactionat cu o furie iesita din comun impotriva procurorilor anticoruptie si a celor care i-au sustinut. Vedem azi cum DNA-ul se confruntă cu ‚ncercări de intimidare, cu blocarea dosarelor, cu posibila ‚nlocuire a procurorilor incomozi şi chiar cu desfiinţarea. Rand pe rand, partidele politice, Guvernul (inclusiv Ministerul Justitiei),

Parlamentul, Curtea Constitutionala, institutii de presa si chiar institutii ale sistemului judiciar, cum ar fi Consiliul Superior al Magistraturii sau Inalta Curte de Casatie si Justitie, au blocat sau au contribuit la blocarea sistematica şi conştienta a eforturilor anticorupţie. . Daca ar fi sa incerc sa decelez prin noianul de manipulari si dezinformari, propagate prea usor de presa, in legatura cu activitatea DNA, cred ca as putea identifica 4 minciuni repetate obsesiv timp de 3 ani si care deja, din pacate, au fost internalizate de o mare parte a opiniei publice. . Acestea sunt: 1. DNA nu a reusit sa condamne pe nimeni pentru coruptie; 2. Procurorii anticoruptie sunt neprofesionisti, dovada fiind dosarele intoarse de la instanta pe motive de procedura; 3. DNA raspunde comenzilor politice; 4. DNA face spectacol la televizor pentru discreditarea unor politicieni. 1. DNA nu a reusit sa condamne pe nimeni pentru coruptie . Este o minciuna, dublata de dezinformare cu privire la limitele de dompetenta ale procurorilor, lansata de fostul ministru Chiuariu si preluata apoi de diferiti politicieni, media si chiar de ministrul Predoiu. . a. Prima observatie: procurorii nu condamna pe nimeni. Ei doar intocmesc dosarele penale pe care apoi le trimit in instanta. Din acel moment, celeritatea actului de justitie si sentinta cad in responsabilitatea judecatorilor. As vrea sa va reamintesc ca in perioada 2006 -2008 au fost trimisi in judecata 16 dosare cu actuali sau fo ști membri ai Guvernului și Parlamentului, 5 presedinti de CJ sau prefecti, 6 primari de municipii, 17 magistra ți, 2 secretari de stat sau consilieri de ministru, 22 de dosare cu directori de societăți aflate in subordinare Guvernului, 51 de ofițeri din structuri militare din care 8 generali (MAPN, SRI, MIRA), 56 de ofițeri de poliție și 52 de lucrători sau inspectori vamali. Au mai fost făcute 9 sesizari pentru inceperea urmaririi penale impotriva unor fosti sau actuali ministri; .

b. A doua observatie: stiu ca lumea este nemultumita ca nu vede niciun politician de top in inchisoare. Dar aici trebuie sa inteleaga ca nu este vina procurorilor. Daca am fi ajuns la sfarsitul unui proces si vreun inculpat ar fi fost achitat, am fi putut discuta. Dar tin sa va reamintesc ca deocamdata, de atata amar de timp, multe dosare sunt intr-un fel sau altul blocate: fie de ordonante ale guvernului date peste noapte, fie blocate in si de Parlament, fie de Curtea Constitutionala sau ICCJ, fie zac la niste judecatori care nu au curajul sa intre pe fond cu celeritate (dar asta e cel mai bun caz). . c. A treia observatie : Au existat multe condamnari pentru fapte de coruptie la nivel mediu. Numai anul trecut au fost 109 persoane condamnate definitiv pentru acte de coruptie. E adevarat, majoritatea cu suspendare, adica personale au fost gasite vinovate dar nu stau in inchisoare. Aici e insa o discutie privind practica instantelor de a da condamnari cu suspendare in cazuri de coruptie. 2. Procurorii anticoruptie sunt incompetenti, dovada fiind dosarele intoarse de la instanta pe motive de procedura . Nu-mi este deloc clar cum o minciuna atat de sfruntata, repetata obsesiv de diversi politicieni sau jurnalisti, a putut sa devina un adevar pentru multi dintre noi. Nu exista niciun dosar intors de la instanta pe vicii de procedura. Repet: sunt ZERO dosare restituite de la instanta pe vicii de procedura. A existat cazul dosarelor fostilor ministri care sunt si parlamentari, ale caror dosare s-au intors la procurori. Aceasta insa s-a datorat unei decizii a Curtii Constitutionale, dublate de interpretarea ICCJ, care a hotarat in mod aberant, din punctul meu de vedere, aplicarea retroactiva a procedurilor penale. 3. DNA raspunde comenzilor politice .

Bun, o astfel de acuza mi se pare, franc spus, o ticalosie. E ca si cum v-as acuza eu pe dumneavoastra de furt, fara sa aduc probe, si apoi sa va cer sa-mi demonstrati ca sunteti nevinovat. Fara sa ne ascundem, stim foarte bine ca diversi politicieni si jurnalisti au sustinut ca PDL-ul ar fi protejat de DNA. Ceea ce nu e adevarat. Si am sa va dau cateva exemple de pedelisti

anchetati

de

DNA:

Gheorghe

Falcă

(primar

al

Aradului),

Cristian

Boureanu

(parlamentar şi vicepreşedinte al PDL), Ionel Manţog (fost secretar de stat, fost director al Societăţii Naţionale

a Lignitului

Oltenia),

Mircia

Gutău (primar Vƒlcea),

Nicolae

Dicu

(viceprimar Vƒlcea), Stelian Duţu (parlamentar), Cosmin Popescu (fost secretar de stat). 4. DNA face spectacol la televizor pentru discreditarea unor politicieni . E o afirmatie penibila. DNA – o stie orice jurnalist care lucreaza pe domeniului justitiei – este cea mai ermetica structura de parchet din Romania, de unde transpira cele mai putine informatii. Faptul ca presa este interesata tocmai de dosarele instrumentate de DNA nu poate fi considerat ca vina a DNA. Stim foarte bine ca majoritatea informatiilor transpira de la avocati si inculpati. Apoi, sa ne amintim ca insusi ministrul Chiuariu a vorbit de probe din dosare, incalcand grav legea. De asemenea, dupa inspectia CSM privind activitatea DNA, Jurnalul National si Gardianul dadeau informatii din dosare, informatii livrate presei ori de la CSM, ori de la MJ. . Evident, ar fi mult mai multe de spus si dezbatut. Am incercat, insa, sa va ofer cateva informatii sintetice. Astept cu interes parerea dumneavoastra.

by famiglia Musat

8 Comentarii

Note despre note La finalul probei de interviu, dup ă afişarea notelor, s-a ‚ntƒmplat un fapt ieşit din comun. Observatorii sindicali, avƒnd ‚n vedere că au asistat la toate interviurile, au solicitat o explicaţie preşedintelui comisiei de concurs. Unele note nu au avut nici o legătură cu presta ţia candidaţilor. Au fost candidaţi care s-au prezentat prost, dar au primit note bune şi viceversa. .

Explicaţia preşedintelui comisiei de concurs nu va rămƒne ‚n istorie. Se pare că, de fapt cei cu note mai mici, nici nu ar fi trebuit s ă primească note de trecere pentru că au făcut un proiect de management care nu urmează linia ro şie trasată de planul de eficientizare venit la pachet cu numirea unui nou director la ANP. Asta a explicat preşedintele comisiei, iar unul dintre membri, şi-a permis să-l completeze neinspirat cu precizarea că ‚n anunţ nu scrie asta. . Sunt sigur că e doar un pretext. Planul de eficientizare ‚n cauză e un document de nivel operaţional, oricƒte pretenţii ar ridica. Proiectul de management trebuia să fie la nivel strategic, dar asta e altă discuţie. †n realitate comisia de concurs, o să-i spun ‚n continuare concurs, deşi sunt deja toate semnele că nu este aşa, nu se simte datoare să dea explicaţii. Echipa contează. Trebuie făcută echipă, iar cei aleşi trebuie să aibă şi binecuvƒntarea unui concurs organizat prieteneşte. . Cam aşa se pune problema, iar cei 70% ‚mputerniciţi care spuneam că vor fi, ‚n mod sigur confirmaţi ‚n funcţie, vor fi ca la alegerile lui Ceauşescu. F ără concurenţă şi cu sprijinul unei comisii care are deja lista cƒştigătorilor de cƒteva luni scorul va fi de aproape 100%. Nu cred că vor fi accidente, deşi unii outsideri care şi-au uitat penele acasă, sau nu le-au avut niciodată, ‚ncă mai au ceva şanse. . Proba, ‚n sine, a fost un simulacru cu public. Regulamentele sunt ‚ncălcate pentru cei care şi-au pus p enele, şi pot zbura mai bine c ătre premiul cel mare. Dosare cu bube trec, iar contestaţiile nu sunt examinate. Anunţurile sunt pentru prieteni care au aflat telefonic despre locul şi data probei. Ceilalţi oricum nu sunt ‚n cărţi. . Onorabila comisie evaluează proiectul de

management,

testeaz ă aptitudini

şi abilităţi

manageriale ‚ntr-un interviu de nici 30 de minute. Credeţi că e posibil? Doar evaluarea proiectului ar dura atƒt. Testarea aptitudinilor şi abilităţilor manageriale, se face altfel, iar interviul este doar o etapă. Testări psihometrice şi simulări trebuie să completeze proba. Dar,

interviul e doar un moft, iar cƒştigătorii trebuie să fi cei deja aleşi, cine să-şi bată capul cu detalii tehnice. . Directoriada ANP, un esec care nu s-a ‚nt„mplat, dar e din ce ‚n ce mai posibil. Aşa ‚ncheiam un articol mai vechi. †nainte ca acest concurs să ‚nceapă aveam doar temeri, acum ‚ncep să se concretizeze. Contracandida ţi pentru ‚mputerniciţi sunt puţini, comisiile de concurs verifică ‚nainte penele candidatului, şi abia apoi ce are ‚n traistă. . Dar, vorba ceea, să vedem ce va fi şi la contestaţiile la interviu, şi la proba scrisă. Nu cred că vine mintea la cap comisiilor de concurs, dar poate se mai scutură din penajele strălucit colorate ‚n galben şi decorate cu săgeţele albastre.

by Huginn

28 Comentarii

11 OCTOMBRIE 2008

10 motive pentru care ii tin pumnii lui Cristi Plesa Concursul pentru ocuparea posturilor de director adjunct si sefi de directie in aparatul central al ANP a inceput sa ma preocupe mai intens in momentul in care am aflat ca domnul Cristian Plesa si-a depus dosarul, in vederea participarii la concurs. Desi nu a fost scutit de emotii cu ocazia interviului, a reusit sa evite eliminarea din concurs, situandu-se cam cu atatea sutimi peste linie cu cate sutimi a pierdut (surprinzator) doamna Trandafirescu posibilitatea de a continua. Acum, chiar am un favorit, iar argumentele pentru domnia sa sunt urmatoarele: 1. Stie ce inseamna un proiect managerial. 2. Stie ce inseamna atat fonduri Phare, cat si fonduri structurale. 3. A reusit sa aduca bani pentru ANP, in mod onest si profesionist. 4. Stie ce inseamna negocierea sindicala, fara a fi nici submisiv, nici irational cu partenerii de discutie. 5. Vorbeste fluent engleza (desi are un usor accent de boxmeer). 6. Si-a castigat concursurile prin propriile forte si atuuri. 7. Nu este nici securist, nici magistrat. 8. Stie sa fie asertiv si echilibrat, atunci cand trebuie sa convinga. 9. In 1989 nu avea nici 20 de ani. 10. Spre deosebire de altii, are foarte putine prejudecati. S-ar putea ca, in anumite locuri, sa fiu si eu subiectiv. Dar, cred ca in ansamblu, argumentele enuntate il recomnada pentru a ocupa o functie superioara de conducere in ANP.

by prisonworker

41 Comentarii

MApN-ul invadeaza ANP-ul Ministrul justitiei, dl. Catalin Predoiu a emis un ordin privind transferul cadrelor militare si functionarilor publici cu statut special din institutii publice de aparare, ordine publica si siguranta nationala ale statului, precum si din Ministerul Justitiei in sistemul administratiei penitenciare. .

OMJ 2330/2008 a fost promovat pe sub mana de catre minister, fara consultarea sindicatelor, asa cum prevede Legea 293/2004 si, limiteaza indirect accesul personalului din penitenciare la ocuparea unei functii vacante. Personalul din Ministerul Apărării (MApN) si Ministerul Justitiei (MJ) se va putea transfera in conditiile acestui ordin in sistemul penitenciar, desi situatia inversa este imposibila. . Ordinul face şi o 'eroare' monumentală. "Abrogă" tot OMJ 2854/2004 unde, la art. 5 erau stabilite clar etapele ocuparii functiilor vacante. Posturi vacante nu mai pot fi scoase la concurs, pentru că, efectiv, nu mai există o procedură. †n schimb sunt transferate, din alte structuri persoane mai mult sau mai putin competente, de regula, orientate pe posturi de conducere.

Fiecare structura din sistemul de siguranta nationala isi protejeaza resursele proprii, dar angajatii penitenciarelor sunt discriminati, in comparatie cu cei care vin prin transfer, pentru ca nu au o sansa egala sa acceada la functiile vacante din sistem. La sfarsit de mandat, domnul ministru răspunde unor nevoi politice, permitand accesul in sistemul ANP, inclusiv pe functii de conducere printr-un simplu transfer, fara sa dea sansa personalului propriu. Un exemplu: viitorul purtător de cuvƒnt al ANP va fi un MApN-ist venit prin transfer. Probabil bun profesionist ‚n domeniul comunicarii, dar total necunoscator ‚n ceea ce priveste sistemul penitenciar. 0 bila neagra domnului ministru Predoiu, apreciat la inceputul mandatului pentru ca a indreptat unele greseli ale predecesorului sau, coleg de partid.

by Palmasul

34 Comentarii

Scamatorii cu anunţuri Debut cu st„ngul. Concursul pentru directorii din aparatul central al Administra ţiai Naţionale a Penitenciarelor (ANP) a debutat prost. A fost acceptat dosarul de concurs al lui Tiberiu Ungureanu deşi acesta nu ‚ndeplineşte condiţiile legale pentru a candida, fiind destituit din funcţie ‚n 2005. . Au fost contestaţii depuse ‚n termen, dar nu au fost soluţionate. Poate explicaţia pe care au promis-o membrii comisiei de concurs există şi e validă. Pot să iau ‚n calcul această variantă. De ce nu e făcută publică explicaţia, dacă există? De ce se continuă concursul şi sunt ignorate contestaţiile? Concursul e anulabil oricƒnd pentru nerespectarea condiţiilor legale. . Scamatorii cu anunţuri. †n afară de problema deja discutată cineva a observat şi că Ministerul Justiţiei(MJ) face scamatorii cu anunţuri. Are şi de ce. Anun ţarea greşită a unei probe de concurs este o altă cauză de nulitate. Asta s-a ‚ntƒmplat la proba interviului ale cărui rezultate le voi discuta diseară.

Primul anunţ stabilea drept dată pentru proba interviului 10.09.2008 (adică ‚n urm ă cu o lună), şi nu spunea nimic despre locul desfăşurării concursului. Spre finalul probei, MJ a ‚nlocuit anunţul iniţial cu unul care ‚ndeplineşte condiţiile legale. Am fi putut crede că este doar o eroare şi că ‚nţelegƒndu-se acest lucru s-a făcut cuvenita rectificare, chiar dacă tardiv. MJ nu a făcut o rectificare, a făcut o scamatorie. . Iuţeala de m„n ă. Mai jos aveţi anunţul iniţial, aşa cum l-am salvat noi şi ‚ncărcat pe pdfcoke.com şi anunţul modificat de MJ chiar ‚n ziua concursului. Comisia de concurs a sperat că nu se observă pentru că era prea tƒrziu pentru rectificare, iar nulitatea aboslută nu poate fi acoperită.  Anunţul iniţial pe site-ul MJ - http://www.pdfcoke.com/doc/6468479/Planificare-

interviu-candidati-functii-conducere-ANP  Anunţul modificat pe site-ul MJ -

http://www.just.ro/Portals/0/PosturiVacante/ANP/Nr.doc  Anunţul iniţial p e site-ul ANP - http://www.anp-just.ro/PosturiVacante/2008-08 -

DirectorGeneralAdjunct/20081009-proba-interviu.pdf Veţi vedea că anunţul modificat, nu mai are antetul MJ şi specifică aşa cum era obligatoriu locul şi data, corect de această dată, unde se desfăşoară concursul. Pe site-ul ANP nu veţi mai vedea nimic, pentru că link-ul iniţial nu a fost ‚nlocuit cu nimic. Apare doar un mesaj de eroare.

by Huginn

28 Comentarii

Economia de piata penitenciara. Salutam concurenta: la mai mare, mai bine si mai mult! Famiglia blog -urilor penitenciare se marește.

Așteptam copiii, nepoteii, verii si cumnatii penitenciari sa ocupe spațiul virtual fara concurs și fara declaratii de avere. Si vom incuraja o atare lipsa de 'integritate'. Unul dintre cititorii noștri a hotarat sa se transfere, cu de la sine putere, de pe pagina secundara de comentarii a Penifest-ului pe prima pagina a unui nou blog dedicat, se pare, sistemului penitenciar. . Prisonworker , autointitulat Peterpan, usor melancolic si fara sa respecte scriptul original al povestii lui, alege sa creasca sau sa dea in mintea copiilor, si ne surprinde placut cu un blog: http://prisonworker-peterpan.blogspot.com/ . O prima postare reusita, as spune eu. Asa ca il salutam cu caldura, chiar daca are intentia 'malefica' de a ne rupe de la gura cititorii :-). Frumoasele noastre dimineti de famiglie . Imi aduc aminte cu placere de discutiile in contradictoriu, dimineata, la o cafea, cu unii dintre membrii famigliei (nu ii cunosc pe toti). KFC, Piata universitatii, trafic aglomerat..., sistemul pentitenciar era o obsesie nedeslusita pentru amandoi. El, coleric - optimist, spunea mereu ca "trebuie sa facem ceva", nu putem lasa ca nemernicii sa isi faca jocurile, ca cineva trebuie sa ii hartuiasca si pe ei si daca nimeni nu isi asuma acest rol, el il joaca cu placere. Eu, coleric sceptic, ii spuneam ca suntem prea mici pentru un sistem atat de bolnav si ca aceasta placere s-ar putea sa aiba un alt substrat. El spunea ca e justitie, eu ii replicam, usor rautacios, ca ceea ce face el seamana a fetisism. El argumenta astfel>, "chiar fetisism fiind, scopul e nobil", slabim puterea celor nasoli. Eu ii spuneam ca orice fetisim scapa la un moment dat realitatea din mana. Si uite asa, ne controlam reciproc pornirile, eu pe cele de inflacarare fara rost ale lui, el pe cele de renuntare prematura, ale mele. . In utlimul timp a insistat sa "scriu". I-am spus ca eu pot fi destul de disciplinat in anumite roluri sociale, dat sunt un "anarhist" in exprimarea de opinii. Nu pot fi coerent tot timpul si m a multumesc mai mult cu a comenta comod si usor detasat ceea ce se scrie pe blog. Ca, din varii motive, nu pot sa fiu consecvent si sa promit solemn ca, daca imi vine randul la a scrie, asa se va si intampla. Ca sunt subiectiv datorita anilor lucrati in sistem si ca, probabil, radiografia batranului mamut, numit ANP, trebuie facuta de experti obiectivi, dezinteresati, profesionisti, nu de oameni care ar putea fi afectati de subiectivism, riscand sa extrapoleze experientele proprii la nivel de sistem. . Adevarul poate fi undeva la mijloc. E nevoie, probabil, atat de experienta celor mai vechi, cat si de obiectivitatea si energia celor noi. Cu o conditie, ca acest amalgam sa fie condimentat cu buna credinta, profesionalism si verticalitate. Acum ca i-am detasat postarea pe blog -ul nostru, fara criterii concurentiale, perpetuand nepotismul famigliei penitenciare si lipsa de transparenta a anonimilor virtuali, asteptam si contraserviciul. Ca asa e'n Romania. Deci, draga Prisonworker, acum ca ne-ai corupt, asteptam de la tine dovada ca ai intrat pe merit in famiglie: sa continui sa scrii si sa o faci bine. Sa-ti transformi blog-ul in fetis!

by famiglia Musat

6 Comentarii

10 OCTOMBRIE 2008

11 elefanti / Se leganau / Pe o p‡nza de ... Azi au fost afisate pe site-ul ANP rezultatele probei interviurilor pentru sustinerea proiectului de management in cadrul concursurilor pentru ocuparea functiilor de director general adjunct si rector de directii in cadrul ANP. Probabil marea surpriza a rundei este eliminarea definitiva din competitie și, ca urmare, din sistemul penitenciar a doamnei Zinica Trandafirescu, una din rasfatatele sondajului nostru. †n rest, mai avem doi nefericiti: Bura-Licherdopol si Radulescu. Au ramas in competitie alti 11. Mai jos aveti lista nominala si rezultatele interviurilor. Rezultatele pot fi contestate pƒnă ‚n data de 14.10.2008 ora 16, iar proba scrisă este programată ‚n data de 20.10.2008 ‚ncepƒnd cu ora 13.00.

Rezultate proba interviu directori ANP

Barem de notare interviu directori ANP

Link-uri utile:  pdfcoke.com - Rezultate proba interviu directori ANP  pdfcoke.com - Barem de notare interviu directori ANP

by famiglia Musat

21 Comentarii

Contestatie la proba de dosare Pentru că au fost solicitări, mai jos aveţi una dintre contestaţiile depuse de observatorii sindicali la concursul pentru ocuparea posturilor vacante de director din aparatul central

al

ANP.

Contestaţia

este

‚nregistrată

la

Ministerul

Justiţiei

sub

num ărul

113712/09.10.2008 (img1, img2 ). FSANP contestă lipsa de transparenţă ‚n organizarea concursurilor şi nerespectarea condiţiilor pentru participarea la concurs, ‚n ceea ce-i priveşte pe Tiberiu Ungureanu şi Valentin Lupu. ‡n calitate de reprezentanţi ai angajaţilor din sistemul penitenciar ne exprimam †ngrijorarea †n legătură cu modul †n care se desfăşoară Concursul pentru ocuparea posturilor vacante de director general adjunct si director †n cadrul aparatului central al Administraţiei Na ţionale a Penitenciarelor. . Considerăm că practica organizatorilor concursului de a nu informa organizaţiile sindicale referitor la data şi locul susţinerii probelor de concurs este †n contradicţie flagranta cu legea şi pune sub semnul †ntrebării †ntreaga procedură de concurs. De aceea vă rugăm să dispuneţi membrilor comisiei să invite organizaţiile sindicale s ă desemneze observatori pentru fiecare probă de concurs. Mentionam ca am solicitat un calendar al desfasurarii acestor concurcuri, calendar pe care nu l-am primit pana in prezent. .

‡n acest context va rugam sa dispuneti reexaminarea dosarului candidatului Tiberiu Firinel Ungureanu, referitor la care exista indicii că nu †ndeplineste condiţiaprevăzută de art. 11 lit. g) din legea 293/2004 privind statutul func ţionarilor din ANP. Domnul Ungureanu a fost destituit din functie, la finele anului 2005 neput„nd candida p„n ă †n anul 2011, după †mplinirea celor 7 ani de interdicţie administrativă. . Comisia de concurs analiz„nd un dosar incomplet a decis admiterea la prima probă, deşi una dintre condiţiile obligatorii a fost †ncălcată. Fişa de evidenţă aflată la dosarul de personal indică faptul că Tiberiu - Firinel Ungureanu a fost retrogradat din funcţia de Şef Serviciu Teritorial al fostei Direcţii Generale de Protecţie şi Anticorupţie †n cea de ofiţer de execuţie. . La data destituirii domnul Ungureanu avea calitatea de cadru militar, fiind ulterior trecut †n rezervă şi transferat la Administraţia Naţională a Penitenciarelor, urmare a desfiinţă rii Direcţiei Generale de Protec ţie şi Anticorupţie. Astfel se impune si verificarea dosarului de personal, aflat in arhiva DGPA. . Va rugam de asemenea sa dispuneti reexaminarea dosarului candidatului Lupu Valentin referitor la care exista indicii că nu †ndeplineste condiţia prev ăzută de art. 11 lit. g) din legea 293/2004 privind statutul func ţionarilor din ANP. Domnul Lupu Valentin a fost destituit din functie, la august 2006 neput„nd candida p„nă †n anul 2012, după †mplinirea celor 7 ani de interdicţie administrativă. Acesta a fost destituit din functia de director al Penitenciarului Bucuresti-Jilava urmare a rezultatelor unei inspectii a Comitetului pentru Prevenirea Torturii al Consiliului Europei. . Av„nd †n vedere cele prezentate ne rezervăm dreptul de a contesta rezultatele acestui concurs pentru nerespectarea condiţiilor obligatorii pentru ocuparea unei funcţii vacante. (sursa: FSANP, link) Ministerul Justiţiei i-a contactat deja pe liderii de sindicat promiţƒnd un răspuns grabnic şi documentat. Se pare că mai dureaz ă ‚nsă. Despre Tiberiu Ungureanu am scris deja, ‚nsă ‚n ceea ce-l prive şte pe Valentin Lupu, cred că este o cuonfuzie, acesta fiind transferat ‚n ANP la data schimbării din funţie.

. Link-uri utile:  Curentul: Concursul pentru şefii de la ANP, contestat de sindicalişti  News Alert: Proba de selectare a dosarelor candidaţilor la func ţii de director ‚n ANP s-a

‚ncheiat  Directoriada ANP: Tiberiu Ungureanu se vrea şef cu fals ‚n declaraţii

by Huginn

8 Comentarii

Directoriada ANP: 6 candidati respinsi la proba psihologica Ministerul Justiţiei a făcut publice rezultatele testării psihologice pentru candidaţii la posturile vacante de director de penitenciar. 6 candidati au fost respinsi iar unul a absentat. Astfel, au fost respinşi:  Petru Lucuş - candidat pentru funcţia de director al Penitenciarului Bacău  Dănu ţ Ciucă - candidat pentru funcţia de director al Penitenciarului Galaţi;  Octavian Ciprian Ispas - candidat pentru funcţia de director al Penitenciarului Tƒrgu

Mureş;  Anca Denise Olar - candidat pentru funcţia de director al Penitenciarului Spital Tƒrgu

Ocna;  Alexandru Lazăr - candidat pentru funcţia de director al Centrului de Reeducare

Găeşti;  Valentin - Valli Georgescu - candidat pentru funcţia de director al Centrului de

Reeducare G ăeşti; Ilie Pătraşcu, candidat pentru funcţia d e director al Penitenciarului Spital Poarta Albă, ‚n prezent ‚mputernicit diredctor, nu s-a prezentat la proba psihologică. Au mai rămas ‚n concurs, pentru cele 18 posturi, 29 de candidaţi.

by Huginn

30 Comentarii

Schimbari la Ministerul Justitiei Doina Armean nu mai este şefa Direcţiei Resurse Umane şi Relaţia cu Consiliul Superior

al Magistraturii din Ministerul Justiţiei. Ministrul justiţiei a dispus retrogradarea doamnei Armean ‚n poziţia de director adjunct, şi ‚nlocuirea cu Monica Boboc, fosta adjunctă. .

Monica Boboc este magistrat asistent la †nalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar Doina Armean este procuror ‚n cadrul Parchetului General, ambele find detaşate ‚n cadrul Ministerului Justiţiei. Mişcarea este surprinzătoare avƒnd ‚n vedere că Doina Armean, a rezistat ‚n func ţie deşi culoarea politică a ministrului justiţiei s-a schimbat de cƒteva ori, şi ‚n pofida numeroaselor scandaluri privind concursurile de admitere. *** Comisia pentru Cetătenie, decimată acum o săptăm„n ă, ‚şi revine treptat la vechea form ă. Dan Sfƒrnă şeful Direcţiei Cetăţenie rămƒne membru ‚n Comisie. Simona Chiric, director adjunct este reintrodusă ‚n comisia de cetăţenie, ordinul de acum o săptămƒnă fiind modificat.

‡n ciuda m ărturiei pline de sensibilitate a domnului Chiuariu, c„rcotasul meu coleg, Huggin, spunea pe 16 septembrie că sefii Direcţiei Cetăţenie, Dan Sf„rnă et co, †şi vor pierde †n cur„nd funcţiile. Ei bine, prin ordin al ministrului Justitiei 2534/C/1.10.2008, membrii Comisiei pentru cetătenie au fost m ăturati din functii (cu exceptia a două persoane: Lucian Păun si Raluca Spoeală), fiind acuzaţi că au †ncălcat legislaţia şi procedurile privind cetăţenia, abuz„nd astfel de funcţiile deţinute. Se pare că originile bucovinene ale domnului Chiuariu au ajutat c„teva persoane să obtină cetătenia rom„nă... cu oleacă de spagă, of course. (sursa: link) Odată cu această revenire, secretarul de stat Theodor Cătălin Nicolescu , cel care a semnat ordinul iniţial prin care vechea comisie era 'remaniata', a pierdut coordonarea Directiei Cetatenie. Dan Sfƒrnă si Simona Chiric au plƒns cƒteva zile pe la u şa ministrului justiţiei şi au obţinut ce şi-au dorit, deşi dezastrul de la Direcţia Cetăţenie li se datorează ‚n bună m ăsură. . Link-uri utile:  'Politica' resurselor umane in Ministerul Justitiei  Şefii Direcţiei Cetăţenie, la un pas de destituire  Ministerul Justitiei din Romania incurajeaza darea si luarea de mita  Romania isi bate joc de basarabenii care solicita cetatenie romana  De ce oare autoritatile de la Bucuresti nu-si fac datoria pana la capat?  Cat v-a costat redobandirea cetateniei romane?!  Mai vreti sa aplicati pentru cetatenie romana???

by Huginn

7 Comentarii

ProTV: 'Revolta' la penitenciarul de maxima siguranta din Braila Nu am ‚nţeles titlul, dar bănuiesc că reportajul era făcut pentru ştirile de la ora 5. De aici tonul şi prăpăstiile. O percheziţie, un telefon şi cƒţiva deţinuţi nevoşi sunt revolta ştirilor ProTV. Furiosi ca au fost prinsi cu telefoane mobile asupra lor, doi detinuti au fost la un pas sa se napusteasca asupra gardienilor, p e care i-au amenintat ca ii vor omori.

A fost nevoie de interventia unei unitati speciale pentru a linisti spiritele. Incidentul s-a produs in timpul unei perchezitii menite sa gaseasca tocmai telefoanele mobile ascunse. Intr-o celula, in timp ce gardienii sigilau carcasa televizorului pentru a fi siguri ca detinutii nu ascund acolo obiecte interzise, s-a auzit soneria unui celular. La verificarea celor zece barbati inchisi acolo s-a descoperit ca doi dintre acestia aveau telefon. Amandoi au refuzat sa predea aparatele pentru a fi confiscate, ba mai mult, au amenintat ca ii vor omori pe gardieni si pe rudele acestora. La aparitia mascatilor, chemati de urgenta in zona in care conflictul risca sa degenereze, cei doi au spart telefoanele. Detinutii au fost dusi la izolator si vor fi cercetati pentru ultraj, riscand sa se aleaga cu marirea pedepsei. Cei doi au o condamnare de 8 ani, pentru pentru tentativa de omor calificat. De la inceputul anului, in Peniteciarul de Maxima Siguranta Braila s-au descoperit la detinuti peste 30 de telefoane, cele mai multe, ascunse in mancare. Pretul pentru un telefon mobil este de pana la 100 de euro sau zece cartuse de tigari. (sursa: ProTV)

by Huginn

1 Comentarii

Directoriada ANP: interviul pentru posturile vacante din aparatul central Candidaţii pentru funcţiile de conducere vacante din aparatul central al ANP au azi interviul pentru susţinerea proiectului de management şi testarea abilităţilor manageriale. Ministerul Justiţiei (MJ) şi, ceva mai tƒrziu, Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) au anunţat ieri planificarea candida ţilor pentru proba de interviu şi modul de soluţionare a contestaţiei depusă de George Oltean. Ministerul Justiţiei nu a anun ţat ‚ncă modul de soluţionare a contestaţiilor depuse de observatorii sindicali la proba selecţionării dosarelor. Neregulile semnalate au privit ‚n special lipsa de transparenţă şi acceptarea unor dosare care nu ‚ndeplinesc condiţiile legale.

Trebuie să recunosc că nu am ‚n ţeles logica planificării pentru interviu a candidaţilor. Nici ‚n ordine alfabetică, nici pe specialităţi. Oricum nu e foarte important şi nici nu e motiv pentru o teorie a conspiraţiei. Comisia de interviu răm„ne o necunoscută. Radu Ragea, secretarul general al MJ şi Ioan Băla, directorul general al ANP vor face parte din comisie, se pare. †n rest nu am nici o informaţie, iar MJ nu e foarte transparent ‚n această privinţă . Are şi de ce. Nu are foarte mulţi specialişti ‚n management, fie că vorbim de practică fie că vorbim de teorie. Cu interviurile se mai descurcă ‚nsă. Ar fi bine, pentru c ă tocmai aici e punctul sensibil al concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din sistemul penitenciar. †ndrăznesc să sper, deşi recunosc că am mari ‚ndoieli, că vom avea parte de un concurs corect şi un de interviu serios. Avƒnd ‚n vedere că ‚n comisie sunt persoane care au decis deja ‚mputerniciri, am ceva temeri referitoare la obiectivitatea cu care ceilalţi candidaţi vor fi evaluaţi. Mai este şi problema sprijinului politic, care va ajunge cu siguranţă pƒnă la comisie. Nu e musai, dar istoria nu m ă face să fiu excesiv de optimist ‚n ceea ce priveşte 'mandatul' unora dintre membri. ‡n fine. Succes candidaţilor! Vedem ce informaţii ne parvin mƒine şi, dacă e cazul, revenim cu ştiri proaspete. Link-uri utile:  pdfcoke.com - Planificare interviu candidati functii conducere ANP  pdfcoke.com - Solutionare contestatie proba psihologica functii conduce...

by Huginn

4 Comentarii

09 OCTOMBRIE 2008

Eu cu cine votez? Au absolvit Academia de Poliţie •n 1995. Au lucrat pe funcţii de execuţie mulţi ani, •n c„teva penitenciare, iar •n prezent sunt şeful Direc ţiei Siguran ţa Deţinerii şi Regim Penitenciar, respectiv al Direcţiei Educaţie şi Asistenţă Psihosocială. Marian Stancovici şi Cătălin Bejan s -au †nscris la concurs pentru a fi confirmaţi †n funcţie. Stancovici. Director adjunct, mai apoi, director de unitate, a avut şi susţinători şi opozanţi,

dar cel mai important lucru este că nu a trecut neobservat prin curţile penitenciarelor Ploie şti, Mărgineni şi Jilava. O perioadă dificilă a traversat-o la Ploieşti, cƒnd a fost ‚n mijlocul unui scandal cu directorul de atunci, procurorul Stasie. De la Mărgineni a plecat la ordin fiind expediat la Jilava. A candidat la postul de director, vacant după revocarea din funcţie a fostului director, şi a cƒştigat. După nici 2 ani, a fost ‚mputernicit la şefia Direcţiei Siguranţa Deţinerii şi Regim Penitenciar, ‚n urma pensionării lui Cornel Vizitiu.

Bejan. Ofiţer la Biroul Juridic din ANP, a fost numit director la Penitenciarul Poarta Albă. O misiune dificilă avƒnd ‚n vedere că a preluat o situaţie complicată (conflicte ‚ntre angajaţi, clanuri puternice ‚n rƒndul deţinuţilor, afaceri dubioase la nivel ‚nalt). Şi a făcut faţă . . †n urma mai multor evadări şi părăsiri ale punctelor de lucru, a fost schimbat din funcţie. A cerut să fie mutat pe un alt post ‚n cadrul aceleiaşi unităţi şi, pentru o vreme, a fost educator. Ulterior a fost ‚mputernicit director adjunct pentru Educaţie şi Asistenţă Psihosocială la Penitenciarul Poarta Albă, iar ‚n vara acestui an a fost ‚mputernicit director la Direcţia Educaţie şi Asistenţă Psihosocială. Reacţii. Dacă ‚n cazul lui Stancovici, majorităţii i s-a părut firească ‚mputernicirea ‚n funcţia de şef direcţie, ‚mputernicirea lui Bejan a stƒrnit reacţii diverse. Pe blog s-au postat zeci de comentarii unele pro, altele contra. †n timp ce Stancovici are specialitatea celor pe care ‚i coordonează, faptul că Bejan nu a fost educator (dar nici „pazist” nu este) şi conduce sectorul educativ a fost greu de acceptat de către educatori. Cei din sectorul operativ probabil s-au amuzat copios. Aşteptări. Mulţi consideră că Stancovici este un profesionist foarte bun. Pe de altă parte, nu „stă †n faţă”, preferƒnd să ‚l promoveze pe Ilie Constantin, adjunctul său. Chiar a cedat sporul de 50% ‚n favoarea acestuia, ‚ncercƒnd probabil să ş i-l apropie, să-şi construiască o echipă. Bejan nu are experienţă ‚n educaţie şi, ca director, s-a orientat pe logistică şi pază mai mult decƒt ‚n orice alt domeniu de activitate, cunoscƒnd poate prea puţine lucruri despre programe, dosare de evaluare, consiliere psihologică etc. †n plus, educaţia ‚n penitenciare este ‚n derivă şi la nivel central domneşte confuzia. E nevoie de o persoană determinată pentru a instaura ordinea şi disciplina ‚n ANP (‚n sfera sa de responsabilitate) ‚n primul rƒnd; pentru a produce schimbări esenţiale ‚n mentalitatea celor din teritoriu; pentru a da prestanţă acestui sector de activitate ş.a.m.d. Epilog. Faptul că sunt candidaţi unici, ne face sarcina mai uşoară. Trebuie să demonstreze că sunt capabili. Articolul de faţă nu se vrea nici pro, nici contra Marian Stancovici sau C ătălin Bejan. Sigur, că va provoca un dialog ‚ntre cei care ‚i cunosc mai bine şi cei care au avut doar o scurtă experienţă legată de ei sau au mai auzit cƒte ceva.

by Vladimir

17 Comentarii

News Alert: 'Piaţă' pentru presă la Jilava La ora asta probabil că percheziţia de la Jilava s-a terminat. Nu ştim ‚ncă nimic despre rezultate, dar reprezentanţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) vor prezenta, cu siguranţă , captura ‚n conferinţa de presă organizată după finalizarea percheziţiei. .

Percheziţia a fost coordonată direct de către directorul general al ANP, dl. Ioan B ăla, secondat de şeful Direcţiei pentru Siguranţa De ţinerii şi Regim Penitenciar, dl. Marian Stancovici, fost director al Penitenciarului Jilava. Inedit este faptul că cei doi au ‚mbrăcat uniforma de lucru şi au renunţat la costumul office. Din motive practice şi de imagine mi se pare o m işcare bună. . Pentru siguranţă, num ărul membrilor grupei de intervenţie a fost suplimentat cu personal de la penitenciarele din zonă. Aşteptăm comunicatul ANP, şi eventual materialele de presă. Ar putea fi o acţiune organizată "pe informaţii", şi captura să fie importantă, dar este posibil ca obişnuitele blăni, cuţite şi reşouri improvizate, s ă fie grosul capturii. *** Update 09.10.2008 ora 13.30  A fost şi conferinţa de presă. S-a prezentat captura. Nimic spectaculos, doar o

demonstraţie de forţă.  Ieri, tot la Jilava, una dintre ‚nvăţătoarele care asigură şcolarizarea deţinuţilor, a fost

prinsă de către DIICOT, ‚ncercƒnd să plaseze droguri unui deţinut. *** Update 09.10.2008 ora 18.00

O cartelă SIM a fost găsită, astăzi, †n celula lui Nuţu Căm ătaru de la Penitenciarul Jilava, †n urma percheziţiilor făcute de Admnistraţia Naţională a Penitenciarelor. Reprezentanţii ANP susţin că nu s-a aflat cărui deţinut †i aparţine. Parchetul General a cerut, †n prim ăvara acestui an, date ANP despre un telefon care ar fi fost folosit de Ion Balint, zis Nuţu C ăm ătaru, †n penitenciar. Purtătorul de cuv„nt al ANP, Johanna Popescu, a declarat că s-au găsit, tot astăzi, alte 15 bile de droguri †n celulele de ţinuţilor.Zeci de obiecte interzise au fost confiscate de la deţinuţi, iar un agent din cadrul penitenciarului Jilava a fost demis. Cei peste 200 de agenţi şi ofiţeri, care au efectuat percheziţia generală †n penitenciarul Jilava, au găsit peste 25 de telefoane mobile, 20 de cartele SIM, trei carduri de memorie, 4 bile cu praf brun roşcat, peste 40 de cuţite şi alte obiecte tăioase, un casetofon şi un CD player, haltere improvizate, fierbătoare, artizanale şi un aparat de tatuat improvizat precum şi alte obiecte interzise de ţinuţilor †n cadrul penitenciarului. Echipa de control a descoperit mai multe modalităţi prin care deţinuţii ascundeau obiectele interzise, respectiv telefoane mobile ascunse †n tocător şi prelungitoare şi o cartelă SIM ascunsă †ntr-un deodorant. (sursa: RealitateaTV, link)

by Huginn

8 Comentarii

Mihaela şi Alin, poveste fără sf‡rşit O publicaţie de prin Argeş, care se ocupă de articole din specia "Blondele sunt mai aventuroase la pat", a publicat ieri, pe site-ul propriu, un articol despre minunata doamn ă Focică, directoarea Penitenciarului Colibaşi. .

Pe scurt, doamna e puternică, tare ‚n CV, deşteaptă şi, aviz amatorilor, mare maestră ‚n legi. Pe deasupra mai e şi corectă ş i femeie. Denisa Grigore, cea care a realizat interviul publicitar, nu s-a zgƒrcit la complimente, cu riscul de face diabet de atƒtea dulcegării. . Articolul se doreşte a fi o alegorie m eşteşugită despre lupta dintre bine şi rău. Doamna Focică se declară hotărƒtă să ucidă balaurul cu şapte capete al răzmeriţei penitenciare conduse de

acest zmeu de grupă de intervenţie, fost mai multe feluri de director pƒnă la mazilire, pe numele său Alin Irimia. . Tem ă clasică, dar mereu nouă. Lupta dintre bine, adică Focică, şi rău, adică Irimia, e arbitrată de scriitorii de eseuri despre viaţa sexuală a blondelor. Drept urmare putem citi un prea-minunat articol intitulat Directoarea Penitenciarului Colibasi, atacata pe internet. Bine c ă a scăpat nevătămată. . †ntrebări de Oracol 'de-a doişpea' primesc răspunsuri de procoror perfect şi bătăios. O fi cƒştigat el Irimia ‚n instanţă, da' Focică ‚i face recurs. Poate că nu a dat Focică vreun examen pe undeva, ‚ninte să fie ‚nscăunată director, dar nici nu i-a spus nimeni că ar trebui (sic!!!). Aşa spune doamna ‚n interviu. . Focică e o mincinoasă. Se dădea ‚n presă ‚ncă din ianuarie şi-l ‚nfiera cu mƒnie procuroristă pe Irimia, dar a uitat. Cetăţeanul, fost director, n-a zis nici pƒs cƒnd gingaşa directoare ‚l desemna drept capul răzvrătiţilor de la Colibaşi acuzƒndu-l, a şa de amorul artei şi ‚n amintirea vremurilor de demult, de tot soiul de grozăvii. Aştepta să se pronunţe justiţia, şi nu se arunca ‚n acuzaţii fără rost. . Dovada o găsiţi ‚n Argeşeanul, nr. 184 (07.01 - 13.01.2008). Dar, ce mai contează, acum Focică e atacată, biata de ea, pe internet. De cƒnd a venit la Coliba şi pentru am ărƒţii ăia de 20.000 de RON salariu, despre care fata cu Oracolu' a uitat s -o ‚ntrebe, vede numai infractori, răzvrătiri şi represiuni. Nu se confirm ă nimic, e adevărat, dar pe ea ce-o ‚mpiedică să bată din gură. . Şi ‚n plus, ce mai vrea şi Irimia ăsta, care nici m ăcar nu e jurist. Vrea să fie tratat corect, să nu fie calomniat periodic ‚n presa locală. Să ne mai lase dom'le, astea sunt fiţe. Şi ce atƒta drept la apărare dom'le? E visul oricărui procuror defect de perfect. Să fie şi avocat, şi acuzator şi judecător. Deci, mai uşor cu democraţia pe sc ări domnu' Irimia că te loveşte Focica la funcţie. . Link-uri utile:  Instanţa a decis. Cine plateste?  Directoarea Penitenciarului Colibasi, atacata pe internet  Focică fa ţă cu reacţiunea  Fraude in ocuparea posturilor de conducere din ANP - SoJust  Misogin şi antifocic  Consideratii despre prezenta magistratului in sistemul penitenciar  Ofiteri din fosta conducere instiga deţinutii, pentru a-si recupera functiile

by Huginn

3 Comentarii

Greva in penitenciare... in 2 Funcţionarii din administraţie fac greve, protestează, se ceart ă cu miniştrii. Sub presiunea alegerilor Guvernul, s-a aruncat ‚n pomeni electorale, dar i-a uitat pe cei din administraţie. Drept urmare, azi o parte dintre funcţionari se află ‚n grevă de avertisment, solicitƒnd majorarea salariilor.

Peste 100.000 de functionari publici au intrat in greva de avertisment intre orele 8.00 10.00, paralizand activitatea in administratia publica. Astfel, pe durata protestului nu pot fi platite impozitele si nici nu se va elibera vreun act. In plus, functionarii publici din institutiile de control vor organiza un miting in fata sediului Guvernului, intre orele 10.00 13.00. . Sindicalistii cer majorarea salariilor cu 50% incepand cu 1 ianuarie 2009. La greva participa "oameni din toate zonele administratiei: primarii, consilii judetene, prefecturi, asistenta copii, finante, trezorerii, inspectia muncii, pensii. Va insemna o paralizare a Romaniei" - a declarat presedintele Aliantei Sed Lex, Vasile Marica, citat de Realitatea TV. (sursa: Hotnews, Greva de avertisment a functionarilor publici intre orele 8.00 - 10.00) La penitenciarele Jilava şi Rahova, două sindicate afiliate la Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie, se află ‚n grevă de avertisment. Pentru grevă şi-au dat acordul 37 de salariaţi, dar efectiv, ‚n grevă de avertisment, se află 2 (doi). O parte asigură treimea obligatorie, o parte sunt liberi, iar restul... muncesc. :)

REALITATEA.NET - Funcţionarii din administraţia publică au intrat ‚n grevă de avertisment

by Huginn

7 Comentarii

08 OCTOMBRIE 2008

Cel mai potrivit pentru ANP... Dup ă cum se poate observa, ‚n meniul din dreapta avem un sondaj de opinie. "Cine consideraţi că este cel mai potrivit pentru postul pe care candidează?", este ‚ntrebarea pe care o propunem. Ar fi putut fi mai bine formulată, dar cred că este destul de clară, mai ales că din ra ţiuni tehnice nu se poate face un chestionar mai complex, eventual cu voturi negative. . Votarea a ‚nceput ieri. Pot fi votaţi mai mulţi candidaţi, dar se acceptă un singur vot/ip. Voturi pƒnă acum: 244, zile rămase pentru vot: 12. Cƒştigătorul nu primeşte nici un premiu. :) Azi la ora 16.30 situaţia se prezenta astfel: 1.

Tiberiu B ărăian 32 (13%)

2.

Claudiu Bejan 42 (17%)

3.

Adrian Blidaru 44 (18%)

4.

Cristian Burea 36 (14%)

5.

Ionel Cel Mare 64 (26%)

6.

Cristina Hoblea 13 (5%)

7.

Gheorghe Iftinca 17 (6%)

8.

Constantin Ioaniţoaia 32 (13%)

9.

George Oltean 5 (2%)

10.

Cristian Pleşa 62 (25%)

11.

Florin R ădulescu 13 (5%)

12.

Marian Stancovici 47 (19%)

13.

Niculae Tănase 32 (13%)

14.

Zinica Trandafirescu 44 (18%)

15.

Tiberiu Ungureanu 25 (10%)

Este un sondaj de popularitate, nu este o m ăsură a competenţei şi experienţei celor ‚n cauză. Cu certitudine, cei care au avut expunere mediatică sau profesională mare, vor avea mai multe voturi. Nu este ‚ns ă obligatoriu, dacă percepţia este negativă. La finalul celor 14 zile de vot vom vedea care dintre candidaţi sunt percepuţi ca fiind potriviţi pentru postul pe care candideaz ă. Nimic mai mult. Competenţa o va verifica, cu foarte mare atenţie, Comisia de Concurs, iar cei mai buni candidaţi, vor fi admişi... cel pu ţin teoretic. Cred, totuşi, că 800 - 1000 d e voturi, dacă vor fi atƒtea, vor da o m ăsură a valorii candidaţilor, raportat, după cum spuneam, la postul pentru care candideaz ă. Cele cƒteva sute de experienţe personale, formate ‚n timp, şi concretizate ‚n voturi sunt o evaluare cel puţin pe atƒt de obiectivă pe cƒt este cea făcută de Comisia de Concurs ‚n cele 15 - 45 de minute de interviu.

by Huginn

22 Comentarii

Ziua Muncii Decente N-au defilat de 1 decembrie, au defilat de 7 octombrie

Peste 450 de membri ai Sindicatului National al Lucratorilor de Penitenciare (SNLP ) au participat la marsul organizat cu ocazia „Zilei Internationale a Muncii Decente”. Sindicalistii din penitenciare au demonstrat că au capacitate de organizare si mobilizare atunci cƒnd e nevoie. . Un marş liniştit condimentat cu scandări 'de bine' adresate parlamentarilor si clasei politice, a adus lucratori de penitenciare alaturi de colegi din alte mari organizatii, pentru a marca acest eveniment. Cu titlu de gluma, Presedintele BNS, Dumitru Costin, a propus ca in viitor Casa Poporului sa se transforme intr-un nou muzeu Antipa: "sa-i bagam pe toti in formol, sa trecem pe la ei in zilele libere, sa ne aducem aminte sa le spunem copiilor nostri: Asa aratau politicienii din paleozoicul politicii romanesti". Peste 10.000 de sindicalişti au m ărşăluit ieri †n jurul Palatului Parlamentului, strig„nd “Nu vrem pensii pentru voi/ Vrem salarii pentru noi”. ‡n fruntea coloanei s-au postat sindicatele lucr ătorilor din penitenciare, care au huiduit spre geamurile clădirii †n care †şi desfăşurau aleşii lucrările, strig„nd „Ho ţii, la puşcărie!”. Unul dintre liderii minerilor şi-a pictat un tricou astfel †nc„t pe partea din faţă era semnul egal †ntre secera şi ciocanul comuniştilor şi s ăgeata liberală, iar pe spate avea trecute salariile minime din ţă rile occidentale. (sursa: Gandul, 08.10.2008)

Dar ce inseamna munca decenta? Potrivit Blocului National Sindical (BNS), „Munca Decenta este o strategie de dezvoltare care recunoaste rolul central al muncii in viata oamenilor: o munca productiva si care aduce o remuneratie justa, securitate la locul de munca si protectia sociala a familiei, cele mai bune perspective de dezvoltare personala si integrare sociala, libertatea de exprimare a revendicarilor, posibilitatea de a organiza si a participa la procesul deciziei, sanse egale si un tratament echitabil pentru toti, barbati si femei.” Politica salariala, promisiuni neonorate Potrivit celor patru confederatii sindicale organizatoare, de Ziua Internationala a Muncii Decente, lucratori din toata lumea cer cresterea puterii de cumparare a salariilor, munca sigura si sanatoasa si rezolvarea problemelor si conflictelor prin dialog social si acorduri, "nu prin impunere si represiune". .

"Ceea ce se intampla in aceste zile - disputa provocata de cresterea salariilor profesorilor, lipsa de politica unitara in privinta salarizarii, declaratia de eliminare a Contractului colectiv de munca unic la nivel national, faptul ca niciun partid nu a preluat in strategia proprie angajamentul de a continua aplicarea acordului referitor la raportul dintre salariul minim si salariul mediu - sunt componente care ne indreptatesc sa afirmam ca de fapt clasa politica nu doreste instaurarea muncii decente", sustin liderii sindicali.

. Clasa politica si-a amintit pentru cateva ore ca electoratul nu e doar o masa virtuala obligata la supunere si ascultare de porunci. Trecator si interesat, insa. Vin alegerile, cine are timp de banalitati? . Link util:  Sindicalistii au asediat Parlamentul

by Colectionarul de amintiri

35 Comentarii

Batalia de la Gherla Articolul despre imputernicitul de la Gherla (primul) a adunat peste 400 de comentarii. De vreme ce Gherla a stabilit recordul la comentarii, se pune intrebarea de ce Gherla, de ce Pop ?! . Pop nu este un om destept, nu este un bun profesionist, nu este un om placut la vorba sau la port, are tot felul de obiceiuri proaste, tradeaza fara sa clipeasca, minte cu dezinvoltura si daca are prilejul, haituieste, pedepseste si paraste cu nedisimulata placere. Pop este unul dintre angajatii sistemului penitenciar care, din proprie initiativa si cu mare elan creator, a transmis la ANP-eu, pe vremea lui Iosif, raportari periodice despre cine cu cine vorbeste, despre ce se vorbeste mai ales, la adresa preaiubitului conducator. Si atunci?! .

Gherla a fost - si este inca! - un adevarat bastion al sistemului penitenciar romanesc. Gheneralul Roman nu slabea, nici noaptea in somn, fraiele puterii si daca zicala "nimeni nu misca in front", era undeva valabila, atunci Gherla era locul cel mai potrivit. Dupa toata marea presiune "romana" vine nea Pop si intr-o dupa amiaza, ridica intr-o doara capacul. Sa fim bine intelesi, nea Pop face miscarea asta nu pentru ca este un om de treaba sau un mare aparator al dreptatii, nu, nea Pop face asta pur si simplu din lene, din neatentie. . De fapt Pop de Gherla este pentru mine un pretext, cum tot un pretext sunt si membrii trupei de comando care au rezistat pana dimineata, la "pupitrul" comentariilor. Am aici un alt fel de comentariu, extras din marea masa a celor peste patru sute: "... in 2007, dupa mega controlul lui macovei la aiud, pop a fost chemat la anp sa fie imputernicit director si muresan de la dej adjunct. pana a ajuns pop la anp l-au ajuns din urma si referintele si astfel in clipa in care a intrat in biroul lui serban tactica era deja schimbata si comisia il dorea pe muresan director si pe pop adjunct. stiti ca pop ii spunea lui muresan: hai ma sa merem ca o sa fie bine si vom face echipa buna impreuna (ar fi muncit muresan de i-ar fi sarit ochii din cap pentru amandoi)! inspirat a fost insa nu pop, ci muresan care s-a gandit in primul rand la colegii lui care tocmai fusesera detasati prin botosani si pe la tulcea. si ce s-a intamplat in final cu toata povestea? muresan a refuzat postul iar pop s-a multumit cu un transfer tot pe post de sef serviciu. si sa stiti ca oricum pop facuse o afacere avand in vedere ca la concursul pentru functia de director adjunct nici nu luase nota de trecere, 5 sau cat o fi fost. dar nare nimic, imputernicit la gherla mere ca doar na... ai pile, jumatate drumul l-ai parcurs! cand s-o termina si cu prostiile astea chiar ma intreb. dar si cand se va intampla se vor trezii unui ca loviti de fulger si tot nu vor sti ce i-a lovit! in orice caz, tupeu mare are un astfel de om sa se prezinte in fata comisiei de concurs si chiar ma intreb cum s-o pregati, cum si-o prezenta sau sustine proiectul. daca exista decenta in aceasta tara...astfel de oameni ca pop ar tre sa se angajeze la batut merii si prunii cu jordele ca tot e sezonul palincii, cel putin asta stie sa faca foarte bine, restul e... poezie!" (sursa: link) Cine il cunoaste pe Muresan Dorin de la Dej, poate sa depuna marturie ca este un om de mare caracter, un om plin de calitati, potrivit sa conduca orice penitenciar romanesc. Cu toate acestea, Dl Muresan refuza un post de director. In schimb, Dl Pop accepta oferta, fara sa stea nicio clipa pe ganduri. Pe urma, desi este supracalificat, Dl Muresan nu se inscrie la concursul pentru postul de director, in schimb Dl Pop se grabeste s-o faca. Explicatiile sunt din pacate

usturator de simple. Dl Muresan nu are incredere in sistem, a se citi nu este capabil sau nu este dispus sa danseze dupa cum bate vantul, pe sarma care leaga penibil o guvernare politica de alta. Dl Pop este in schimb in elementul sau, ca urmare, printre piruete si fandari spectaculoase, iata-l acuzandu -i de invidie si rea credinta, pe toti cei care pun la indoiala calitatile sale de mare maestru. Pop de Gherla a avut toata viata lui pile. Are inca! Avandu-le, nu a fost niciodata nevoit sa dovedeasca ceva. Ca urmare cum l-as putea convinge eu pe acest domn, ca este imoral si ilegal sa ocupi un post de director, fara sa ai pregatirea si calitatile necesare unei asemenea raspunderi? Cum l-as putea convinge eu pe acest domn, ca este absurd sa se inscrie la un examen de un asemenea calibru, de vreme ce cunostintele sale reale, sar cu greu peste o anumita limita, una inferioara? Cum l-as putea convinge ca nu este victima unui complot, ca nu traieste in mijlocul unei adevarate conspiratii? Cat timp acest domn nu a furat postul de director, nu a fost atentionat, mustrat sau inlocuit din functie, pentru lipsa de performanta, cat timp acest domn a fost dimpotriva, imputernicit pentru a treia oara si ridicat, de catre actuala conducere, la rang de superviser al penitenciarelor din Ardeal, nu exista evident niciun argument pe lumea asta menit sa-l puna pe ganduri pe Dl Pop, necum sa-l convinga ca logica mea este una valabila! In aceste conditii, Dle Pop, imi permiteti sa va felicit! Pentru ca, indiferent de rezultatul examenului de director, dumneavoastra sunteti, oarecum fara sa stiti, in orice caz fara sa intelegeti de ce, castigatorul unei mari batalii, al Bataliei de la Gherla!

by admin

22 Comentarii

07 OCTOMBRIE 2008

Curentul: Concursul pentru şefii de la ANP, contestat de sindicalişti Comisia de Concurs pentru funcţii de conducere ‚n Penitenciare s-a ‚ntrunit, ieri, pentru a analiza dosarele candaţilor, fără ca observatorii sindicali să fie informa ţi despre acest aspect, aşa cum prevede legea. Potrivit site-ului penifest.blogspot.com, sindicaliştii s-au adresat deja Ministerului Justiţiei pentru a cere o explica ţie ‚n acest sens. . De asemenea, potrivit aceleiaşi surse, Comisia de Control a admis şi dosarul lui Tiberiu Ungureanu, şeful Direcţiei Criminalităţii ‚n Mediul Penitenciar, fostă DGPA/SIPA. Sus-numitul a fost demis din funcţia de Şef Serviciu Teritorial Craiova, ‚n 2005, iar statutul funcţionarului din ANP prevede ca persoanele care vor să participe la asemenea concursuri să nu fi fost demise din vreo funcţie ‚n ultimii şapte ani. . Motivul pentru care dosarul lui Tiberiu Ungureanu a trecut de Comisia de Control ar fi acela că ‚n fişa de evidenţă nu e specificat de ce anume acesta s-a "transformat" din Şef Serviciu ‚n simplu ofiţer cu funcţie de execuţie. (sursa: Curentul, 07.10.2008)

by Huginn

26 Comentarii

Focică faţă cu reacţiunea Săptămƒnalul argeşean Ancheta a preluat unul dintre articolele postate pe blog zilele trecute. Sub

titlul

Material

superdur

pe

un

blog

dedicat

sistemului

penitenciar.

Directorul

Penitenciarului Mihaela Focică – catalogată drept „legum ă congelată", se lăbărţează generos o fotografie de vară a doamnei citate mai sus, precum şi un interviu care, spun eu, confirm ă cele scrise ‚n articolul Misogin şi antifocic. . Suntem ‚n faţa unei personalităţi multiple – o persoană cu un comportament de Alice in Ţara Minunilor, cu un orgoliu de Borgia şi care se exprimă precum Nikita de Ferentari, conduce o unitate de penitenciar!

Redăm †n continuare, con ţinutul materialului postat pe blogul numit generic PENITENCIAR precum şi opiniile principalelor personaje vizate de respectivul text,

magistrat Mihaela Focică şi adjunctul Alin Irimia. Directoarea de la Penitenciarul Coliba şi, Mihaela Focică, este sigură că la mijlocul acestor materiale se află adjunctul penitenciarului, Alin Irimia, dar şi că ar mai fi fost ajutat de cei cărora le-a mai stricat din afaceri. "Toate acestea au fost scrise de Irimia, dar nu singur, pentru că pe el nu -l ducea capul să scrie a şa ceva. Modul de exprimare este al unor persoane disperate, cărora eu am reuşit, probabil, să le stric afacerile din penitenciar. Este penibil modul cum au pus problema. Eu †i cred c ă nu mai pot băga telefoane mobile †n penitenciar şi că asta †i deranjează. Sunt multe lucruri care †l supără, de exemplu, faptul că nu suportă că o femeie conduce. Apropo, scrie acolo c ă am un RAV 4 de 40.000 de euro. M ăcar să iau eu banii ăştia pe el, pentru că am dat 25.000 de euro †n Germania pe autoturism. Da, †l parchez †n faţa penitenciarului, nu cum şi-l parca d„nsul †n curtea interioară. Este de-a dreptul penibil! Dacă avea sim ţul răspunderii, se semna, dar a preferat să fie anonim, ceea ce dă dovadă de laşitate din partea lui. Tocmai el s- a găsit să m ă jignească?! El, care face bişniţă cu m aşini de m„na a doua?! Cred că nu este el †n m ăsură să vorbească despre experienţa mea †n a conduce o unitate, pentru că a terminat un liceu sportiv la Chişnău şi ăla dubios cred. Cele scrise arată că este disperat, pentru că i-am stricat ploile din penitenciar. Nu-şi mai poate face de cap ca pe timpul c„nd era director. Pe vremea aia, de ţinuţii se omorau †ntre ei, iar el nici m ăcar nu declara oficialităţilor. Se ajunsese ca cei din puşcărie să †i ia de g„t pe gardieni. Acum †l deranjează faptul că o femeie a reinstaurat ordinea şi disciplina †n penitenciar. Ştiu că principalul lui scop c„nd a scris prostiile alea despre mine a fost să m ă sperie. Pe astă cale vreau s ă-i transmit că s-a pus cu cine nu trebuia, că nu m ă sperii cum crede Alin Irimia. Singurul lucru pe care mi l-a demonstrat este că †i este frică de o femeie." (sursa: Ancheta, 06.10.2008) Unde e opinia preopinentului Alin Irimia, aşa imperfect şi cu bube ‚n cap cum se află? Nu e, pentru că Ancheta a scris un articolaş publicitar pentru procuroreasa Focică, cum a mai făcut-o şi Argeşeanul pe la ‚nceputul anului. Unde sunt afacerile stricate de Focică, directoare gingaşă cu limbă ascuţită. Unde e complotul, unde e represiunea? Nu sunt, pentru că afirmaţiile Focicăi sunt doar sforăieli pentru presa de provincie. . Doamna director, ca orice om cu idei p uţine dar fixe, are, ‚n schimb, multe certitudini. Nu ‚ncape nici o ‚ndoială, Alin Irimia e un om rău, care s-a lăsat inten ţionat schimbat abuziv din funcţie ca să poată complota. Ză breivăst dairectăr evăr e vinovată doar pentru că e perfectă. Cine o critic ă e un disperat, penibil şi dubios. Sunt cuvintele doamnei, această Nikita de Ferentari mutată la Colibaşi pentru un am ărƒt de salariu lunar de 20.000 de RON.

by Sword

5 Comentarii

Directoriada ANP: lista candidaţilor pentru funcţiile de director de penitenciar Prin amabilitatea FSANP, am primit lista candida ţilor la posturile vacante de director de penitenciar. ANP va face publică prima listă oficială abia după proba psihologică. . 1. Penitenciarul Bucuresti-Rahova: - Darie Denis-Alexandru 2. Penitenciarul Craiova: - Bălă Constantin 3. Penitenciarul Bacau: - Margasoiu Claudiu-Florinel - Lucus Petru 4. Penitenciarul Gherla: - Turean Emil-Mihai - Pop Vasile 5. Penitenciarul Margineni: - Stanciu Florin - Radu Tiberiu-Emil - Simescu Florin 6. Penitenciarul Poarta Alba: - Dinca Gelu-Danut 7. Penitenciarul Baia Mare: - Chis Horia-Stefan 8. Penitenciarul Galati: - Tiganus Petre - Ciuca Danut - Burlibasa Neculai - Tugui Valeriu

9. Penitenciarul Targu Jiu: - Enache Gheorghe - Savescu Gheorghe 10. Penitenciarul T„rgu Mureş: - Habalau Mihai - Negru Ioan-Cristian - Ispas Octavian-Ciprian 11. Penitenciarul Ploieşti: - Lupu Valentin 12. Penitenciarul Spital Poarta Albă: - Greaca Victoria-Marinela - Patrascu Ilie 13. Penitenciarul Spital Targu Ocna: - Olar Anca Denise - Cozma Ileana-Aurica 14. Penitenciarul T„rgşor: - Puscas Mihaela 15. Centrul de Reeducare T ărgu Ocna: - Angheluta-Bratu Costica - Dartu Sorin 16. Centrul de Reeducare G ăeşti: - Lazar Alexandru - Anghel Gheorghe - Georgescu Valentin-Valli - Berechet Florian 17. Şcoala N aţională pentru Preg ătirea Agenţilor de Penitenciare - T„rgu Ocna: - Scutaru Vasile - Bordei Severian 18. Baza de Aprovizionare Gospod ărire şi Reparaţii - Jilava: - Padurariu Dorin - Popescu Mihail . Pentru cele 18 posturi vacante s-au ‚nscris doar 36 de candidaţi. O concurenţă medie de 2 candidaţi/post vacant, la 6 penitenciare fiind un singur candidat pentru func ţia de director. . Link-uri utile:  Directoriada ANP: Tiberiu Ungureanu se vrea şef cu fals ‚n declaraţii  pdfcoke. com: Rezultate Test Psihologic Directori ANP  Directoriada ANP: despre candidaţi  Directoriada ANP: 50 de candidaţi pentru 28 de posturi  Directoriada ANP: azi se termina inscrierile  Concursuri, impostori, naivi  70% concursuri, 30% rela ţii... cu publicul  Directoriada ANP şi discriminările  Concursuri pe bune?  News Alert: Directoriada ANP - prima rectificare... din cƒte?  'Directoriada' ANP ‚ncepe  Nu vine nici Superman dupa cum n -au venit nici americanii  ANP: 18 posturi de director de penitenciar scoase la concurs  'Directoriada' ANP ‚ncepe  Concursurile pentru funcţiile de conducere: primele semne ale eşecului  Ministerul Justiţiei se ‚ntoarce ‚n timp, ANP pregăte şte concursuri pentru directori

by Huginn

23 Comentarii

Pop de Gherla Se pot acorda maxim două •mputerniciri pentru ocuparea unei funcţii de conducere. Art. 51 alin. (3) din legea 293/2004 privind statutul funcţionarilor din ANP prevede că funcţiile vacante pot fi ocupate prin •mputernicire pe o perioadă de maxim şase luni, care poate fi prelungită pentru •ncă maxim şase luni.

Vasile Pop se află ‚nsă la a treia ‚mputernicire de c„te şase luni. Cum se poate? Se poate dacă ai sprijin politic, iar Vasile Pop (foto) are. Şi dacă tot are de ce să nu ‚l folosească. Asta e dealtfel si singura explicaţie pentru faptul că Vasile Pop este de ceva timp directorul ‚mputernicit al Penitenciarului Gherla, ‚mpotriva legii şi ‚mpotriva firii, dar cu sprijin politic. Actualul director de la Gherla este, alături de Florin Stanciu sau Petre Stan, unul dintre ofiţerii ‚mputerniciţi ‚n funcţii de conducere după ce 'au reuşit' să pice cu note ‚ntre 3 şi 4 concursul. Sigur Florin Stanciu şi Petre Stan fiind mai vizibili au avut deja 'şansa' de a -şi demonstra incompetenţa. Unul s-a ‚ntors la Ministerul Justiţiei, şi candidează optimist pentru func ţia de director al Penitenciarului Mărgineni. Celălalt e pensionar, recompensat fiind cu generozitate pentru haosul lăsat ‚n urm ă după mandatul de director general adjunct. Vasile Pop nu a reuşit deci să-şi demonstreze competenţa. Singurul lucru pe care a reuşit să-l demonstreze este accesul la partidul care guvernează. †n schimb a sim ţit nevoia să demonstreze că e şeful, prilej cu care au fost şi victime. Aurelia Cƒmpan, fost ofiţer MapN specializată ‚n intendenţă şi finanţe a venit prin transfer ‚n sistemul penitenciar şi, din 2001, este contabil şef la Penitenciarul Gherla. A avut rezultate foarte bune şi nu a avut nereguli, ca orice bun contabil şef. A trecut cu bine de zeci de evaluări, inspecţii şi misiuni de audit.

N-a trecut ‚ns ă de toanele ‚mputernicitului Pop. Cetăţeanul a sim ţit nevoia de a-şi demonstra proaspăt regăsita bărbăţie economico - financiară, şi cum n-a avut tupeu sau interes să se certe cu directorul economic, şi-a ‚ndreptat atenţia asupra contabilului şef. Iniţial a ameninţat-o după care şi-a chemat prietenul cu note subliminale ‚n inspecţie. A sesizat chiar şi Parchetul ‚n legătură cu pretinse infracţiuni pe care le-ar fi săvƒrşit doamna Cƒmpan. Inspecţia generală condusă de Florin Stanciu, a constatat la ordin, după cum se cade, iar doamna Cƒmpan s-a trezit pe lista de transferabili la Penitenciarul Spital Dej. Aprecierea de serviciu pentru anul 2007, finalizată de şeful ierarhic cu acordarea calificativului de Foarte Bun a fost modificată acordƒndu -se calificativul Satisfăcător. E drept, contestaţia adresată ANP i-a readus calificativul acordat de şeful ierarhic, adică Foarte Bun, dar presiunea a continuat. Şantajul cu inspecţii, calificative şi denunţuri este completat şi de sesizarea Comisiei de Disciplină a ANP. Pentru prima sesizare Cƒmpan a fost exonerată, ‚n prezent are altă sesizare făcută tot de Pop. Lăudabil faptul că rezistă, dar cineva ar trebui să oprească nebunia. Toanele lui Pop vor ţine probabil pƒnă la pensie, că doar e director şi ‚şi permite, nu e sigur că nervii contabilei vor fi la fel de longevivi. După atƒtea controale, inspecţii, misiuni de audit şi proceduri disiplinare ar fi trebuit să se lămurească, admiţƒnd că ar fi de bună credinţă, chiar şi domnul Pop, care cel mai probabil, dacă pilele nu-l vor face director pentru un mandat de 4 ani, va ieşi ‚n curƒnd la pensie. Dar concursurile preelectorale au şpilul lor. Posturile trebuie ocupate ‚nainte să se ‚ntƒmple vreo surpriz ă. Link-uri utile:  Istorii cu revoluţii şi securişti  Directoriada ANP: despre candidaţi  Directoriada ANP: 50 de candidaţi pentru 28 de posturi

by Huginn

39 Comentarii

06 OCTOMBRIE 2008

SNLP despre procedura legislativă: 'Gone in 60 seconds' Sindicatul Naţional al Lucrătorilor de Penitenciare (SNLP ) scrie despre chinurile statutului funcţionarilor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor. . Gone in 60 seconds

http://www.snlp.ro/, 05.10.2008 In loc de Nicholas Cage si Angelina Jolie, interpreteaza 14 deputati! . Stati linistiti, n-aveti nicio nadejde! .

La inceputul saptamanii au fost facute informari cu privire la votarea Legii prin care se aproba O.U.G. nr 4/2008 (care modifica Legea nr. 293/2004), inclusiv a amendamentelor care ne interesau in cel mai inalt grad (se introduceau accesul egal pe orice functie, consultanta juridica prin avocat platit de unitate, posibilitatea personalului contractual de a deveni functionari publici cu statut special, despagubirile de risc, etc). . S-a muncit mult la aceste amendamente, iar sindicatele au convins partea ministeriala de necesitatea clarificarii unor situatii si a materializarii efective a unor drepturi care nu se pot acorda din cauza ambiguitatii unor prevederi inaplicabile. Toti ne-am bucurat ca s-a aprobat noul statut. . In cursul procesului legislativ, partea cea mai dificila era acceptarea amendamentelor de catre Comisia pentru administratie publica care, dupa dezbaterea acestora, urma sa depuna un raport, iar amendamentele sa fie votate odata cu legea, pe 29 septembrie 2008. Termenul de depunere a raportului este mai putin important (practica o demonstreaza). . Cu cateva adaugiri la amendamente (nimic foarte grav) facute de membrii comisiei, proiectul a fost trecut pe ordinea de zi a plenului camerei de luni 29 septembrie dar a fost discutat marti 30 septembrie. . Imediat dupa votare, au fost receptionate informatii de la secretariatul general al Camerei deputatilor, conform carora Legea de apropare a OUG 4/2008 cu amendamente s-a votat! .

Si conducerea A.N.P. ca si cei de la Directia elaborare acte normative din M.J. dar si liderii sindicali au inghitit aceeasi galusca, mai ales ca era doar o formailitate. In camera nu se dezbat din nou amendamentele, decat daca cineva are de obiectat sau de sustinut un aspect. Nu a fost cazul deoarece proiectul nu avea influente financiare cuantificabile. . Deci tot sistemul a aflat rapid de marele succes. . Abia joi seara, dupa ce pe site-ul Camerei deputatilor s-a afisat in dreptul proiectului nostru (pct. 11) suspendat 30.09.2008 s-a dat alarma si a iesit la iveala toata situatia. Despre cum sperantele a 13.000 de oameni au disparut in 60 de secunde! . Din 326 de deputati aflati pe lista oficiala de pe site-ul Camerei deputatilor, pe data de 30.09.2008, au inceput lucrarile la ora 11,44 cu un numar de 82 de deputati prezenti (era prea devreme). . Pe la 12,34 s-a inregistrat prezenta maxima (233 de persoane). Deh, campania electorala... Dupa care, cu cat se apropia ora pranzului, numarul deputatilor scadea drastic. Pofta buna, domnilor deputati! Daca la ora 13,47 au votat 214 deputati, peste numai un minut, cand a fost supus la vot proiectul nostru, s-au inregistrat fix 200 de voturi dintre care 150 pentru, 49 de abtineri si unul contra. . Fiind vorba despre o lege organica, conform art. 129, al. 2 din Regulamentul camerei deputatilor, pentru adoptare era necesar votul majoritatii deputatilor si nu a celor prezenti in sala, deci 326 : 2 = 163 + 1 = 164. IN CONTEXTUL IN CARE GRUPUL PD-L S-A ABTINUT, MAI

TREBUIAU 14 VOTURI EXACT CATE VOTURI AU LIPSIT DE LA ORA 13,47 LA 13,48 !!! .

Este chiar un scenariu de film. Dar ne afecteaza! Il puteti urmari aici (punctul 22, ora 13,48 – pe butonul "deschis" puteti vedea cum a votat fiecare grup; nu cunoastem motivele pentru grupul PD -L s-a abtinut in masa si la statutul nostru si la al personalului didactic – ora 12,32) . Ce ramane de facut? . Conform Regulamentului Camerei deputatilor, art 105, al (2), "dupa dezbaterea ultimului raport intocmit, daca plenul Camerei nu reuseste sa adopte proiectul de lege referitor la ordonanta, in conditiile in care Camera Deputatilor este Camera decizionala, respectivul proiect se va rediscuta in sesiunea urmatoare pornind de la forma cu care Camera a fost sesizata initial pe baza ultimului raport intocmit de comisia sesizata in fond" Proiect de Ordonanta de Urgenta a Guvernului propus de sindicate . Conform Constitutiei Romaniei, art. 66, al. (1) "Camera Deputatilor si Senatul se intrunesc in doua sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune incepe in luna februarie si nu poate depasi sfarsitul lunii iunie. A doua sesiune incepe in luna septembrie si nu poate depasi sfarsitul lunii decembrie." . In concluzie, pe aceasta procedura, mai devreme de februarie 2009 nu se va intampla nimic. In astfel de momente de criza rivalitatile si concurente sunt lasate deoparte. Liderii celor doua organizatii sindicale mari din sistem s-au intalnit ieri si au stabilit urmatorul demers: vor inainta direct, la inceputul saptamanii viitoare, un proiect de O.U.G. privind modificarea Legii 293/2008, conform art. 29 din Legea nr. 54/2003 – legea sindicatelor

care

prevede

ca

"organizatiile

sindicale

pot

adresa

autoritatilor

publice

competente, potrivit art. 73 din Constitutie, propuneri de legiferare in domeniile de interes sindical". . Practic, proiectul preia toate modificarile propuse prin amendamentele inaintate camerei deputatilor dar se va urma o procedura diferita, de promovare a unei modificari a statutului prin ordonanta de urgenta care va trebui sa fie avizata de catre ministere si aprobata de Guvern, in perioada in care Parlamentul este inca in sesiune. . Link - util:  www.snlp.ro : Gone in 60 seconds

by Huginn

17 Comentarii

News Alert: Ministrul Predoiu, liberal pana la moarte Catalin Predoiu, ministru independent al Justiei, aparator al

independentei DNA si garant al obiectivitatii concursurilor din sistemul penitenciar, va fi parlamentar al Partidului National Liberal. Ok, deocamdata candidatura lui Predoiu pentru un mandat de parlamentar a fost validata de catre conducerea PNL, transmite NewsIn. Colegiul in care va candida Predoiu nu a fost inca stabilit. Anuntul a fost facut chiar de liderul PNL, primul ministru Calin Popescu Tariceanu. . Ii uram mult succes si il asiguram ca si-a inceput viata de politician exact asa cum trebuie pentru a satisface toate premisele unei cariere de succes: nici prea prea, nici foarte foarte, olecuta de limbaj de lemn bine dozat, multe promisiuni ca nu costa, razgandeli cat cuprinde, un sarut bruxellez pe gura procurorului sef al DNA, ceva schimbari pe la ANP garnisite cu pile

liberale. Pentru o buna si echilibrata reprezentare la nivel national, recomandam colegiile din vestul tarii. Poamele fenechiste in est si Felix-avocatii zamfiresti in vest. . Din

noiembrie

vom

vedea

intarit

grupul

avocatilor

si

juristilor,

aparatori

ai

independentei si reformei justitiei si ai continuarii luptei anticoruptie: Sergiu Andon, Victor Ponta, Catalin Predoiu, Tudor Chiuariu, Daniel Buda, Norica Nicolai, Serban Nicoale. Ii tinem pumnii domnului Bolcas, al carui PRM nu se simte prea bine.

by famiglia Musat

18 Comentarii

News Alert: Proba de selectare a dosarelor candidaţilor la funcţii de director ‚n ANP s-a ‚ncheiat Comisia de Concurs s-a ‚ntrunit, ce surpriz ă, azi pentru a analiza dosarele candaţilor la funcţiile de conducere din ANP. Preşedintele comisiei este secretarul de stat din Ministerul Justiţiei, Gabriel Tănăsescu. Observatorii sindicali nu au fost informaţi referitor la data şi locul desfăşurării acestei probe, deşi legea spune altceva. Cƒnd au aflat era prea tƒrziu, deja se scria procesul verbal. . Incredibil, dar, pentru că ‚n fişa de evidenţă nu scrie motivul pentru care ‚n 2005 din şef serviciu Ungureanu a devenit ofiţer cu func ţie de execuţie, dosarul a fost acceptat. Comisia vrea să ne convingă că, dacă fişa de evidenţă nu indică motivul, totul este ‚n regulă. Dar, sunt documente ‚n arhivă, la doi paşi, se pot cere explicaţii. Falsul e cƒt casa, doar c ă Tănăsescu şi comisia nu vor să ‚l vadă.

Rezultate selectie dosare concurs directori ANP - Upload a Document to Scribd

‡n

fine.

Sindicatele

s-au

adresat

deja

reprezentanţilor

MJ

pentru

lămurirea

incidentului. Vedem care este reacţia. Proba interviului va avea loc ‚n data de 10.10.2008 ‚ncepƒnd cu ora 09.00, la sediul Ministerului Justiţiei.

by Huginn

20 Comentarii

Penitenciarul Vaslui. Sete de normalitate. Pe 07 august 2008 a ap ărut pe Penifest un articol

referitor la motivare şi performanţă, semnat de Colecţionarul de amintiri. Nu intrăm †n detalii dar reamintim că textul se †ncheia a şa: „‡ntr-o bună zi, dacă nu se va schimba nimic, oamenii care pun suflet vor pleca. Cu un gust amar, vor pleca †n căutarea unui loc de muncă mai bun. Nu neapărat la un salariu mai mare...” . La momentul acela nu ştiam că tocmai la Penitenciarul Vaslui se va †nt„mpla aşa. Nu ştiam şi nădăjduiam să nu fie cazul. Dar s-a †nt„mplat. Doctorul Gabriel Ofileanu, unul din cei doi medici ai unităţii (şi singurul care se ocupa de deţinuţi), a plecat prin demisie, †ncep„nd cu data de 15.09.2008, la un loc de muncă mai bun,motivat de salariul dublu dar şi dezgustat de tratamentul la care a fost supus de către o parte din „colegii” lui, dintre care amintim †n mod special pe domnii Poinescu Costelactual director al Penitenciarului Vaslui respectiv Pintilescu Romică- fost adjunct pe linie de pază, actualmente şef serviciu siguranţă exterioară. Bietul medic a fost, de -a lungul timpului, tratat fără respect, umilit, amenin ţat şi hărţuit, astfel că a plecat cu inima uşurată.

Ultima isprava a directorului Poinescu (ispravă †nfăptuită la ordinul său cu m„na unui subordonat poate prea zelos şi poate un pic prea credul, domnul director fiind recunoscut pentru abilitatea de a evita să ia decizii sensibile, scoţ„nd castanele din foc cu m„inile altora) a fost confiscarea şi sigilarea calculatorului de serviciu al doctorului Ofileanu (calculatorul se afla la cabinetul medical de pe secţia de deţinere), bănuit că ar fi trimis de acolo reclamaţii †mpotriva conducerii şi mesaje către Penifest. Conducerea vasluiană a cerut la ANP un control de specialitate ,sper„nd să găsească informaţii compromiţătoare †n memoria calculatorului şi să demonstreze, astfel, reaua credinţă a doctorului. Controlul a venit, a cotrobăit peste tot dar nu a găsit nimic. Cum era de aşteptat, doctorul Ofileanu a ieşit basma curată, neconfirm„ndu-se cele sesizate de conducerea unităţii. ‡n schimb, s-a mai adăugat o palm ă usturătoare pe obrazul gros al „v„nătorilor de vrăjitoare” din Penitenciarul Vaslui, care au fost aproape siguri că †l vor prinde pe doctorul Gabriel Ofileanu cu penifestu-n calculator. Dar să vedem de unde a pornit toată această mascarad ă care, de c„teva luni, pune Penitenciarul Vaslui †ntr-o lumin ă extrem de nefavorabilă †n ochii opiniei publice . . ‡n cursul lunii februarie 2008 un grup de de ţinuţi i-a scris deputatului Nati Meir despre unele presupuse abuzuri şi ilegalităţi petrecute †n interiorul penitenciarulu, †n rolurile principale afl„ndu-se, printre alţii, directorul Costel Poinescu şi fostul său adjunct pentru pază, Romică Pintilescu. Printre multitudinea de acuze aduse acestora se num ăra şi aceea conform căreia un deţinut a fost folosit †n mod ilegal la aratul grădinii domnului Pintilescu, timp †n care şi-a prins m„na la plugul tractorului folosit pentru operaţia agricolă respectivă. ‡ncurajaţi de demersul deputatului Nati Meir, alţi deţinuţi şi, se pare, chiar cadre din unitate (dovadă că lucrurile nu stăteau tocmai bine nici †nainte şi că tensiunea plutea prin aer) , au †nceput să trimită sesiz ări †n toate cele patru v„nturi, pl„ng„ndu-se de diversele probleme cu iz imoral şi penal petrecute †n penitenciarul moldav. Au apărut articole †n presa locală şi centrală, au venit controale de la ANP şi de la diverse instituţii guvernamentale şi neguvernamentale, au fost demarate anchete ale parchetului, DNA etc. Numai că cei incriminaţi, •n frunte cu renumiţii, de-acum, Poinescu şi Pintilescu, †n loc să recunoască bărbăte şte ce s-a †nt„mplat , să-şi asume responsabilitatea (†n definitiv, nici n-a fost chiar o mare tragedie) şi să-şi bage minţile †n cap, au †nceput să–şi asigure, prin tot soiul de tertipuri şi presiuni, declaraţii favorabile de la cei implicaţi , minţind cu dezinvoltură pentru a-şi salva pielea. Apoi s-au apucat să caute vinova ţi printre cadre, convinşi fiind că la baza “reclamaţiilor” ajunse †n m„inile instituţiilor abilitate precum şi †n m„inile presei stau, de fapt, nişte “colegi care le vor răul” şi că se vor ocupa de “aranjarea” acestora. Nu s-au sfiit să se dedea la ameninţă ri făţişe, hărţuiri, şicane, insinuări, at„t †n public c„t şi †n particular. Au †nceput cu lucrătorii “indezirabili” de la pază, au trecut, apoi, la lucrătorii din sectorul cultural, au ajuns pe la financiar şi contabilitate, au luat la r„nd medicalul şi informatica, sf„rşind cu juristul unităţii. A şadar, o adevărată “conspiraţie”, cum ar spune ei. Noi am spune că este vorba, de fapt, de o disperare vecină cu isteria sau, şi mai rău, o punere †n practică a principiului de sorginte bolşevică ” cine nu-i cu noi este †mpotriva noastră, deci trebuie st„rpit”. Cei h ărţuiţi au făcut, şi ei, ce-au crezut de cuviinţă: unii au ripostat verbal, alţii au cerut †n scris directorului să facă ordine, unii s-au lăsat intimidaţi şi s-au retras prin diverse colţuri cu coada †ntre picioare, cerşind mila stăp„nilor, alţii au cerut Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor să intervină iar doctorul Ofileanu le-a dat cu flit, plec„nd spre un loc de muncă mai bun.

Deşi i s-a cerut †n mod ferm de către o parte din ofiţeri, directorul unităţii a eşuat lamentabil †n demersul său de a instaura un climat de lucru corespunzător, domnul Pintilescu continu„nd imperturbabil să acuze comploturi la adresa sa şi a familiei sale, să amenin ţe direct sau voalat şi să caute ţapi ispăşitori pentru “scurgerea de informaţii compromiţătoare ” despre d„nsul şi camarila aflată la putere. Domnul Pintilescu i-a fost şef actualului director şi, din această cauză, suntem tentaţi să credem că ascendentul avut c„nva asupra sa †l copleşeşte pe t„n ărul director, nefiind †n stare să se impun ă aşa cum s-ar cuveni din partea unui lider . ‡n orice caz, dacă directorul Penitenciarului Vaslui nu reu şeşte să •nţeleag ă că este ceva putred †n curtea lui at„ta vreme c„t primeşte permanent semnale de nemulţumire din partea unui num ăr consistent de agenţi şi ofiţeri, din mai multe compartimente de muncă, din partea deţinuţilor, din partea eşaloanelor superioare (fără să mai vorbim despre surse din exterior pe care le vom invoca la momentul potrivit), †nseamnă că ori este incompetent ori este rău intenţionat. Partea proastă este că sunt semnale că şi alţi specialişti din unitate au de g„nd să urmeze exemplul doctorului. Adică să părăsească sistemul. Datorită, †n bună m ăsură, incapacităţii actualului director de a asigura un climat de lucru corespunz ător, †n ciuda faptului că se bucură de expertiza nepreţuită, la ceas de taină, a sfetnicilor personali (se ştiu ei care), pe care †i facem răspunzători, laolaltă cu şeful lor, de subminarea bunului mers al unei instituţii publice. Partea şi mai proastă este că at„t directorul c„t şi parte din cei incriminaţi sub diverse forme se simt imaculaţi şi declam ă peste tot puritatea lor profesională şi morală. Acest comportament frizează patologicul, pentru ei neav„nd importan ţă faptul că foarte mulţi salariaţi sunt martorii multor ilegalităţi comise de aceştia, că există dovezi scrise, că starea de spirit †n unitate este dezastruoasă, că personalul este †n cea mai mare parte nemulţumit, demotivat şi resemnat, că agenţii nu sunt sprijiniţi †n activitate de către şefi, că oamenilor le este frică să vorbească unii cu alţii prin curtea puşcăriei, de team ă să nu fie acuzaţi de „conspiraţii monstruoase” de către domnii Poinescu şi Pintilescu, că frica şi suspiciunea au pus st„p„nire pe oameni, că oamenii au uitat să mai r„dă şi vin la serviciu cu groază, că †n ultimii ani nu s-a făcut nici o investiţie serioasă †n instituţie, că penitenciarul arată jalnic şi la exterior şi la interior, că ne confruntăm cu o lipsă acută de cadre iar conducerea vasluiană nu a reuşit să obţină dec„t c„teva posturi (†n condiţiile †n care există unităţi care au obţinut şi au scos deja la concurs zeci şi sute de posturi), că suntem ocoliţi de şefii instituţiilor locale şi de personalităţile judeţului tocmai datorită comportamentului rudimentar al directorului unităţii şi al acoliţilor acestuia , că ne zbatem de ani de zile †ntr-o mediocritate vecină cu falimentul, că nu este †ncurajată iniţiativa şi creativitatea subordona ţilor că oamenii sunt trataţi , de multe ori, precum sclavii pe moşie, că sunt †njurate cadrele chiar de către unii şefi, că este tolerată şi †ncurajată intriga, că este †ncurajată turnătoria, că se fac discrimin ări †ntre cadre pe criterii de afinităţi, că sunt †ndepărtaţi şi izolaţi acei oameni care nu se supun camarilei domnului Poinescu, că se practică arbitrariul, că se promovează incompetenţa, că o m„nă de oameni aşezaţi †n funcţii importante profită fără ruşine de avantaje necuvenite, că există cadre lipsite de scrupule care acceptă †n mod josnic să beneficieze de avantaje necuvenite, anul„ndu-şi, astfel, bruma de calităţi pe care şi le invocă singuri, că nu este †ncurajată comunicarea reală, că se fac o mulţime de lucruri pe ascuns, că liderul de sindicat şi sindicaliştii sunt trataţi ca nişte adversari †n loc să fie văzuţi aşa cum sunt de fapt, adică nişte parteneri, că nu se reuşeşte amenajarea unei parcări sau a unei săli de pregătire fizică pentru personal, că meniul asigurat cadrelor este sărăcăcios, că deţinuţii nu sunt †ncurajaţi să iasă la muncă, că se identifică cu greu beneficiari pentru forţa de muncă etc. P.S. Articolul este scris de un cititor de la Vaslui. Ii multumim pentru contributie si dorinta de implicare.

by famiglia Musat

40 Comentarii

Directoriada ANP: Tiberiu Ungureanu se vrea şef cu fals ‚n declaraţii Urmează etapa selectării dosarelor de concurs pentru candidaţii la funcţiile de conducere din ANP. Se verifică, după cum ştiţi, ‚ndeplinirea condiţiilor generale şi specifice pentru ocuparea unui astfel de post. Probă fără emoţii pentru cei care nu au nimic de ascuns. . Tiberiu Ungureanu - demis ‚n 2005, nu poate candida p„nă ‚n 2011 .

Tiberiu

Ungureanu,

seful

Directiei

pentru

Prevenirea

Criminalitatii

in

Mediul

Penitenciar (DPCMP) - fost ă DGPA / SIPA, nu respectă condiţiile legale pentru a candida. Astfel, deşi are cei 3 ani de vechime ‚n sistem, Ungureanu nu ‚ndeplineşte condiţia prevăzută de art. 11 lit. g) din legea 293/2004 privind statutul funcţionarilor din ANP. . Prin noiembrie 2005 a fost demis din funcţia de şef al Serviciului Teritorial 9 Craiova, din cadrul Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie (DGPA). †n locul acestuia a fost numit Marius Enuţ, care a ocupat funcţia pƒnă la desfiin ţarea direcţiei ‚n anul 2006. . Cum prevederile legale sunt destul de clare domnul Ungureanu ar trebui să fie respins fără discuţii de către Comisia de Concurs. Dacă se va ‚ntƒmpla aşa rămƒne ‚nsă de văzut. Pretexte se pot găsi pentru orice, chiar dacă Ungureanu a fost demis din funcţie pentru incompetenţă managerială şi există documente care să dovedească asta. . Fals ‚n declaraţii pentru directoriadă . Raportul de control din 2005, ‚mpreună cu decizia de demitere există ‚n arhiva operativă a fostei DGPA şi la dosarul de personal, ne spun sursele noastre. Cu toate acestea, Ungureanu a avut tupeul să declare, pe proprie răspundere, că nu a fost "eliberat din motive imputabile sau demis dintr-o funcţie public ă †n ultimii 7 ani". A comis, cu bună ştiinţă, un fals ‚n declaraţii sperƒnd că nimeni nu va observa. . După cum ştiţi falsul ‚n declaraţii este o faptă incriminată de codul penal tocmai pentru că indivizi precum Ungureanu să nu poată minţi cu graţie o instituţie publică. Art. 292 Cod penal prevede că "Declararea necorespunz ătoare adevărului, făcută unui organ sau instituţii de stat ori unei alte unităţi dintre cele la care se referă art. 145, †n vederea producerii unei consecin ţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci c„nd, potrivit legii ori †mprejurărilor, declaraţia făcută serve şte pentru producerea acelei consecinţe, se pedepseşte cu †nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă." . Comisia de concurs, decizie dificilă . Ce va face Comisia de Concurs, asta e ‚ntrebarea? Depinde ce instrucţiuni a primit. Cel mai probabil va ‚nchide ochii şi nu va face scandal, doar vin alegerile. Va ‚ncerca să rezolve discret problema. Cineva ‚nsă ar trebui să sesizeze instituţiile ‚n drept pentru acest fals ‚n declaraţii. . Este posibil, să asistăm la o dispută ‚ntre membrii Comisiei. †n acest caz, dac ă se găsesc c‚rcotaşi, va decide 'şeful'. Dacă, ‚ntƒmplător, şeful este şi persoana care i-a promis sprijin lui Ungureanu dosarul va trece. Dacă nu, mincinosul va trebui să-şi facă timp pentru a se ocupa şi de alte declara ţii, de această dată ‚n calitate de făptuitor. . Link-uri utile:  Directoriada ANP: despre candidaţi  Directoriada ANP: 50 de candidaţi pentru 28 de posturi  Doi prieteni ‚n arhiva SIPA*  Primul corupt

by Huginn

12 Comentarii

05 OCTOMBRIE 2008

Cititorii ne scriu: Azi ‚n Satu Mare / Maine in Vaslui / Poimaine'n toata tara Mai deunazi eu si Huginn ne ratoiam la telefon unul la altul cu privire la criteriile de respingere a comentariilor. El mai strict, eu mai permisiv. Eu riscand să legitimez ceea ce cateodată e evident dezinformare cu buna stiinta, el riscand sa inhibe participarea la dialog a unora mai stangaci sau inoportuni in exprimare. Probabil e o disputa a intaietatii oului sau gainii. Nu am gasit raspunsul. .

Ceea ce am observat este, insa, ca disputele, chiar și de tipul celei mai de sus, au contribuit la atingerea scopului blogului. Acela de a stimula dezbaterea privind buna functionare a sistemului penitenciar. In ultimele luni a crescut numarul comentariilor si, deci, nivelul de implicare in dialog, si numarul mesajelor trimise pe adresele de mail ale blogului, deci dorinta oamenilor de a informa, de a-si face cunoscute problemele. . Azi publicam doua mesaje-apel (la constiinta) primite pe mail. Unul de la Satu Mare, celălalt de la Vaslui (parte a unui articol mai amplu*). Asteptam cu nerabdare / Vesti mai bune-n Satu Mare "Sistemul penitenciar rom„nesc nu va putea fi reformat cu adevarat decat atunci cand isi va asuma public valorile sociale pozitive si cand va pune in funcţiune structuri care să †ncurajeze verticalitatea, răspunderea, adevărul, binele. At„ta timp c„t vom continua sa ne fundamentăm activitatea pe smecherie, disimulare, duplicitate, dezinformare, umilind oamenii valoro şi, cu rezultate concrete şi loiali valorilor pozitive şi instituţiei, promov„nd şi †ncuraj„nd †n paralel comportamente menite să inducă team ă si ne†ncredere, nu vom putea face niciodată curăţenie †n propria ogradă. Ceea ce se intampla in aceste zile la Satu Mare ar putea fi un al doilea pas (pentru că primul †i aparţine †ntotdeauna, de drept, minunatei Timisoara) †n †ncercarea de a separa binele de rău. . Răul va ceda greu, deoarce trebuie sa justifice „eficienţa” unor structuri care au supravieţuit prin vivacitatea subculturilor profesionale reproduse de la o generaţie la alta. R ăul va ceda greu, deoarece a reuşit să manipuleze inclusiv adepţi ai Binelui, ceea ce †i convine de minune. Răul va ceda greu, deoarece †i place †ntunericul. Lumina provoacă panică †n r„ndul celor ce se ascund sub masca acţiunilor anonime. De fapt, răul nu există. E absenţa Binelui. Binele trebuie lăsat să lucreze. . Există două tipuri de comportament. Cei care ies la lumin ă şi †şi asum ă ceea ce spun şi ceea ce fac şi mai există cei care vor s ă răm„nă †n beznă, pentru că nu se pot hrăni dec„t din „jaluzelele” care †i acoperă. La Satu Mare a apărut o luminiţă. Oamenii de caracter o †ncurajează şi o sprijină. Cei răi sunt panicaţi. Se agită. Caută „solu ţii”, amestecă adevărul cu minciuna, sună la uşă ş i fug, scriu anonime, †ncerc„nd să obosească şi să consume energia celor care, †n afara sarcinilor de serviciu, mai trebuie apoi să repare ce au stricat alţii. . Să spargi pahare e uşor. Să •l refaci din cioburi e mai greu. Cei care sparg pahare ştiu că cei care vor †ncerca să †l repare vor obosi mai repede, ca ei să aibă timp să †şi savureze cafeluţele, că poate mai pică o b„rfă care să ne binedispună. Oameni care, prin natura serviciului, ar trebui să aplaneze conflicte, să †ndemne la †mpăcare, iertare, bunătate, sunt printre primii care vor să arunce acum cu pietre. Oameni care se consideră „maturi”, pun †n pericol

inclusiv

integritatea

fizică

a

colegilor

sau

cunoscuţilor,

influenţează

anchete

administrative şi penale, doar pentru că un şef sau altul nu şi-a răstignit subalternii pentru o presupusă abatere, sau pentru un presupus „management defectuos ”. Asteptam cu nerabdare / Veşti mai bune -n Satu Mare se adauga, †nt„mplător sau nu, la †ndemnul Azi in Timişoara / M„ine – n toata tara!” Vaslui: V eţi beneficia, mai cur„nd dec„t vă aşteptaţi, d e judecata noastră Se spune că poţi minţi pe toată lumea o vreme şi pe c„ţiva tot timpul, •nsă nu -i poţi •nşela veşnic pe to ţi. Numai un orb nu-şi poate da seama că lucrurile nu merg bine la Vaslui. ‡nsă cei care ar trebui să-şi asume responsabilitatea, aceşti preaiubitori de sine şi dispreţuitori de popor, †şi bagă capul †n nisip şi caută ţapi ispăşitori, arăt„nd cu degetul spre cei care “uneltesc” †mpotriva lor, ignoran ţa †mpiedic„ndu -i să †nţeleagă că ei †nşişi sunt vinovaţi de mocirla †n care se zbate unitatea vasluiană şi că “lumea”, după at„ţia ani de promiscuitate, vrea şi altceva. Din păcate pentru dumnealor, “duşmanii de clasă” sunt din ce †n ce mai mulţi şi nu mai pot fi minţiţi sau duşi cu zăhărelul. . Oamenii au nevoie de lideri care să le asigure condiţii de muncă mai bune şi care să le confere demnitate. Care să-i fac ă să vin ă cu drag la serviciu şi să depăşească cu z„mbetul pe buze toate dificultăţile inerente activităţilor noastre. Care să-i †ndrume către o viaţă mai bună. O viaţă mai bună pentru ei şi pentru familiile lor. . Şi dacă nu v-aţi dat seama p„nă astăzi, dragii no ştri imaculaţi, aflaţi că nu numai voi aveţi familii, cu toţii avem familii pe care le iubim, nu doar voi aveţi o carieră profesională, toţi avem o carieră profesională de care ne preocupăm, nu numai voi aveţi nevoi, toţi dorim c„te ceva de la viaţă dar nu cu orice preţ şi nu †n orice chip. Şi noi avem sentimente, şi noi avem sensibilităţile noastre. Şi noi suferim pentru ce ni se †nt„mplă la serviciu din cauza unor şefi fără vocaţie şi fără inim ă, şi copiii noştri ni se uită †n ochi şi speră să vadă bucurie , demnitate şi speranţă , nu lacrimi şi umilinţă , şi părinţilor noştri le pl„ng inimile de durere c„nd ne văd şi ne simt apăsaţi , trişti şi resemna ţi din cauza unor colegi sau şefi inumani, de parcă nu ar fi de ajuns dificultatea †n sine a muncii noastre, şi pensionarii unităţii au dreptul să mai vină din

c„nd †n c„nd s ă-şi vadă fostul loc de muncă şi fo ştii colegi fără să li se †nchidă poarta †n nas de către nişte şefi vremelnici m ăcinaţi de ură şi de dorinţă de răzbunare, şi noi avem nopţi nedormite din cauza problemelor de serviciu, avem †ndoieli, ne punem †ntrebări, şi noi punem um ărul la supravieţuirea unităţii, şi noi lăcrim ăm †n ascuns din cauza unor impostori care -şi spun şefi sau colegi şi care ne fac viaţa la serviciu un chin. . ŞI NOI EXIST ĂM, domnilor. Universul nu se •nv„rte •n jurul vostru. Opriţi-vă, pentru o clipă, şi scuturaţi-vă de orgoliul nem ăsurat, de ignoranţă şi de lipsa de scrupule. Renunţaţi să vă mai am ăgiţi şi ruşinaţi-vă puţin. ‡ncerca ţi să vă face ţi viaţa mai frumoasă făc„ndu-ne-o frumoasă şi pe-a noastră, cei de l„ngă voi, datorită cărora, †n bună m ăsură, vă c„ştiga ţi salariile frumoase. Oamenii au nevoie de siguranţă , de linişte, de echilibru. Respectaţi-i pe cei din jur dacă vreţi să fiţi respectaţi, fiţi voi †nşivă integri dacă vreţi să le cereţi subordonaţilor să dea dovadă de integritate, fiţi oneşti dacă vreţi să fiţi trataţi cu onestitate şi daţi dovadă de transparenţă dacă nu aveţi nimic de ascuns. Faceţi eforturi pentru a asigura bunul mers şi dezvoltarea instituţiei şi †ncerca ţi să puneţi interesul colectiv mai presus de interesele personale şi de grup pe care le-aţi promovat p„nă acum cu at„ta perseveren ţă. . Domnilor preaiubitori de sine şi dispreţuitori de popor, vă conjurăm să ne reda ţi m„ndria de a face parte dintr-o structură de elită, m„ndria de a purta o uniform ă ş i demnitatea de a merge cu capul sus at„t prin curtea unităţii c„t şi †n afara ei. Şi dacă nu puteţi face toate astea, m ăcar abţineţi-vă să face ţi rău celor din jur doar pentru faptul că nu vă seam ănă sau că nu sunt de acord cu ceea ce faceţi. Pentru că via ţa nu iartă şi, †n afară de judecata Lui Dumnezeu şi a istoriei, veţi beneficia, mai cur„nd dec„t vă aşteptaţi, de judecata noastră, a celor mulţi şi lipsiţi de importanţă, aşa cum ne consideraţi voi. . *Maine, ora 13.00, vom posta articolul complet privind situatia de la Vaslui . P.S. Stati aproape. La miezul noptii vom afla care din candidatii pentru functia de director general adjunct nu ‚ndeplineste conditiile legale pentru candidatura.

by famiglia Musat

43 Comentarii

ANP are sfatul bătr‡nilor Sistemul peniteniciar se m işcă. Zilele trecute a fost numit Consiliul Consultativ al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), prin decizie a directorului general al ANP. Consiliul este un fel de sfat al bătrƒnilor dezirabili, şi are rolul de a sfătui conducerea sistemului penitenciar ‚n probleme de ordin general. . Din Consiliu fac parte*, ‚n ordine alfabetică:  Constantin B ădiţoiu, general (rez.) - fost director al

Direcţiei Siguran ţa Deţineri şi Regim Penitenciar din ANP;  Marin Bucur, colonel (rez.) - fost director al Penitenciarului Arad;  Ioan Chiriac, colonel (rez.) - fost director al Penitenciarului Tulcea;  Szollosi Geza, colonel (rez.) - fost director al Penitenciarului Tƒrgu Mureş;  Ioan Chiş, general (rez.) - fost director general al Direcţiei Generale a Penitenciarelor;  Petru Roman, general (rez) - fost director al Penitenciarului Gherla;  Dan Sterian, colonel (rez.) - fost şef al Serviciului Cabinet din ANP;  Emilian Stănişor , procuror - fost director general al Administraţiei Naţionale a

Penitenciarelor;  Vasile V ăduva, general (rez.) - fost şef al Direcţiei Resurse Umane din DGP - ANP.

Sistemul penitenciar, mai precis conducerea acestuia, mai beneficiază de sprijinul Grupului de Management Strategic, format din super - directorii coordonatori zonali. După cum ştiţi există şi un Consiliu de Conducere, organ consultativ constituit din directorii din cadrul ANP. Mai există şi o Comisie Paritară, care nu prea se vede lucrƒnd, din lips ă de interes ministerial. . Intenţia ‚nfiinţării acestui Consiliu a fost anunţată ‚n data de 04.09.2008, cu ocazia primei ‚ntruniri a Grupului de Management Strategic. †ntre timp s-a făcut selecţia membrilor.

. Link -uri utile:  Şezătoarea de management strategic  Sistemul penitenciar regionalizat in taina  Comisia Paritară discută modificarea statutului funcţionarilor ANP  Ministerul Justitiei - politica strutului in curtea penitenciarelor

* sper că nu am uitat pe nimeni şi nici nu am greşit vreun nume.

by Huginn

71 Comentarii

04 OCTOMBRIE 2008

Soare sau v‡nt? Uneori suntem toxici unii pentru alţii. Cei mai mulţi dintre lucrătorii de penitenciare lucreaz ă ‚n colective care nu funcţionează nici pe departe perfect, şi duc cu ei acasă problemele şi grijile de la serviciu. O zi ‚n care sarcinile nu se mai termină, şeful te ceartă din nimic, iar colegii nu te „slăbesc” din priviri, pƒndind orice greşeală, e o catastrofă. Iar dacă zilele astea se repetă, una după alta…

Ce se ‚nt„mplă cu problemele noastre? Sunt stocate, pe măsură ce trece timpul, mai degrabă decƒt sunt rezolvate. Ne ascundem problemele, departe de vedere. Problemele ignorate se acumulează şi uneori reapar mai urƒte decƒt au fost. †ndesăm şi ‚ndesăm totul ‚ntr-o geantă… Venim diminea ţa la serviciu extenuaţi emoţional pentru că am tot tƒrƒt după noi teribila povară. Uneori nu reuşim să ‚nchidem u şile după noi pentru că nu ‚ncap „genţile”. Ce probleme are lucrătorul de penitenciar? Depinde de nivelul lui ‚n ierarhie: dacă este director (şi nu magistrat) trebuie să asigure bani pentru medicamente, hrană, transport, utilităţi etc.; dacă este director adjunct, trebuie să semneze mape grase, să-şi ‚ndrume subordonaţii, să-i controleze şi altele; dacă este şef serviciu sau de birou, mai dă cƒteva dispoziţii dar mai şi ‚ntocmeşte materiale, redactează adrese, face programe ş.a.m.d.; dacă este un simplu executant, lista este nesfƒrşită: munceşte direct cu deţinutul, ‚nregistrează hƒrtii, face planificări şi pontaje etc. †n acest noian de atribuţii, sarcini, activităţi, relaţiile interpersonale sunt esen ţiale dar nu toţi sunt conştienţi de asta, aspect foarte uşor de observat din situa ţiile ‚ntƒlnite de fiecare dintre noi: şeful sec ţiei preferă să dea „ordin” supraveghetorului pentru a -i aduce un deţinut la raport ‚n loc să ‚l roage; psihologul sau educatorul cer pe un ton superior agentului să ducă deţinuţii la club deşi ar putea la fel de bine să ‚i vorbească amical; medicul preferă să se fac ă nevăzut cƒnd are un caz deosebit la uşă, rămƒnƒnd ca asistentul medical să calmeze pacientul turbulent; ce să mai spunem de director?! El nu salută, nu mulţumeşte, nu roagă…

Ce ‚nvaţă cei tineri de la ceilalţi? De la ‚nceput prind „şmecheriile”, ‚nvaţă tot felul de trucuri pentru a-şi face viaţa mai uşoară cu riscul de a le -o face altora mai grea. Indisciplina, inconsecvenţa, blazarea sunt ceea ce v ăd la şefii lor şi, de multe ori, mentor le este un deţinut versat. Deţinutul le poate spune cine „are trecere” şi cine nu, de cine să se team ă sau pe cine să evite dintre şefii de tură, care domnişoară sau doamnă este serioasă sau dimpotrivă. Poate

oferi adrese şi numere de telefon importante. Ce se poate face? Unii văd toate astea şi se prefac că totul e normal. Sunt indiferenţi şi chiar se simt bine dacă nu intervin, pretinzƒnd la rƒndul lor să nu fie deranjaţi. Alţii, dimpotrivă. Se ‚nfurie, strigă, trƒntesc şi se simt datori să ia o poziţie ferm ă, dură faţă de neregulile observate. Sesizează comisia de disciplină, tƒrăsc ‚n faţa directorului vinovatul, urlă ‚n gura mare, arată cu degetul, judecă. Sunt două extreme şi fiecare dintre noi am ‚nt„lnit genul acesta de oameni şi avem astfel de colegi. Dar de blƒndeţe a auzit cineva? De obicei nu considerăm blƒndeţea ca o sursă de putere dar o astfel de sensibilitate presupune să ne reglăm realmente la frecvenţa celorlalţi. †nseamnă că nu suntem aspri, duri, că nu folosim forţa, mai ales dacă celălalt este vulnerabil. Se spune că „vorba dulce mult aduce” şi cine nu a ‚ntƒlnit m ăcar o dată ‚n viaţă o persoană bună, blƒndă, ‚nţeleaptă? Vă amintiţi cum v-aţi sim ţit ‚n prezenţa ei? Ce efecte are asupra noastră o vorbă spusă pe un ton blƒnd, o dojan ă ‚nsoţită de o bătaie uşoară pe umeri, o observaţie făcută la ureche? O altă pildă spune: „critica se face ‚n şoaptă şi lauda ‚n gura mare”. Vă amintiţi cƒnd vaţi lăudat ultima oară un coleg? Cƒnd i-aţi apreciat eforturile? Aţi avut curajul vreodată să vă solidarizaţi cu un coleg care a greşit şi să ‚i pretindeţi şefului să ‚l trateze cu respect? A ţi făcut un sacrificiu, cƒt de mic, pentru unul din colegii voştri? Dacă aţi făcut toate astea, sunteţi puternici. Deşi este greu de crezut că bl„ndeţea presupune forţă, vă aduc ‚n atenţie fabula soarelui şi a vƒntului care s-au luat la ‚ntrecere pentru a vedea care este mai puternic, ‚ncercƒnd să scoată haina de pe un om. Vƒntul a suflat cu putere dar bărbatul strƒngea şi mai tare haina pe lƒngă corp, ‚ncăpăţƒnƒndu-se să o păstreze. Soarele şi-a trimis razele cu blƒndeţe spre omul care, ‚n aerul cald, şi-a scos haina, a pus-o pe um ăr şi şi-a continuat drumul.

by Vladimir

21 Comentarii

Directoriada ANP: rezultatele testului psihologic pentru posturile de director din aparatul central Concursul pentru cele 10 posturi de director din cadrul aparatului central al ANP a depăşit etapa testării psihologice. ANP a afişat rezultatele ieri după masă. Nu sunt surprize majore. Toţi candidaţii au fost admişi, cu excepţia lui George Oltean, candidat pentru funcţia de director al Direcţiei pentru Prevenirea Criminalităţii ‚n Mediul Penitenciar (DPCMP). . George Oltean a confirmat, dacă mai era nevoie, că nu poate face faţă unei testări psihologice. I s-a mai ‚ntƒmplat şi prin 2007, nu e prima dată. Un personaj ciudat, care a reuşit să supravieţuiască desfiinţă rii DGPA şi care a fost reactivat alături de Tiberiu Ungureanu, la proaspăt ‚nfiinţata DPCMP. E adevărat că nimeni nu l-a testat la transfer, dar se vede treaba că este nevoie de astfel de filtre. . Mai jos aveţi lista cu rezultatele ob ţinute de candidaţii pentru cele 2 posturi de director general adjunct şi cele 8 posturi de director ‚n cadrul aparatului central al ANP. .

Rezultat Test Psihologic Directori ANP - Upload a Document to Scribd

Şi mai ciudat, ‚n ceea ce-l priveşte p e Oltean, este faptul că a ‚ndeplinit funcţia de ofiţer coordonator ‚n cadrul DPCMP, ‚nainte de a fi mutat definitiv la Penitenciarul Gherla. Ofiţerii şi agenţii coordonaţi au criticat deschis modul ‚n care susnumitul ‚şi exercita atribu ţiile. Agresiv, paranoic, instabil emoţional, aşa a fost descris de colegi.

Pentru şefia spionilor s-a †nscris un personaj mai mult dec„t dubios. George Oltean a picat testarea psihologică de vreo două ori †ncerc„nd să fie ceva şef pe la spioni. Cei carel cunosc pot să garanteze că are probleme la mansardă. Ar fi culmea să treacă acum de testul psihologic, dar la ANP se poate †nt„mpla orice. Şi el tot pe filiera G ăurean - Gherla dă asaltul. (sursa: Directoriada ANP: 50 de candidaţi pentru 28 de posturi)

Dup ă cum vedeţi candidaţii, nu sunt nici ei o surpriză. I-am prezentat pe toţi acum cƒteva zile cu excepţia lui Niculae T ănase, cel care ‚i face concurenţă lui Tiberiu B ărăian, director - ‚mputernicit la Direcţia Tehnologia Informa ţiei şi Comunicaţii IT. *** Nu m ă aşteptam ca articolul de ieri, despre Vasile Pop, să aibă o a şa audienţă. Cele peste 140 de comentarii, destul de puţine la obiect din păcate, sunt o dovadă. Unii cititori au sim ţit nevoia să-l apere pe actualul director ‚mputernicit. Foarte bine, loialitatea e o virtute demnă de răsplată. Alţi cititori au adus completări articolului, punƒnd ‚n discu ţie şi alte chestiuni conexe. La fel de lăudabil. Destui au comentat la obiect, dar aproape inutil ‚n marea de scenarii şi aluzii, parcă rupte din manualul micului ci-ist. Un lucru e clar. La Gherla nu e linişte, iar miza e mare. Atƒt de mare că a tulburat destule minţi. Urm ătorul articol nu va mai fi despre istorii vechi, va fi despre activitatea recentă a lui Vasile Pop. Link-uri utile:  pdfcoke. com: Rezultate Test Psihologic Directori ANP  Directoriada ANP: despre candidaţi  Directoriada ANP: 50 de candidaţi pentru 28 de posturi  Directoriada ANP: azi se termina inscrierile  Concursuri, impostori, naivi  70% concursuri, 30% rela ţii... cu publicul  Directoriada ANP şi discriminările

 Concursuri pe bune?  News Alert: Directoriada ANP - prima rectificare... din cƒte?  'Directoriada' ANP ‚ncepe  Nu vine nici Superman dupa cum n -au venit nici americanii  ANP: 18 posturi de director de penitenciar scoase la concurs  'Directoriada' ANP ‚ncepe  Concursurile pentru funcţiile de conducere: primele semne ale eşecului  Ministerul Justiţiei se ‚ntoarce ‚n timp, ANP pregăte şte concursuri pentru directori

by Huginn

12 Comentarii

03 OCTOMBRIE 2008

News alert: Comisia pentru cetătenie, decimată Mama mea provine dintr-o familie de rom„ni bucovineni, bunicul meu fiind director de şcoală rom„neasc ă, iar bunica †nv ăţătoare, †n Cernăuţi, după alipirea Bucovinei la Regat. ‡ntreaga familie din partea mamei s-a refugiat †n ţară după ocuparea teritoriilor rom„neşti de către trupele ruseşti, †n august 1940, stabilindu-se †n zona R ădăuţilor. De aceea am avut †ntotdeauna o †nţelegere directă, specială, a modului cum g„ndesc şi cum simt rom„nii rămaşi după cel de-al doilea război mondial †n afara graniţelor. Asta m a ajutat, c„nd eram ministru al Justiţiei, să iau m ăsurile necesare pentru ca rom„nii din afara graniţelor să-şi poată redob„ndi cetăţenia fără a fi umiliţi de legi proaste, proceduri greoaie şi funcţionari indolenţi....dixit Tudor Chiuariu. ‡n ciuda m ărturiei pline de sensibilitate a domnului Chiuariu, cƒrcotasul meu coleg, Huggin, spunea pe 16 septembrie că sefii Direcţiei Cetăţenie, Dan Sfƒrnă et co, ‚şi vor pierde ‚n curƒnd funcţiile. Ei bine, prin ordin al ministrului Justitiei 2534/C/1.10.2008, membrii Comisiei pentru cetătenie au fost m ăturati din functii (cu exceptia a două persoane: Lucian Păun si Raluca Spoeală), fiind acuzaţi că au ‚ncălcat legislaţia şi procedurile privind cetăţenia, abuzƒnd astfel de funcţiile deţinute. Se pare că originile bucovinene ale domnului Chiuariu au ajutat cƒteva persoane să obtină cetătenia romƒnă... cu oleacă de spagă, of course. Mai multe despre Direcţia Cetăţenie:  Şefii Direcţiei Cetăţenie, la un pas de destituire  Ministerul Justitiei din Romania incurajeaza darea si luarea de mita  Romania isi bate joc de basarabenii care solicita cetatenie romana  De ce oare autoritatile de la Bucuresti nu-si fac datoria pana la capat?  Cat v-a costat redobandirea cetateniei romane?!  Mai vreti sa aplicati pentru cetatenie romana???

by famiglia Musat

8 Comentarii

Istorii cu revoluţii şi securişti La Cluj Napoca un num ăr de militari au fost

condamnaţi pentru cei 29 de morţi şi cei 55 de răniţi din decembrie 1989. Unul are o poveste interesantă. Prin 2007 - 2008 Laurenţiu Cocan, fost ofiţer MApN, condamnat la 9 ani participaţie improprie la omor deosebit de grav, ‚şi executa pedeapsa la Penitenciarul Gherla. †n cursul acestui an s-a liberat la ‚mplinirea fracţiei obligatorii şi a vƒrstei de 60 de ani. . Pe parcursul executării pedepsei, fostul ofiţer s-a adresat ‚n mai multe rƒnduri instituţiilor statului inclusiv organelor de urm ărire penală, exprimƒndu-şi nedumerirea cu privire la faptul că, un fost coleg de dispozitiv, şi anume ofiţerul de trupe de securitate Vasile Pop, aflat ‚n acelaşi dispozitiv, ‚n data de 21.12.1989, se află la conducerea unui penitenciar, ‚n timp ce el se află ‚n custodia acelei unităţi. . Ecourile afirmaţiilor deţinutului s-au făcut auzite, astfel că, ‚n perioada 2007 - 2008, pe

numele actulalului director interimar de la Gherla au sosit cita ţii de la Parchetul Militar Cluj. După o anchetă sumară, deşi s-a confirmat prezenţa acestuia ‚n dispozitiv, Vasile Pop a primit mult prea obişnuitul NUP.

Banu Tiberiu, spun sursele noastre, este văr cu Vasile Pop (foto), şi vicepreşedinte al Tribunalului Militar Cluj, lucru pe care l-au ştiut şi procurorii anchetatori. A fost ‚n dispozitivul din care s-a tras şi au fost omorƒţi şi răniţi oameni, doar că nu este vinovat pentru ce s-a ‚ntƒmplat, şi, ‚n plus unele fapte s-au cam prescris. Asta spune Parchetul Militar Cluj. . Sigur că deţinuţii inventează tot felul de pove şti ca să-şi facă pedeapsa mai interesantă. De plictiseală sunt scornite cele mai incredibile poveşti. Totuşi, nu avem ‚n discuţie un deţinut tipic. Laurenţiu Cocan este un criminal dovedit, dar cea mai mare parte a sesizărilor se confirm ă... mai puţin vinovăţia lui Vasile Pop, ofiţer de securitate, viitor jandarm, viitor comandant de penitenciar. . Revoltele de după revolu ţie, din penitenciarele romƒneşti, l-au găsit pe actualul ‚mputernicit candidat ‚ntr-un elicopter. A fost unul dintre cei care nu au avut curaj să coboare şi să-şi ajute colegii. Se ‚ntƒmpla pe un acoperiş al Penitenciarului Gherla. Sunt istorii vechi, o să spuneţi. Ce mai contează? O să avem şi unele noi, despre amicul lui Bogdan G ăurean, dar şi istoria e importantă. Teoretic, cel puţin, ar trebui să ne ‚mpiedice să mai repetăm unele greşeli. . Link-uri utile:  Directoriada ANP: despre candidaţi  Directoriada ANP: 50 de candidaţi pentru 28 de posturi  Concursuri pe bune?

by Huginn

423 Comentarii

Cine trece testul puterii? Dimineata te duci la munca si intalnesti tot felul de oameni, colegii tai. Dai din cap, zambesti, saluti, uneori salutul, zambetul, este urmat de o scurta conversatie, de un scurt indemn. Nici nu dai bine coltul holului, zidului, nici nu inchizi bine usa si in urma ta n-auzi, dar simti si banui toate comentariile.

De vreme ce nimeni nu este perfect, putem trage concluzia ca nu este nimic in neregula cu obiceiul romanesc de a comenta, critica, analiza comportamentul si infatisarea celorlalti. Insa aceast obicei consuma, cel putin in sistemul penitenciar, o cantitate enorma de energie. Uneori, deseori, lumea barfeste pentru ca are prea mult timp la dispozitie. E greu sa-ti imaginezi de altfel ca in timp ce raspunzi la telefoane, redactezi decizii, insotesti detinutii, faci naveta intre o intalnire si alta, completezi dosare, iti mai ramane timp sa te interesezi cu ce bani si-a cumparat X masina, cui ii face Y ochi dulci sau in ce stare de spirit era seful de dimineata, la cafeluta. In acelasi timp, obiceiul de a fi preocupat peste masura de viata celorlalti, vine din nesiguranta, din neputinta de a comunica, vine din invidie si frustrare, vine, nu de putine ori, pur si simplu din frica. Si uite asa ajungem la miezul problemei de vreme ce, in marea lor majoritate, angajatii din sistemul penitenciar obisnuiesc sa -si plieze personalitatea in functie de semnalele transmise de catre sefi. Este seful un om echlibrat, subalternii se relaxeaza, devin ca la un semn mai

intelegatori, mai generosi unul cu celalalt. Este seful un om primitiv, subalternii se chinuie sa supravietuiasca de la o zi la alta si inevitabil, stacheta umana coboara, uneori coboara atat de jos, incat orice, oricine poate fi de vanzare. Am vazut in sistemul penitenciar cele mai incredibile transformari, i-am vazut pe cei mai buni prieteni tradandu-se fara nicio tresarire, i-am vazut pe cei ce se urau cu

pasiune,

imbratisandu-se cu sinceritate, daca era imperios necesar. Trecerea asta de la prietenie, la indiferenta sau ura, este direct proportionala cu puterea. De regula, subalternul nu pridideste sa-si exprima nemultumirea. Se critica orice, culoarea sosetelor, nodul la cravata, relatia sefului cu sotia/sotul, inaltimea, greutatea, cararea, se inventariaza nedreptatile comise, prostia, puturosenia etc. Nu de putine ori subalternul are dreptate sa fie manios pentru ca este umilit cu dezinvoltura, pentru ca nu este incurajat sau apreciat la justa lui valoare, pentru ca este folosit fara scrupule, pentru ca in foarte multe situatii este caracterizat si apreciat doar in functie de ceea ce i se picura sefului in ureche. Urechea care asculta, este la fel de vinovata, la fel de neputincioasa ca si limba care sopteste lucrurile neverificate, inchipuite, rautacioase sau denaturate cu rea intentie. "A, ala/aia nu e bun/buna de loc, am auzit io pe cutare, ca pe vremea cand era acolo facea asa si asa..." Pana la urma - asta daca nu face parte din categoria celor ce stau numai cu urechea aplecata!- chiar daca nu este convins pe deplin, sefului ii ramane parca o urma de indoiala, ca un rest suparator de mancare intre dinti. Rotatia cadrelor din sistemul penitenciar, inverseaza, nu de putine ori, rolurile. Odata ajuns sef, fostul subaltern stie cu precizie ce se poate discuta pe seama lui, stie la ce sa se astepte daca este nedrept, nepriceput, lenes, neprincipial, agresiv etc. Din pacate, putini sunt insa in stare sa treaca testul puterii si iata-ne prinsi cu totii intr-un cerc vicios, in egala masura victime si calai. Nimic din ceea ce se scrie pe acest blog nu este in fond surprinzator! Stiam si pana acum ca lumea barfeste, ca nedreptatea este banala, ca nepotismul si ipocrizia si minciuna fac deseori casa buna cu sistemul penitenciar. Unii explica obiceiurile noastre proaste prin aproprierea de detinuti. Curios este totusi ca in aceleasi conditii , nu reactionam totusi la fel, unii - putini la numar! - scapa parca de microb, ca si cum ar avea un fel de imunitate crescuta. Ca un facut, indivizii astia sanatosi sunt si mai inteligenti si mai bine educati si mai talentati decat altii. Sunt din pacate si mult mai putini la numar! Nimeni nu este perfect, noi nu suntem perfecti, articolele noastre nu sunt perfecte! Ne straduim totusi, sa argumentam de fiecare data, motivele pentru care ajungem la anumite concluzii. Incercati sa va motivati, sa va argumentati la randul vostru, parerile, convingerile, chiar daca asta este cu mult mai greu. Mai greu, cel putin prin comparatie cu nevoia sau placerea de a pedepsi, fie si pe buna dreptate!

by admin

20 Comentarii

02 OCTOMBRIE 2008

Misogin şi antifocic Deci, Penitenciarul Colibaşi. O cheam ă Focică şi, instantaneu te gƒndeşti că este diminutivul de la focă, adică mamifer care vieţuieşte printre gheţuri, iceberguri etc, dar care, din cƒnd ‚n cƒnd, capturat şi dresat corespunzător, umple sala circului. .

Deja m i-e frig! C e-o căuta ea oare ‚n clima temperată, tocmai ‚n spa ţiul carpato-danubianopontic?! Poate a atras-o răcoarea de pƒrnaie. Sau poate cei 5000 de euro pe care ‚i primeşte lunar pentru a nu face nimic! Din surse incerte am aflat că primul lucru pe care l-a ‚ntrebat despre penitenciar a fost: Şi eu ce salariu voi avea? De c„nd am auzit de d„nsa, am devenit misogin. De ce misogin? Pentru că, de un an şi ceva, femeia asta a schimbat viaţa multora. Şi nu ‚n bine.

Pentru că nu face nimic, pentru c ă nu este ‚n stare! Are un adjunct, căruia i-a dat mƒnă liberă, iar ea doar semnează cu ochii ‚nchişi orice e de semnat. Pentru că nu ştie nimic despre nimic şi, ‚i lasă pe cei care pretind c ă s-au născut să fie conducători de oşti să-şi facă de cap. . Pentru că, de un an şi jum ătate de cƒnd a preluat funcţia, nu a făcut m ăcar o şedinţă, să spună ceva, orice. Pentru că are o Toyota RAV 4 de 40.000 euro, pe care o parchează ostentativ chiar la intrarea ‚n penitenciar, iar ceilalţi, pe arătură, că deh! parcare nu este. Pentru că, a doua zi dup ă ‚nscăunare, i-a spus directorului adjunct de la acea vreme Alin Irimia - despre care doar a auzit, că este be ţiv şi traficant de m aşini şi că trebuie să dispară din decor. Lucrul s-a şi ‚ntƒmplat, inamicul fiind detaşat disciplinar la G ăeşti, 6 luni, pe postul de ofiţer instructor grupa de intervenţie. Motivul 'legal' a fost exprimat astfel: Irimia destabilizează climatul din penitenciar. . Pentru mine sunt suficiente motive ca să fiu misogin. Şi femeie, şi director?! E deja prea mult pentru mine. .

Am avut o rază de speranţă că sensibila doamnă Focică, ‚nscăunată de ministrul Chiuariu, va

avea

bunul

sim ţ să demisioneze

după producerea evenimentului intens

mediatizat - bătaia ‚ntre găşti la Penitenciarul Colibaşi. . Noul director general, Ioan Băla, la prima vizită ‚n Colibaşi, a atras atenţia asupra neregulilor din secţia cu pricina, ‚nsă a fost ignorat. Tot dl. B ăla, a atenţionat-o pe doamna director că nu o cunosc deţinuţii, ceea ce ‚nseamnă că Focică a călcat dincolo de post-control 2, joia şi prim ăvara. . Turnul de fildeş . Şi-a ‚ntrerupt concediul din Anglia şi a venit val-vƒrtej să repare imaginea compromisă, terfelită prin toate fiţuicile locale. Surpriză! Turnul de fildeş pe care şi l-a construit cu grijă şi cu mare ajutor de la devotaţii ‚ntru cauză, s-a clătinat! Vizita şpaiucului-cel-viteaz, a doua zi după incident i-a trezit intuiţia: i se apropie sfƒrşitul. . Dar Focică, nu şi nu! Nu vrea să renunţe cu niciun chip la locul ei călduţ, bine plătit şi plin de fraieri care o slujesc cu mare rƒvnă! Şi-a ‚mbrăcat hainele cele mai bune, şi-a ales cea mai mieroasă voce şi s-a dus la ANP, la D-l Băla, să implore clemenţă, pentru ea şi pentru vinovaţi, ‚n special pentru directorul adjunct, care a ameninţat-o că ”†şi d ă demisia, dacă se lasă cu sancţiuni.” . Recunosc, sursele mele nu au aflat ce s-a discutat acolo. Cert este că domniţa Focică sa ‚ntors un pic mai relaxată, dornică să reintre in ritmul propriu - acela de legum ă congelată. . Inamicul public . ‡nsă, pacea spirituală ce p ărea că s-a aşternut peste Colibaşi aidoma primei z ăpezi, a durat puţin. Din umbră, Irimia a lovit din nou! Va fi repus ‚n func ţia de director adjunct. Acest lucru nu trebuie să se ‚ntƒmple! Va dăuna stabilităţii emoţionale şi profesionale a ‚ntregului personal! Odată cu domnia lui Irimia, se va instaura din nou haosul! Şi ea care tocmai reuşise să pună 'ordine ‚n dezordine'. Offfff! †ncă un drum la ANP, la DMRU, ca să ‚ntrebe, să roage, s ă implore, să găsească vreun coruptibil care să facă pierdută decizia de repunere ‚n drepturi a lui Irimia. †mi şi imaginez feţele de la ANP la auzul nesim ţitei rug ăminţi: „Cucoană, ţi-ai pierdut minţile?!" Mă g„ndesc că e de bine, şi-a mai tăiat un pic cracă, singură. †n rest,rutină: duşmanul num ărul 1 trebuie anihilat. S-au pus ‚n mişcare toate rotiţele, creierele acoliţilor macină continuu idei şi născocesc năstruşnice abateri. Irimia a reu şit performanţa de a „concepe” un incident de securitate, motiv pentru care nu va primi certificat de acces la informaţii secrete, deci nu va putea prelua funcţia; Irimia e persona non grata. Irimia nu va primi niciodată niciun fel de prim ă, pentru că el de fapt nu există. Irimia nu va primi nici spor de confidenţialitate, nici de fidelitate, de fapt, de ce să-l mai plătească?!

. †ntrebată fiind, doamna Focică, de ce nu sunt selecţionaţi deţinuţii la muncă, aceasta i-a răspuns domnului B ăla că ‚i este team ă că vor evada. I s-a recomandat politicos: „Atunci, staţi, doamnă, acasă dacă vă este fric ă!” . Au legătură:  Fraude in ocuparea posturilor de conducere din ANP  Instanţa a decis. Cine plateste?

by Sword

43 Comentarii

Directoriada ANP: despre candidaţi M-am tot g„ndit, ‚n ultima vreme, dacă să scriu sau nu

despre candidaţii directoriadei, ‚n timp ce se ‚ntƒmplă directoriada. Ar fi argumente pro. Transparenţa şi dreptul la informare trebuie luate ‚n calcul. Ar fi argumente contra. Presiunea psihică nu e de neglijat. . Mi-am asumat deja un risc atunci cƒnd am făcut aprecieri referitoare la calitatea unor concurenţi. Reac ţiile au fost pro şi contra. Cred că este deja clar faptul că am o oarecare simpatie faţă de concurenţii despre care ştiu că nu au sprijin politic. De unde ştiu, veţi spune? Ştiu pentru că este de notorietate, ştiu pentru că se sub‚nţelege, ştiu pentru că ‚ncerc să fiu informat. . Nu am pretenţia că sunt obiectiv. Sunt anonim şi sunt subiectiv. Dumneavoastră veţi decide singuri dacă merită sau nu citit. †n consecinţă, risc. †n zilele şi săptămƒnile ce vor urma, voi deschide o discuţie despre candidaţi. Acum, pentru că peste două luni va fi prea tƒrziu. Candidaţi unici sau aproape unici vor fi numiţi pentru un mandat de cel puţin patru ani ‚n funcţii de director. . S-ar putea totuşi să nu conteze. S-ar putea să fie inutil. S-ar putea să fie deja prea tƒrziu. Totuşi povestea merită spusă. Unii se vor supăra, alţii vor vedea că spun lucrurilor pe nume şi că ‚mi asum o poziţie clară. . Cum spuneam, ‚i susţin pe cei fără susţinere politică. Şi am o explicaţie simplă. Am promovat luni ‚ntregi concursul, ca modalitate de selecţie a unei conduceri competente. Drept urmare m -ar deranja profund să ştiu că un alt Iosif, Costaş, Stan sau Dumitru ajunge director, de această dată, printr-un pseudo-concurs cu rezultatul deja ştiut. .

Vor fi personaje negative, dar vor fi şi personaje pozitive. Poate că Vasile Pop e doar un preacinstit jandarm sau poate că e cel care a fugit cƒnd colegii se băteau pe Gherla cu deţinuţii. Poate că Ungureanu Tiberiu e un prea-comunicativ spion sau poate că e cel care a fost demis pentru incompetenţă ‚n 2005, din funcţia pe care o deţinea la DGPA. . Poate că Pleşa e doar b ăiatu' care se ocup ă de proiecte europene, dar poate că e şi cel care a adus, ‚mpreună cu echipa, cƒteva milioane de euro ‚n ograda ANP. Poate că Adrian Blidaru este secretarul şef de la Rahova, dar poate că este şi un ofiţer de resurse umane competent şi cu abilităţi deloc de neglijat. . Despre aceste contradicţii o să ‚ncerc să scriu. Dar... vom vedea.

*** PS. De ieri avem un nou coleg. Primul articol, ‚l va publica, azi la ora 13.00.

by Huginn

21 Comentarii

01 OCTOMBRIE 2008

Informări SNLP are o secţiune ‚n forum dedicată

inform ărilor către membrii de sindicat şi personalul din sistemul penitenciar. Stilul este telegrafic, iar informaţia este foarte condensat prezentată. Mai jos ave ţi (am editat puţin textul) informarea referitoare la şedinţa conducerii ANP de săptămƒna trecută (22.09.2008), cea referitoare la ‚ntƒlnirea de săptămƒna asta fiind ‚n lucru. Unele informaţii au fost deja prezentate pe blog, ‚nsă sunt şi altele care prezintă interes. 1.

Luni 22.09.2008 directorul general a convocat membrii Consiliului de conducere din aparatul central si lideii sindicali la o sedinta care lanseaza practic un nou obicei: in fiecare luni la ora 10 va avea loc o astfel de sedinta in care se prezinta problemele prioritare cu care se confrunta fiecare directie/compartiment.

2.

Totodata, in fiecare dimineata la ora 8 conducerea ANP va purta cate o discutie rapida cu sefii de directii si compartimente pe problemele care se au in vedere in ziua respectiva.

3.

In cadrul aceluiasi plan de imbunatatire a comunicarii si de centralizare/ prioritizare a problemelor, se stabileste ca in fiecare luna, in prima decada sa se realizeze o analiza a activitatii din luna precedenta.

4.

Din 22 sept. conducerea directiei econ-admin din ANP e preluata de d -na Galu Carmen, fosta sefa a acestei structuri, revocata din functie anterior de fostul director general. D -na Galu a actionat in instanta ANP si a castigat procesul care in prezent se afla in faza de recurs. Numirea d-nei Galu nu are neaparat legatura cu acest proces, noul director general aratandu-se interesat de promovarea dansei chiar inainte de definitivarea cauzei mentionate, aspect confirmat la data de 22 sept.

5.

Directorul general recomanda membrilor comisiilor de examinare in cadrul procedurii de concurs maxima obiectivitate, corectitudine, resectarea orarului si a prevederilor referitoare la secretizare.

6.

Se arata ca L 293/2004 se va modifica dar nu asa cum se stabilise initial printro noua Ordonanta de Urgenta a Guvernului ci prin amendarea OUG 4/2008 la nivelul Camerei deputatilor unde urmeaza ca aceste amendamente (v-am trimis anterior proiectul de modificare a L 293/2004) sa se ia in dezbaterea Comisiei juridice maine (ulterior s-a aflat ca pentru marti 23 sept amendamentele la OUG 4 nu au fost trecute pe ordinea de zi, urmand sa fie incluse pe ordinea sedintei de martea urmatoare - deci 30 sept).

7.

A fost aprobata o Hotarare de Guvern prin care unitatile subordonate ANP au fost scutite de plata taxei de auto. Au fost constatate foarte multe evenimente negative sau disfunctionalitati inclusiv cu ocazia vizitelor efectuate in ultima perioada in unitati.

8.

Au fost clasificate unitatile pe categorii si s-a creat o ierarhie in functie de neajunsuri sau evenimente. Se vor face echipe la ANP care trebuie sa stabileasca motivele (context producere, gafe ale conducerilor, lipsa de profesionalism sau de atentie, ori chiar motive obiective) precum si masurile de remediere a situatiilor. Au fost insarcinati dir gen adj Spaiuc si seful directiei educatie si asistenta psiho-sociala cu atentionarea personalului referitor la necesitatea respectarii relatiilor principiale cu detinutii (dupa cazul de la Rahova a mai urmat o situatie la Satu Mare).

9.

Au fost sesizate un numar destul de mare de incidente de securitate si conform evaluarii facute de Biroul informatii clasificate s-a constatat ca in unitati nu au fost luate toate masurile pentru respectarea prevederilor legale si deciziilor ANP. S-au cerut BIC propuneri de optimizare a masurilor de protectie si finalizarea masurilor legale in cazurile grave constatate

(Penitenciar

Jilava si Penitenciar-Spital Jilava) inclusiv

sesizarea Parchetului. 10.

Biroul eliberat de dl. Costas fost sef DEA a fost pus la dispozitia unei echipe formate din sefii directiilor inspectie si medicala sprijiniti si de alti specialisti care urmeaza sa verifice documentele medicale ridicate de la Tg. Jiu (e vorba de un morman urias - nu cunosc alte detalii - pentru cei interesati, pot afla).

11.

Dupa inspectia gen de la PMT Craiova si tensiunile aparute ulterior dar si din cauza dezordinii constatate, s-a solicitat CSM incetarea detasarii magistratului care indeplinea functia de director la PMT Craiova - Gunescu, urmand ca de la 1 oct decizia de incetare a detasarii sa devina functionala. Un alt magistrat a cerut el insusi incetarea detasarii - este vorba de directorul Penit Severin - Stoica.

12.

Penit Baia - Mare este apreciat ca fiind cel mai grav caz din sistem luand in calcul tensiunile existente, disciplina, curatenia, dar si multe alte aspecte. Este considerata cea mai fragila unitate din punct de vedere organizatoric si functional. A fost numit un nou director - Chis Horia. Dupa evaluarea generala a unitatilor din sistem, DRU din ANP va prezenta directorului general lista cu salariile de merit si sporurile de 50% ale personalului din unitati urmand a se aprecia in functie de fiecare situatie mentinerea sau taierea acestora.

13.

S-a cerut celor prezenti inclusiv sindicatelor intocmirea urgenta a unor propuneri de reducere a functiilor d e conducere din ANP si de reorganizare a structurii. Pana la sfarsitul saptamanii DRU cu concursul celorlalte directii va stabilii criterii de evaluare a nevoii reale de personal pe categorii de unitati. Criteriile vor fi diferentiate, simple, masurabile, generice, apoi o echipa multidisciplinara se va deplasa in unitati si va stabilii ce trebuie redus si ce trebuie extins. Criteriile se vor orienta pe misiuni indeplinite, nr de instante si distanta dintre acestea si unitate, nr de detinuti scosi zilnic la munca si instanta, etc

14.

Apoi, fiecare sef de directie a expus problematica cu care se confrunta. In mesajul urmator voi reproduce ce a fost important in aspectele raportate de directii, in special problematica financiara expusa de d-na Galu nou sef al directiei econ-adm.

15.

In cadrul sedintei de lunea trecuta, la expunerea problemelor DEA s -au facut precizari legate de fondurile obtinute la rectificare si destinatia lor. ANP a cerut initial 265 mil lei noi si a obtinut promisiunea MEF pt 185 mil. suma care s-a si obtinut. Cei 185 de mil se pare ca sunt suficienti pentru a regla o mare parte din problemele existente (drepturi curente, restante sau neacordate). Dintre acestia 172 mil sunt pentru cheltuieli de personal si 13 mil - pt bunuri si servicii. Din cheltuielile de personal se acopera salarii, chirii, decontari transport, alte drepturi curente, prime de 1 dec din fondul de 10% , restante la echipament pe anii 2006-2007, prime de vacanta pentru tot personalul pe anii 2004-2006 si 30% din sentintele pt alte drepturi salariale (conf OUG 75/2008) cum ar fi sporul TBC.

16.

Mecanismul prin care se intentioneaza acordarea primelor de vacante inclusiv salariatilor care au sentinte executorii (blocate prin OUG 75/2008) este ignorarea acestei ordonante pe motiv ca nu se adreseaza expres personalului din sistemul ANP (punct de vedere de la Serviciul juridic) si aplicarea OUG 146/2007 care impune acordarea primelor de vacanta in 3 transe, cea din octombrie - a II a transa - fiind pentru anii 2005 si 2006. Ulterior sedintei am tinut sa concretizez cateva aspecte si am verificat daca s-au calculat primele de vacanta si pt anul 2004 - pt cei care nu au luat inca banii (avand in vedere ca OUG 146 trimite doar la primele din 2005 si 2006, pentru transa din octombrie) - verificarile confirma ca s-au prins toate sumele;

17.

Apoi am verificat modul in care ANP intentioneaza sa plateasca restantele la echipament (inclusiv in sedinta am avertizat cu privire la carentele in evaluare, care pot aparea, cu atat mai mult cu cat in depozite se mai afla o cantitate insemnata de echipament care trebuie distribuit sau schimbat intre unitati prin BAGR, pentru potrivirea masurilor); impreuna cu d-na Galu am cazut de acord ca cea mai buna metoda ar fi plata restantelor pentru 2006 in octombrie, apoi 2007 in noiembrie, iar stocul de tinuta sa se distribuie in contul anului 2008. Am primit un accept verbal al dnei director care s-a aratat de acord cu varianta propusa. Ramane de urmarit materializarea promisiunilor.

18.

Tot in sedinta de luni s-au mai discutat: planul de infratire a 10 unitati (una din fiecare regiune) cu cate un penitenciar din SUA, avertismentul DSDRP cu privire la nr. mare de evenimente si selectionarea mult mai atenta a detinutilor la munca, se finalizeaza anexele la Regulam de paza - se va infiinta o comisie mixta care va lucra pe proiect pentru finalizare si corectare / informarea prompta cu privire la evenimente, conform regulilor existente - se va pune la punct un portal legislativ pe care, in functie de dreptul de acces sa poata fi vizualizate si ordine/decizii/adrese - MJ/ANP - dir gen stabileste ca inainte de controalele realizate de Directia inspectie, seful directiei sa preia de la toate directiile detalii cu privire la unitatea/persoanele verificate, pe care sa le valorifice ulterior - in final dir gen a decis ca DRU sa trimita in teritoriu mesajul ca toate posturile vacante care nu au fost scoase la concurs pentru sursa interna sa nu se scoata nici pentru sursa externa!

19.

In afara de problema restantelor la echipament, la finalul sedintei am mai ridicat punctual urmatoarele probleme: am solicitat un grad sporit de transparenta cu prilejul acestei reorganizari reamintind secretizarea excesiva fata de sindicate de la precedenta reeditare/rescriere//nu am primit un raspuns concret dar inclin sa cred ca nu ne vom confrunta cu acelasi mod de lucru.

20.

Am intrebat in ce fel va afecta procedura de concurs aflata in derulare, o eventuala modificare a statutului / mi s-a raspuns ca se va stabili de comun acord cu sindicatele modul in care se va proceda.

21.

Am solicitat o reglementare a problematicii sporului de confidentialitate avand in vedere discrepantele mari dintre unitati privitor la numarul de avize pentru secret de serviciu care se acorda (cu privire la acest din urma aspect mai mentionez inca 2 unitati in care am inteles ca se plateste sporul de 10% pentru intreg personalul: Timisoara si Satu-Mare. Dintre motivatii, mai adaug tichetul de armament care ar trebui sa se distribuie obligatoriu tuturor f.p.s.s. si care este secret de serviciu, continand date despre armament), nu am primit un raspuns concret. Vom insista pe aceasta problema.

(sursa: Forum SNLP) Link-uri utile:  Forum SNLP - Inform ări

*** Ministerul Justiţiei anunţă astăzi am„narea, "din motive obiective", a datei la care va avea loc testarea psihologică a candidaţilor ‚nscrişi la concursul pentru ocuparea funcţiilor vacante de director de penitenciar. Data de ‚ncepere a testării psihologice este 08.10.2008, iar anunţul, care poartă ştampila Direcţiei Resurse Umane din Ministerul Justiţiei, nu a apărut ‚ncă pe site-ul ANP. (link anun ţ MJ)

by Huginn

3 Comentarii

Nesimţirea Rom‡niei politice E legal, a spus ministrul justiţiei, domnul C ătălin

Predoiu, referindu -se la primele acordate discreţionar de către Tudor Chiuariu propriilor consilieri. Un verdict primit cu bucurie de cei mai mulţi dintre beneficiari, care ‚i sunt ‚ncă ‚n ogradă, mai puţin premia ţi, dar bine apăra ţi. Nici m ăcar investigaţii fără orizont nu s-a obosit să promită. . Avocăţeşte vorbind, un salariu de magistrat aflat ‚n treab ă la ANP este legal, la fel sunt şi stimulentele lunare. Un sfert de miliard pe lună pentru magistraţii care trec ‚ntr-o plimbare pe la penitenciare, şi nu sunt puţini, e legal. Aşa spune ministrul justiţiei, cel care ştie legea mai bine ca nimeni altul. . Adică, mucoşii să tacă. Să lase magistraţii politici să-şi primească mega-salariile şi megapensiile, pentru că legea le-a făcut aşa voinice. Un sfert de miliard legal, amuţeşte ‚ntrebările despre

lipsa

de

transparenţă, bun

sim ţ ş i cumpărarea

magistraţilor. O

reacţie

tipic

avocăţească, pe care o găsesc de o maxim ă lipsă de respect faţă de plătitorul de impozite, salariatul mediu şi pensionarul am ărƒt, care de regulă, muncesc mai mult şi mai bine decƒt magistraţii politici, dar n-au baftă. Legea i-a uitat. . Jurnalul N aţional a publicat ieri un articol despre aceşti nesim ţiţi ai Rom„niei politice. Pensii de peste 20.000 de RON pentru doi magistraţi care au trecut prin sistemul penitenciar şi care, atenţie, au fost demişi pentru incompetenţă . Jurnalul Na ţional ‚i desemnează folosind iniţialele. MS şi GG sunt magistra ţi politici, penisionari de ocazie. . To ţi ‚i ştiţi. Gabriel Gunescu (foto mijloc) vrea să fie recompensat cu această super pensie după un mandat dezastruos la Penitenciarul de Minori şi Tineri Craiova, iar Marian Stoica, pentru cele cƒteva luni ‚n care a de ţinut conducerea Penitenciarului din Drobeta Turnu Severin. Citiţi cu atenţie cifrele.

Sistemul de pensii creează ş i conservă inegalităţi scandaloase. Trăim †ntr-o ţară a extremelor, †n care ceamai mică pen sie este de 400.000 de lei vechi, iar cea mai mare, aflată depresă p„nă acum, este de 670 de ori mai mare. Recordul †l deţine un"pensionar" şef †n cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), care este şi magistrat. El

va primi lunar 268 milioane de leivechi. Dacă ai lucrat o vreme la penitenciar, ba chiar ai fost director şi †nt„mplător mai ai şi calitatea de magistrat, atunci ai toate şansele să obţii opensie de sute de milioane de lei vechi. S-a †nt„mplat †n Rom„nia şi acest fapt dovedeşte †nc ă o dată că suntem ţara extremelor cu "acte †n regulă". Nabab cu voie de la lege este şi procurorul M.S., care a †ntrunit un punctaj extrem debun la calcularea pensiei. Omul are decizia de pensionare †n buzunar şi, c„nd ova "băga la plată", urmează să primească lunar fabuloasa sum ă de 268 milioane delei vechi, adică peste 7.400 nde euro. ‡n lei noi, pensia "sună" mai mică (26.800 RON), †nsă proporţia se respectă. Dacă o raportăm la pensia medie, care este de 515 lei, adică de 5.150.000 lei vechi, reiese c ă pensia magistratului M.S. depeste 52 de ori mai mare. (...) Recent, †ntr-o şedinţă a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) s-a făcut auzită o remarcă ironică la adresaunui judecător care mai †nt„i s-a luptat să obţină şefia unui penitenciar deminori, iar apoi nu se mai dădea schimbat din funcţie: "Unii cred că s-au născutşefi de penitenciar!". Contesta ţia lui G.G. i-a fost respinsă de CSM şi omul †şipierde funcţia de şef prin ANP †ncep„nd chiar cu data de azi. El mai are †nsăp„n ă la pensie. Curios este †nsă ce faţă or să facă membrii CSM c„nd or afla desuperpensia colegului lor! Or să fie invidioşi şi at„t?! Dar ministrul Justiţiei?! (sursa: Jurnalul Naţional - Pensie de nabab, 268.000.000lei) Am să fiu c„t se poate de direct. Consider că recţia ministrului justiţiei este cea mai proastă posibilă. Pe ministrul justiţiei nu-l interesează că legile sunt cretine. Nu-l interesează nici că magistraţii sunt aserviţi unei puteri prin aceste beneficii financiare. Cel puţin aşa afirm ă. .

Ce-l interesează ‚nsă pe ministrul justiţiei? O ‚ntrebare aproape obligatorie. Domnul Predoiu e interesat de alegerile care se apropie? Domnul Predoiu e interesat de servicii politice pentru diversele facţiuni liberale? Este domnul Predoiu, doamne fereşte, interesat de justiţie? . Cred că domnul Predoiu ap ără, sper involuntar, nesim ţirea Rom„niei politice. Este avocatul Romƒniei corupţiei fără corupţi. Este protectorul Romƒniei justiţiei cu jum ătăţi de m ăsură, şi a interselor de partid. . Legea e str„mb ă, domnule ministru - avocat. Asta aţi uitat să spuneţi. E o bătaie de joc la adresa celor care plătesc zeci de ani impozite pentru ca nesim ţiţii dumneavoastră legali să primeasc ă un sfert de miliard pensie sau salariu. . Link-uri utile:  Cotidianul: Predoiu infrint de primele discretionare ale lui Chiuariu  Judecatorul Gunescu rămƒne incompatibil. Site-ul ANP rămƒne insensibil. Marius Iosif

rămƒne tulburat.  Politica ‚n justitie  Veşti bune şi proaste: Un trişor mai puţin. O profesie discreditată.  Procurori prinsi cu declaratia de avere in vine. E randul ANI si CSM sa faca ceva!  Consideratii despre prezenta magistratului in sistemul penitenciar  Jurnalul Naţional - Pensie de nabab, 268.000.000lei  Ziare.com - Se intampla in Romania: Pensie de 26.800 lei

by Huginn

21 Comentarii

noiembrie 2008 Abonaţi-vă la: Postări (Atom)

Pagina de pornire

septembrie 2008