Arhiva Aprilie 2008 Penifest

CĂUTARE BLOG

MARCAŢI BLOGUL Următorul blog•[email protected] | Postare nouă | Personalizaţi | Deconectaţi-vă

PENITENCIAR Un site dedicat sistemului penitenciar si prezentarii ultimelor evenimente din Administratia Nationala a Penitenciarelor (ANP)

30 APRILIE 2008

Subscribe in a reader

Ministerul Justitiei recidiveaza Traducere

Deşi ilegal, Ministerul Justiţiei angajează ofiţeri şi agenţi de penitenciare in aparatul propriu Pe site-ul ministerului se anunţa ieri, 29.04.2008, că Ministerul Justiţiei organizează concurs pentru ocuparea unui număr de 12 posturi de funcţionar public cu statut special, vacante din aparatul propriu de lucru. Ascuns de ochii publicului apare sfios ‚n anunţ şi statutul aplicabil proaspeţilor viitori angajaţi. Adică acela de ofiţeri şi agenţi de penitenciare nu de funcţionari ministeriali. . Ministerul Justiţiei urmează cărările bătătorite de către deja

Selectaţi limba Gadget-uri alimentate de Google

Cum apreciaţi rezultatele obţinute de Cătălin Predoiu ‚n funcţia de ministru al justiţiei? Foarte bune

12 (10%)

Bune

7 (5%) 11 (9%)

Satisfăcătoare Slabe Foarte slabe

celebrul, din păcate, Chiuariu care ‚ntre două comisii ‚n care proprii consilieri se angajau pe r„nd mai angaja o serie de ofiţeri şi agenţi de penitenciare (la Ministerul Justiţiei - sic!!!). Prin 2007 a fost scos din pălărie un ordin al ministrului justiţiei referitor la ƒncadrarea de personal ANP ƒn MJ, deşi legea 293/2004 nu prevede, şi este de ƒnţeles de ce, această posibilitate. . Nu e mare scofala veti spune. Asta se ‚ntimplă de ani de zile chiar dacă ofiţerii şi agenţii angajaţi primesc salarii de ANP (cu spor de pericol, indemnizaţie de dispozitv, normă de hrană) şi ‚nv„rt h„rtii prin Ministerul Justiţiei. . V-am prezentat deja cazul lui Florin Stanciu, actualul şef al Direcţiei Inspecţie din ANP. Angajat la MJ ca subofiţer - şofer (la resurse umane!) devine ofiţer - jurist (la Direcţia Medicală!). După ce s-a plictisit ani de zile la MJ a fost uns, fără concurs, director de penitenciar la Mărgineni (deşi picase concursul cu nota 3 cu c„teva luni ‚nainte). După numai 2 luni devine şef al Direcţiei Inspecţie. . Nicăieri ‚n Statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) nu scrie că Ministerul Justiţiei poate angaja această categorie de personal. Şi totuşi se ƒnt…mplă. Ministerul Justiţiei organizează concurs pentru ocuparea unui număr de 12 posturi de funcţionar public cu statut special, vacante din aparatul propriu de lucru, dintre care 3 posturi de conducere şi 9 de execuţie, la următoarele compartimente: Direcţia generală economică, Direcţia cetăţenie, Departamentul comunicare, Serviciul de asistenţă medicală şi Serviciul pentru relaţii cu publicul. Concursul va avea loc la sediul Ministerului Justiţiei din Bucureşti, strada Apolodor, nr. 17, sector 5, ƒncep„nd cu data de 02.06.2008. sursa: site Ministerul Justiţiei http://www.just.ro/Portals/0/PosturiVacante/concurs%20fps_29042008/ANUNT% 20CONCURS%20FPS%2012%20POSTURI%2029.04.2008%20+reg.doc ANP mai are 'delegaţi' peste 50 de angajaţi la Ministerul Justiţiei. Şoferi, economişti, informaticieni, secretare, bufetiere primesc salarii şi sporuri egale celor primite de cei care-şi desfăşoară activitatea ‚n penitenciare cu toate că nu au nici o legătură cu activitatea acestora. . Sunt ‚nsă primii la salarii de merit, sporuri de 50% şi stimulente pentru că au contacte pe

27 (22%) 61 (51%)

Modificare vot Voturi p„nă acum: 118 Zile rămase pentru vot: 12

Video Realitatea TV: Rudele a doi deţinuţi din Penitenciarul de Maximă Siguranţă Brăila acuză cadrele ‚nchisorii de maltratare ProTV: Scandal la Penitenciarul Brăila ProTV: Detinutul evadat joi de la Penitenciarului Bacau a fost prins Antena1: Amor printre gratii ProTV: Sinucidere la Penitenciarul din Aiud

Informaţii & forum Posturi vacante Revista presei Forum ANP Forum FSANP Forum SNLP

care ceilalţi nu le au. O statistică simplă ar arăta că fiecare dintre aceştia primeşte un stimulent permanent (adică salariu de merit, spor de 50% pentru "lucrări de excepţie" sau ambele). . Ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, a promis că nu va mai repeta greşelile predecesorului său liberal ‚nsă se pare că promisiunile domnului ministru ƒncă aşteptă să fie respectate. Aceleaşi metode şi practici de gestiune abuzivă a resurselor umane continuă să fie la ordinea zilei. . …n schimb, ANP care are peste 3.000 de posturi vacante, nu a organizat nici un concurs de ƒncadrare din martie 2007. Excepţie face, desigur, 'concursul' pentru blonda lui Chiuariu - Toma Aurora Emanuela, care a luat examenul din două ƒncercări. Prima ‚ncercare a fost măsluită prost de Petre Stan şi anulată ‚n urma unor dezvăluiri de presă ‚nsă cea de-a doua măsluită mai bine tot de către Petre Stan a fost cu noroc. Omul cu capul roşu a fost premiat ulterior isprăvii cu funcţia de director general adjunct al ANP. . Linkuri utile: http://www.just.ro/Sections/Posturivacante/FPS_29042008/tabid/679/Default.aspx http://penifest.blogspot.com/2008/03/semne-de-nntrebare-florin-stanciu-eful.html http://penifest.blogspot.com/2008/04/iulia-scntei-i-face-bagajele.html http://penifest.blogspot.com/2008/04/stan-petre-msluitorul-de-concursuri.html

Recomandări Gherila Virtuala Antioligarhi.ro Asociaţia Naţională a Informaticienilor din Justiţie Asociaţia SoJust Avocat ‚n Rom„nia Avocatnet Bloguri juridice codexpolitic.us Cristi Dănileţ Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor Freedom House Grefier ‚n Rom„nica Jude ‚n Rom„nica Proiect procuror Panait

by Huginn

7 Comentarii

Projust Rom„nia Curată

28 APRILIE 2008

Sindicatul Naţional al Lucrătorilor de Penitenciare

Purtătorul de vorbe-n vƒnt

UltraJuridic

La 24.03.2006 Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) ne anunţa că are un nou purtător de cuv„nt ‚n persoana doamnei Maria Georgescu, la fel de prospăta şefă a Serviciului Cabinet. Fără ‚ndoială, doamna Georgescu are toate calităţile unui bun purtător de cuv„nt, deşi n-are niciun contact ƒn mass media. Este t„nără, frumoasă, educată şi, nu ‚n ultimul r„nd, plăcută firii nestatornice a lui Marius Iosif, temnicerul şef cel degrabă vărsătoriu de s„nge nevinovat. . Magnifica linişte a relaţiei ANP cu mass-media a fost tulburată de către noua purtătoare de cuv„nt ‚n 3 (trei) ocazii. 33% minciună şi 66% pioşenie. Ar fi fost mai multe, dar acestea au fost dispoziţiile transmise printre fumuri de pipă de către liderul maxim al penitenciarelor. …n contul primelor 33 de procente doamna Georgescu a anunţat controlul simulat ‚n 11 unităţi ‚ntr-o singură zi, deşi ştirea autentică era teleportarea grupei de inspecţie ‚n 11 unităţi ‚n circa 8 ore? A anunţat. Decentă, totuşi, presa, dar şi ministrul Justiţiei, ‚ncă aşteptă ştirea. (Adică rezultatele controlului, domnu' director.) . După care, pentru că echipa fantastică, cu chelie, căstănuţe, pipă şi cap roşu, a ƒnceput săşi caute sprijin divin pentru a rămane ƒn funcţie, doamna Georgescu a mai produs două comunicate prin intermediul cărora am aflat că: 1. Marius Iosif şi Petre Stan au participat la inaugurarea unei troiţe la Penitenciarul Jilava – o altă ştire de 0 (zero) interes, deşi pioasă şi dătătoare de speranţă; 2. Paştele este serbat ƒn cea mai cr…ncenă limbă de lemn (cu armătură din motive de siguranţă). . Mai jos redăm temători următorul fragment din comunicatul ANP din 25.04.2008: Intenţionăm ca prin aceste activităţi menite să contribuie la resocializarea persoanelor aflate ‚n custodia noastră, să se creeze ƒn r…ndul acestora o stare de spirit potrivită ƒnt…mpinării celei mai importante sărbători a creştinătăţii. (...) …n toate unităţile penitenciare vor fi organizate activităţi cu tematică, precum expoziţii unde vor fi prezentate obiecte realizate de către persoanele private de libertate ‚n cadrul atelierelor de creaţie sau ocupaţionale: ornamente, felicitări, icoane, tablouri şi obiecte decorative, sculpturi, desene, caricaturi etc., spectacole de teatru la care vor participa actori ai trupelor de teatru din comunitate, concursuri de ƒncondeiat ouă şi alte manifestări specifice. (...) Persoanele private de libertate vor beneficia, ‚n data de 27 aprilie 2008, de un meniu

Newsletter Introduceţi adresa de email:

‚nscriere Delivered by FeedBurner

Arhivă blog ▼ 2008 (406) ▼ noiembrie (20) Poşta redacţiei - cu războaie, judecăţi, studenţi ... Calificativul lui Predoiu Realitatea TV: Scandalul de la Brăila Drumul Damascului Despre cum a găsit ANP-ul Penitenciarul Brăila şi ... Comunicatul cu care ANP intră ‚n campania electora... Noi ‚ntrebăm, ursul merge Fratele Cel Mare e cu ochii pe tine

ƒmbunătăţit, alcătuit din produse tradiţionale. (...) (Sursa: www.anp-just.ro) Extenuaţi de prezentarea obiectelor, manifestărilor specifice, spectacolelor de teatru şi concursurilor, şi aduşi ‚n starea de spirit necesară, deţinuţii ortodocşi, ca de altfel şi cei catolici la vremea lor, s-au ‚ndopat cu tradiţionalele ouă roşii, friptură de miel, pască, cozonac şi drob. Cum punctul de rezistenţă al fiecărui comunicat al ANP cu ocazia sfintelor ocazii de haleală (sărbători de Paşti, Crăciun, Sfinţii Petru şi Pavel, 1 Mai, Anul Nou etc) miroase mai degrabă a gogoşi preparate la sediul ANP, propunem organizarea unei olimpiade de comunicare ‚n unităţi pentru identificarea unui deţinut tamplar care să mai ‚ndulcească comunicatele lemnoase scrise de doamna Georgescu. . Totul culminează cu urarea adresată, greşit sper, angajaţilor conducerii ANP. Pot să ‚nţeleg că şefi de temniţe din colecţia de coleoptere importată de junele Chiuariu (v-am explicat deja domnu’ Stan cum e cu licuricii) se cred patroni, dar ‚ncă nu e aşa. Cu ocazia Sfintelor Sărbători Pascale, conducerea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor adresează tuturor angajaţilor săi cele mai sincere urări de sănătate şi bunăstare. Paşte fericit! (Sursa: www.anp-just.ro) Nu am garanţia că puteţi afla ceva fără aprobare "de sus", dar ‚n caz că vreţi să vă spovediţi sau să apelaţi la nou găsita credinţă de şefi de penitenciare, vă punem la dispoziţie datele de contact oficiale ale purtătorului de cuv„nt ANP: Maria Georgescu tel.:242.05.93 / fax.: 242.60.78 e-mail: [email protected] / [email protected] mobil de serviciu 0752.134.288

trimis la puşcărie prime co... Rezultate finale ale concursului pentru posturile ... Planul de eficientizare 90% ineficient Linişte, vin alegerile! A căzut măreţia peste unii... Felicitări cu dar-uri Cotidianul - Concurs cu dedicaţie la Integritate: ... Rezultatele soluţionării contestaţiilor la proba s... Predoiu, complicitatile si non-actiunea Penitenciarul Gherla ‚n campanie electorală Cine dă mai mult? Ministrul justiţiei aparente ► octombrie (75) ► septembrie (68)

by Huginn

1 Comentarii

Retrospectivă PENITENCIAR! - Controale şi ‚ntrebări

► august (46) ► iulie (42) ► iunie (38) ► mai (42)

Martie (26 - 31) . Controlul inopinat la minte http://penifest.blogspot.com/2008/03/controlul-inopinat-la-minte.html . Ca un adevărat Stăp„n al Inelelor (şi Cătuşelor, ƒn cazul nostru) Marus the Saruman Iosif (ăla cu ochiu’ din filmu’ cu piticu’ cu inelu’ ăla mişto, domnu’ Stan), şi-a trimis orcii şi trolii să verifice virginala stare de siguranţă a penitenciarelor din ţinutul Mordorului (puşcăriile mai apropiate de Bucureşti, domnu’ Stan). O m„nă de gardieni - elfi (ăia cu urechile lungi care trage cu arcu’, domnu’ Stan) i-au aşteptat să le ţină piept. Crezuseră că e pe bune, dar c„nd şi-au dat seama că e doar joc de glezne pentru presă s-au liniştit. . Semne de ƒntrebare – Florin Stanciu, şeful inspecţiei ANP http://penifest.blogspot.com/2008/03/semne-de-nntrebare-florin-stanciu-eful.html . †n 2006 se prezintă ƒncrezător la concurs pentru toate funcţiile de director de penitenciar vacante ƒn jurul Bucureştiului (Jilava, Giurgiu, Mărgineni). †nsă soarta ƒi e potrivnică şi obţine doar nota 3 (trei), fapt care nu-i temeperează absolut deloc ambiţiile. După jenantul eşec, ƒn mandatul ministrului Chiuariu, Florin Stanciu este numit FĂRĂ CONCURS (sau, dacă doriţi, ƒn pofida celui pe care tocmai ƒl picase) director al Penitenciarului Mărgineni pentru o lună şi un pic. Pentru cine a uitat, ƒn acea perioadă numirile pe sub m„nă erau o practică avizată ministerial av„nd ƒn vedere că ai ministrului consilieri se angajau unul pe altul schimb„ndu-şi poziţiile de candidat cu cele ƒn comisia de concurs. Pentru că nu a făcut faţă, la sf„rşitul lui 2007, a fost numit tot FĂRĂ CONCURS, după cum era obiceiul, şeful Direcţiei Inspecţie din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) unde p„nă ƒn prezent s-a remarcat semn„nd un tabel şi particip„nd la fenta de control a 11 penitenciare ƒntr-o singură zi. . ODĂ http://penifest.blogspot.com/2008/03/oda-lirica-lui-marius-iosif-de-la-anp_31.html . Am uitat sa va intreb, dom'le Iosif, cu ce va ferecati, dupa inaugurare, sala tronului. Banuiesc

► aprilie (38) ► martie (33) ► februarie (4)

Autori Vladimir Huginn famiglia Musat prisonworker admin Colectionarul de amintiri Stig Patrick Palmasul Sword

Contact [email protected]

Counter

ca ati luat in calcul acest aspect si ati comandat din timp o scula performanta care sa va protejeze de nenorocitii care va ascultau, pina nu demult, cu borcanul pe la usi sau care va pindeau prin gaura cheii, ca e putini dar periculosi dom'le Iosif si dusmanul vegheaza! Nu stiu ce m-a apucat, dar astazi simt ca ma despart cu greu de dumneavoastra, dom'le Iosif, si uneori, cind devin sentimental ca acum, ma incearca un fel de tristete stiind ca asta a fost dintotdeauna soarta eroilor...niste neintelesi dom'le Iosif. Si de durere, de ciuda mai ales, mias dori sa am asa o putere incit sa va fac chiar mai mic decit sunteti (desi asta e greu de imaginat!) si sa va protejez, dom'le Iosif, cu pretul vietii. Mare noroc cu garda de corp care, am credinta, va va aduce prinos de recunostinta si sacrificiul suprem cu spada in mina pe treptele de la iesirea ANP-ului. Il vad pe Stan agonizind sfielnic si pe Marin rotind palosul cu vitejie, si le vad si pe femei muscind feroce din gamba dusmanului!

by Huginn

0 Comentarii

27 APRILIE 2008

Retrospectivă PENITENCIAR! - Legi pe ascuns şi pensii mari Martie (20 - 25) . Ministerul Justitiei legifereaza aranjamentul http://penifest.blogspot.com/2008/03/daca-doare-prostia-de-ce-nu-plangeti.html . La prima vedere ai crede ca e o eroare, avand in vedere ca legea cu pricina abia a fost modificata in februarie. Dar nu este asa. Este chiar modificarea-modificarii legii privind statutul temnicerilor. Dupa ce directorii ANP au comis-o pe sub masa, trecand prin Guvern in regim de urgenta un act care nu era deloc urgent, acum vor sa recidiveze. Si ce credeti ca modifica? Tocmai ce modificasera inainte! In plus, pun si botnita sindcatelor, care nu mai pot declansa conflicte de munca daca maestrii de ceremonii incalca legea.De data asta speram ca reactiile sa fie pe masura, si din partea Ministerului Justitiei, si din partea sindicatelor din sistem. Avem in fata cea mai buna dovada a amatorismului directorilor ANP, care puteau sa fie trei, ca sa mai economiseasca bani, sau nici unul, ca sa mearga treaba. Pe nesimtite, au introdus si interdictia, pentru salariati, de a declara sau participa la actvitati specifice conflictelor de munca. In traducere: conducerea ANP face dupa cum i se nazare, iar sindicatele nu mai pot declansa conflicte de munca. (pct. 10 al proiectului privind modificarea modificarii). Dar, au dreptate, magistratii nu mai trebuie sa-si dovedeasca competenta si sa dea concurs pentru functiile de sefi. Ei trebuie doar sa-si aleaga postul care le convine si sa ridice lunar remuneratia de peste 200 de milioane de lei vechi (tot conform proiectului de modificare a modificarii). . De ce nu se reformează Administraţia Penitenciarelor? (I) http://penifest.blogspot.com/2008/03/managementul-resurselor-umane-din.html . Un domeniu caracterizat de amatorism şi improvizaţie, datorită lipsei cronice a specialiştilor ƒn domeniu şi a legislaţiei rigide. Instabilitatea la nivel managerial şi abuzurile sunt deja de notorietate. Implicarea organizaţiilor sindicale ƒn gestiunea resurselor umane se limitează la simpla consultare, de cele mai multe ori formală, ƒn ceea ce priveşte legislaţia de resurse umane. Finanţarea ‘politicii de resurse umane’ este dificilă ƒn condiţiile unor costuri de personal care cresc ƒntr-un ritm constant şi care ameninţă ƒn permanenţă să sufoce bugetul general al instituţiei. Metodele şi procedurile de resurse umane sunt ƒnvechite şi propagă o mentalitate de dependenţă ƒntre angajat şi angajator dincolo de limitele profesionale normale şi ale dezvoltării unui corp profesional disciplinat şi eficient. Structurile locale de resurse umane au un impact redus ƒn gestiunea resurselor umane această activitate fiind excesiv centralizată ƒn ceea ce priveşte selecţia de personal şi inexistentă pe celelalte componente de management al resurselor umane. Reorganizarea compartimentelor funcţionale este frecventă şi promovată ca o probă a interesului ƒn buna funcţionare a serviciului penitenciar ƒnsă pentru aceasta nu există o viziune unitară şi nu sunt efectuate analize de oportunitate sau de impact. . De ce nu se reformează Administraţia Penitenciarelor? (II)

Trafic

Page Rank

http://penifest.blogspot.com/2008/03/de-ce-nu-se-reformeaz-administraia.html . Al doilea indiciu: Sistemul penitenciar a eşuat ƒn misiunea de reintegrare socială a deţinuţilor I. C„teva particularităţi ale stării de fapt..... 1. ƒn sistemul penitenciar există, ƒn medie, un psiholog la 300 de deţinuţi; 2. aproximativ 55% dintre deţinuţi sunt recidivişti, iar alţi circa 20%, care sunt la prima intrare ƒn penitenciar, au antecedente penale; 3. 84% din angajaţii penitenciarelor nu cred ƒn şansele de reintegrare socială a deţinuţilor; 4. 43% dintre angajaţi consideră că deţinuţii au prea multe drepturi; 5. aproape 60% dintre deţinuţi ies o dată pe săptăm„nă, sau mai rar, din camerele de detenţie pentru a participa la programe de reintegrare; 6. 21,4% dintre deţinuţi nu pot nominaliza vreo activitate a compartimentelor de intervenţie psihosocială; 7. 33% dintre deţinuţi consideră că programele acestor compartimente nu-i ajută deloc; (...) . PENITENCIAR! Invitatie la dialog http://penifest.blogspot.com/2008/03/cind-am-avut-ideea-blogului-nu-am.html . Fiecare individ este convins in sinea lui ca are o perspectiva corecta asupra lucrurilor, de cele mai multe ori insa cineva sau ceva il impiedica sa indrepte lucrurile in directia potrivita. Asadar in cea mai mare masura motivul pentru care nu se poate exprima pina la capat este mai degraba independent de voita lui. In realitate insa dialogul se construieste cu sacrificii. Cu oboseala multa. Cu rabdare. Si mai ales cu credinta ca este singura cale de a ne intelege si de a ne accepta unii pe ceilalti. Blogul este insa la indemina tuturor, inclusiv la indemina celor care au tinut sa-si exprime cu sinceritate parerea excelenta despre prestatia magistratilor din sistem.Si daca tot am adus vorba despre magistratii din sistem am deosebita placere de a anunta public ca salut excelenta initiativa a dl-ului magistrat Iosif Marius de a-si schimba soferul, secretara, purtatorul de vorbe, tapetul, parchetul, mobilierul si mai ales covorul inlocuit dupa o matura chibzuinta cu mocheta noua nouta, personalizata cu sigla ANP!Este de presupus ca aceste ultime schimbari vor aduce in sfirsit in viata dlui. Director General lumina, confortul si intelepciunea de care sistemul penitenciar avea atita nevoie. . NEWS ALERT - Ordonanţa secretă blocată la MJ http://penifest.blogspot.com/2008/03/news-alert.html . Ministerul Justiţiei am„nă promovarea proiectul secret de OUG al Administraţiei Penitenciarelor O ƒnt„nire ƒntre ministrul justiţei, dl. Cătălin Predoiu, şi lideri sindicali din ANP a avut drept rezultat promisiunea că proiectul de ordonanţă de urgenţă privind modificarea-modificării legii privind statutul personalului din penitenciare nu va fi promovată ƒn şedinţa de guvern de miercuri 26.03.2008, aşa cum fusese planul inţial. Răm„ne de văzut dacă această deschidere la dialog va fi concretizată ƒntr-un act normativ de calitate pentru că promisiuni ministeriale au mai existat şi nu toate au fost onorate. . 125 de milioane pensie - Vrem şi noi un astfel de bunic http://penifest.blogspot.com/2008/03/125-miloane-pensia-de-magistrat.html . 125 de milioane lei vechi este pensia unui magistrat care, ƒn condiţii obscure, fără concurs şi fără a-i fi atestată competenţa ƒn materie, a fost directorul unui penitenciar din ţara noastră (altfel nu foarte darnică cu restul celor 4,5 milioane de pensionari). Dovada o prezentăm alături (click pe imagine cu ƒncredere). Dacă luăm ƒn calcul că pensia medie ƒn Rom„nia este de 4 milioane lei vechi, vom observa că magistratul nostru are o pensie de 30 (treizeci) de ori mai mare dec„t cea a muritorilor de rand.

by Huginn

0 Comentarii

Retrospectivă PENITENCIAR! - Strategie, rezultate, statut Martie (15- 20) .

Intrebare de week-end http://penifest.blogspot.com/2008/03/intrebare-de-week-end.html . Adevărul, pe care ne chinuim să-l evităm, e că cei cu probleme de ochi, urechi, vorbire susţin un sistem corupt, injust, agresiv oricare ar fi motivul lor. Se tot ƒnt„mplă la diverse nivele şi ƒn diverse epoci... dar majoritatea ƒnvinge minoritatea şi 'problematicii' de care am făcut vorbire devin regula, laşitatea se raţionalizează şi devine sintagma „nu mă bag... nu e treaba mea”, şi dorm liniştiţi şi visează frumos... ca cele 3 maimuţe ƒnţelepte: Mizaru, Kikazaru, Iwazaru...'"see no evil, hear no evil, speak no evil". . Marius Iosif et co. – mult zgomot, puţine rezultate http://penifest.blogspot.com/2008/03/marius-iosif-et-co-mult-zgomot-puine.html . Ai fi crezut că t„nărul domn Marius Iosif, şcolit prin părţile Germaniei va lua taurul temniţelor de coarne. C„teva priorităţi atent alese, multă muncă, ƒncă pe-at„ta entuziasm ar fi schimbat faţa instituţiei. †nsă t„nărul, care nu a condus niciodată pe nimeni, ƒncepe conform listei primite de la amicul său Chiuariu care l-a uns căpetnie peste temniţe. †ntr-o manevră iscusită, de chirurg care operează cu sat„rul, toţi şefii de direcţii şi mulţi dintre şefii de servicii au fost executaţi fără drept de apel. Rezultatul a fost că alţi oameni, de ƒncredere de data asta, s-au apucat vijelios de treabă... numai că nu prea se pricep pentru că fiind ridicaţi prin pile nu prea au ƒnvăţat meserie.Se teme să ia decizii pentru că nu ştie despre ce e vorba, c„nd greşeşte e vina altora (şefii de cabinet şi de resurse umane schimbaţi lunar din funcţie ştiu despre ce e vorba). Aruncă cu h„rtii după oameni ƒn crize puerile şi inutile de furie. Face şedinţe nocturne pentru că celelalte obligaţii ƒl aduc doar după pr„nz la muncă. Şi at„t... . Tu ce spui? http://penifest.blogspot.com/2008/03/tu-ce-spui.html . Atunci cind li se ofera ocazia colegii mei, lucratorii de penitenciare, obisnuiesc sa judece sistemul cu cea mai mare asprime. In viziunea celor mai multi lucratori sistemul penitenciar este un sistem corupt, un sistem incompetent, intr-un cuvint irecuperabil.Sentinta asta seamana cu cealalta, emisa de romani la adresa romanilor care sunt mai degraba o natie inferioara cel putin prin comparatie cu altii.Cind colegul meu lucratorul, sau conationalul meu romanul emite o asemenea sentinta se exclude intotdeaua cu sinceritate si convingere din combinatia asta dupa care ridica din umeri si pleaca pe drumul lui pentru ca evident nu este absolutnimic de facut. Haideti sa ne imaginam ca Dlui. Iosif Marius, judecator - Director General ANP, care tocmai a declarat ca imensa-i recompensa lunara este direct proportional cu eforturile si dificultatea functiei, chiar i s-ar cere sa-si dovedeasca profesionalismul.Este evident greu de imaginat ca Dl. Iosif Marius ar putea sa inteleaga, oricit i s-ar explica sau oricit ar fi atentionat, ca sistemul penitenciar nu este un cadou de Craciun sau o mostenire de familie. Ca urmare este dificil sa gestionezi cu pricepere un domeniu foarte complex iar sa haituiesti subalternii, sa-i tratezi ca pe niste slujitori este primitiv de-a dreptul. . Şi atunci... au condamnat-o toţi la moarte http://penifest.blogspot.com/2008/03/i-atunci-am-condamnat-o-la-moarte.html . A fost ucisă la m„nie de către echipa fantastică de la conducerea ANP care nu mai suporta sa vadă aşa copil frumos care nu vorbeşte pe limba lor şi care-i trage de m„necă şi le spune ce părinţi denaturaţi sunt. Numiţii Marius Iosif, judecător - director general, Gheorghe Şpaiuc, procuror - director general adjunct, Marin Dumitru, comisar şef - director general adjunct al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi Petre Stan, comisar şef - director general adjunct aveau o mare apăsare pe suflet... mai aveau puţin şi trebuiau să arate pentru ce anume au fost plătiţi at„t de generos de la un buget sărac. Cum n-au mai suportat să-şi privească ƒn ochi eşecul au luat decizia de a elimina dintre cele publice copilul cu pagini multe care n-a apucat să atingă maturitatea şi să arate că n-a trecut degeaba prin lume. N-au mai suportat să fie acuzaţi. N-au mai suportat reproşul care se ƒntorcea din link-ul sus amintit şi care ƒi b„ntuia zi şi noapte obsesiv cu ƒntrebarea: tu pentru ce eşti plătit şefu’?... tu pentru ce eşti plătit şefu’?... tu pentru ce eşti plătit şefu’? . Legea proasta pazeste postul pe veci vacant http://penifest.blogspot.com/2008/03/legea-buna-pazeste-postul-pe-veci.html

. La 07.02.2008 un comunicat de presa al Administratiei Nationale a Penitenciarelor anunta triumfal ca in "data de 06 februarie 2008 Guvernul Rom„niei a aprobat o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 293/2004 privind statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor. " - sindicatele au fost pacalite si siluite in a-si da acordul pe diverse variante fara sa vada saracele ce a fost transmis la aprobat. Pretextul folosit a fost o inchipuita dorinta de a ocupa posturile vacante din sistemul penitenciar, ori nu poti sa te opui unui asa demers nobil. Numai ca pretextul ramase pretext si concursurile cele marete ramasera un vis. E drept ca la banii pe care-i are acum, ANP-ul nu apuca luna iunie darminte sa mai ocupe posturi vacante; - limitarile introduse in dezvoltarea carierei din ambitia unor 'batrani' fac imposibila ocuparea posturilor vacante. ANP-ul incearca acum sa spuna ca pct. 21 din OUG ar fi aparut din stele si i-ar fi impiedicat sa scoata la concurs functiile vacante. Gresit tovarasi! Dumneavoastra tocmai ati inventat cincinalul de 1 an pana la scoaterea la concurs a unui post. D-aia nici nam vazut minunea cu posturile scoase la concurs. - drepturi deja castigate sunt anulate sau este ingradita exercitarea acestora (ex. locuinta de serviciu); - intregul concept al actului normativ este retrograd in formulari si complica un cadru normativ care ar trebui sa fie flexibil si sa permita dezvoltarea unui corp profesional de elita; - agentii si ofiterii nostrii sunt discriminati la accesul pe anumite functii; - insa poti sa ramai in functie daca comiti infractiuni din culpa si daca esti condamnat cu suspendare ca sa fii mai apropiat de colegii tai care n-au avut noroc si sunt condamnati cu executare uneori pentru aceleasi fapte. O prevdere ciudata si unicat in functia publica care imi aduce aminte ca ieri discutam de spre domnul Florin S., seful inspectiei ANP, despre care se tot spune pe la colturi ca are probleme de dosar.

by Huginn

0 Comentarii

26 APRILIE 2008

Retrospectivă PENITENCIAR! - Penitenciare, tribunale şi Marius Iosif Martie (1-14) . Din vina cui ? http://penifest.blogspot.com/2008/03/cind-un-copil-face-o-greseala-cineva-de.html Spargea o cana, mintea sau lua note proaste la scoala, Domnul Iosif tatal aplica binemeritata corectie peste dosul lipsit de aparare al copilului, nu se spala pe picioare sau uita sa multumeasca pentru masa, Doamna Iosif mama corecta la rindul ei cu brutalitate greseala. Daca adaugam la acest tablou toate umilintele inevitabile ale adolescentului nesigur, plin de cosuri si ros de ambitie de mai tirziu nu este de mirare ca singurul lucru care l-a animat cu adevarat pe tot parcursul vietii lui pe tinarul domn Iosif Marius a fost dorinta de marire si razbunare. Si iata ca intimplator momentul acesta a venit. Am toata intelegerea si simpatia pentru viata trista, plina de frustrari si umilinte pe care trebuie s-a fi trait domnul Iosif Marius pina la nesperata numire in postul de director al institutiei penitenciare dar intr-o tara civilizata problemele afective ale adultilor se rezolva pe canapeaua psihologului. . O dezbatere ratată de plătitorii de impozite http://penifest.blogspot.com/2008/03/o-dezbatere-ratat-de-pltitorii-de.html Noul ministru, Marian - Cătălin Predoiu a uitat şi el ƒn mesajul de deschidere să amintească de penitenciare atunci c„nd s-a adresat "către toţi profesioniştii care lucrează ƒn sistem şi contribuie la bunul mers al Justiţiei – judecători, procurori şi, deopotrivă, avocaţi, notari, executori judecătoreşti, grefieri, mediatori". O eroare scuzabilă, desigur, dar care demonstrează că penitenciarul este partea anonimă a justiţiei. 175 RON / lună c„t costă un deţinut ar trebui să conteze pentru oricine, indiferent dacă este om politic, judecător, birocrat, sau simplu cetăţean plătitor de impozite. Costurile sunt deja destul de mari (binişor peste salariul mediu pe economie şi de 4 ori salariul minim), important e că aceste cheltuieli nu sunt dublate de rezultate pe măsură. 70% dintre cei care au fost ƒn penitenciar se reƒntorc (55% recidivă, restul antecedente penale) ƒn condiţiile ƒn care criminalitatea generală a migrat odată cu intrarea ƒn Uniunea Europeană. Acesta nu este, cu siguranţă, un rezultat cu care cineva s-ar putea m„ndri.

22 de luni este pedeapsa medie executată ƒntr-un penitenciar din Rom„nia (maximul ƒn Europa – media este undeva la 9,6 luni). †n condiţiile ƒn care fiecare lună costă destul de mult şi multiplicat cu numărul total al deţinuţilor diferenţa de eficienţă a sistemului execuţional penal creşte. 7 ani de ƒnchisoare cu executare este pedeapsa medie dată de judecători rom„ni deţinuţilor aflaţi ƒn penitenciare (scade destul de mult ƒn căile de atac, dar ƒn Olanda cam 50% dintre deţinuţi au pedepse sub 4 luni). Poate că e o problemă de politică penală... poate că e o problemă de sistem judiciar care este aspru cu găinarii şi bl„nd cu marii infractori. . Tribunalele poporului penitenciar http://penifest.blogspot.com/2008/03/tribunalele-poporului-penitenciar.html Dar lumea s-a schimbat... a venit democraţia şi justiţia rom„nească s-a rafinat. Acum nu mai avem tribunale ale poporului, avem magistraţi care pot să răspundă singuri unei comenzi politice, fără să aibă nevoie de şedinţe c„mpeneşti ƒn miros de f„n proaspăt cosit sau transpiraţie de gloată. Totul se face ƒn linişte şi ƒn spatele unor uşi antifonate cu aerul condiţionat merg„nd la maxim ca să acopere emanaţiile ur„t mirositoare ale unor conştiinţe putrede. Politica este la degetul mic al noilor magistraţi de partid fără să citescă măcar tezele din aprilie sau cartea roşie cu al nu’ş c„telea congres, iar recompensele nu se lasă aşteptate. Nau nici o jenă să sară dacă e nevoie să execute un adversar al ocrotitorului politic, pentru că acestea sunt regulile jocului. Autocritica este doar o glumă de spus ƒn pauzele şedinţelor de colegiu de conducere, cum se numeşte şandramaua mai nou. Şefu vorbeşte, subalternii z„mbesc şi spun da, sindicatul se lasă greu dar p„nă la urmă se ƒmpiedică. Poporu’ penitenciar se supără dar rabdă că deh... sa obişnuit cu greul. Despre abilităţile celor ƒn cauză, un exemplu la http://www.tvr.ro/articol.php? id=31535&c=384 ... seringi pentru deţinuţii care se droghează, plictis, stupoare şi dat cu părerea. . Vorbiti penitenciareza? http://penifest.blogspot.com/2008/03/vorbiti-penitenciareza.html Şi o idee duce la alta... de ce nu un spot isteţ despre PENITENCIAREZĂ? Sigur că n-ar mai fi isteţ pentru că ideea nu mai este nouă iar avantajul ineditului dispare. Dar c„te se pot spune ƒn penitenciareză... nici măcar o vagă acuzaţie de snobism n-ar naşte. Rom„nii verzi ar accepta fără rezerve limbajul celor care folosesc maimuţa (o banală oglindă) pentru a vedea ce face garda (angajaţi ai penitenciarului) şi ƒşi văd de combinaţii (mici afaceri) fără să deranjeze pe nimeni. Dintre multele expresii ƒn penitenciareză unele ies ƒn faţă să lupte cu americanismenle biznisoide şi cred că nu se fac de r„s. 37 cu 1 (tupeu, ƒndrăzneală, curaj) ƒţi poate creşte cu siguranţă market share-ul ƒn baracă (camera de deţinere); capitalul (ţigări, cafea, bunuri de uz personal) este utilizat ƒn acelaşi fel: consum, producţie, comerţ. Ecologiştii (vagabonzi) intră fără capital iar cărturarii (jucător de cărţi) riscă să-l piardă pe tot; primarii (deţinuţi care ajung pentru prima dată ƒn penitenciar) sunt victime sigure la şmen (obiect falsificat), ascultă orice mangleală (vorbe goale, de convingere) şi ƒn consecinţă ies pe minus la material (bani) astfel ƒnc„t problemele de cash –flow nu ƒnt„rz„ie să apară; ƒn schimb, dacă ai bulan (noroc) şi eşti prieten cu cine trebuie ajungi CEO (un soi de şef cu maşină, secretară şi salariu obscen de mare). . Domnul Iosif produce enervare la Ministerul Justitiei http://penifest.blogspot.com/2008/03/domnul-iosif-produce-enervare-la.html In aceste conditii (si am enumerat doar foarte putine probleme ale sistemului), si avand in vedere ca: salariul unui magistrat acopera salariile a circa 7 ofiteri psihologi sau 15 agenti; in sistemul penitenciar sunt 13 magistrati cu salarii la fel de impresionante, toti numiti fara concurs, interviu sau orice alta procedura care sa prevada o minima metodologie concurentiala; la bilantul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie toti cei prezenti au fost de acord ca parchetele si instantele sufera de lipsa de personal; Curtea Constitutionala a aratat, prin decizia referitoare la „comisia de la Cotroceni”, ca exista o incompatibilitate intre statutul de magistrat si o functie administrativa, Va propun domnule ministru, doamna procuror general si doamna presedinte al CSM, sa-i rechemati „acasa” pe cei care, voluntar sau nu, produc atata rau unui sistem de care depinde direct viata a 50 000 de oameni, dar si securitatea sociala sau fizica a noastra, a tuturor. Va propun, de asemenea, domnule ministru, demiterea intregii conduceri a Administratiei

Nationale a Penitenciarelor pentru motivele enumerate, si nu numai.

by Huginn

1 Comentarii

Retrospectivă PENITENCIAR! - Minţi ‚ntunecate Februarie . Q-arizarea la ANP contestata? http://penifest.blogspot.com/2008/02/ne-am-q-arizat-de-tot.html Legea fundamentala a Romaniei sustine in articolul 125 ca „functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamintul superior“... . Victorie! Senzaţional! Administraţia Penitenciarelor ƒşi plăteşte angajaţii... şi de data asta http://penifest.blogspot.com/2008/02/victorie-senzaional-administraia.html Este evident că dificultăţile financiare pe care Administraţia Naţională a Penitenciarelor pare să le ƒnt„mpine după venirea echipei Chiuariu la conducere ƒncep să devină cronice. Sigur că nici cel care i-a adus n-a excelat la vreun capitol şi a eşuat lamentabil... dar asta e o altă discuţie. Aştept cu interes apariţia, ƒn zilele următoare, a comunicatului privind aprobarea şi deschiderea creditelor bugetare pentru plata cheltuielilor curente (o speranţă, se pare, nematerializată ƒn ultimele două luni ƒn penitenciarele din subordine) pentru că... revenirea la situaţia din perioada 2000 - 2004 c„nd Administraţia era ƒn imposibilitate de plată nu este o opţiune. . Noaptea albă, sfetnicul cel bun pentru minţile ƒntunecate http://penifest.blogspot.com/2008/02/noaptea-alb-sfetnicul-cel-bun-pentru.html Toată lumea s-a bucurat de la vlădică (comandant) p„nă la opincă(agent). Un suflu nou se simţea ƒn sf„rşit... se mai simţise şi la pichetarea MJ din 2007 c„nd Q-ariu n-a avut nici o greaţă să mintă răspunz„nd afirmativ la toate cererile sindicatului cu pricina. Evident că la 6 luni după eveniment nu este nici contract colectiv de muncă semnat şi că s-au pierdut drepturi deja c„ştigate cum ar fi cel referitor la compensarea chiriei... dar asupra acestor subiecte voi mai reveni. . Despre un idiot... http://penifest.blogspot.com/2008/02/despre-un-idiot.html Deşi greu de acceptat idioţii veritabili, umani şi de bun simţ au epigonii lor. Specia de idioţi ƒnchipuiţi se autodefineşte astfel ƒntr-o ƒncercare de a sublinia sacrificiul suprem pe care-l fac pentru... să spunem Administraţia Penitenciarelor, renunţ„nd la o imaginară poziţie superioară pentru a coborƒ printre muritori pentru un amăr„t de salariu de 20.000 de RON pe lună.

by Huginn

1 Comentarii

25 APRILIE 2008

PASTE FERICIT!

Echipa PENITENCIAR! urează tuturor, şi celor ce cred şi celor ce nu cred, PAŞTE FERICIT!

by admin

2 Comentarii

24 APRILIE 2008

NEWS ALERT: Salariul lui Iosif ‚l năuceşte pe Tăriceanu ˆn rest aceeaşi lipsă de perspectivă ƒn ceea ce priveşte penitenciarele rom…neşti... . Astazi la ora 13, la bilanţul Ministerului Justiţiei după două luni de activitate a domnului Predoiu, jurnaliştii au deschis discuţia privind salariul domnului director general ANP, st…rnind enervarea primului ministru, care n-a mai putut decat sa ƒngaime, sarcastic, "FRUMOS!". Altfel, at„t ministrul, c„t şi premierul au declarat că salariile magistraţilor, dincolo de importanţa socială a activităţii lor, sunt nesimţit de mari. Reamintim că venitul lunar al domnului Iosif, director general ANP, este de 218 milioane de lei vechi. …n rest, pentru prima oară domnul Predoiu a vorbit de Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Obiective generoase (‚n special ‚n legătură cu managementul instituţiei şi reinserţia socială a deţinuţilor) şi timp puţin. Deciziile, ƒnsă, ƒn legătură cu ANP-ul se lasă aşteptate. …ncă mai sperăm şi ‚l credităm cu bună credinţă. Vă ţinem la curent pe măsură ce mai aflăm detalii... *** UPDATE 1: Ministrul Justiţiei a declarat că este familiarizat cu situaţia din ANP, primind informaţii pe foarte multe canale (felicitări echipei Penifest! -:) ), şi că situaţia pare extrem de serioasă. …n legătură cu controalele dispuse, răspunsurile au fost ‚n doi peri: ar fi vorba de mai multe controale şi de un audit. Sperăm să nu se ‚mpotmolească ‚n comisii şi comitete! *** UPDATE 2: Am intrat ‚n posesia unei ‚nregistrări video a declaraţiei ministrului Justiţiei şi a exclamaţiei Primului Ministru ‚n legătură cu situaţia de la ANP (un ministru un pic cam st„ngaci, un răspuns cam ‚n dodii, ‚nsă pare conştient de seriozitatea problemelor). Mai jos aveţi ƒnregistrarea:

*** UPDATE 3: Călin Popescu Tăriceanu despre salariile magistraţilor: "Dup‰ p‰rerea mea, ‚n sistemul de justiţie au ap‰rut ‚n momentul de faţ‰, prin aceast‰ manier‰ de legiferare ‚n interes propriu a judec‰torilor, nişte salarii care au ajuns la nivele pe care le consider absolut aberante şi nejustificate, au dep‰şit orice limit‰, inclusiv cea a bunului simţ. Nu este posibil ca ‚n Rom„nia un domeniu, fie el şi justiţia, s‰-şi legifereze ‚n nume propriu şi beneficiu propriu". (Sursă: Mediafax) Referinţe: http://penifest.blogspot.com/2008/03/domnul-iosif-produce-enervare-la.html

by famiglia Musat

11 Comentarii

23 APRILIE 2008

Mincinoşii Acum o lună Administraţia Naţională a Penitenciarelor, prin compartimentul de presă anunţa că „ƒn data de 24.03.2008 ... au fost efectuate controale inopinate ƒn 11 unităţi ale sistemului penitenciar rom„nesc”. Echipa de meseriaşi cu chelie, pipă, căstănuţe pe birou şi roşie la cap ne promitea atunci solemn că „rezultatele acestor controale şi măsurile dispuse vor fi făcute publice pe site-ul A.N.P”.

Am discutat şi noi despre magnificul control – joc de glezne pentru presă de la acea dată ‚n articolul cu titlul Controlul inopinat la minte (http://penifest.blogspot.com/, 26.03.2008). …ncă de atunci bănuiam că mega controlul anunţat este o ƒncercare penibilă a domnului Iosif Marius, directorul penitenciarelor, de a arăta că ţine lucrurile sub control şi are iniţiativă. Şi n-am greşit după c„te se pare. Tocmai se făcuse de răs la bilanţ cu problema drogurilor ‚n penitenciar şi era acuzat de incompetenţă crasă. Tocmai promovase pe ascuns modificarea statutului personalului din penitenciare şi fusese prins. Tocmai ‚i fusese făcut public salariul de judecător politic. Aşa că dumnealui şi-a suflecat m…necile şi... a dat un comunicat de presă. Evident că minciuna, c„t salariul de judecător şef de temniţe susamintit, ‚ncepe să se vadă de sub birou-i proaspăt cumpărat. Rezultatele controlului anunţat nu au fost postate pe site, aşa cum se promitea pentru că acestea nu există. . Dar... cine ştie!? Poate totuşi... Legături utile: http://penifest.blogspot.com/2008/03/controlul-inopinat-la-minte.html http://penifest.blogspot.com/2008/04/anp-probleme-financiare.html http://penifest.blogspot.com/2008/03/legea-buna-pazeste-postul-pe-veci.html http://penifest.blogspot.com/2008/03/marius-iosif-et-co-mult-zgomot-puine.html http://penifest.blogspot.com/2008/03/domnul-iosif-produce-enervare-la.html

by Huginn

2 Comentarii

22 APRILIE 2008

Unde sunt solutiile? (II) Articolul meu despre solutii a extras dintre miile de vizitatori anonimi doua nume : Adrian Lorentz si Ion Andrei. Primul a ales calea asta pentru a-si exprima public dezacordul. Nimic imputabil in decizia asta daca si-ar fi exprimat-o simplu, intr-o singura propozitie de genul "nu ma intereseaza blogul vostru" sau "nu doresc sa particip la dezbaterea voastra". Dar nu, Dl Adrian Lorentz a decis sa impuste doi iepuri dintr-o singura lovitura. Pe de o parte, s-a folosit totusi de prilej pentru a-si expune pe indelete ideile, iar pe de alta parte, rostindusi cu atata emfaza numele, si-o fi imaginat ca va culege mult ravnita bataie pe umar, dublata eventual de vreo avansare, vreo prima, orice! La polul opus, Dl Ion Andrei isi declara identitatea fara sa ceara nimic in schimb, constient ca in aceste circumstante a-ti rosti numele poate atrage consecinte dintre cele mai neplacute.

Spre deosebire de Dl Lorentz, care spera sa castige (si de ce n-ar face-o de vreme ce are in jur atatea exemple?!) avantaje fara niciun efort, Dl Ion Andrei crede ca "drepturile se castiga, nu cad din cer". Asadar, cum sa asezi la aceeasi caruta doua atitudini diametral opuse, mai ales ca prima categorie este mult mai bine reprezentata si mai bine echipata decat cea de a doua, cum sa tragi nadejde ca perechea asta va alerga la un semn in aceeasi directie cu la fel de multa responsabilitate si convingere?! Pe buna dreptate Dl Lorentz se felicita pentru alegere, pe buna dreptate este cand uimit cand aproape amuzat de prostia (chiar daca domnia sa o denumeste politicos naivitate) de a te pune impotriva curentului, cand in fond tot ceea ce ti se cere este sa te balacesti linistit in balta asta puturoasa dar suficient de calduta. Daca eu mi-as propune, cu puterile mele limitate de om, sa schimb mentalitatea in sistemul penitenciar romanesc, este evident ca n-as reusi oricat de mare ar fi dorinta sau efortul depus. Daca, impreuna cu alti trei sau zece sau 50 de oameni, as incerca sa schimb mentalitatea in sistemul penitenciar, este de presupus ca as avea ceva mai mult succes, dar si asa, oricat de mare ar fi dorinta sau efortul, probabilitatea de a reusi in totalitate ramane mai degraba o iluzie. "Sistemul penitenciar este unul ierarhic!" tine sa-mi reaminteasca didactic DL Lorentz , care nu ca n-ar avea in adancul sufletului propriile nemultumiri sau n-ar simti nevoia sa fie luat in calcul, dar a invatat intre timp ca este mult mai comod sa i se supuna "sefului", indiferent de circumstante. Ceea ce face seful, in primul rand, este sa imprime un anume cadru relational. Daca este un om deschis si inteligent, subalternii se relaxeaza si ca la un semn calitatile lor ies la iveala. Daca, dimpotriva, isi foloseste puterea pentru a-si haitui subalternii, aceiasi oameni se transforma aproape instantaneu, si din frica si lasitate tot ce e rau si urat in ei iese la suprafata. Da, sistemul penitenciar este un sistem ierarhic, dar si Germania nazista a fost un sistem ierarhic. Si Romania comunista a fost un sistem ierarhic si niciodata sefii n-au dus deciziile lor aberante pana la capat cu propriile maini. Intotdeauna subalternii au fost cei care au materializat, fie chiar si cu parere e rau!, cele mai nedrepte sau cele mai anormale decizii. Ca urmare, fiecare angajat are contributia lui, si oricat de mari ar fi ochelarii de cal cu care obisnuim sa ne amortim constiinta, dincolo de marginea lor protectoare exista o realitate la care contribuim intotdeauna! Frica are un rol esential in relatiile ierarhice, frica vine din necunoastere, vine din educatie, din lipsa de incredere in propriile forte. Evident, am incercat de-a lungul existentei mele senzatia asta si de fiecare data cand am simtit-o venind, am intampinat-o cu aducerea aminte a faptului ca in realitate "seful" nu este stapanul meu, nu este mai ales un soi de semizeu pogorat prin cine stie ce minune pe pamant. Cand "seful" asta infricosator se imbatoseaza caraghios, cand se lasa el falos pe spate sau cand bate apocaliptic cu pumnul in masa, ma gandesc mai degraba cu mila, la stanjenitoarele lui dureri de burta, la batatura care-i pulseaza in pantof, la conflictele lui casnice, la restul de friptura dintre dinti. Si brusc semizeul se prabuseste penibil, iar din gramada de moloz se aude vag chitaitul unui mic animal preistoric. Nu, noi nu ne putem schimba mentalitatea la comanda, n-o putem schimba dintr-o data nici daca, presupunand prin absurd, ne-am dori cu totii schimbarea asta. Pentru ca primul si cel mai greu pas se face intotdeauna de unul singur, se face la sfarsitul fiecarei zile, cand te hotarasti sa-ti pui intrebarea si incepi, in sfarsit, sa nu mai ocolesti raspunsul. Acest blog, oricat ar parea de putin probabil, poate avea un rol important! Am mai spus ca atunci cand scriu un articol nu ma anima razbunarea - chiar daca mi-l pot imagina cu usurinta pe "sef" rontaind isteric din colturile biroului lui de mucava! - ceea ce ma anima este dorinta de a ne putea exprima, de a ne auzi in sfarsit unul pe celalalt, cu toate bunele si cu toate relele noastre. Trebuie sa subliniez faptul ca nu din lasitate am decis, noi autorii acestui blog, sa nu ne declaram identitatea, dincolo de faptul ca, cel putin la un anumit nivel, identitatea noastra este foarte bine cunoscuta. Am gandit aceasta constructie ca pe un exercitiu de comunicare,

ca pe un antrenament. La prima vedere poate parea o copilarie; in realitate, acest blog poate indeplini rolul de oglinda, o oglinda limpede in care ne putem vedea si aprecia la justa noastra valoare. La varf, cu toata incrancenarea si masinatiunile tenebroase de care se agata actuala echipa (as denumi-o mai degraba banda decat echipa) schimbarea se va produce poate mai repede decat ne imaginam. Cum este greu de crezut ca viitoarea echipa, oricat s-ar stradui, ar putea fi la fel de incapabila, este de asteptat sa avem parte de un cadru ceva mai normal de lucru. Dar de ce sa asteptam la nesfarsit, rugandu-ne eventual la cel de sus (ministru in cazul nostru, pentru ca Cel de Sus ma indoiesc ca-si pierde vremea cu atata prostie!) sa-si pogoare ochii si aspra umilului nostru asezamant si sa ne faca totusi favoarea de a evalua corect prestatia lamentabila a unor personaje care, dincolo de faptul ca incalca cu dezinvoltura legea, nu au niciun fel de abilitati de conducator?! De ce sa visam sau sa mizam pe virtuale calitati de conducator cand, indiferent de priceperea (sau nepriceperea!) acestuia, in realitate am avut, avem si vom avea intotdeauna drepturi egale, avem mai ales dreptul de a ne implica si de a decide ?! Dreptul asta nu ni se acorda prin mila sau prin bunavointa cuiva, dreptul asta este dat prin legea statului si prin legea bunului simt. Citeam intr-o zi in ziar despre singurul caz de coruptie inregistrat in ultimii zece ani intr-o tara nordica. Un functionar ministerial, dupa ce participase la o licitatie incheiata altfel fara repros, avusese slabiciunea de a accepta o invitatie turistica alaturi de reprezentanti ai companiei castigatoare. Desi excursia a fost platita integral de catre functionarul cu pricina, desi el nu a avut nici cel mai mic avantaj material din toata povestea asta, "cazul" a ajuns pana la Curtea Suprema, unde impricinatul a fost condamnat la plata unei amenzi penale. Decizia judecatorilor a fost motivata de convingerea ca slabiciunea unui functionar de a accepta genul acesta de prietesug poate stirbi increderea populatiei in integritatea autoritatii. Va imaginati ca la poporul asta, cinstea si corectitudinea s-au transmis genetic? Va imaginati ca respectul pentru bunul public, pentru drepturile cetatenilor a cazut, vorba Dlui Ion Andrei. "din cer"?! Va imaginati ca n-au inceput si ei intr-o zi de undeva, cu greutate multa, cu neincredere, cu esecuri dar cu ambitia si convingerea ca trebuie sa inceapa?!

by admin

2 Comentarii

21 APRILIE 2008

A vorbi sau a nu vorbi Publicarea listei cu angajatii din ANP, care au suportat, intr-un fel sau altul, consecintele politicii duse de catre Iosif Marius in cele sapte luni si jumatate de mandat, pare sa fi starnit o adevarata furtuna, macar daca luam in calcul numarul vizitatorilor si pasiunea comentariilor. Este adevarat ca toti directorii generali s-au simtit indreptatiti sa faca schimbari, initial la varf, ulterior in teritoriu, si valul seismic, de mai mica sau de mai mare anvergura, a afectat de fiecare data sistemul penitenciar. Asadar, decizia lui Iosif de a face schimbari la varf, cel putin pana la un punct, nu este una surprinzatoare. Marius Iacob a luat la randul lui, dupa instalare, decizii "radicale", eliminandu-i pe aproape toti directorii si sefii de servicii din ANP, si nu numai. Cum nu era un luminat, in realitate comanda a fost data de catre Monica Macovei, care, marcata de experienta APADOR-CH-ului, era ferm convinsa ca sistemul penitenciar este atat de corupt si atat de lipsit de performanta incat numai improspatarea cu oameni tineri ar mai putea aduce mult dorita schimbare de mentalitate. Cum nerabdarea era mare, criteriul de "selectie" a fost mai degraba cel al varstei. Ca urmare, tot ce era trecut de 40 de ani si se putea pensiona, s-a pensionat, si este cat se poate de adevarat ca "pensionabililor", "detasabililor" sau "transferabililor" nu li s-a dat la acea vreme in nici un fel de ales.

Paradoxal, tocmai "intinerirea" asta a sistemului i-a fost pana la urma fatala lui Iacob, care, excitat probabil si de valul schimbarilor, a ales repede trei tinere secretare, intr-o saptamana le-a facut ofiter, in urmatoarea le-a numit sefi de serviciu si n-a inteles probabil nici pana in ziua de azi unde a gresit si de ce a fost obligat sa-si dea demisia "din motive de sanatate". Dar si-a dat-o, chiar daca oficial s-a declarat adanc ranit de "mafia penitenciarelor"! De regula, schimbarea directorilor antreneaza pe dedesubt sau la vedere tot felul de "miscari" de culise care au, marturist sau nu, acelasi scop. Miscarea seamana foarte bine cu aia din bancul de pe vremea comunistilor cand coada de sute de oameni este anuntata ca "s-a bagat" carne, dar ca se va vinde prin spate. Ca urmare, cei din frunte alearga sa-si pastreze locul fruntas, cei din urma nadusesc sa prinda locurile din fata. Cand prin dosul pravaliei ajung sa se calce in picioare unii pe altii, nu mai surprinde pe nimeni! Concluziile sunt dureroase dar previzibile, directorii vin si pleaca si in urma lor se platesc politele, invinsii de astazi sunt victoriosii de maine si tot asa. Ce diferentiaza totusi actuala echipa de fostele echipe, atatea cate stiu? Exista, dincolo de opacitatea si neputinta "actualilor" de a intelege lucruri dintre cele mai elementare, o suspiciune nelimitata in virtutea careia cele mai banale reactii, cele mai normale actiuni sunt interpretate intr-o maniera atat de paranoica, incat paralizeaza practic orice initiativa, explicatie sau justificare. Ca urmare cum saluti, cu cine vorbesti, cum privesti poate constitui un pacat capital, pedepsit pe masura. De altfel, acesta este si principalul motiv pentru care, spre deosebire de echipele anterioare, care dupa "marea schimbare" indreptau totusi lucrurile intr-o directie sau alta, aici "schimbarea" este baza activitatii. In tulburarea asta, in obsesia asta de urmariti si urmaritori, la un moment dat nu se mai stie cine vaneaza pe cine, ca urmare, ce mai conteaza cine are dreptate si mai ales pentru ce ne mai luptam! Asta daca nu punem la socoteala conturile grase ale directorilor cu pricina care se umfla si se tot umfla pe seama noastra, a tuturor! Cu alte cuvinte, daca e sa ma intorc la bancul cu coada de pe vremea comunistilor, noi ne luptam ca prostii pentru trei pene in timp ce ei isi impart carnea pe sub tejghea cu vanzatoarele. Sau cu vanzatorul! Unde sunt nevoile reale ale sistemului penitenciar romanesc in tot acest timp?! Intrebarea asta retorica devine intr-un asemenea context mai degraba o gluma proasta sau una suficient de cinica incat sa nu-mi vina s-o mai rostesc. A vorbi despre ceea ce te afecteaza in cea mai mare masura nu ajunge, dar restul, vorba poetului, restul e tacere! ("")

by admin

8 Comentarii

20 APRILIE 2008

Pulanul, detaşarea şi transcendentalismul (partea a II-a aplicarea teoriei) Dedicată domnului Cătălin Predoiu, ministrul justiţiei, a cărui indecizie face ca abuzurile echipei Chiuariu să continue. . Referat pentru cursul „Sclavii de pe plantaţia domnului Iosif” Facultatea Penitenciară a Universităţii de Artă şi Abuzuri 21800 Titular de curs: magistrat Marius Iosif, prof. dr. . Bibliografie obligatorie: Marius Iosif – Decizii ale Directorului general al ANP, opere complete . Bibliografie opţională: Aristotel - Etica nicomahică, pag. 2-3 Max Weber - Etica protestantă şi spiritul capitalismului, pag. 4-5 Martin Luther – Sclavia voinţei, pag. 6-7 ***

Ieri am scris prima parte a referatului "Pulanul, detaşarea şi transcendentalismul". Am deconstruit baza conceptuală e teoriilor iosifiene, am arătat premisele concepţiilor domnului Iosif şi am reconstruit argumentaţia filosofică a deciziilor acestuia. A venit timpul să arătăm efectele filosofiei iosifiene, implementată cu succes ‚n Ţara ANePeului. Aceasta este lista promisă ieri, lista cu cei şantajaţi, detaşaţi, transferaţi, daţi afară şi transformaţi ƒn sclavi prin voinţa şi graţia divină a conducerii ANP: 1. Adrian Blidaru, fost şef al Biroului de formare profesională, a fost transferat la Penitenciarul Rahova ca urmare a faptului că nu a executat orbeşte ordinele domnului Stan. …n urma “reeditării” statelor de organizare, biroul pe care ‚l conducea s-a transformat ‚n serviciu; 2. Adriana Lupu, consilier angajat cu contract de prestări servicii, a fost forţată să se pensioneze. A lucrat, la MJ, ‚mpreună cu soţul (şef Direcţia Medicală din MJ). Cei doi reprezentau un pericol pentru Stanciu (actual şef Direcţie Inspecţie Penitenciară) adus din MJ; 3. Aurelian Oprea, actualmente şef serviciu ‚n Directia Economico – Administrativă, este presat să-şi dea demisia (nu face asta! Probabil te vor demite, dar măcar nu pleca capul!); 4. Carmen Galu, fostă şefă a Direcţiei Economico - Administrativă, detaşată la Penitenciarul Jilava. Considerată apropiată a fostului director general adjunct, Dumitraşcu, a căzut repede ‚n dizgraţie. A fost practic prima decizie importantă luată de domnul Iosif, la foarte scurt timp de la instalare. Galu a fost revocată din funcţie fără nicio explicaţie şi detaşată la Penitenciarul Jilava pentru că a avut tupeul să-şi susţină opiniile profesionale şi l-a ‚nfruntat pe PreaMăritul; 5. Cornel Vizitiu, fost şef al Direcţiei Siguranţa Deţinerii şi Regim Penitenciar, a fost forţat să se pensioneze pentru dezacorduri cu domnul Iosif şi pentru a face loc lui Stancovici Marian la conducerea DSDRP, care, la randul lui, propusese ‚mputernicirea doamnei Stan ca şef serviciu la Jilava...serviciu contra serviciu... (chiar aşa domnul Stancovici, aveaţi o distilerie prin subsolul unei case...cum mai merge? aveţi autorizaţie?); 6. Cristi Lărgeanu, manager public, a fost dat afară printr-o hotărare de guvern care desfiinţa posturile managerilor publici din ANP şi o parte din cele de la MJ. Soluţia a fost de criză, şi intermediată de fostul ministru Chiuariu, pentru a-l putea da afară din ANP pe fostul director general adjunct, Dumitraşcu; 7. Cristina Prip, ofiţer specialist ‚n cadrul Direcţiei de Intervenţie Psihosocială, detaşată la Penitenciarul Jilava. A revenit ‚n urma intervenţiilor personale la nivel ‚nalt; 8. Cristina Ungureanu, fost şef al Serviciului Cabinet. Se pare că nu corespundea pretenţiilor domnului Iosif ‚n privinţa aspectului fizic. De altfel, şefia Serviciului Cabinet a devenit o mare bătaie de joc. …n numai cateva luni a fost schimbată de patru ori şefa Serviciului Cabinet, care, ‚n opinia domnului Iosif, ar trebui să fie un fel de secretară şefă cu măsuri 90-60-90. Pe r„nd, Mariana Morar, Cristina Ungureanu, Daniela Marcoşan şi Maria Georgescu au avut onoarea proximităţii PreMăritului. Recunoştem, ultima alegere e cea inspirată. Dar cine ştie?; 9. Dan Bidilică, şofer al directorului general, a fost schimbat ‚n momentul ‚n care a anunţat că va candida la un post de psiholog ‚ntr-un penitenciar (omul terminase facultatea ‚ntre timp) fără a fi obţinut, ‚n prealabil, acordul informal al domnului Iosif; 10. Dana Cenuşă, ofiţer de presă ‚n cadrul Serviciului Cabinet, a fost detaşată pentru că, din perspectiva domnului Iosif, avea gura prea mare, prea multă personalitate, opinii şi zero slugărnicie. A avut ideea unui festival de teatru pentru deţinuţi, programat să se desfăşoare la Teatrul Nottara. Freedom House Romania făcuse rost de o finanţare de 5 mii de euro pentru desfăşurarea festivalului. Asocierea cu FH a fost letală atat pentru Dana Cenuşă, cat şi pentru existenţa festivalului; 11. Dana Desculţu, funcţionar civil ‚n Direcţia Economico-Administrativă, a fost forţată să se pensioneze. I s-a transmis de către domnul Iosif, prin interpuşi, să se care din ANP. Femeia sa conformat şi acum se uită la televizor; 12. Daniela Marcoşan, fostă şefă a Serviciului Cabinet, pusă ‚n funcţie pentru farmecul personal, ca să fim eleganţi, şi retrogradată ulterior, după apariţie unei dive mai mişto şi ‚n urma unui bilanţ dezastruos (datorită prostiilor debitate de domnul Iosif), pentru care a tras ponoasele; 13. Denisa Necula, ofiţer la Serviciul Cabinet, trimisă ‚napoi la Penitenciarul Colibaşi cu o lună ‚nainte de termen. Aceasta venise la Bucureşti, pe termen limitat şi la rugămintea consilierului MJ, Poliţeanu, pentru implementarea Strategiei de comunicare şi imagine a ANP 2006, coordonarea activităţii purtătorilor de cuvant din sistem şi elaborarea unei noi strategii de comunicare pentru perioada 2007 – 2009. Elaborarea strategiei a fost stopată, iar, pentru o bataie de joc completă, Denisei Necula i-a fost ‚ntreruptă detaşarea; 14. Doina Darmon, curier la Serviciul Arhivă şi Registratură Generală, a fost delegată la Direcţia Cetăţenie din Ministerul Justitiei, acuzată fiind că a furmizat informaţii duşmanilor domnului Iosif, deşi lucrarile nu tocmai curate sunt duse personal la MJ de catre domnul Stan. La finalul celor două luni de delegare, doamna Darmon a cerut de bunavoie o nouă delegare, dată fiind atmosfera de teroare şi presiunile la care sunt supuşi angajaţii ‚n ANP;

15. Diana Sava, manager public, a fost dată afară printr-o hotărare de guvern care desfiinţa posturile managerilor publici din ANP şi o parte din cele de la MJ. Soluţia a fost de criză, şi intermediată de fostul ministru Chiuariu, pentru a-l putea da afară din ANP pe fostul director general adjunct, Dumitraşcu; 16. Doru Dobocan, fost şef al Direcţiei pentru Prevenirea Criminalităţii ‚n Mediul Penitenciar, a fost dat afară din ANP ‚n mod umilitor. Chemat de Iosif ‚n biroul personal, i s-a cerut să scoată tot din buzunare şi apoi să se care din clădirea ANP-ului. Debarcarea intempestivă a acestuia a avut legătură cu obsesiile lui Chiuariu privind arhiva SIPA şi comanda eşuată de a se face plangere penală ‚mpotriva fostului ministru Macovei şi ‚mpotriva a doi foşti consilieri ai lui Macovei, Dănileţ şi Dumitriu, pentru o inventată sustragere de documente din această arhivă; 17. Emilian Pielmuş, fost şef al Direcţiei Management Resurse Umane, forţat să renunţe la funcţia de conducere, a cerut să fie transferat din cadrul Direcţiei Management Resurse Umane. Actualmente este la Biroul de Elaborare Acte Normative; 18. Eugen Fƒntƒnă, ofiţer specialist la Direcţia Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii IT, a fost detaşat la Spitalul Penitenciar Jilava. A incomodat prin simpla prezenţă şi atitudinea independentă; 19. Florin Şerpe, fost şef al Direcţiei de Intervenţie Psihosocială, a fost trimis la Centrul de Reeducare Buziaş. Deşi mai avea doar o lună pană la ‚ncheierea celor şase luni de detaşare, a fost trimis ‚napoi cu o grabă suspectă, fiindcă ‚n locul lui trebuia să fie instalat omul de ‚ncredere al domnilor Iosif şi Stan, Iulia Giurgea. Pe deasupra, ‚ncepuse să devină incomod datorită faptului că era martor la numirile, detaşările aberante din domeniul intervenţiei psihosociale, inclusiv cea prin care era imputernicită ca şef serviciu Educaţie la Jilava, soţia domnului Stan; 20. Gabriel Sevastre, Direcţia Economico - Administrativă, a fost detaşat la Baza de Aprovizionare, Gospodărire şi Reparaţii Jilava (BAGR) pentru că a avut tupeul să-l ‚nfrunte pe directorul general adjunct Dumitru Marin; 21. Ion Pƒrjol, fost şef al Direcţiei Inspecţie Penitenciară, a fost forţat să se pensioneze, fiind ‚nlăturat pentru a face loc domnului Stanciu şi pentru a nu mai fi de faţă la decizii care distrug progresele din ultimii doi ani; 22. Ion Voicu, fost şef serviciu ‚n cadrul Direcţiei Siguranţa Deţinerii şi Regim Penitenciar, a fost forţat să se pensioneze; 23. Ionuţ Lesovici, manager public, a fost dat afară printr-o hotărare de guvern care desfiinţa posturile managerilor publici din ANP şi o parte din cele de la MJ. Soluţia a fost de criză, şi intermediată de fostul ministru Chiuariu, pentru a-l putea da afară din ANP pe fostul director general adjunct, Dumitraşcu 24. Maria Cristina Voicu, Direcţia Medicală, a fost detaşată la Penitenciarul Rahova; 25. Mariana Morar, fost şef al Serviciului Cabinet, a fost forţată să se pensioneze; 26. Mihaela Puşcaş, şef serviciu ‚n cadrul Direcţiei de Intervenţie Psihosocială, a fost detaşată la Penitenciarul Jilava. A revenit la ANP ‚ntre timp. …n schimb, este izolată de orice proiect sau acţiune importantă, fiind redusă la statutul de element decorativ; 27. Mircea Drăghici, delegat la Direcţia Intervenţie Psihosocială de la CR Buzias - i s-a sugerat să ceara transferul la Rahova, şi nu ‚n ANP unde dovedise competenţă, pentru a face loc prietenilor de familie ai domnului Gheorghe Mocuţa, secretar de stat ƒn MJ Cristina Ştefan şi Laiu Laurenţiu; 28. Nicu Tănase, fost şef al Direcţiei de Tehnologie a Informaţiei, a fost schimbat din funcţie după dezastrul de la bilanţ. Ca şi Daniela Marcoşan, a fost ţap ispăşitor pentru prostiile debitate de domnul Iosif şi scandalul mediatic ‚n jurul celebrelor seringi pentru injectarea de droguri. De asemenea, se pare că Tănase nu a fost suficient de dornic să puna ‚n operă indicaţiile de supraveghere şi răscolire a computerelor angajaţilor ANP; 29. Relu Manolache, fost şef serviciu ‚n cadrul Direcţiei Economico - Administrativă, a fost detaşat la Penitenciarul Craiova. Deşi are acte care dovedesc că e bolnav de hepatită şi trebuie să aibă un anumit regim de viaţă, a fost trimis la PMT Craiova pentru că a ‚ntrebat despre baza legală a unor decizii luate de catre directorul economico-administrativ Costaş Bogdan; 30. Sergiu Pochibreanu, şofer, trimis ‚napoi la BAGR, ulterior plecat la MJ, fiindcă a refuzat să semneze o hartie prin care ar fi trebuit să-şi acuze colegii de ‚ntamplări ireale. Intre timp, Direcţia Interventie Psihosocială, la solicitarea doamnei Giurgea, se află la al treilea şofer; 31. Silvia Voicu, manager public, a fost dată afară printr-o hotărare de guvern care desfiinţa posturile managerilor publici din ANP şi o parte din cele de la MJ. Soluţia a fost de criză, şi intermediată de fostul ministru Chiuariu, pentru a-l putea da afară din ANP pe fostul director general adjunct, Dumitraşcu; 32. Simona Cioranu, a fost dată afară printr-o hotărare de guvern care desfiinţa posturile managerilor publici din ANP şi o parte din cele de la MJ. Soluţia a fost de criză, şi intermediată de fostul ministru Chiuariu, pentru a-l putea da afară din ANP pe fostul director general adjunct, Dumitraşcu;

33. Sorin Dumitraşcu, manager public, fost director general adjunct al ANP, a fost dat afară şi el, fiind ţinta principală a HG-ului. Presupusa lui asociere cu Iniţiativa pentru o Justiţie Curată şi consilierii fostului ministru Macovei au fost un motiv ‚ndeajuns de puternic pentru Chiuariu, Iulia Scantei şi Marius Iosif să se uşureze pe necesităţile de personal al ANP, pe legislaţia specifică managerilor publici şi zecile de mii de euro folosiţi pentru şcolirea acestora; 34. Sorin Ionescu, fost director Direcţia Medicala, avea nevoie de numai două luni de activitate pentru a putea ieşi la pensie ca militar. Fostul ministru Chiuariu a refuzat prelungirea detaşării; 35. Valentin Ignuţă, Biroul de Informaţii Clasificate, a fost detaşat la Agenţia Naţională de Integritate ‚n urma unor conflicte cu şefa de la BIC; 36. Valentin Muntean, fost purtător de cuvant al ANP, Serviciul Cabinet, a fost detaşat la Spitalul Penitenciar Dej. Considerat apropiat al lui Dumitraşcu şi al fostului consilier MJ, Poliţeanu, Valentin Muntean a fost detaşat la Dej după ce Iosif a ordonat celor de acolo să trimită o cerere oficială către ANP pentru detaşarea unui ofiţer la secretariat. Cei de la Dej sau executat. După ce Vali Muntean a avut tupeul să iasă la bere cu colegii de la penitenciarul din proximitate, Gherla, acestora li s-a cerut din partea directorului Pop Vasile să ‚ntocmească un raport de informare cu privire la discuţiile din bodegă. …n urma refuzului, directorul Penitenciarului Gherla trimite o informare la Bucureşti ‚n care ‚l anunţă pe Marius Iosif că fostul purtător de cuvant continuă politica duşmănoasă ....!!! (initial am scris numele directorului de la Dej. Am facut corectura necesara); 37. Valentin Popescu, fost şef serviciu ‚n cadrul Direcţiei Management Resurse Umane, a fost şantajat şi obligat să-şi dea demisia pentru a nu fi trimis ‚ntr-o unitate la mare depărtare de Bucureşti. Drept răsplată, a putut ramane la Direcţia Siguranţa Deţinerii ca ofiţer. …n timpul pregătirii concursurilor, dandu-şi seama ca nu se pot descurca fără el, Iosif l-a chemat şi i-a propus ca prin DZU să se re‚ntoarca la Resurse Umane cu spor de 50% la salariu ca recompensă pentru bataia de joc la care a fost supus; 38. Veronica Pătraşcu, fost şef serviciu gestiune resurse umane ‚n cadrul Direcţiei Management Resurse Umane. A fost schimbată din funcţie pentru a face loc acoliţilor. Note explicative: 1. Nu toţi din cei de mai sus sunt eroi sau victime inocente. Unii au avut curajul să spună ce gandesc, să ia poziţie, alţii au fost victime colaterale sau ale unor răfuieli vizand conflicte mai vechi. Caţiva au adoptat statutul de slugă, ‚nsă nu a fost ‚ndeajuns pentru a scăpa de delirul conducerii ANP; 2. Am luat ƒn discuţie numai situaţia din ANP (aparatul central). Nu băgăm mana ‚n foc că i-am identificat pe toţi care sunt ‚n această situaţie. Bănuim că situaţia ‚n teritoriu este la fel de dezastruoasă. Dacă aveţi informaţii, vă rugăm să ne scrieţi; 3. Dincolo de meritele sau vina celor de mai sus, o concluzie devine imperioasă: păstraţi-vă demnitatea! Dacă un coleg este ‚n această situaţie, luaţi atitudine. Oricand puteţi fi ‚n locul lui, şi, pentru că aţi fost laşi, nimeni nu vă va sări ‚n ajutor. Absolut nimeni ‚n afară de noi nu va schimba sistemul, şi, ca atare, suntem toţi responsabili pentru situaţia acestor oameni; 4. La debut, echipa blogului penifest a luat hotărarea să nu folosească cuvinte jignitoare ‚n articolele postate. Uitandu-ne, ‚nsă, la această listă, gandindu-ne că ‚n joc e viaţa unor oameni umiliţi de un comportament gratuit discreţionar şi răzbunător (‚ntr-un sistem care oricum suferă organic de nepotism, corupţie, abuz şi incompetenţă), că ƒn numai cateva luni 40 de oameni din circa 220 de angajaţi ai ANP au fost şantajaţi, detaşaţi, transferaţi, pensionaţi ƒn mod absolut abuziv, că cei aduşi ƒn locul acestora ocupă funcţiile fără concurs, fără a trece de o minimă evaluare pe criterii de competenţă, vom face o excepţie de la regulă şi nu vom spune decat un singur lucru: Domnule Iosif, sunteţi un psihopat şi un ticălos de ultimă speţă!; 5. Niciunuia din cei de pe lista nu i s-a reproşat ceva profesional, făcandu-se doar presiuni asupra lor pentru a pleca de bunavoie şi a nu fi trimişi ‚n penitenciare la sute de kilometri distanţă de familii. *** P.S. Mulţumesc tuturor celor care au contribuit cu informaţii la editarea acestei liste. *** UPDATE: Informaţiile din acest articol au fost preluate de Interesul public: http://www.interesulpublic.ro/20-04-2008/Armaghedonul-penitenciarelor.html

by famiglia Musat

22 Comentarii

19 APRILIE 2008

Pulanul, detaşarea şi transcendentalismul (partea I -

teoretizarea) Referat pentru cursul „Sclavii de pe plantaţia domnului Iosif”

Facultatea Penitenciară a Universităţii de Artă şi Abuzuri 21800* Titular de curs: magistrat Marius Iosif, prof. dr. Bibliografie obligatorie: Marius Iosif – Decizii ale Directorului general al ANP, opere complete Bibliografie opţională: Aristotel - Etica nicomahică, pag. 2-3 Max Weber - Etica protestantă şi spiritul capitalismului, pag. 4-5 Martin Luther – Sclavia voinţei, pag. 6-7 Sclavagismul este un un sistem socio-economic in care anumitor persoane, cunoscute sub numele de sclavi, le este refuzat dreptul la libertate, fiind forţate să muncească. Sclavii sunt ţinuţi ‚mpotriva voinţei lor, ‚ncepand cu momentul capturării, cumpărării sau naşterii, şi li se refuză posibilitatea de a pleca, de a refuza munca sau de a primi compensaţii pentru munca lor. Ca atare, sclavagismul este o formă de muncă neliberă. (sursă: http://en.wikipedia.org/wiki/Slavery) La mijlocul secolului 19, creştinătatea a fost divizată de disputa privind moralitatea sclavilor, şi, prin urmare, asupra posibilităţii lor de a se mantui. La ‚nceput de secol 21, un arhangel al dreptăţii găseşte rezolvarea dilemei ‚mbinand cele mai subtile consideraţii ale lui Weber privind spiritul capitalismului şi etica protestantă, cele mai profunde idei lutherane asupra mantuirii prin muncă şi vajaitul pulanului penitenciar pe la urechile păcătoşilor. Opera măreţului ganditor, care constă ‚n zeci de tomuri, numite sărăcios (‚n raport cu profunzimea conţinutului) Decizii ale Directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, poate fi consultată la Biblioteca din Ghiculeasa. …n anul de graţie 2007, după o lungă perioadă tenebroasă a istoriei puşcăriilor, dominată de forţele răului, eliberarea vine de la Răsărit, din ţara Ieşilor a …mpăratului Chiuariu. Aidoma lui Alexandru Macedon, acesta aduce cu sine ‚nteleptul curţii, Marius Iosif, pe care ‚l trimite, ca vestitor al Mantuirii Ce Va Sa Vina, ‚n ţara păcătoşilor şi a nevolnicilor, Ţara ANePeului. . Primirea acestuia pe poarta ANePeului, sub ramurile de măslin ale preasupuşilor, a fost repede umbrită de forţele reacţionare ramase ‚n dregătoria ‚mpărătească a Ţării ANePeului. Contrareforma era puternică. Sesizand pericolul, domnul Iosif a ƒnţeles care era filosofia caştigătoare: sclavia. Iar arma: detaşarea. Oamenii vanduţi diavolului, infiltraţi prin direcţiile şi serviciile dregătoriei, şi chiar şi ‚n maşina de serviciu a Prea…nţeleptului, aleseseră Calea Păcatului. Mantuitorul trebuia să intervină. Munca le era salvarea, dar libertatea le era pavăză ƒn faţa mantuirii. Atunci decise Iosif să acţioneze: i-a detaşat (sau pensionat, după caz). . Dintr-o singură ƒntorsătură de pix, discreţionară şi abuzivă, PreaMăritul le răpi libertatea şi ƒi transformă ƒn sclavi. …nsă le oferi mantuirea. Aceştia sunt cei care astăzi, candva rătăciţi, ‚şi aduc prinosul de recunoştinţă domnului Iosif de acolo de unde au fost trimişi de acesta (Jilava, Craiova, Rahova, Dej....): ... va urma

. * salariul ‚n lei noi al domnului cu ochelari căruia ‚i spui matale şefu', domnu' Stan! . P.S. Nu te impacienta, domnu' Stan, şefu' matale nu e ‚ntre puşcăriaşi ‚n poza aia. Ăla ciufulit din stanga şefului e unu' Aristotel, iar bărbosu' chelios de'a dreapta PreaMăritului e unu' Platon. Poza e făcută de unu' Rafael, fotograf al Şcolii din Ghiculeasa, domnu' Stan!

by famiglia Musat

8 Comentarii

Zvon: Iulia Sc‚ntei ‚şi face bagajele Ce se ƒnt…mplă cu celelalte coleoptere* aduse de Chiuariu? Surse din Ministerul Justiţiei afirmă că Iulia Sc‚ntei, m…na dreaptă a fostului ministru al justiţiei, Tudor Chiuariu urmează să părăsescă ƒn cur…nd Ministerul Justiţiei (MJ). Doamna Sc‚ntei a urmat neabătut linia Chiuariu ca un bun profitor, aşa că nu avem motiv să-i pl„ngem de milă. A trucat ce concursuri puteau fi trucate, a ‚ncurcat, at„t c„t putea, finanţele ministerului, de care chipurile ar fi fost responsabilă, şi a cerut favoruri pentru proprii protejaţi. A fost, de altfel, prinsă asupra faptului pe vremea cand consilierii deja celebrului pentru lipsa calităţilor ministeriale Chiuariu se evaluau pe rand, schimband poziţia de candidat cu cea de membru al comisiei de concurs.

Favorita fostului ministru al Justitiei, Laura-Iuliana Scantei, a reusit sa ajunga si notar public, asta dupa ce, cu doar citeva saptamini inainte, reusise sa cistige si examenul de consilieri juridici asimilati magistratilor, subiect tratat pe larg de Cotidianul in ziarul de ieri. In urma cu doar un an si citeva luni, Laura-Iuliana Scantei era un simplu consilier juridic la o firma de asigurari. Dupa ce Chiuariu a fost numit ministru al Justitiei, el a adus-o pe Scantei la minister, pe post de consilier personal. Dupa citeva luni, ea a fost numita secretar general cu delegatie, iar apoi a cistigat un concurs controversat prin care a ocupat in minister un post de consilier juridic asimilat magistratilor. La sfirsitul saptaminii trecute, Scantei l-a cistigat si pe cel de notar public in Bucuresti, obtinind nota generala 9,50. Din comisia de corectare a lucrarilor la examenul de notar public a facut parte si Bogdan Gaurean, ca reprezentant al Ministerului de Justitie, numit direct de catre Tudor Chiuariu. Bogdan Gaurean este in prezent director general adjunct la Registrul Comertului, dar el a fost coleg cu Laura-Iuliana Scantei la Ministerul de Justitie, fiind amindoi consilieri ai lui Tudor Chiuariu. Gaurean a facut parte si din comisia de solutionare a contestatiilor la concursul privind ocuparea posturilor de consilieri juridici asimilati magistratilor, cistigat de Laura-Iuliana Scantei in luna august. sursa: Cotidianul, 22.10.2007

Iulia Scƒntei, este cunoscută ca protectoare a lui Marius Iosif, şeful Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) şi parteneră ‚n promovarea unor acte normative cu dedicaţie. Amintim ultima traznaie cand s-a incercat promovarea unei ordonante de urgenta care prevedea eliminarea concursurilor pentru functiile de conducere in sistemul penitenciar in cazul magistratilor, eliminarea dreptului la greva al sindicatelor si interdictia pusa persoanelor din afara sistemului de a participa la concursuri pentru functiile de conducere din sistem. Dacă e chiar asa, si pleacă de la MJ, o rugăm să lase prosoapele la baie, să nu plece cu umeraşele şi să nu uite să-şi ia la revedere de la cei care n-o vor regreta. La revedere Ana Pauker! * coleopterele sunt un fel de licurici domnu' Stan, dar nu vă forţaţi să ţineţi minte.

by Huginn

3 Comentarii

17 APRILIE 2008

Sindromul trecătorului grăbit

Uneori nu ne pasă, alteori ne e teamă... Sindromul trecătorului grăbit (cunoscut şi ca sindromul Genovese, sau sindromul responsabilităţii difuze) este o manifestare psihologică care presupune că o persoană este mai puţin probabil să intervină ƒntr-o situaţie de criză c…nd sunt prezente şi alte persoane care ar putea ajuta dec…t dec…t dacă ar fi singură. Pare ciudată o astfel de reacţie dar dacă ne g„ndim mai bine la situaţii care ar putea descrie fenomenul vedem că aşa e cu siguranţă. Un exemplu elocvent pentru acest fenomen este cazul Kitty Genovese. Kitty Genovese a fost ucisă ƒn 1964 de către un criminal ƒn serie ƒn prezenţa unui număr mare de martori (38 de trecători, vecini şi cunoscuţi!?) deşi fiecare dintre aceştia ar fi putut interveni. Infracţiunea a avut loc ‚ntr-o perioadă de 30 de minute, dar nimeni nu a mişcat un deget deşi victima a cerut ajutor. Explicaţia pentru acest fenomen este aceea că toţi cei prezenţi la astfel de incidente presupun

sau speră că celălalt sau ceilalţi vor interveni şi astfel se simt mai puţin responsabili. O altă explicaţie e că aceştia nu intervin pentru că se tem că se vor face de r„s ‚n faţa celor prezenţi. Toţi cei prezenţi, conştient sau nu, monitorizează reacţia celorlalţi şi cum constată că toţi au aceiaşi lipsă de reacţie ajung la concluzia că nu e bine să intervină. Puţini indivizi sunt ‚n stare să ‚nvingă această inerţie a grupului. Deseori m-am ‚ntrebat de ce nu intervine nimeni, nici măcar cei mai buni prieteni, atunci c…nd un coleg este tratat incorect (şi asta poate să ‚nsemne o remarcă deplasată, o sancţiune nedreaptă, o detaşare ‘disciplinară’ sau chiar pierderea serviciului).

…ncă nu am alt răspuns dec„t sindromul cu pricina dar, cred că această lipsă de reacţie profită din plin celor care confundă penitenciarul sau Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) cu propria moşie.

Linkuri utile: http://penifest.blogspot.com/2008/03/tu-ce-spui.html http://penifest.blogspot.com/2008/03/intrebare-de-week-end.html http://penifest.blogspot.com/2008/03/tribunalele-poporului-penitenciar.html http://penifest.blogspot.com/2008/04/reputaia.html *** PS. HotNews aduce pe prima pagină un subiect prezentat de www.penifest.blogspot.com ‚n 10 aprilie 2008 la http://penifest.blogspot.com/2008/04/flutura-nu-mai-ai-aripioare.html. HotNews consemnează ‚n articolul publicat azi că: "Directorul Administratiei Nationale a Penitenciarelor, judecatorul Marius Iosif, a dispus recent ca angajatii sistemului penitenciar sa isi primeasca fluturasul de salariu in plic inchis si sigilat. Dispozitia sefului ANP, vine dupa ce in urma cu o luna, salariul sau de 21 000 de lei, adica aprox. 5800 de euro, a fost publicat pe Internet. Sursa: Hotnews, De ce angajatii din puscarii primesc salarii in plicuri sigilate, 17.04.2008.

by Huginn

7 Comentarii

NEWS ALERT - ANP accesează fonduri structurale

La 16.04.2008 Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) a semnat contractul de finanţare pentru un proiect finanţat din fonduri structurale (Fondul Social European - FSE). Proiectul a primit o finanţare de 18.128.407 lei urm„nd să se desfăşoare pe o perioadă de trei ani şi are caracter transnaţional. "Obiectivul general al proiectului este transferul, dezvoltarea comună şi adaptarea practicilor şi produselor PGISP (proiect de administrare a inovării sistemului penitenciar) ƒn sistemul penitenciar rom„nesc. Obiectivele specifice ale proiectului sunt: 

 









implicarea deţinuţilor ƒn dezvoltarea strategiilor de reinserţie activă (ex. ghidul meu spre libertate); conceperea şi implementarea unor noi programe educative; implementarea schimbării mentalităţii sistemului penitenciar rom„nesc referitoare la incluziunea socială a deţinuţilor implic„nd toate grupurile profesionale şi toţi factorii interesaţi; crearea posibilităţii interne, prin pregătirea agenţilor de inovare, de a implementa managementul calităţii şi abordarea ƒmbunătăţirii continue care va promova implementarea practicilor de reinserţie socială a deţinuţilor şi a dezvoltării personale; standardizarea proceselor interne importante şi a procedurilor precum şi dezvoltarea de indicatori cheie de performanţă astfel ƒnc„t ƒn activităţile penitenciarului să existe un echilibru ƒntre măsurile custodiale şi cele de reintegrare socială; dezvoltarea resurselor de ƒnvăţare pentru instruirea managerilor, personalului administrativ şi a celui de pază ƒn vederea sprijinirii proceselor interne de inovare; implicarea diferiţilor factori interesaţi ƒn găsirea de soluţii inovative pentru reinserţia socială a deţinuţilor; promovarea unei culturi colaborative prin crearea comunităţilor de practică la diferite niveluri (manageri, personal de pază, personal administrativ). " (sursa: site ANP)

Felicitări! Sper să meargă bine şi să mai fie şi altele.

by Huginn

2 Comentarii

16 APRILIE 2008

"Oare cu cine dialogam? Seamana mai mult cu un monolog comun." Multumim anonimule pentru mesajul de mai jos (publicat la sectiunea Comentarii a articolului Unde sunt soluţiile?). Da, anonimule, suntem in plin monolog comun. Pana in momentul in care vom deveni un cor. Si vom fi auziti. In acel moment vor fi obligati sa intre in dialog cu noi. Da, anonimule, informatiile, parerile si comentariile noastra sunt acum simpla divagatie

penitenciara. Pana in momentul in care vor obosi sa ne auda zilnic. Si atunci ele vor deveni actiuni. Da, anonimule, decizia este tot a lor. Pana in momentul in care ne vom prinde ca suntem liberi si ne putem opune. Atunci decizia va fi a noastra. Da, anonimule, traditia inlocuieste profesionalismul. Pana in momentul in care vom deveni noi profesionisti. Atunci vom inlocui fatalitatea şi comoditatea a ceea ce este cu libertatea si riscul a ceea ce trebuie sa fie. Da, anonimule. Suntem frustrati. Dar frustrarea noastra fata de ce se intampla va produce schimbarea. Multumim anonimule pentru cuvintele tale: DA! Solutia la multe probleme poate fi dialogul dar noi cei care vizitam acest blog sau voi cei care scrieti oare cu cine dialogam? Seamana mai mult cu un monolog comun. Chiar daca am veni cu posibile solutii ele raman simpla divagatie penitenciara atata timp cat nimeni nu le pune in practica. Sunt relativ nou in sistem dar am avut oportunitatea sa cunosc cat de cat acest sistem si pot spune ca si parere personala: Comunicarea este aproape inexistenta inte aparatul central si unitatile din teritoriu. De la centru se dau dispozitii, decizii se cer situatii, explicatii, se cauta vinovati si atunci cand se cer propuneri o fac doar formal decizia este tot a lor. Am vazut organizare cutumiara in mare parte fiecare tine la "traditia" care a facut sa "mearga" lucrurile bine. Am vazut oameni care desi pusi sa initize si sa specializeze cadre de penitenciare sunt in urma cu pregatirea iar mentalitatea a ramas la nivelul anilor 90. Am vazut legislatie interpretata diferit la nivelul unor unitati diferite si am fost revoltat, mi sa dovedit ca fiecare are dreptate (atata timp cat nu aduce atingere imaginii anp?!) Sistem ideal?! utopie curata sa ne acceptam, toleram si cel putin la greu sa fim putin uniti ar fi ceva pentru inceput.E benefic acest blog pentru ca poti sa-ti spui parerea alta decat cea "clasica" dar se simte o urma de frustrare in mai toate articolele si comentariile si eu am puterea sa recunosc sunt un pic frustrat si dezamagit de acest sistem!!! P.S. Anonimule, blogul acesta este citit de Ministrul Justitiei. No joke. Iar traficul pe acest blog ne-a lasat si pe noi masca. No joke.

by famiglia Musat

6 Comentarii

15 APRILIE 2008

De ce nu se reformează Administraţia Penitenciarelor? (VI) Al şaselea indiciu: relaţia distorsionată ‚ntre angajatul penitenciarului şi persoana privată de libertate Note preliminare:

1. am vrut sa scriu această postare formuland al şaselea indiciu sub semnul relaţiei conflictuale dintre deţinuţi şi angajaţi. Documentarea ulterioară, din punctul de vedere al cifrelor, mi-a infirmat prejudecata; 2. ‚n acelaşi timp, experienţa personală, discuţiile cu colegii, revolta deţinuţilor de la sfarşitul lui 2006, ne‚ncrederea angajaţilor ‚n rolul social al sistemului ne indică o fractură esenţială ‚ntre percepţia rolului nostru ‚n sistem şi locul pe care ‚l ocupă, sau mai degrabă ar trebui să-l ocupe, deţinuţii ‚n relaţia cu noi; 3. formal, majoritatea dintre noi afirmă că ne ocupăm de reintegrarea deţinuţilor, deşi aproape toţi nu credem o iotă din ce ni se pare a fi o gargară cu miros de political correctness, considerand că drepturile deţinuţilor sunt un moft şi o bătaie de cap ‚n plus; 4. deşi normele europene sunt clare, indicand că deţinutul este ţintă socială a muncii noastre, practica europeană este neunitară. Mai mult, ne uităm cu invidie la documentarele de pe National Geographic sau Discovery Channel cu privire la penitenciarele federale americane: vedem proceduri clare de siguranţă şi intervenţie, toleranţă zero faţă de comportamentul

deviant sau periculos al deţinutului şi un ‚ntreg efort de PR concentrat spre crearea unei imagini eroice a angajatului ‚n raport cu demonizarea deţinutului; 5. mărturisesc sincer că mi-e greu, ‚n condiţiile acestea, să definesc relaţia dintre deţinuţi şi angajaţii penitenciarelor şi, cu atat mai mult, să indic soluţii de rezolvare a unei situaţii care ‚şi are cauze ‚n toate straturile de acţiune ale sistemului: deprofesionalizarea psihologilor şi educatorilor, arhitectură improprie şi neunitară a penitenciarelor, slab management, dezinteres individual, subfinanţare, mentalitate ‚nvechită şi militaristă, comportament neadecvat al deţinuţilor, carenţe ale procedurilor de securitate etc. Am să ‚ncerc să schiţez, totuşi, relaţia despre care vorbesc: Fapte: 1. doar jumătate dintre angajaţii administraţiei centrale consideră că ‚n unităţile subordonate relaţia cadru-deţinut se desfăşoară corect ‚n mare şi foarte mare măsură. 23,6% apreciază că relaţia cadru-deţinut se desfăşoară corect ‚n mică şi foarte mică măsură; 2. fiind rugaţi să menţioneze care sunt, ‚n opinia lor, cele mai frecvente cauze ale conflictelor ‚ntre cadre şi persoanele private de libertate, respondenţii au indicat ‚n procent de 8,4% lipsa de profesionalism a angajaţilor, ‚n procent de 7,8% comunicarea şi relaţionarea defectuoasă ‚ntre cadre şi persoanele private de libertate, 7,7% condiţiile precare de detenţie, 11,2% stresul şi tensiunea din penitenciare, şi 6,3% condiţiile de muncă şi personalul insuficient; 3. există, ‚nsă, şi o tendinţă destul de importantă de a plasa cauzele conflictelor ‚n atitudinea şi comportamentul persoanelor private de libertate (14,2%) şi ‚n prevederile legale care acordă drepturi exagerate persoanelor private de libertate (12,7%); 4. 35,3% dintre respondenţi afirmă explicit că legislaţia prevede drepturi exagerate pentru persoanele private de libertate; 5. ‚n ceea ce priveşte aprecierea şanselor de reintegrare ‚n societate a persoanelor private de libertate, funcţionarii administraţiei centrale a penitenciarelor consideră, ‚n proporţie de aproape 90%, că şanse de reinserţie socială există doar ‚n mică sau foarte mică măsură. Doar puţin peste 10% dintre angajaţi atribuie ‚n mare măsură şanse de reintegrare persoanelor private de libertate; 6. cele mai mari nemulţumiri ale angajaţilor din penitenciare privesc gradul de respectare a regulamentelor de către persoanele private de libertate, 52% dintre respondenţi fiind ‚n mică sau foarte mică măsură mulţumiţi de modul ‚n care aceste persoane respectă regulile din unităţile penitenciar; 7. un procent de 52% este ‚n mică sau foarte mică măsură mulţumit de comportamentul general al persoanelor private de libertate, ‚n timp ce modul de adresare al acestora pare a fi un aspect mai apreciat de către cadrele din unităţi (52% dintre respondenţi sunt mulţumiţi); 8. 40,7% dintre angajaţii penitenciarelor consideră că divergenţele/conflictele cadre-persoane private de libertate sunt dese (33%) sau foarte dese (7,6%), deşi 89% dintre angajaţi afirmă că nu au intrat personal ‚n conflict cu deţinuţii; 9. rugaţi să menţioneze care sunt, ‚n opinia lor, cele mai frecvente cauze care generează astfel de conflicte, cei mai mulţi dintre cei angajaţi (41,6%, din care 31,9% au menţionat ca primă cauză, iar 9,7% ca a doua cauză) consideră că vina principală pentru divergenţele create o poartă persoanele private de libertate (prin atitudine, comportament, nerespectarea regulilor, etc.). Aproximativ 14,4% din eşantion consideră că vina pentru conflictele cadrudeţinut aparţine chiar angajaţilor (9,7% o menţionează ca primă cauză, iar 4,7% ca şi cauză secundară), ‚n timp ce 3,5% consideră că vina aparţine ambelor părţi). Aproape 12% dintre cei chestionaţi au menţionat o cauză obiectivă (supraaglomerarea, stresul, condiţiile fizice de detenţie, consecinţele fireşti ale privării de libertate), peste 13% din eşantion dă vina fie pe legislaţie, fie pe disproporţia drepturi/obligaţii, ‚n timp ce 5% afirmă că lipsa de comunicare este de vină pentru apariţia acestor conflicte. 10. marea majoritate a persoanelor private de libertate se declară mulţumită de comportamentul cadrelor (87,5% se declară mulţumiţi ‚n mare sau ‚n foarte mare măsură). Aceleaşi procente mari se păstrează şi ‚n cazul aprecierii gradului de implicare ‚n soluţionarea problemelor (81,8% ‚n mare sau ‚n foarte mare măsură) şi a modului de adresare (89,3%). 11. rugate să indice persoana la care apelează cel mai des pentru soluţionarea problemelor, 40,6% dintre persoanele private de libertate au declarat că agentul supraveghetor este cel care, de regulă, le rezolvă problemele. 32,7% apelează, ‚n general, la comandanţii de secţie pentru rezolvarea problemelor şi doar 16,2% afirmă că solicită ajutorul angajaţilor serviciului de intervenţie psihosocială. Este, deci, de remarcat, slaba poziţionare a acestui serviciu, responsabil cu programe şi activităţi de reinserţie socială, ‚n ceea ce priveşte gradul de mulţumire faţă de activitatea personalului de asistenţă psiho-socială. 12. majoritatea persoanelor private de libertate (38,4%) consideră că principala cauză a conflictelor cu angajaţii penitenciarului este chiar comportamentul neadecvat al deţinuţilor (!), ‚n timp ce doar 8,3% dintre aceştia dau vina pentru aceste conflicte pe cadrele din unitate. Aproape 29% dintre respondenţi au identificat cauze obiective ale conflictelor, fie ele de natură instituţională (drepturi insuficiente - 21,9%), fie de natură economică (sărăcia

persoanelor private de libertate - 6,8%). 13. 93,9% dintre respondenţi au declarat că nu au fost vreodată victima vreunui abuz. Totuşi, un procent de 6% din totalul celor chestionaţi au semnalat aspecte cu privire la posibile abuzuri din partea personalului, care ţin de folosirea excesivă sau disproporţionată a forţei, modul de aplicare a procedurii disciplinare, modul jignitor de adresare, ‚ncălcarea drepturilor, modul de rezolvare a problemelor sau mutarea nejustificată a persoanei private de libertate dintr-o secţie ‚n alta. Concluzii generale provizorii: 1. Justificarea unor probleme de funcţionare a sistemului penitenciar prin numărul prea mare de drepturi de care ar beneficia persoanele private de libertate este unul din miturile organizaţionale ale sistemului penitenciar, ceea ce indică ‚ncă o puternică influenţă a filosofiei strict custodiale a sistemului; 2. Deşi se poate spune că relaţia cadru - deţinut este domeniul care a cunoscut cele mai semnificative ‚mbunătăţiri după 1989, fie la nivel legislativ, fie din punctul de vedere al practicii interne, o serie de probleme persistă. Deşi violenţa fizică din partea personalului asupra deţinuţilor s-a redus la incidente izolate, violenţa ‚ntre deţinuţi se păstrează ca o problemă. Deşi s-au modernizat spaţii de deţinere şi o parte dintre acestea corespund standardelor cea mai mare parte sunt ‚n continuare un abuz asupra drepturilor fundamentale ale individului prin spaţiul restr„ns destinat detenţiei şi accesul la utilităţi minimale; 3. Deşi legislaţia prevede foarte clar modul ‚n care se execută pedeapsa privativă de libertate şi cadrul de exercitare a drepturilor şi obligaţiilor deţinuţilor, din raţiuni de natură financiară, dar şi datorită slabei calităţi a managementului, acestea nu pot fi respectate ‚n totalitate ‚n general din culpa administraţiei locului de deţinere; 4. Condiţiile de detenţie presupun hrană, cazare, asistenţă medicală, transport corespunzătoare, iar acest fapt are un impact major ‚n viaţa ‚n detenţie şi este principala sursă de conflicte care pot deveni foarte uşor violente după cum realitatea demonstrează. Una din problemele indicate ‚n timpul protestelor care au cuprins sistemul ‚n decembrie 2006 a fost legată fără dubii de condiţiile proaste de detenţie; 5. Arhitectura clădirilor nu permite asigurarea unei cazări corespunzătoare, supraaglomerarea fiind o problemă cronică, deşi populaţia penitenciare scade constant, iar mijloacele de transport nu asigură deseori condiţii minimale de igienă şi confort; 6. Regimul de detenţie este perceput ca fiind exagerat de bl„nd de către public şi personal şi exagerat de restrictiv de către persoanele private de libertate; 7. Procent extrem de mare al angajaţilor care consideră că divergenţele şi conflictele ‚ntre personal şi persoanele private de libertate sunt un fenomen foarte răsp„ndit ‚n sistemul penitenciar. *** Referinţe De ce nu se reformează Administraţia Penitenciarelor: Indiciu 5: Murim de frică, cerem curaj şi aşteptăm soluţii de la alţii Indiciu 4: Siguranţa deţinerii - penitenciarele răm„n un loc unde violenţa este o realitate zilnică Indiciu 3: Serviciul penitenciar gestionează prost resursele financiare disponibile Indiciu 2: Sistemul penitenciar a eşuat ‚n misiunea de reintegrare socială a deţinuţilor Indiciu 1: Managementul defectuos al resurselor umane *** P.S. Tocmai pentru că mă simt neconfortabil cu acest subiect căruia nu-i simt nici limitele, nici amploarea, şi cu atat mai puţin văd soluţiile, aştept de la dumneavoastră păreri sau experienţe ‚n relaţia dumneavoastră cu deţinutul, pe care să le ‚mpărtăşiţi cu noi sau cu cititorii *** UPDATE - Clarificări In urma intrebarilor puse de un cititor, la sectiunea comentarii, aduc urmatoarele clarificări: Intrebări: As avea urmatoarele intrebari pentru administratorii blogului: 1. cum va explicati dorinta atat de multor persoane de a lucra in sistem? (in conditiile in care sistemul este prezentat intr-o ipostaza draconica) 2. de ce incercarea echipei care a efectuat studiile nu s-a materializat in propuneri concrete de actiune sau, pentru a fi mai drastic, in actiuni? 3. din cate am priceput eu, rezultatele prezentate sunt rodul unui sondaj de opinie, adica prezinta parerea, sa zicem reprezentativa, asupra lucrurilor din realitatea cotidiana a sistemului penitenciar. Exista cumva si o altfel de analiza a sistemului? 4. Managementul unei organizatii este in mare parte raspunzator de cum se petrec lucrurile in organizatie. Insa, daca vorbim despre cultura organizationala, aducand vorba despre prejudecati, cutume sau chiar valori nu cumva gresim daca ne raportam doar la o anumita

perioada sau echipa de management? 5. Referitor la conflictele intre ppl - sa inteleg ca numai la noi se intampla? Sau concluziile uita sa mentioneze ca frecventa conflictelor creste direct proportional cu frecventa contactelor sociale? Nu pot spune decat ca apreciez "acuratetea" raspunsurilor, indicarea procentelor cu zecimale, insa imi scapa, poate nu am pregatirea necesara, cauzele şi mai ales relevanta din punct de vedere institutional a raspunsurilor. Simt ca parca ar mai trebui spus ceva.... Răspunsurile famigliei Musat: Buna seara. Pot sa spun ca unele din intrebari sunt grele si, asa cum am spus in postare, solutiile imi scapa in privinta acestei probleme. Altfel spus, imi scapa cauzele, pentru ca daca le-am cunoaste solutia ar fi relativ usor de formulat. Dar am sa incerc sa va raspund conform cunostintelor sau parerilor personale: 1. la prima intrebare cred ca raspunsul e relativ simplu si dat chiar de angajati in studiile despre care tot vorbim. Nu imi amintesc exact ordinea in importanta motivelor pentru care oamenii continua sa lucreze in sistem sau ar recomanda copiilor sa vina in sistem, insa cele mai importante motive enuntate sunt: stabilitatea locului de munca si salarizarea relativ buna (cel putin prin comparatie cu alte categorii de bugetari). In ceea ce priveste persoanele din afara sistemului, banuiesc, sunt manate de aceleasi motive. Ca un comentariu aditional la intrebarea dumneavoastra: stabilitatea si salarizarea au avut, si au inca, un efect pervers. Anume coruptia in sistemul de angajare - incepand cu magistratii si pana la oricare dintre noi. Sa nu uitam un lucru: aproape jumatate din angajati sunt in relatii de rudenie. E absurd sa sustinem ca traditia familiala conjugata cu profesionalismul au adus atatea rude in sistem. Nu vreau sa ma gandesc si la "prietenii" adusi in sistem. Aici cred ca solutia sta in schimbarea procedurilor de concurs (obligatoriu cu comisii externe), schimbarea procedurilor de premiere si introducerea concursului pentru orice post (eliminarea folosirii abuzive a procedurilor de transfer si detasare). 2. studiile au fost finalizate in ianuarie 2007. La vremea respectiva chiar fostul ministru, Macovei, a fost nemultumit de modul in care au fost tratate studiile. Totusi, se propunea rezolvarea unor aspecte semnalate de studii in Strategia de dezvoltare a sistemului penitenciar, recent decedata prin vointa conducerii actuale a ANP. 3. Nu, din cate stiu nu exista altfel de analize ale sistemului. Studiile respective sunt de perceptie, iar ele trebuiau dublate de cercetari aplicate in special pe eficienta managementului si a interventiei psihosociale. Se intentiona crearea in 2007 a unui compartiment de studii si cercetari in cadrul Serviciului Cabinet. Ideea a murit si ea, desi era deja programata o serie concreta de studii, (de amploare diferita) pana la sfarsitul lui 2009. Nu mai tin minte exact numarul acestora. 4. Da, si eu consider ca ar fi o greseala sa ne raportam la conducerea actuala daca vorbim de cutume si traditii nocive in sistem. In mod cert, nu actualii sefi sunt vinovati de aceasta situatie. Pot fi insa judecati prin prisma intentiilor si masurilor propuse in vederea modificarii cutumelor si valorilor. E adevarat, chiar daca ar fi propuse si implementate astfel de masuri, oricum ar avea efecte peste ani de zile. O astfel de schimbare e cea mai dureroasa si lenta, pentru ca intreg sistemul se opune din inertie. 5. Nu stiu sa va raspund. Este genul de intrebare la care ma gandesc si eu. Nu am instrumentele necesare unei astfel de analize, pe care mai degraba un sociolog si un antropolog ar fi in masura sa o faca. Da, cand am gandit astazi postarea am simtit acelasi lucru. De aceea am spus ca ma depasesc limitele si amploarea problemei.

by famiglia Musat

8 Comentarii

14 APRILIE 2008

Unde sunt soluţiile? Despre motivele care ne-au determinat sa construim acest blog am mai vorbit si cu alta ocazie, spuneam atunci ca nevoia de comunicare intr-un sistem excesiv de centralizat este

enorma dar, desi poate parea paradoxal, dialogul se construieste cu rabdare si oboseala multa. Una dintre aproape nedumeririle unor vizitatori este legata de utilitatea acestei comunicari. Cu alte cuvinte, discutam si la ce ne foloseste daca nu venim cu solutii?! Cina sa vina mai exact cu solutiile ?! Unul singur? Mai multi sau cu totii si decidem care este cea mai buna varianta? Teoretic – si practic ! – ar trebui sa analizam sitemul penitenciar romanesc si sa tragem concluziile logice, ce e bine, ce e mai putin bine, ce nu merge de loc. In mare masura lucrul asta s-a realizat deja– cel putin pe hartie, daca este sa ne referim macar la strategia de dezvoltare a sistemului, strategie publicata pana nu de mult si pe site-ul ANP. Din pacate actuala conducere are alergie la tot ce vine din urma si in acest ritm in viitorul apropiat sistemul penitenciar are toate sansele sa calculeze salariile cu abacul si sa insemne detinutii cu fierul rosu. Exagerez evident, dar nu pot sa nu amendez prostia si micimea unor oameni care prefera sa demoleze pentru ca nu sunt capabili sa continue sau sa construiasca ceva in loc! Revenind la solutii si la intrebarea retorica pusa de catre un vizitator referitoare la actuala noastra disputa. Din punctul nostru de vedere disputa a inceput in momentul in care am constatat ca prestatia actualei echipe este mult sub limita bunului simt, ca urmare am cautat solutii. Una dintre ele a fost realizarea acestui blog si garantez ca nu din vanitatea de a fi cititi si nici din placerea de a sublinia greselile altora ne straduim sa tinem lumina asta aprinsa. Cum spuneam dialogul se invata cu greutate si – cel putin in opinia mea lipsa de comunicare este principalul obstacol in modernizarea sistemului penitenciar romanesc. Suntem 13.000 de angajati, evident nimeni nu pleaca de la premiza ca gandim la fel, ca urmare nu ne-am propus sa uniformizam opiniile sau sa marim viteza de reactie a angajatilor, ne-am propus o invitatie la dialog care ne-ar putea uni. Se punea la un momendat intrebarea cum ar arata un sistem ideal si raspund la intrebarea asta. Pentru mine ideal ar fi sa fim suficient de uniti, ca urmare suficient de puternici incat sa protestam intr-un glas atunci cand ni se incalca drepturile, ideal ar fi ca oamenii competenti sa fie folositi si apreciati la justa lor valoare, ideal ar fi sa inceteze legea bunului plac care guverneaza sistemul penitenciar, ideal ar fi sa discutam pe blog mai degraba despre reeducarea detinutilor, ideal ar fi sa fim mandri ca lucram in sistemul penitenciar romanesc. Si in momentul in care ai certitudinea ca nu esti singur, incepi sa nu-ti mai pui la indoiala judecata, incepi sa nu te mai temi sa-ti sustii opiniile si mai ales incepi sa ai dimensiunile propriei valori. Si mai am ceva de adaugat. Eu si altii ca mine am ales sa ne impotrivim unui grup de oameni care in acest moment aplica cea mai dezlanata, mai aberanta si mai abuziva politica din sistemul penitenciar romanesc (cel putin prin comparatie cu tot ceea ce se intampla in sistem de cand stiu!). Nu ne-a obligat nimeni, nu ne-a oferit nimeni solutia asta si mai ales n-am luat in calcul posibilitatea inmanarii unui premiu cu coronita la sfarsit, ca recompensa pentru atitudine. De vreme ce sefii nu sunt numiti pe viata puteam alege sa asteptam (mai ales ca discutam despre luni si nu despre ani!) sau puteam alege sa ne ploconim dupa cum au reactionat aproape instinctiv altii. Alegerea noastra este un protest oficial si chiar daca nu opreste prostia ne delimiteaza de ea. Doreste cineva sa ni se alature?! Pentru ca daca sunteti convinsi ca aceasta disputa are la baza interesele meschine ale unui mic si frustrat grup de anp-isti va inselati! Consecintele actualei politici sunt resimtite de catre tot sistemul penitenciar si ma tem ca raul

produs este atat de adanc incat nu va inceta odata cu sfarsitul acestui mandat! P.S. Un raspuns pentru vizitatorul care se indoia de utilitatea si mai ales de efectul Odei 1, 2 si 3 . Pamfletul este la randul lui o forma de protest, cand scriu odele cu pricina nu ma anima satisfactia de a persifla si de a caricaturiza niste obiceiuri proaste, ma anima posibilitatea de a aseza la locul potrivit niste oameni mici care se privesc in oglinzi supradimensionate.

by admin

11 Comentarii

13 APRILIE 2008

Sofer de secretar de stat ‚n MJ. Agent de penitenciare şi... amant!? Cotidianul Gardianul, specializat ‚n producţia de scandaluri, a găsit unul potrivit şi pentru doamna Katalin Kibedi, secretar de stat ƒn Ministerul Justiţei ‚ncă de pe vremea Monicăi Macovei.

Secretarul de stat Katalin Barbara Kibedi este acuzata de o functionara in cadrul Companiei Nationale Posta Rom„na ca exercita presiuni asupra ei pentru a-i lua custodia copilului pentru simplul motiv ca are o relatie extraconjugala cu tatal minorului. Presupusul amant al secretarului de stat ar fi nimeni altul decƒt propriul sofer al demnitarului, un barbat cu 16 ani mai tƒnar. „Gardianul“ va prezinta, in exclusivitate, cƒteva fotografii in care apar cei doi presupusi iubiti, surprinsi in incinta unui hotel. Povestea a ajuns at„t la urechile conducerii Ministerului Justitiei, c„t si la ale conducerii Administratiei Nationale a Penitenciarelor, institutie la care a fost incadrat presupusul amant al secretarului de stat.

Liliana Camelia Otet, angajata Companiei Nationale Posta Rom„na, a depus mai multe memorii, at„t la Ministerul Justitiei, c„t si la Administratia Nationala a Penitenciarelor, acuz„nd faptul ca fostul ei concubin, cu care are un copil, incearca sa-i ia acest minor cu sprijinul secretarului de stat in Ministerul Justitiei, Katalin Barbara Kibedi. Potrivit Lilianei Otet, „din anul 2002, Soucaliuc N. Florian este angajatul Bazei de Aprovizionare Gospodarire si Reparatii – BAGR – Jilava, in functia de sofer, dar si cu grad de plutonier. Soucaliuc N. Florian, zis „generalul sabie…, are grad militar, functie, privilegii, si beneficii (a se citi detasare ca sofer la secretarul de stat cu rang de ministru, acces la documente, acte, decizii emise de acest secretar). sursa: Gardianul, 14.04.2008, http://www.gardianul.ro/2008/04/14/dezvaluiric11/doamna_si_soferul_scandal_sexual_la_justitie-s112451.html Gardianul prezintă şi fotografii ‚n care doamna secretar de stat Katalin Kibedi, apare ‚n diferite ipostaze ‚mpreună şoferul personal. ***

Şi pentru că cineva mă ‚ntreba dacă pot să spun măcar un lucru bun despre sistemul penitenciar, o să o fac. Recunosc deschis că temnicerii noştri atunci c„nd sunt şoferi de secretar de stat ‚şi rezolvă cu succes problemele de inimă. Sunt disciplinaţi şi merg p…nă la sacrificiul suprem pentru a-şi face datoria. Bravo Florine! Baravo Katallin! Să fiţi fericiţi! Acum ‚nţeleg de ce poposeaţi deseori la Sovata. *** UPDATE 14.04.2008: Kibedi: Cel mai mare păcat al bărbatului este să refuze femeia care-l doreşte. Declaraţia doamnei Katalin Kibedi, secretar de stat ‚n MJ, cu prilejul discuţiei infracţiunii de adulter ‚n Comisia Juridică (http://www.cugetliber.ro/Arhiva/februarie2006/0405/investigatii.html) Comisia juridică a Senatului a hotărat eliminarea din Codul Penal a articolului referitor la infracţiunea de adulter, cu un singur vot ƒmpotrivă. "Cel mai mare păcat al bărbatului este să refuze femeia care-l doreşte. Este o problemă hormonală. Te ƒndrăgosteşti şi nu-ţi mai poţi controla relaţia", a declarat Katalin Kibedi, secretar de stat ƒn Ministerul Justiţiei, participantă la lucrările comisiei.

by Huginn

10 Comentarii

Probleme adevărate, soluţii cosmetice Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) nu găseşte de ani buni soluţii pentru cele mai importante probleme care-i afectează funcţionarea (gestiunea resurselor, legislaţie, organizare, etc). Desigur că este o instituţie complexă şi evident că aceste soluţii nu sunt deloc simple, dar dacă dificultăţile legate de implementarea unor soluţii complexe ar fi de ‚nţeles, faptul că acestea nu sunt nici măcar identificate este greu de explicat. Un proces simplu care presupune o analiză de ansamblu a situaţiei, cu stabilirea relaţiilor de cauzalitate şi identificarea unor soluţii care să ducă la rezolvarea problemei, funcţionează pentru orice altă organizaţie. Nu şi pentru ANP, se pare. Dacă luăm un exemplu la †ndem‡nă precum „lipsa mijloacelor de imobilizare” vom vedea că problema nu este definită ca atare. Problema este definită ca "lipsa banilor pentru mijloace de imobilizare", induc‡ndu-se deja responsabilitatea unui terţ. ‚ncă de la această etapă se caută vinovatul, deşi analiz‡nd situaţia concretă se poate constata, ipotetic vorbind pentru că discutăm de un exemplu, şi că mijloacele de imobilizare există de fapt pe inventar dar sunt nefuncţionale, tabela de †nzestrare arăt‡nd că totul este †n ordine. Desigur se poate constata că, pur şi simplu, nu au fost cumpărate mijloace de imobilizare pentru că nu există bani †n buget, dar şi aici trebuie discutat depre cauze. Identificarea relaţiilor cauzale ar permite definirea unor soluţii care să nu risipească resurse ƒn tratarea cosmetică a unor efecte. Astfel, folosind acelaşi exemplu, cauzele pot fi:  

procedurale, av‡nd †n vedere discrepanţa †ntre scripte şi realitate; de planificare şi execuţie bugetară, dacă la acest articol bugetar nu au fost planificaţi bani pentru achiziţii de ani de zile;



de achiziţii, dacă mijloacele de intervenţie sunt slabe calitativ; de distribuţie sau de gestiune, dacă mijloace de imobilizare ajung †n cantităţi insuficiente şi/sau sunt gestionate neglijent;



şamd



După această etapă soluţiile sunt relativ uşor de identificat. Procedurile care au probleme pot fi modificate, bani pot fi prevătuţi †n buget, achiziţiile pot fi efectuate, materialele pot fi distribuite †n unităţi, etc. Ideea acestui exemplu e că nu †ntotdeuna soluţiile sunt at‡t de simple pe c‡t lasă impresia cei care au obiceiul să creadă că vina nereuşitei proprii poate fi pusă pe seama altcuiva. Abia după ce ţi-ai făcut treaba poţi discuta despre cauze care te-au †mpidicat, dacă este cazul, să ai rezultatele aşteptate. Acest proces simplu de identificare a soluţiilor nu funcţionează pentru că ANP chiar crede că nu are probleme proprii. ANP crede doar că se confruntă cu persoane, instituţii sau organizaţii care †i fac

probleme şi/sau care nu-i rezolvă probleme. Astfel cozmetizarea realităţii duce la soluţii cosmetice. Adică bilanţul anual este gol de conţinut dar plin de forme, vorbim deştept cu ministrul şi †n spate nu mişcăm nimic, minţim sindicatele, şi alte asemenea. Realitatea e alta. Probleme sunt dar, sunt rezolvate cosmetic. Pentru că tot discutăm despre cosmetizarea realităţii, se poate observa că rezultatul celor 10 controale †ntro singură zi nu a fost făcut public, aşa cum se lăuda conducerea ANP †n comunicatul de presă de acum 3 săptăm‡ni. *** Referitor la posibilitatea ca blogul să se axeze pe propunerea de soluţii pentru ANP (am primit sugestii †n acest sens de la cititori), trebuie spus că acesta face publice informaţii despre sistemul penitenciar şi, desigur, discută soluţii concrete pentru problemele ANP, ƒnsă responsabilitatea găsirii şi punerii ƒn practică a acestora nu aparţine nici autorilor nici cititorilor http://www.penifest.blogspot.com/. Legături utile: http://penifest.blogspot.com/2008/04/7-motive-pentru-care-merita-sa-ma.html http://penifest.blogspot.com/2008/04/anp-probleme-financiare.html http://penifest.blogspot.com/2008/04/de-ce-nu-se-reformeaz-administraia.html http://penifest.blogspot.com/2008/03/cind-am-avut-ideea-blogului-nu-am.html

by Huginn

5 Comentarii

12 APRILIE 2008

Proteste, negocieri, promisiuni, protocoale Personalul din sistemul de ordine publică ƒşi cere drepturile Conform HotNews 4.000 de politisti din toata tara protesteaza pe strazile Capitalei: Politistii ies in strada pentru a protesta impotriva actualei forme a Statutului politistului si a ceea ce ei numesc "atacurile constante impotriva independentei exercitarii profesiei lor". Ei sunt nemultumiti si de faptul ca nu primesc sprijin si asistenta din partea Politiei

atunci cand sunt chemati in instanta pentru cazurile care privesc sarcinile de serviciu. (...) Principalele lor revendicari sunt modificarea legislatiei privind sanctionarea faptelor de ultraj, privind ordinea si linistea publica, aprobarea in regim de urgenta a proiectului de modificare a Legii privind statutul politistului, incheierea asigurarilor de viata pentru politisti si altele. sursa: HotNews, http://www.hotnews.ro/stiri-esential-2789274-4-000-politisti-din-toatatara-protesteaza-strazile-capitalei.htm Alte uniforme aceleaşi probleme Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP) a decis, la 25.03.2008, să declanşeze conflictul de muncă. …n scrisoarea adresată cu acest prilej ministrului justiţiei şi directorului Administraţiei Penitenciarelor se menţionează explicit faptul că sesizarea „este intocmita conform prevederilor art. 14 din Legea 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca." *** Conducerea ANP, obişnită cu perioada Chiuariu, nu pare a avea reacţie la revendicările

personalului. Pe atunci era mai simplu. Iulia Sc„ntei, secretarul general al MJ, intervenea telefonic ‚n şedinţe pentru intimidarea celor care se pl„ngeau, şi nimeni nu mai comenta. …n schimb Ministerul Justiţiei (MJ) a reacţionat destul de bine, deşi nici o problemă nu a fost p„nă ‚n prezent rezolvată. Bunele intenţii ale MJ ‚n calitate de superior al ANP sunt concretizate ‚n semnarea protocolului din 01 aprilie 2008 cu reprezentanţii sindicatelor şi discutarea revendicărilor privitoare la cadrul normativ. …n mod straniu conducerea ANP nu a dorit să participe la aceste negocieri deşi au fost derulate la iniţiativa ministrului justiţiei. Foarte probabil conflictul de muncă, declanşat de FSANP care a fost deja amăgită de ministrul Chiuariu printr-o serie de promisiuni neonorate, va continua ƒnsă. *** Articole despre acelaşi subiect: http://penifest.blogspot.com/2008/04/news-alert-ministerul-justitiei-accepta.html http://penifest.blogspot.com/2008/04/news-alert-memorandumul-cu-sindicatele.html http://penifest.blogspot.com/2008/03/news-alert-ministerul-justiiei-propune.html http://penifest.blogspot.com/2008/03/news-alert.html

by Huginn

5 Comentarii

10 APRILIE 2008

ODĂ III Buna sa Va fie inima in dimineata asta Luminatia Voastra si evident Onoare Muncii! Calatorind zilele astea prin sistemul penitenciar romanesc, uite asa imi galgaia sufletul de bucurie, supusii nu mai pridideau cu multumirile si laudele de recunostinta la adresa Luminatiei Voastre, penitenciarele straluceau si se tot invarteau, prima data am crezut ca dupa soare, pe urma m-am limpezit ca se invarteau dupa cum binevoia sa se muta Luminatia Ta de pe canapea pe fotoliu si de pe fotoliu pe canapea. Am rugamintea sa mai stati totusi potolit o vreme, pe de o parte unii supusi vomita de la atata zbucium, pe de alta parte incepeti sa atrageti atentia si zgarciul ala care va intepeneste gatul nu se trage de la aroganta dupa cum soptesc unii, se trage de la vantul rece care bate dinspre Olimp! In plus m-am intors cu trenul plin de ofrande, miere curata de albine sa va indulceasca sufletul (desi, tinand cont de cat sunteti de dragalas, exista riscul sa dati in diabet Prea Marite, asa ca luati putin dimineata la sculare, seara nici nu e nevoie ca oricum din pricina grijilor Maria Ta rar pune geana pe pe geana!), vin rosu sa prindeti putere (mai ales dupa stresul asta cu redecorarea iatacului regal mi s-a parut si mie ca sunteti nitel cam palid!), matase din cea mai fina (v-ajunge pentru o duzina de togi si daca va mai ramine totusi dati si amaratele de purtatoare de roze ca e si ele tinere si doreste sa fie in pas cu moda Prea Luminate). Asa, am zis de miere, de vin , de matase, uitasem ambra si nectarul Prea Marite, am adus doua butoaie dar va sfatuiesc sa nu va atingeti de ele, din stocul asta se vor alimenta si stranepotii Mariei Voastre care s-ar putea sa nu mai apuce asa pleasca de domnie ! Cum spuneam Prea Marite, supusii sunt bine si va doresc asemenea, desi cu epiderma fina care va caracterizeaza e greu de crezut ca ati putea trai cu simbria lor sau ati putea trudi in conditiile lor. Dar nu, Prea Luminate, nu trebuie sa orbiti gandindu-va la treburile imparatiei, imparatia asta de-ati primit-o de pomana de la Megiesu', de o fi sa se duca de rapa ce mai conteaza ce se petrece DUPA (care facem pariu ca nici n-o sa mai fie?!). Prea Marite, mi-a ciripit o pasarica, aia dupa care alergi Luminatia Ta innebunit prin toate incaperile palatului (iar daca auziti voci sa stiti ca nu au nicio legatura cu pasarica!) c-ati ingradit drastic toate libertatile, inclusiv libertatea de miscare si libertatea de exprimare a supusilor. Intelepte decizii Prea Luminate, cel mai mult mi-a placut asta cu fluturasii de salariu (ideea va

apartine sau ati gasit-o intr-o revista de specialitate?!) si va recomand sa dati porunca sa se achizitioneze cu grabire ustensile specializate de prins fluturasii (compuse dintr-un maner prevazut cu o plasa de tifon la capat, v-as desena dar stiu ca n-aveti umor si mi-e sa nu va suparati!). Pentru ca daca totusi Doamne fereste scapa vreunul (fluturasul de salariu vreau sa spun, nu m-am gandit nicio clipa la alta specie de fluturi!) luati ustensila, luati generalii, luati si purtatoarele de roze si va puneti pe zburdat entomologic pe tapsan si pana la urma poate il prindeti. Pa, Prea Fericitule! P.S. Tot pasarica aia nesimtita ciripeste ca vreti sa dotati toate incaperile palatului (ati luat in calcul si w.c-urile!?) cu camere de filmat. Imi imaginez si lacrimez pur si simplu, un ecran imens pe perete, Vigilenta Voastra la pupitru (dotat cu microfon din ala subtire de vine de dupa ureche, haideti Luminatia Voastra, cum au astia cand cinta) supraveghind cu micronul pana in porii supusilor. Vad trupa de interventie actionand si purtatoarele de roze racorindu-va cu frunza de eucalipt. P.S.S. Io zic totusi sa-i arestati pe toti Luminatia Voastra, ce sa va mai necajiti cu camere de filmat si sisteme de securitate.

by admin

6 Comentarii

Fluturaş, nu mai ai aripioare... ... dl. Iosif ţi le-a retezat …ncep„nd cu 02.04.2008 conducerea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor a decis măsuri stricte pentru secretizarea "fluturaşului de salariu" pentru fiecare funcţionar public din sistemul administraţiei penitenciare. *** Potrivit art. 158 alin. (1) din codul muncii "salariul este confidential, angajatorul avand obligatia de a lua masurile necesare pentru asigurarea confidentialitatii." Astfel, toţi salariaţii beneficiază de confidenţialitatea salariului.

Decizia ANP referitoare la distribuirea fluturaşului de salarizare ‚n plicuri sigilate (sic!!!) şi personal la casierie se referă ‚nsă doar la funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor. Pentru aplicarea corespunzătoare a legii propunem modificarea aceastei decizii interne astfel ‚nc„t toate categoriile de personal să fie protejate ƒn egală măsură. …n acest fel s-ar evita incidente regretabile precum cel din 10.03.2008, c„nd "fluturaşul" domnului Marius Iosif, judecător - director general a ajuns ‚n posesia presei. Am aflat atunci că domnul Marius Iosif are un salariu de 21.800 RON, cumul„nd cu graţie sporuri şi prime din două profesii.

- 218 000 000 de lei vechi sunt banii pe care ii ia lunar, net, un magistrat, director general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor - ANP (salariu net: 12 800 RON;

decontare chirie: ~ 3 700 RON; decontare transport: ~ 800 RON; indemnizatie de detasare: 4 500 RON) - 95 000 000 de lei vechi, brut, reprezinta prima pe care a luat-o directorul general al ANP in luna decembrie, dupa doar 3 luni de activitate; - 90 000 000 de lei vechi, brut, sunt banii pe care i-a luat fiecare din directorii generali adjuncti ai ANP ca prime, in luna decembrie (doi directori generali adjuncti dupa doar doua luni de activitate); - spor de 50% din salariu, acordat pentru merite exceptionale (conform legii), au luat 3 directori generali ai ANP din prima zi de instalare (cel de-al patrulea, magistrat, a luat retroactiv acest spor pentru perioada iulie-decembrie 2007, recuperand handicapul). Mai multe despre subiect: 1. Director cu salariu de 8000 de euro - TVR 2. Sefii penitenciarelor au salarii de nababi - Curentul 3. O mare nesimtire - Ziarul de Iasi 4. 218 milioane de lei, salariul de sef la puscarii - Cancan 5. Seful ANP castiga cat 7 psihologi - Romania Libera 6. Seful de la Penitenciare, cel mai bine platit bugetar - Gandul sursa: http://penifest.blogspot.com/2008/03/domnul-iosif-produce-enervare-la.html

Doar sigilarea plicului cu "fluturaşul de salariu" (şi nu orice altă metodă pentru profani) va elimina privirile indiscreţilor şi bagăcioşilor interesaţi de ce sporuri ‚şi dau directorii ANP, cu aprobarea Ministerului Justiţiei (MJ). De aceea considerăm această decizie ca fiind ƒncă un demers crucial ƒn direcţia protejării drepturilor salariaţilor (cărora le era modificat ƒn secret statutul... tot spre binele lor). Poate că ar fi bine ca, ‚n egală măsură, reglementări interne precum Regulamentul de pază, supraveghere şi escortare, care trebuia să intre ‚n vigoare de mai bine de 1 an şi jumătate, să fie aprobate la fel de rapid.

by Huginn

10 Comentarii

09 APRILIE 2008

NEWS ALERT - Ministerul Justitiei accepta solicitarile sindicatelor După două runde de discuţii cu Ministerul Justiţiei sindicatele sistemului penitenciar au căzut de acord asupra capitolului legislativ al revendicărilor. La sf„rşitul lunii vor fi reluate discuţiile referitoare la celelalte puncte ‚n divergenţă:   

contractul colectiv de muncă şi acordul colectiv; asigurarea resurselor necesare funcţionării sistemului penitenciar; calitatea managementului.

Ministerul Justiţiei (MJ) s-a angajat să promoveze modificările solicitate de sindicate la legea 293/2004 privind statutul funcţionarilor publici din ANP ‚n ceea ce priveşte:   

‚ncadrarea posturilor vacante; cariera ‚n sistemul penitenciar, şi drepturi şi libertăţi sindicale.

Senatul Rom„niei ‚n calitate de cameră sesizată va discuta ‚n comisiile de specialitate şi ‚n plen odată cu OUG 4/2008 şi obiecţiile depuse de Ministerul Justiţiei şi sindicatele din penitenciare. Camera deputaţilor este cameră decizională, şi are astfel ultimul cuv„nt ‚n acest sens. Linkuri despre acelaşi subiect: http://penifest.blogspot.com/2008/04/news-alert-memorandumul-cu-sindicatele.html http://penifest.blogspot.com/2008/03/news-alert-ministerul-justiiei-propune.html http://penifest.blogspot.com/2008/03/news-alert.html

by Huginn

0 Comentarii

Bucureşti, 041375 Cel mai mare, cel mai ur„t, cel mai tranzitat, cel mai... Penitenciarul Bucureşti - Jilava „Penitenciarul Bucureşti - Jilava a fost ‚nfiinţat ‚n 1907, ‚n fortul nr.13 Jilava, unul din cele 18 forturi care făceau parte dintr-un sistem de apărare circulară construite ‚n perioada 18601870 ‚n jurul oraşului Bucureşti, cu scopul apărării Capitalei de atacurile armatelor turceşti.” (sursa: http://www.anp-just.ro/) *** Nu ne impresionează deloc scurta prezentare care poate fi găsită pe site-ul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP). Nici nu e nimic de impresionat de altfel. Penitenciarul nu a avut niciodată o faimă prea bună datorită condiţiilor de detenţie şi a modului ‚n care a fost folosit şi/sau gestionat. ***

Pentru că prezentul ne interesează mai mult la acest moment nu insistăm cu istoria tumultoasă a 'aşezăm„ntului'. …n anul de graţie 2008 Penitenciarul Jilava cu cei 350 de angajaţi şi cei 1650 de deţinuţi ‘se bucură’ de următoarea situaţie (conform Bilanţului Penitenciarului Jilava 2007, p. 4 - 60):



Resursele financiare alocate sunt insuficiente. Deşi conducerea ANP se lăuda cu faptul că bugetul primit prin bunăvoinţa Ministerului Justiţiei acoperă 99% din necesar toate unităţile penitenciare au criticat subfinanţarea. Penitenciarul Jilava a avut mari probleme ƒn acest sens deşi conducerea admite temător acest aspect. Condiţii de muncă improprii pentru personal. Foişoarele din table reciclate şi blăni rupte sunt deja celebre. Pe secţii se lucrează ‚n condiţii de sec. XVIII, la birouri e ceva mai bine, intervenţia se face cu mijloace din anii 1970. Spaţiile de cazare pentru persoanele private de libertate sunt †n neconcordanţă cu normele europene. Şi de aici probleme la fiecare inspecţie referitoare la respectarea condiţiilor minime de detenţie. Infrastructură deosebit de veche, cu grad avansat de uzură din punct de vedere fizic şi moral. Reparaţii nu prea au fost şi nici nu se prea pot face la acest complex penitenciar (Penitenciar, Spital, BAGR), datorită degradării avansate a clădirilor şi instalaţiilor. Insuficientă dotare tehnică. Programele de achiziţii majore au fost stopate ‚n cursul anului 2007. Nu s-a continuat achizitia de autospeciale, echipamente, sisteme de siguranţă. Mijoacele existente sunt ori vechi ori nefuncţionale. Număr redus de personal. Echipa actuală



de conducere nu a reuşit să ocupe nici măcar 1 (unu) post vacant din diverse motive. Ba n-are bani, ba n-are lege, ba n-are timp, ba e ocupată cu redecorări de interioare. Instabilitatea conducerii. Directorii s-au tot perindat pe la conducerea











penitenciarului. Toţi şi-au dorit să plece şi au reuşit la un moment dat. …n plus, de parcă n-ar fi de ajuns istoria, imaginea penitenciarului este afectată de evenimente care nu sunt ‚ntotdeauna bine gestionate. Evadări, tentative de evadare, sinucideri, trafic de droguri, violenţă, mizerie, TBC,... şi o stare de ordine negociată constituie imaginea publică a Penitenciarului. …n acest timp, ‚n presă, apar tot mai insistent acuzaţii de nepotism şi ilegalităţi chiar la conducerea acestui penitenciar. Sigur că mai sunt multe de spus despre cel mai... penitenciar. Echipa fantastică cu ochelari, pipă, chelie, frunzuliţe şi căstănuţe pe birou şi, roşie la faţă ar trebui să ne arate că poate să administreze la un moment dat. Pentru asta e plătită şi ridicată ‚n slăvi cum numai la noi se poate. Poate ƒncepe cu cel mai... *** Linkuri utile: http://penifest.blogspot.com/2008/04/anp-probleme-financiare.html http://penifest.blogspot.com/2008/03/marius-iosif-et-co-mult-zgomot-puine.html http://penifest.blogspot.com/2008/03/legea-buna-pazeste-postul-pe-veci.html http://penifest.blogspot.com/2008/03/domnul-iosif-produce-enervare-la.html http://penifest.blogspot.com/2008/02/noaptea-alb-sfetnicul-cel-bun-pentru.html

by Huginn

3 Comentarii

07 APRILIE 2008

Statutul funcţionarilor ANP Experimentul continuă... Legea 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, a ‚nsemnat, cel puţin teoretic, demilitarizarea sistemului penitenciar. Acest statut a fost modificat prin OUG 47/ 2006 şi OUG 4/2008. …n prezent un alt proiect de OUG este promovat.

Regulile de tehnică legislativă stabilesc ‚n mod expres că: (i) modificarea sau completarea unui act normativ este admisa numai daca nu se afecteaza conceptia generala ori caracterul unitar al acelui act sau daca nu priveste intreaga ori cea mai mare parte a reglementarii in cauza (...), iar (ii) prevederile modificate sau care completeaza actul normativ trebuie sa se integreze armonios in actul supus modificarii ori completarii, asigurandu-se unitatea de stil si de terminologie, precum si succesiunea normala a articolelor. (Legea 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative) Din păcate ‚nsă Statutul funcţionarilor din penitenciare a devenit, prin aceste modificări, un act normativ eterogen, instabil şi ineficient. Prevederi normative din diverse sisteme sunt preluate fără a fi armonizate, modificările sunt exagerat de frecvente şi nu ƒntotdeauna obiectiv justificate, iar soluţiile normative alese nu sunt ƒntodeauna cele mai bune.

Se poate spune ‚nsă că problema principală este că se tot peticeşte un act normativ deja prost. Cu aceste ocazii se introduc sub masca unor prevederi urgente şi necesare o serie de prevederi care nu au legătură cu scopul actului normativ. Astfel se limitează drepturi salariale şi sindicale sau se redefinesc termenii dezvoltării carierei ƒn sistem pe coordonate excesiv de rigide. Sindicatele participă at„t c„t sunt lăsate şi c„t ‚şi pot permite să o facă la demersul de modificare a acestui act normativ, dar consultarea este de cele mai multe ori de formă şi nu aduce ‚mbunătăţiri actului normativ. *** Conform protocolului ‚ncheiat la 01 aprilie sindicatele negociază, ƒncep„nd de ieri, cu Ministerul Justiţiei (MJ) coordonatele modificării statutului. Singurul rezultat este deocamată am„narea conflictului de muncă. *** De c„ştigat, din această situaţie confuză, nu c„ştigă dec„t cei foarte puţini care ‚şi văd propriul interes ‚n actul normativ. Pierde ‚nsă sistemul penitenciar care de ani buni de zile nu beneficiază de un cadru normativ funcţional şi care să permită implementarea unei politici de resurse umane coerente. Linkuri referitoare la acelaşi subiect: http://penifest.blogspot.com/2008/03/daca-doare-prostia-de-ce-nu-plangeti.html http://penifest.blogspot.com/2008/03/legea-buna-pazeste-postul-pe-veci.html

by Huginn

5 Comentarii

7 MOTIVE PENTRU CARE MERITA SA MA IMPLIC! Citind comentariile postate pe blog mi-a atras atentia concluzia unuia dintre vizitatorii nostri, "nu este batalia noastra " marturisea el(sau ea) aproape cu satisfactie. Cu alte cuvinte de ce trebuie sa ma intereseze pe mine disputa asta, mai ales daca ea nu ma afecteaza in mod direct, de ce mai ales trebuie sa ma implic, fie si teoretic intr-o "batalie" care se desfasoara dincolo de usa biroului meu sau la sute de kilometri departare de unitatea mea. In toti anii mei de munca in sistemul penitenciar romanesc am constatat, uneori cu uimire, de cele mai multe ori cu tristete, felul in care se raporteaza ofiterii la subofiteri, sefii la subalterni si nu in ultima instanta lucratorii de penitenciar la detinuti. Oficial, de frica, din comoditate ori din inertie, cel respectat este intotdeauna cel care dintr-un motiv sau altul detine puterea. Neoficial insa, toata lumea dispretuieste pe toata lumea, A.N.P-istii pe cei din teritoriu, colegii din penitenciare pe A.N.P-isti, subofiterii pe ofiteri si tot asa. Uneori, rareori, relatiile noastre se bazeaza pe admiratie si respect real, dar admiratia asta se subordoneaza si ea la o adica interesului personal. Cu exceptiile care intaresc regula. Teoretic nu am la rindul meu un motiv personal care sa ma implice in aceasta "batalie", venitul meu este acelasi si in plus stiu cu certitudine ca actuala conducere ANP, cu toata impotrivirea, incrincenarea si trena incredibila de abuzuri si ilegalitati va parasi lamentabil scena, pe usa din dos. In acelasi timp, marturisesc ca nu am nici un fel de sentimente si nici un fel de curiozitate fata de Dl Iosif, Dl.Spaiuc, Dl.Marin, Dl. Stan si grupul mic dar compact de profitori fara scrupule care ciugulesc pe sub masa resturile la prohodul sistemului penitenciar romanesc. Ca urmare de ce ma implic totusi?!

1. 2. 3. 4.

Pentru Pentru Pentru Pentru

ca ca ca ca

sunt platiti si din banii mei. profita. mint si dezinformeaza cu buna stiinta. nu au constiinta.

5. Pentru ca sunt lamentabili din punct de vedere profesional. 6. Pentru ca sunt brutali. 7. Pentru ca sunt viciosi. Sunt numai o parte dintre motivele care ma determina sa ma implic in "batalia" asta la care adaug imposibilitatea de a ma pacali grosolan ca o sa treaca de la sine cum trece gripa sau vremea rea. Pentru ca nu trece niciodata de buna voie si pe deasupra se ia!

by admin

4 Comentarii

06 APRILIE 2008

ODĂ II Tot lui Marius Iosif Onoare muncii, domnule Iosif, si pacea fie cu dumneavoastra, excelenta. Sper sa fi avut o noapte cu somnul lin care sa va readuca in mijlocul nostru cu binecunoscutul zimbet pe buze. Sincer avem din ce in ce mai mare nevoie de incurajarea asta, iar dumneavoastra binevoiti sa zimbiti din ce in ce mai rar si asta pur si simplu a inceput sa va uriteasca. Dar vai, nu, cosmarul pare sa nu se mai sfirseasca, monstrii va tortureaza existenta si practic tot ce construiti cu multa truda ziua se naruie noaptea. Ori invers, in orice caz rezultatul este acelasi. Desi intentia a fost laudabila nu se intrezareste nimic, nimic, si poporul, ingrat dupa cum cunoasteti, incepe sa se nelinisteasca. Luat asa individ cu individ poporul nu e periculos, excelenta, se ia cu treaba, cu rata la banca, la masina. Poporul a fost invatat sa indure, sa asculte comanda, dar daca se nelinisteste, daca mai ales se aduna, sa stiti ca asta e semn rau si ma rog zeilor sa nu fiti pus niciodata in situatia de a da socoteala in piata publica! Ştiu excelenţă. E greu, e foarte greu. Biroul regal n-a fost inaugurat la vreme, v-ati facut de ocara in fata maritilor invitati, nenorocitii au facut treaba de mintuiala, chiar acolo in spatele transperantelor personalizate ochiul drept (la stingul aveti un defect) al excelentei voastre a descoperit o pata, parchetul personalizat scirtiie din toate incheieturile iar (peste asta nici eu n-as fi trecut!) mocheta personalizata nu contine toate elementele stemei regale. Stiu, excelenta. E greu. Teoretic si eu sunt de acord ca mocheta ar fi trebuit sa aiba tesut cu fire de aur in mijlocul medalionului chipul dumneavoastra dar pe unde sa calce supusii cind sunt chemati sa dea socoteala sau sa li se taie capetele (plus ca singele pateaza)?! Stiu, excelenta. E greu. E undeva o scurgere de informatii, gurile rele sustin ca informatiile se strecoara insa pe sub usi ori prin gaura cheii (eu va sfatuiesc sa nu dati drumul la aerul conditionat sub nicio forma, stiu caz sigur de scurgere de informatii masiva pe calea aerului si nu m-as baza foarte tare nici pe siguranta peretilor). In orice caz parerea mea sincera este ca-i chinuiti degeaba pe robii de la financiar si oricit iati arde cu fierul rosu, oricit i-ar trage pe roata trupa de comando (apropo, vedeti ca salopeta si cagula domnului Stan a cam intrat la apa!) ma tem ca n-o sa stoarceti nimic multumitor de la ei (plus ca omul de durere sau de frica poate sa spuna tot felul de minciuni). Pentru ca e greu, excelenta, e foarte greu. Teoretic toti dusmanii va sunt anihilati, practic insa lista aia neagra, aia initiala cu care era sa-i scoateti din neatentie ochii domnului Stan, se tot lungeste si se tot lungeste si ati ajuns pina la urma sa traiti asa haituit, sa nu va mai puteti odihni noaptea, sa nu va mai priasca bucatele, sa nu va mai puteti bucura nici macar de surisurile inocente ale dragalaselor purtatoare de roze care va asteapta dimineata in capul scarilor cu cosurile doldora de petale. Stiu, excelenta. Asta a fost problema tuturor marilor conducatori, dar dupa cum cunoasteti pina la urma si pe maritul Cezar l-a tradat nenorocitul de Brutus si daca tot veni vorba de tradare poate ar trebui sa luati in calcul si varianta asta. Incercati sa rememorati reactiile si grimasele generalilor dumneavoastra, excelenta, treceti in revista momentele de criza ori dimpotriva momentele de glorie, sunteti dumneavoastra atit de sigur ca ei, acesti Spaiuci, acesti Stani, acesti Marini basca mercenarii din dotare ai sistemului

penitenciar romanesc v-au sfatuit cu dragoste si intelepciune, ca mai ales v-au fost ei cu adevarat, dar cu adevarat devotati pina la capat, pina la sacrificiul suprem?! Aveti dumneavoastra atita incredere incit sa bagati mina in foc ca n-au tradat ei interesele comune, ca n-au pingarit ei idealurile marete ale excelentei voastre, ca n-au comentat sau sabotat ei decretele regale?! Excelenta, ginditi-va, mai ginditi-va, natura omului e atit de perversa, altfel nu s-ar fi nascut zicerile ancestrale gen: "Fereste-ma Doamne de prieteni ca de dusmani ma feresc singur" sau "Frate, frate dar brinza e pe bani!" si mai ales celebrul "Fa-te frate cu Dracul pina treci puntea!" E greu, e foarte greu, excelenta. In cazuri din astea eu n-as avea incredere nici in mama care m-a facut, si nu ca va suspectez de naivitate dar in virtutea respectului sincer pe care vi-l port (sa nu uitam admiratia!) eu m-as uita mai atent si mai de aproape la gasca asta de laudatori care daca totusi va induce in eroare?! P.S. Cum se vede treaba ca de la o vreme zeii va sunt cam potrivnici, incercati cu niste sacrificii mai dureroase, excelenta, poate e timpul sa-i mai decapitati si pe la cei dragi, pe la cei mai apropiati. Si sa nu va para rau, ginditi-va ca scopul scuza mijloacele (din nefericire asta e valabil si in sens invers). Si daca nici asa nu puteti opri toate, dar toate scurgerile de informatii, nu uitati ca aveti la indemina varianta de avarie, aia in care ii decapitati pe toti si ramineti sa domniti singur, excelenta; o sa fie mai greu ca nu sunteti obisnuit cu munca dar cel putin veti avea garantia ca nu va mai transpira niciodata nimic (si sper ca n-aveti obiceiul sa vorbiti noaptea prin somn!) P.S.S. Proverbul cu cine sapa groapa altuia il pastrez pentru la sfirsit! Pa, excelenta!

by admin

3 Comentarii

05 APRILIE 2008

Incompatibilitate nesancţionată. Gabriel Gunescu, director de penitenciar cu contract de muncă şi judecător Numirea. …n 2006 dl. Gabriel Gunescu a fost angajat director al Penitenciarului de Minori şi Tineri din Craiova (PMT Craiova), după ce ‚n acelaşi an a renunţat intempestiv la cariera de judecător ‚n cadrul Tribunalului Bucureşti. Istoric. Anterior angajării la PMT Craiova, Gabriel Gunescu, ‚ncercase deja mai multe meserii: matematician la Oltcit Craiova, p„nă ‚n 1988 1988 - 1995, contabil-şef la Colegiul “Carol I” 1995 - 1997, şef de inovaţii la Daewoo 1998 - 1999 şi 2000 - 2004, avocat la Baroul Dolj 1999 - 2000, director al FPS Dolj 2004 -2006 judecător la Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti sursa: Ediţie Specială, http://www.editie.ro/mod.php?mod=stiri&idstire=31579

Presă. …n presă, activitatea judecătorului Gunescu, este legată de o serie inginerii financiare de partid:

Gabi Gunescu, fostul director al FPS Dolj, a „maritat“ aproape pe degeaba unitatile agricole (sursa: Gazeta de Sud, http://www.gds.ro/print/2520) SC COMINTEX SA, care a fost vinduta cu mai putin de 25% din valoarea reala, de fostul director al FPS Dolj, Gabriel Gunescu, cu concursul sefului sau direct, „onor“ Radu Sirbu. Ulterior acelei tranzactii, cei care au stat in umbra afacerii au incalcat cu buna stiinta toate clauzele contractuale. (sursa: Gazeta de Sud, 21.09.2001)

(...) a condus FPS Dolj in guvernarea CDR (96-20000), fiind un apropiat al lui Radu Sarbu. A fost personajul principal al unor scandaluri din presa locala, legate de suspiciuni de gestiune defectuoasa si fraude in privatizari. A devenit avocat, dupa noiembrie 2000, intrand in umbra si lasand timpul sa treaca. (sursa: Ziua, http://www.ziua.ro/display.php? id=204326&data=2006-07-27)

Răzg…ndirea. Gabriel Gunescu a considerat, după numirea la PMT Craiova, de salariul primit la penitenciar este prea mic şi a cerut, ‚n instanţă anularea decretului prezidenţial care-i constata demisia din funcţia de judecător la Tribunalul Bucureşti. Jocul cu demisia la CSM. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) refuză ƒn 2006 reprimirea ‚n magistratură a lui Gunescu, ‚n pofida solicitării Ministerului Justiţiei. (Nota Direcţiei resurse umane şi organizare nr. 7449/DRUO/1548/ST/2006, privind cererea de renunţare la solicitarea de eliberare din funcţia de judecător, prin demisie, a domnului Gunescu Gabriel, judecător la Tribunalul Bucureşti.) Procesul. Gunescu ‚şi dă ƒn judecată propria demisie, iar foştii colegi ƒi dau c…ştig de cauză. Astfel redevine judecător. Şi dacă tot a redevine judecător se g„ndeşte că nu i-ar strica să beneficieze şi de mega-salariile magistraţilor din sistemul penitenciar. Aşa că face mai multe cereri de fi detaşat ca magistrat ‚n funcţia de director al Penitenciarului. ˆn acest timp starea de incompatibilitate ƒn care se află, este evidentă, acesta fiind şi personal contractual ANP şi judecător. CSM se răzg…ndeşte. La 20 martie 2008 sub nr. 9000/1154/2008, soluţion„nd Nota Direcţiei resurse umane şi organizare nr. 1/6820/2008, privind solicitarea domnului Gunescu Gabriel de revocare a Hotăr„rii nr. 355/17.05.2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotăr„t admiterea solicitării formulate de domnul Gunescu Gabriel, de revocare a Hotăr„rii nr. 355/17.05.2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. Gunescu plusează. La numai c„teva zile Gunescu solicită detaşarea la Ministerul Justiţiei. …n şedinţa din 27 martie 2008 CSM, care nu mai ƒnţelege nimic din toate aceste solicitări, am„nă discutarea cererii şi solicită obţinerea unor avize. ˆn loc de concluzii. Judecătorul Gunescu, de la Tribunalul Bucureşti, este incompatibil cu directorul Gunescu de la Penitenciarul de Minori şi Tineri, unde are un contract de muncă (art. 6 din legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor stabileşte fără echivoc că "Funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din ‚nvăţăm„ntul superior, ‚n condiţiile legii.") *** Aşteptăm ca Minsiterul Justiţiei (MJ), Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) şi CSM să aplice corespunzător legea privind statutul magistraţilor şi să elimine incompatibilitatea grosolană ƒn care se află judecătorul Gunescu. *** Linkuri utile: http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/21_03_2008__14640_ro.htm http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/28_03_2008__14712_ro.htm

by Huginn

64 Comentarii

04 APRILIE 2008

ANP - Bilanţ 'bun' pe 2007. Probleme financiare ‚n 2008. Bilanţul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor pe anul 2007 s-a remarcat prin durată, monotonie şi lipsa de interes a participanţilor. Rezultatele pozitive au fost contabilizate ‚n comun cu fosta echipă de conducere, pentru ‚ntregul an. Pentru nereuşite a fost indicată fără echivoc greaua moştenire (sic!!!). *** Grea moştenire de 99% ƒn 2007... Cu toate că anexele referitoare la activitatea economică deşi prezente nu detaliază aspectele

prezentate ‚n cuprinsul documentului de bilanţ, ne atrage atenţia afirmaţia potrivit căreia bugetul de 804.768.000 RON al ANP a acoperit ƒn proporţie de 98,71% necesarul pentru anul de referinţă. (sursa: Bilanţ ANP 2007) Această afirmaţie ridică serioase semne de ƒntrebare av„nd ‚n vedere poziţia exprimată public referitoare la subfinanţarea sistemului penitenciar şi contradicţia cu cifrele prezentate care arată, ‚n mod evident, că nu au fost probleme ‚n acest sens. Pentru această inadvertenţă există două posibile explicaţii. Fie 'constatarea' a fost formulată astfel pentru a mulţumi conducerea Ministerului Justiţiei şi sistemul penitenciar este subfinanţat, fie buna finanţare este reală şi atunci nu există motive pentru reproşuri. *** ...şi performanţă de 70% ƒn 2008. Dacă ‚n 2007 a gestionat bugetul planificat de o altă echipă, pentru 2008 actuala conducere a ANP a avut posibilitatea de a-şi planifica bugetul conform propriilor priorităţi şi ‚n vederea eliminării viciilor 'constatate' ‚n perioada anterioară. Cu toate acestea problemele financiare din acest an sunt mai mult dec„t evidente. Unităţile se pl…ng că nu pot să-şi asigure funcţionarea cu banii primiţi, iar ANP dispune măsuri de reducere a cheltuielilor ƒn lipsă de alte soluţii (document ataşat).

Realitatea pe care o trăiesc penitenciarele din subordinea ANP este aceea că:    

nu sunt bani pentru bunuri şi servicii iar obligaţiile financiare legale nu pot fi respectate; nici măcar banii pentru salarii, p„nă la sf„rşitul anului, nu există ‚n conturile ANP; volumul lucrărilor de investiţii scade semnificativ faţă de anii anteriori; programele mari de achiziţii (mijloace tehnice, echipamente) sunt inexistente.

Sperăm că dl. comisar şef Marin Dumitru (foto), directorul general adjunct al ANP responsabil de performanţele economic - administrative va găsi cele mai potrivite măsuri pentru redresarea financiară a instituţiei, av„nd ‚n vedere experienţa şi pregătirea profesională de specialitate cu care este creditat. Altfel ‚n 2009 o altă echipă de conducere va fi nevoită să dea vina pe deja celebra grea moştenire. *** UPDATE 05.04.2008 ANP a reacţionat prompt la acest articol chiar ‚n ziua publicării. Deocamdată măsurile luate au ca obiect blocarea transmiterii oricăror informaţii referitoare la starea economică a sistemului penitenciar.

by Huginn

18 Comentarii

03 APRILIE 2008

Petre Stan - serial ştiinţific despre roşeaţă(II) Episodul ƒn care Stan ƒşi bagă familia ƒn penitenciar Ieri am aflat că Petre Stan, comisarul cel roşu la chip, nu a mai primit ƒmputernicire de la ministrul justiţiei pentru funcţia de director general adjunct al ANP. Marius Iosif, directorul general i-a dat ‚nsă o ‚mputerniciere cu de la sine putere ‚n aceiaşi zi că să nul vadă supărat. *** Petre Stan nu este numai un măsluitor de concursuri. Este şi d‚nsul eroul unui concurs din 2006 pentru funcţia de director la oricare s-ar nimeri dintre penitenciarele Giurgiu, Mărgineni, Codlea, Vaslui. Marea lui „rezistenţă” ‚n faţa efortului intelectual (vezi CV) i-a adus nota 3 (trei) şi ‚n consecinţă a trebuit să se retragă ‚n s„nul familiei pentru a-şi obloji rănile.

Familia lui Petre Stan a descoperit pasiunea pentru calea birourilor din penitenciare imediat după ce capul cel roşu a devenit ofiţer de reusrse umane la ANP. Stan Mariana, soţia lucrează la Penitenciarul Jilava, la intervenţie psihosocială deşi e ingineră. Soţia este ‚mputernicită din noiembrie 2007, de c„nd soţul este mare director, ‚n funcţia de şef serviciu educaţie. Pentru acelaşi favor familial ‚n decembrie 2005 domnul Stan a fost ‚nlăturat din funcţia de ofiţer de resurse umane de la ANP. De data asta a fost o zodie mai bună pentru măsluitori. Stan Ecaterina, cumnata domnului Stan este angajată la o unitate din marea curte de la Jilava, dar ‚n prezent este secretara Direcţiei de inspectie din Ministerul Justiţiei. Aşa ne explicăm de ce anumite anchete se fac prieteneşte ‚n ceea ce-l priveşte pe Stan. Se anulează concursuri şi acte administrative ‚n schimb Stan nu păţeşte nimic. Pardon... este promovat din director de resurse umane ‚n director general adjunct. Stan Marin, fratele este agent la Baza de Aprovizionare Gospodărire şi Reparaţii (BAGR) Jilava. Nu ştim exact cu ce se ocupă dar ştim că are un fratre ilustru care nu vrea să-l lase să muncească. Stan Mihaela, fiica a fost o vreme laborantă la Penitenciarul Spital Jilava, dar acum a terminat facultatea şi a părăsit sistemul penitenciar, sperăm fără regrete prea mari. *** O famiglie ƒntreagă la Jilava, ƒn penitenciar. Şi asta numai pentru că Stan cel Roşu a lucrat la resurse umane ‚n Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP). Toţi au desigur pe l„ngă salariu şi salariu de merit şi/sau spor de 50% pentru lucrări de excepţie... pentru că merită. *** P.S. Tot ieri am aflat că Stan Petre ƒncearcă să modifice regulamentul pentru atribuirea locuinţelor de serviciu pentru ca o pilă a Iuliei Sc„ntei, rămăşiţă a ministeriatului Chiuariu, să-şi rezolve problema locativă. După cum s-a descurcat roşcovanul cu statul de funcţii şi cu modificarea statutului personalului din penitenciare ne aşteptăm să vedem ƒn cur…nd o propunere de ordin al ministrului pe c…t de proastă pe at…t de prietenoasă. *** Linkuri referitoare la subiect: http://penifest.blogspot.com/2008/04/stan-petre-msluitorul-de-concursuri.html http://penifest.blogspot.com/2008/04/petre-stan-de-la-persoan-la-personaj.html

by Huginn

8 Comentarii

02 APRILIE 2008

Despre reputaţie Cine mai e interesat de o reputaţie bună? Cassio. Reputation, reputation, reputation! O! I have lost my reputation. I have lost the immortal part of myself, and what remains is bestial. My reputation, Iago, my reputation! Iago. As I am an honest man, I thought you had received some bodily wound; there is more offence in that than in reputation. Reputation is an idle and most false imposition; oft got without merit, and lost without deserving: you have lost no reputation at all, unless you repute yourself such a loser. Shakespeare, Othello, Act II. Scena III, 225-226. Reputaţia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) este din păcate rezultatul unei istorii pline de abuzuri şi ilegalităţi. Conexiunea imediată pentru penitenciar este aceea de deţinuţi bătuţi, concursuri măsluite, nepotism sau homosexualitate. Nimeni nu se g…ndeşte la 13.000 de oamneni care muncesc, ‚n condiţii nu tocmai bune, ca să facă ceva pentru alţi 30.000 de oameni. *** Deseori construcţia numită reputaţie nu are alt fundament dec„t cr„mpeie de informaţii sau b„rfa care circulă nestăvilită ‚n organizaţii care ‘comunică controlat’ ‚n speranţa că astfel se pot ascunde disfuncţionalităţi interne majore. Nu mai contează că reputaţia s-a format ‚ntr-un moment politic şi că doar anumite persoane sunt vinovate pentru tot ce constituie reputaţia proastă a penitenciarelor; după cum nu contează că această reputaţie este nedreaptă cu cei care ƒşi fac bine treaba. Reputaţia, ca opinie publică asupra unei persoane sau organizaţii, este ‚nainte de toate un instrument de control social. Regula ar fi aceea că cei cu reputaţie proastă şi comportament imoral sunt sancţionaţi. La un moment dat ar trebui să simtă aşa o presiune din partea celor cu reputaţie bună şi comportament moral ‚nc„t să se ‚ntoarcă pe calea cea bună. *** La ANP reputaţia proastă este str…ns legată de o cutumă care nu pare a fi uşor de schimbat. Nu avem obiceiul să spunem lucrurilor pe nume, mizeria nu e arătată cu degetul şi regelui nu i se spune că e gol. Nu i se spune nici că goliciunea lui riscă să devină o plagă care afectează mersul firesc al instituţiei. Acceptăm să nu spunem că lucrurile merg prost de teama că vom ieşi astfel din scenariul ‚n care regele trăieşte şi de care suntem lăsaţi să ne bucurăm, ba avansaţi, ba premiaţi, ba uitaţi ‚ntr-un colţ. Avem obiceiul să criticăm pe la colţuri ca oric„nd să spunem că am fost puţin dizidenţi, că am luptat cu răul, că am ‚ncercat să schimbăm lumea ‚n care trăim. Dar vai, n-am putut pentru că lupta era prea mare şi noi prea slabi şi neajutoraţi. Dar e doar făţărnicie. *** Avem obiceiul să abuzăm orice regulă dacă interesul personal aşa ne dictează. Un director de prin nordul ţării promovat din lista supleanţilor dă ordin scris ca membrii de sindicat să nu mai poarte la vedere insignele sindicatului. Domnul Chioreanu de la Baia Mare nu ‚nţelege că oamenii caută un reper pe care dumnealui nu poate să-l ofere, şi acţionează după cum ‚l duce capul. Dumnealui crede sincer că are dreptul să facă ce pofteşte, fiind comandant suplinitor, pentru că aşa face şi directorul general, c„nd evită cu dibăcie legea şi ‚i acordă salariu de merit fără să aibă dreptul pentru că a fost sancţionat, după care ascunde procesul verbal de şedinţă. Consiliul de conducere validează, fără o minimă opoziţie, acest abuz, dar nimeni nu se alarmează. Cam aşa se naşte reputaţia... *** Avem obiceiul să cosmetizăm realitatea. Minţim că suntem profesionişti şi că avem rezultate bune chiar dacă realitatea ne contrazice. …n schimb ne supărăm c„nd auzim că nu suntem aşa cum ne minţim că suntem. Ne simţim nedreptăţiţi şi trădaţi pentru că realitatea nu are nimic ‚n comun cu scenariul fabulos ‚n care visăm că trăim profesional. Aşa că ƒi ƒnlăturăm rapid pe cei care ne spun că ne minţim şi minţim zilnic. ***

Astfel construim o reputaţie din obiceiuri care nu ne plac, dar cu care ne-am obişnuit.

by Huginn

10 Comentarii

De ce nu se reformează Administraţia Penitenciarelor? (V) Al cincilea indiciu: murim de frică, cerem curaj şi aşteptăm soluţii de la alţii *** Note preliminare:

1. deşi comunicarea are două dimensiuni, una externă şi una internă, n-am să vorbesc astăzi de relaţia cu presa şi cu societatea ‚n ansamblu. Aceasta presupune, dincolo de un efort strategic şi un plan operaţional bine pus la punct, o realitate care trebuie comunicată. C„tă vreme conducerea unei instituţii nu oferă altceva dec„t incompetenţă, scandaluri şi abuzuri, orice efort de comunicare externă este inutil. Singura variantă pentru o bună imagine a unei astfel de instituţii este manipularea sau secretomania. Dincolo de a fi variante inacceptabile pentru o instituţie a statului, sunt oricum ineficiente. Adevărul se află, mai devreme sau mai t„rziu. 2. actuala conducere ANP a moştenit experienţa unei strategii de comunicare şi imagine pilot, ale cărei activităţi au fost implementate ‚n proporţie de 65 – 70%. Limitele şi deficienţele acesteia au constituit baza de plecare pentru elaborarea unei noi strategii, la conceperea căreia a lucrat, circa două săptăm„ni, un grup de lucru format din 10 persoane (cei mai buni purtători de cuv„nt, angajaţii Serviciului Cabinet, un reprezentant al Direcţiei de Intervenţie Psihosocială şi un consilier al ministrului justiţiei). Strategia acoperea, pentru o perioadă de doi ani, 3 domenii: cercetare/studii privind eficienţa şi buna funcţionare a sistemului, comunicarea internă şi comunicarea externă. Definitivarea şi implementarea strategiei au fost stopate de actuala conducere pe motive obscure, care ţin mai degrabă de simpatii politice. 3. cum succesul demersului de comunicare depinde aproape exclusiv de voinţa strategică a conducerii unei instituţii, de integritatea şi competenţa acesteia, este o certitudine că actualii şefi ai ANP nu pot fi mai mult dec„t o fr„nă ‚n acest domeniu. 4. succesul acestui blog, dar şi frica oamenilor de a-l accesa ‚n ANP / unităţi sau tentativele de a bloca accesul la blog, arată o paranoia generalizată, ‚ntreţinută de un comportament abuziv şi discreţionar al multora dintre şefii ANP. *** Nu am să fac o analiză extinsă şi concretă a comunicării ƒn sistem, şi de data aceasta nu o să indic nici posibile soluţii. Am să reamintesc numai un paragraf concluzie al cercetării finalizate ƒn ianuarie 2007 şi care a vizat unităţile din sistemul penitenciar, ƒntr-o perioadă ƒn care oricum situaţia era mai relaxată iar oamenii ƒncepuseră să ƒnţeleagă că opinia ƒn contradictoriu, sau chiar conflictul dezbaterii, nu reprezintă o infracţiune, ci un semn că suntem liberi şi avem dreptul şi obligaţia de a ne implica. Realist vorbind, o astfel de discuţie va avea sens doar atunci c…nd isteria, suspiciunea, abuzul, delaţiunea nu vor mai caracteriza comportamentul celor din conducerea ANP sau directorilor de penitenciare. Or pentru asta, aceştia trebuie

mai ƒnt…i să plece şi să plătească pentru abuzuri.

Această concluzie a cercetării este cu at„t mai actuală şi, sper, mai bine ‚nţeleasă astăzi, dec„t a fost atunci, c„nd, poate, noi, angajaţii sistemului, ne-am simţit lezaţi de o critică directă care privea atitudinea şi integritatea fiecăruia dintre noi: Ca si ƒn cazul angajatilor Administratiei Nationale a Penitenciarelor, un segment important al personalului din unitatile subordonate ANP a avut reticente cu privire la completarea datelor de identificare cu relevanta sociologica, desi cercetatorii au accentuat si au garantat anonimatul raspunsurilor. Aceasta situatie poate sa indice fie teama de a nu fi deconspirat sau comoditate si blazare, fie o neƒncredere generalizata ƒn onestitatea si eficienta demersurilor sistemului penitenciar. Reticenta de a raspunde la ƒntrebarile chestionarului a fost, de altfel, confirmata de multi dintre purtatorii de cuv„nt de la nivelul penitenciarelor, care au fost responsabili cu diseminarea si str„ngerea chestionarelor autoaplicate. Un alt aspect remarcat este lipsa raspunsurilor la ƒntrebarile deschise, dovedindu-se un exercitiu dificil pentru angajati sa ƒsi exprime ƒn mod liber opinii si aprecieri cu privire la propriul loc de munca, desi foarte multi dintre acestia se pl„ng de lipsa de comunicare ƒn cadrul sistemului penitenciar si de dezinteresul administratiei centrale pentru problemele si nemultumirile de la nivelul unitatilor. De asemenea, ne ƒndoim de sinceritatea unora dintre raspunsurile la ƒntrebarile care privesc gradul de multumire profesionala si evaluarea relatiilor de serviciu, av„nd ƒn vedere ca raspunsurile la ƒntrebarile ulterioare contrazic unele din aceste rezultate si indica deficiente importante ƒn activitatea unitatilor sistemului penitenciar (desi, ƒn mod evident, nivelul de sinceritate a raspunsurilor cu privire la aceste aspecte este mai ridicat dec„t ƒn cazul angajatilor din administratia centrala). Toate acestea arata ca multi dintre angajatii unitatilor sistemului penitenciar manifesta ƒnca reflexe de teama, lipsa de ƒncredere ƒn intentiile conducerii atunci c„nd aceasta doreste sa afle parerea sincera a subordonatilor, si, adesea, indiferenta si dezinteres fata de locul de munca si propria activitate.

by famiglia Musat

10 Comentarii

01 APRILIE 2008

Petre Stan - de la persoană la personaj Un prim comentariu, primit pe mail, la articolul cu titlul Petre Stan - serial ştiinţific despre roşeaţă (I): De ce nu mi-e milă de domnul Stan… (...) In ultima vreme, cineva care citeşte articolele de pe forum se poate ƒntreba pe bună dreptate. Ce au oamenii ăstia cu domnul Stan? Cum s-a transformat el dintr-o persoană †ntrun personaj? Are cineva ceva cu el? Cu siguranţă nu. Doar că el este omul bun la toate al echipei clădite de domnul Iosif. Că doar asta a anunţat obsesiv de la ƒnscăunare: vreau să-mi fac propria echipă. Nimic rău, dacă ar fi avut si criterii profesionale ƒn alcătuirea asta. Dar singurele virtuţi ale membrilor noii echipe sunt ascultarea fără cracnire, lipsa de competenţă si pasarea responsabilitatilor inspre mostenirea grea a trecutului si lipsa unei strategii. Ar trebui să-mi fie milă de dl Stan, director adjunct, peste 13.000 de suflete, care se prezintă pe pagina oficială a ANP-ului ca fiind rezistent la efort intelectual (a se citi cv-ul postat de el ƒnsusi). Nu e o exprimare greşită, de cadrist ƒmbătranit in rele, ci un fel de recunoaştere a faptului că ƒi e străin tot ceea ce ƒnseamnă reflexivitate, interogaţie, dilemă. El

are doar certitudini legate de faptul că toţi cei competenţi reprezintă o ameninţare şi trebuie ƒndepărtaţi… pensionaţi, transferaţi, detaşaţi… oricum numai departe să fie cu ƒntrebările lor despre legalitate, moralitate, progres… Chiar daca ii cheama Vizitiu, Popescu, Serpe, Blidaru, Parjol. Nu conteaza cine sunt. Pericolul e mare. Ar trebui să-mi fie milă de domnul Stan care se declară, ƒn acelaşi CV, cunoscător a două limbi străine, dar rareori a fost auzit vorbind şi romaneşte. El nu vorbeste, el execută ordine. S-au gƒndit cei ce au girat numirea lui să-i ceară un certificat de competenţă lingvistică? Căci celor care doresc să se angajeze ƒn sistem pe posturi de execuţie li se cere un astfel de document. Dar ei nu sunt directori, nu-i asa? Ar trebui să-mi fie milă de dl Stan care, ƒl citez iarăşi, are rapiditate ƒn gandire si luarea deciziilor. O avea, dar la ce ƒi folosesc, dacă tot nu gandeste? El e mercenar: taie ƒn carne vie si pleaca mai departe. Am vrut să spun la pensie, ca mai rău de atat oricum nu i se poate intampla nimic. Deciziile lui nu sunt decat maşinaţiuni demne de un manual scris parcă ƒn evul mediu: ƒndepăratarea specialistilor competenţi dar incomozi, aducerea unor persoane fără anvergură profesională, care ƒndatorate fiind să lucreze la ordin. Asa cum face el cu Iosif. Dacă el poate, pot şi alţii. E ca ƒn bancul cu şefu care tipă la subaltern, acesta la nevastă, ea la copil, copilul la cƒine si tot asa… (...) Ar trebui să-mi fie milă de un om care are, tot după spusele sale, o experienţă de 21 de ani. Puţini oameni stiu cu cƒt efort a trecut prin anii ăştia. Cum a intrat ƒn biroul şefului Direcţiei resurse Umane din 2005 şi a solicitat imperativ să fie numit şef serviciu ƒn locul proaspăt pensionatului colonel Răcăşan argumentƒnd: am făcut pentru dumneavoastră şi actuala conducere o mulţime de lucruri nu tocmai legale, am †nchis ochii la multe, trebuie să mă numiţi. (...) Ar trebui să-mi fie milă de un om care a lăsat ƒn urmă atatea privilegii si a luat drumul surghiunului. A amenintat ca se va ƒntoarce şi se va răzbuna. A reuşit cu varf si indesat pe vremea fragilului domn Iosif (cine l-a auzit pe cel din urmă urlƒnd la subalterni, ameninţƒnd, aruncand lucrarile pe jos, mintind asa cum altii respira, poate intui ca fragilitatea nu e doar una fizica). Ar trebui să-mi fie milă de un om care copleşit de propria impotentă intelectuală, caută soluţii zi şi noapte pentru a-şi satisface stăpƒnul si uneori chiar nu reuşeste. (...) Ar trebui, dar nu pot… La urma urmelor a-ti asuma meseria, (...) presupune abilităti, cunoştinţe, formare in ani de zile şi mai ales vocaţie…

by Huginn

2 Comentarii

Petre Stan - serial ştiinţific despre roşeaţă (I) Episodul ƒn care Stan măsluieşte şi directoreşte Roşeaţa permanentă a ilustrului cap al domnului Stan Petre, comisar şef şi director adjunct al ANP, este deja cunoscută. Cauzele acestei manifestări nu sunt destul de clare ‚nsă. Ceea ce ştim sigur este că, ‚n 2005, a roşit c…nd a trebuit să-şi părăsească funcţia de

ofiţer de resurse umane de la ANP prins c„nd a ‚ncercat să-şi promoveze ilegal propria soţie, Stan Mariana, ‚n funcţia de şef de serviciu la Penitenciarul Spital Jilava, după ce produsese ‚n precedentul an de activitate 3 adrese de maximum o pagină.

Un caz care a făcut ceva v„lvă la acea vreme a fost deja celebra angajare a 2 ofiţeri ‚n cadrul ANP, pe un singur post scos la concurs. Motivul roşeţii permanente, a pe atunci directorului de resurse umane al ANP, vine şi din următoarea m…nărie, pe care v-o prezint cronologic: 











18.05.2007 - se anunţă (219145/18.05.2007) organizarea a unui concurs pentru ocuparea unui post vacant de ofiţer ƒn ANP la Serviciul Cooperare Internaţională şi Programe; 13.06.2007 - se anunţă rezultatele selectării dosarelor (process verbal nr 223306 din 13.06.2007). Din 4 dosare depuse pentru ƒnscrierea la concurs sunt selectate 3. 20.06.2007 - prin proces verbal nr. 224116/20.06.2007 se anunţă ca toţi cei 3 candidaţi au trecut de proba de utilizare a computerului; 25.06.2007 - prin process verbal 224720/25.07.2007 se anunţă că au ramas ƒn competiţie două persoane din trei, ƒn urma desfăşurarii probei scrise a concursului; 29.06.2007 – după interviu, prin process verbal 225334/29.06.2007 se afişează punctajele finale ale concursului, prin care se declară c…ştigatorul concursului, Soreanu Gabriela, cu un punctaj superior celei de a doua candidate rămase in concurs, Toma Aurora Emanuela; 02.07.2007 - prin process verbal 225482/2.07.2007, se anunţă că, de fapt, postul ocupat la concurs a fost ocupat de două persoane (!), invoc…ndu-se o decizie a directorului general ANP (550/27.06.2007) privind suplimentarea posturilor scoase la concurs, care la data de 29.07.2007 ƒncă nu exista. ˆn realitate, decizia a fost antedatată. (sursa: Comunicat de presă IJC, 12.o7.2007)

Toată lumea face gălăgie şi arată cu degetul şmenul. Ulterior, raportul de control, dispus cu jumătate de inimă de ministrul Chiuariu (a cărui pupilă era domnişoara Toma), a concluzionat că suplimentarea posturilor a fost făcută fără respectarea Regulamentului de concurs. Drept urmare, domnişoara Toma cea piloasă a fost trimisă la plimbare... pentru o vreme. …n schimb, măsluitorului Stan Petre nu i s-a ƒnt…mplat nimic. Chiar i s-a mai dat o şansă s-o angajeze pe t„năra blondă. Această şansă a fost fructificată două luni mai t„rziu, c„nd preşedinte de comisie a fost doamna procuror Hămăială, adusă de Chiuariu ‚n MJ. Av„nd ‚n vedere exerienţa procuroresei ‚n angajarea consilierilor ministeriali ‚n funcţii publice prin concursuri trucate, domnişoarei Toma nu i-a fost greu să devină, ƒn sf…rşit, ofiţer de penitenciare. De această dată, nasoii care au dat ‚n vileag prima dată tărăşenia nu au mai avut acces la 'concurs' şi totul a decurs conform ordinelor ministeriale. E adevărat, fără a avea dosarul de ‚nscriere complet, lucru pe care noi nu l-am uitat şi care va fi o motivaţie posibilă pentru invalidarea concursului, mai devreme sau mai t„rziu. *** De atunci, roşcovanul nostru s-a remarcat prin 0 (zero) posturi vacante ‚ncadrate, 1(unu) statut al personalului din penitenciare făcut varză, 2 (două) sindicate prostite pe faţă, 3 (trei) revocări din funcţie, 4 (patru) detaşări... şi cam at„t. Data viitoare vom vorbi despre cei 5 (cinci) membri ai familiei penitenciare Stan, cu roşeaţă şi fără. Acest demers, ‚n mai multe episoade, ‚şi propune să scotă la iveală toate motivele pentru care capul domnului Stan este mereu roşu. *** N.B. Ca să nu se supere dl. Marin Dumitru, alt mare comisar şef de temniţe, promitem să-i dedicăm şi dumnealui 2 - 3 episoade. Nici pe dl. Florin Stanciu, inspectorul minune nu-l vom da uitării.

by Huginn

7 Comentarii

NEWS ALERT - Memorandumul cu sindicatele din penitenciare este semnat. MJ ƒşi asigură liniştea ƒn timpul Summit-ului NATO. Cauza conflictului: abuzurile conducerii ANP. Ministerul Justiţiei anunţă ‚ntr-un comunicat de presă de astăzi semnarea memorandumului cu reprezentanţii sindicatelor constituite ‚n cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor

(ANP). Potrivit comunicatului emis de MJ: "Memorandumul este rezultatul ƒnt„lnirilor de lucru desfăşurate ƒn perioada 20-31 martie a.c. ƒntre reprezentanţii Ministerului Justiţiei (MJ) şi cei ai sindicatelor din cadrul ANP. †n urma acestor discuţii, s-a convenit asupra următoarelor soluţii: 









pentru soluţionarea tuturor problemelor abordate de către cele două părţi, va fi constituită o comisie paritară de discuţii, constituită din reprezentanţi ai MJ şi ai sindicatelor legal constituite ƒn cadrul ANP; din comisie va face parte de asemenea şi un reprezentant al conducerii ANP; au fost inventariate principalele doleanţe ale reprezentanţilor sindicatelor, implicit cele referitoare la modalitatea de organizare a concursurilor pentru ocuparea funcţiilor vacante din cadrul ANP; MJ a luat act de punctul de vedere al reprezentanţilor sindicali referitor la modalitatea şi limitările dreptului la grevă ƒn sistemul penitenciar, acesta urm„nd să fie inclus pe agenda discuţiilor; părţile au convenit asupra ƒmbunătăţirii transparenţei cu privire la procesul de elaborare a actelor normative ce vizează reglementări ale sistemului penitenciar, urm„nd să crească rolul consultativ al sindicatelor ƒn această privinţă; reprezentanţii sindicali urmează să ajungă la un acord asupra principalelor chestiuni care vor fi puse ƒn discuţia comisiei paritare."

…n ‚ncheierea comunicatului de presă se arată că: "reprezentanţii celor două părţi au convenit ca, pe durata desfăşurării summit-ului NATO de la Bucureşti, sindicatele din cadrul ANP să nu †ntreprindă acţiuni care să afecteze funcţionarea integrală a capacităţii sistemului penitenciar." Amintim cititorilor noştrii că acest conflict a fost declanşat de promovarea, ƒn secret, a unei ordonanţe de modificare a recent modificatului statut al personalului din penitenciare. Conducerea ANP a fost ‚nvinuită de practici abuzive şi de ‚ncercarea de a promova acte normative care să limiteze sever drepturile personalului. Felicităm Ministerul Justiţiei pentru promtitudinea de care a dat dovadă, deşi este evident că motivul principal de ‚ngrijorare este buna desfăşurare a Summit-ului NATO. Aşteptăm şi punerea ‚n aplicare a acestei ‚nţelegeri deşi uit„ndu-ne ‚n calendar vedem că azi este 01 aprilie. …n acest timp conducerea ANP, ‚n frunte cu judecătorul Marius Iosif sfinţeşte troiţe, după cum ne povesteşte o altă capodoperă de comunicat de presă ANP. sursa: http://www.just.ro/Sections/Comunicate/Comunicatemartie2008/1aprilie2008/tabid/656/Defa ult.aspx

by Huginn

2 Comentarii

mai 2008 Abonaţi-vă la: Postări (Atom)

Pagina de pornire

martie 2008